MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII.

Cornelia Gheorghiu.
PROFESOR EMERIT.
Chimie.
Manual pentru Clasa a 8-a.

Editura ALLL.

---

N azot atmosferic
NO
NO2 HNO
MgCl)
Plante
Animale
Azotati
CI, ZAL (2) +
+ Fe, 0, -
HNO3
NH,
02
Compuşi cu săruri azot din sol
Naci
şi săruri
circuitul mare al N circuitul mic al N
http://www.all.ro/chimie-manual-pentru-clasa-a-viii-a.html

---

Pagina 3.

Dragi elevi,

Vă aflați în al doilea an de studiu al chimiei.

Anul acesta vă veți completa cunoştinţele de la orele de chimie, fizică, biologie cu numeroase şi utile fenomene.
Manualul pe care îl aveți pe bancă vă va ajuta să înțelegeți, să învățați și să rețineți lecția repede, uşor şi încă din clasă. El vă va conduce, pas cu pas, spre descoperirea modului de lucru cu manualul şi vă va îmbogăți continuu cunoștințele, pentru a vă învăța să interpretați corect fenomenele şi lumea care vă înconjoară.

Pentru început găsiți-vă timp să-l răsfoiți, tocmai pentru plăcerea de a afla noi și interesante fenomene.

În manual fiecare temă cuprinde 4 pagini.

Pe prima pagină veți descoperi titlul lecției, vă veți reaminti ce ați învățat în anul precedent sau în lecțiile anterioare și veți afla obiectivele pe care le puteți atinge. Ilustrația bogată şi variată a acestei pagini vă va atenționa asupra noilor noțiuni pe care le veţi şti la sfârşitul lecției.

Lecţia propriu-zisă este prezentată în următoarele două pagini. Pornind de la nivelul cunoștințelor anterioare, veți găsi tema lecţiei dezvoltată, insistându-se asupra proprietăților, importanţei şi utilizărilor substanțelor respective. Fiecare lecție se încheie cu o sinteză a celor învățate, cuprinsă în „Cartea de identitate” care reprezintă esențialul, ce trebuie reținut. Cea de a 4-a pagină cuprinde patru tipuri de teme. Ele vă vor ajuta să vă adânciţi şi să vă clarificați noțiunile esențiale, abordând un evantai larg de probleme de la cele mai simple exerciții până la rezolvarea unor scheme-program mai bogate în conținut. Aplicațiile în viață, în industrie, în laborator şi în momentele voastre de destindere n-au fost nici ele omise.

Întreaga ilustrație a manualului vă ajută să înțelegeți şi să interpretați corect fenomenele. Activitatea experimentală efectuată de fiecare dintre voi sau de profesor vă va crea deprinderi practice de lucru în laborator și vă va asigura învățarea și reținerea durabilă a cunoștințelor.

Folosind manualul lecție de lecție, în clasă şi acasă, veți învăța să interpretați corect un text, o schemă, o ilustraţie, să executați un experiment simplu după informațiile din desen şi să deduceți utilizările substanțelor în funcție de proprietățile acestora.

Însuşiţi-vă corect și temeinic noțiunile elementare din clasele a 7-a şi a 8-a pentru a vă asigura posibilitatea de a învăța în liceu chimia, cu multă uşurinţă și maximă eficiență.

Mult succes,

Autoarea.

Pagina 4.

NOTIUNI ÎNVĂŢATE ÎN CLASA A 8-A.

Să ne reamintim.

Din capitolul „Structura substanțelor. Sistemul periodic al elementelor”.

Structura atomului.

Atomul reprezintă cea mai mică particulă dintr-o substanță simplă şi pură care poate exista și poate fi studiată independent.

Atomul oricărui element cuprinde două părți distincte:
– nucleul – partea centrală, încărcată pozitiv şi în care se găseşte concentrată aproape toată masa atomului;
– învelişul de electroni – regiunea exterioară, încărcată negativ, cu masă neglijabilă.
Particulele din interiorul nucleului se numesc nucleoni.

Cei mai importanţi nucleoni sunt:
- protonii, particule electrizate pozitiv (+1) şi cu masa considerată egală cu unitatea. Notația protonului este +1 1 p sau simplifcat p +. Numărul protonilor din nucleu, notat cu Z, se numeşte număr atomic. El este egal cu sarcina nucleară şi cu numărul total de electroni;
– neutronii, particule neutre şi cu masa aproximativ egală cu cea a protonului. Notația neutronului este 0 1 n. Numărul neutronilor se notează cu N.
Elementul chimic este specia de atomi cu aceeaşi sarcină nucleară, deci acelaşi număr atomic, Z.
Simbolul chimic este litera sau grupul de litere cu care se notează, în mod convențional, un element.
Izotopii sunt speciile de atomi cu acelaşi număr de protoni, Z, dar cu număr diferit de neutroni.
Numărul de masă, notat cu A, este suma numărului de protoni, Z, şi a numărului de neutroni, N, din nucleu: A = 2 + N.
Masa atomică relativă, prescurtat masa atomică, este numărul care arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât a 12-a parte din masa atomului 6 12 C.

Molul de atomi este cantitatea în grame dintr-un element care conține N = 6,0225 ori 10 la puterea 23 atomi. Numeric, această cantitate este egală cu masa atomică a elementului, exprimată în grame (denumire veche atom gram).
Electronii sunt particule fundamentale cu sarcina electrică negativă –1, cu masă neglijabilă şi cu dimensiuni foarte reduse. Ei se deplasează cu viteze foarte mari atât în jurul nucleului cât și în jurul axei lor. Se notează le sau, simplificat, -1 0 e.

Invelişul electronic reprezintă totalitatea electronilor care gravitează în jurul nucleului.
Este format din 7 straturi, notate cu K, L, M, N, O, P şi Q sau cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7.
Structurile electronice stabile sunt: dubletul electronic (2 electroni pe primul strat K) şi octetul electronic (8 electroni pe ultimul strat).

Sistemul periodic al elementelor.

Legea periodicității. Proprietățile fizice şi chimice ale elementelor se repetă în mod periodic, funcție de numărul atomic, Z.
Sistemul periodic al elementelor este alcătuit din 7 şiruri orizontale, numite perioade, 18 coloane verticale, numite grupe şi 109 căsuțe, câte o căsuță pentru fiecare element cunoscut.

Perioada reprezintă şirul de elemente cuprins între două gaze rare succesive.
Grupa este coloana verticală care cuprinde elemente cu aceeaşi configurație electronică pe ultimul strat.

Căsuța cuprinde simbolul şi denumirea elementului, masa atomică şi numărul de ordine (locul ocupat în clasificare), care numeric este egal cu numărul atomic, Z.
Ionul monoatomic este particula în care numărul electronilor este diferit de numărul protonilor din nucleul atomului.

Ionizarea este transformarea unui atom în ionul respectiv.

Ionii pozitivi rezultă prin cedare de electroni. Ionii negativi rezultă prin acceptare de electroni.

Valența reprezintă capacitatea de combinare a atomului unui element cu atomii altui element.

Electrovalența este valența atomilor care se transformă uşor în ioni şi este egală cu numărul electronilor cedați sau acceptați în timpul procesului de ionizare.

Covalența reprezintă valența elementelor ale căror atomi își pun în comun electronii pentru formarea moleculelor. Este egală cu numărul electronilor puşi în comun.

Molecula este cea mai mică particulă materială dintr-o substanță, care poate exista în stare liberă şi care în aceleași condiții are toate proprietățile substanței respective.

Electronii de valență sunt electronii care participă la realizarea legăturilor dintre atomi.
Formula chimică reprezintă notația prescurtată a compoziţiei unei substanțe cu ajutorul simbolurilor chimice. Semnificația formulei chimice este dublă:
– calitativă – indică felul atomilor componenți;
– cantitativă – reprezintă o moleculă la scară moleculară şi 6,0225 x 1023 molecule la scară macroscopică.

În formula chimică, produsul dintre valență și indicele unui element (sau radical) este egal cu produsul dintre valență și indicele celuilalt element (sau radical).
Masa moleculară este numărul care arată de câte ori masa unei molecule este mai mare decât a 12-a parte din masa atomului 12C.
Molul de molecule sau, simplificat, molul este cantitatea de substanță care cuprinde N= 6,0225x1023 molecule.
Kilomolul, notat cu kmol, reprezintă cantitatea de substanță numeric egală cu masa moleculară exprimată în kilograme.
1 kmol = 1000 moli
Numărul de moli, numeric, este egal cu raportul dinte masa substanței m și masa moleculară a acesteia, M:
n
=
m
M

Din capitolul „Reacții chimice. Legea conservării masei. Ecuații chimice”

Reacția chimică este procesul chimic în urma căruia una sau mai multe substanțe chimice se transformă în alte substanțe cu proprietăți noi, diferite de cele inițiale.

Ecuația reacției chimice este reprezentarea prescurtată prin simboluri şi formule a unei reacții chimice.

Legea conservării masei substanțelor. Masa totală a substanțelor care intră într-o reacție chimică este egală cu masa totală a substanțelor ce rezultă din această reacție.

Legea conservării atomilor. Numărul atomilor intrați în reacție este egal cu numărul atomilor rezultați din reacție, pentru fiecare element participant.
Algoritmul scrierii corecte a unei ecuații chimice:
- scrierea corectă a formulelor reactanților şi ale produşilor de reacție;
- aplicarea legii conservării atomilor şi stabilirea coeficienților;
– verificarea egalității numărului fiecărei specii de atomi participante la reacție.

Clasificarea principalelor tipuri de reacții chimice după mecanismul acestora:

reacția de combinare
A + B = C

reacția de descompunere
C
=
A
+
B

Reacţii chimice

procesul chimic care constă în unirea a doi sau mai mulți reactanți pentru a forma un singur produs de reacție cu proprietăți diferite de ale reactanților

fenomenul chimic în urma căruia dintr-o substanță compusă se obțin doi sau mai mulți produşi de reacție

reacția de înlocuire
AB + X = AX + B

reacția de schimb
AX' + BB' = BA' + AB'

procesul chimic în care atomul unui element poate înlocui atomii altui element ce intră în compoziţia unei substanțe

procesul chimic în urma căruia doi reactanți îşi pot schimba între ei unele elemente, transformându-se în alți doi produşi

Pagina 8.
HIDROGENUL.
H. HIDROGEN 1,008.
De la ce nivel porniți.
STRUCTURĂ.
atomică. p +.
moleculară. H, H2.
PROPRIETĂŢI.
GAZ INCOLOR, INODOR, NEMETAL, CONSTANT MONOVALENT.
Reacții din care rezultă hidrogen.
Natriu sau Sodiu (simbol eNa) + apă (formula chimică H2O) rezultă Hidroxid de sodiu (formula eNa O H) + Hidrogen atomic.

Reacții la care participă hidrogenul.
H2 + Cl2 rezultă 2HCl (clorura de hidrogen).
3H2 + eN2 rezultă 2NH3 amoniac.

Cel mai simplu element, hidrogenul, este şi cel mai frecvent întâlnit în Univers:
- liber în Soare şi în atmosfera stelară;
- combinat, pe Pământ, în apă, în compuşi organici şi anorganici.
PROPRIETĂȚI FIZICE.
Deduceți proprietățile fizice ale hidrogenului din experiența ilustrată în figura 1.1.
Hidrogenul obținut din zinc şi acid clorhidric se culege în eprubeta E. Ce aspect are hidrogenul?
Eprubeta umplută cu hidrogen se menține cu gura în jos, se astupă cu o sugativă și se apropie un chibrit aprins de gura ei (figura 1.2). Ce fenomenee au loc?
Hidrogenul rezultat în paharul. #. Erlenmeyer. #. se barbotează într-o soluție de săpun (figura 1.3). Ce observați?

CONCLUZII.
Hidrogenul este un gaz incolor (fără culoare), inodor (fără miros) şi insipid (fără gust).
este de 14,45 ori mai uşor decât aerul.
este insolubil în apă și în soluție de săpun.
difuzează prin suprafețe poroase.
are constante fizice apropiate de zero absolut (anexa 3).
Orice element are o comportare chimică dată de structura electronică a ultimului strat. Aceasta determină atât valența elementului cât şi posibilităţile de interacțiune cu alte elemente.

---

PROPRIETĂȚI CHIMICE.
Comportarea chimică a hidrogenului se demonstrează experimental. Experiența din figura 1.4 dovedeşte că hidrogenul

NU întreține arderea (lumânarea s-a stins), dar arde cu formare de apă, care condensează pe pereții reci ai retortei.
Amestecul de hidrogen şi oxigen în raport molar 2: 1 este stabil la temperatură ambiantă, dar produce o explozie violentă la temperatură ridicată, în contact cu o flacără sau scânteie.
Atenție! Substanța care arde şi dezvoltă căldură este un combustibil. Hidrogenul este un combustibil nepoluant.
apă
apă condensată
Aviditatea („lăcomia”) hidrogenului faţă de oxigen se manifestă şi faţă de unii oxizi metalici şi nemetalici (v. instalație, pag. 7).
HgO + H, = H,O + Hg SO, + 2H, = 2H,0 + ST oxid roşu de mercur mercur dioxid de sulf
sulf IMPORTANȚĂ ȘI UTILIZĂRI
Oo
> 100°C/6
goo
25°C
Hidrogenul, fără să fie o substanță toxică, nu întreține viața. Într-o atmosferă de hidrogen pur orice viețuitoare moare.
Deduceți din tabelul de mai jos corelația dintre proprietățile și utilizările hidrogenului.
Fig. 1.4.
HIDROGENUL
Nr.
Proprietăți
Utilizări
1
Arda
2
| Arde și dezvoltă căldură
Afinitate mare față de 0
Agent de
w
Agent de hidrogenare
Combustibil nepoluant Flacăra oxihidrică Sinteza apei în laborator Hidrogenarea uleiurilor vegetale şi a altor compuşi organici Sinteze industriale
CUTTET
Tendinţa de a forma compuşi binari cu alte nemetale
Rezervoare de hidrogen OOOOOOOO
HEN:H
H:C:
B000
La ce nivel ați ajuns
STRUCTURĂ
HH
| 1,008
gaz incolor, inodor, insipid cel mai uşor gaz insolubil în apă
foarte greu lichefiabil
arde cu flacără fierbinte nu întreține arderea
foarte avid de oxigen > reacționează direct
cu: CI, S, N şi C
ATE
CARTET
RTE DE IDENTI PROPRIETĂȚI FIZICE HIDROGENUL PROPRIETĂȚI
CHIMICE ELEMENT CONSTANT MONOVALENT
SINTEZE DE LABORATOR
SINTEZE INDUSTRIALE
HIDROGENAREA SUBSTANȚELOR
ORGANICE
OBȚINEREA METALELOR
SUDURA METALELOR
COMBUSTIBILUL
VIITORULUI