www.isbn.ro/84487

ISBN 978-606-528-448-7 / 9786065284487

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
EDUCAȚIE SOCIALĂ.
- Clasa a 8-a.
DANIELA BARBU.
ANCUȚA BONDAR.
CĂTĂLINA NEAGU.
STAN STOICA.

Editura Si Di PRESS.

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului educației naționale nr. 5103/03.09.2019.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017.
116.111 – numărul
de telefon de asistență
pentru copii
Educație socială
- Clasa a VII-a
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
DANIELA BARBU ANCUȚA BONDAR
CĂTĂLINA NEAGU STAN STOICA
Anul Numele elevului Clasa Anul şcolar
Aspectul manualului*
format tipărit
la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Bucureşti, str. Logofătul Tăutu nr. 67, sector 3, cod 031212
Tel.: 021.337.37.17, 021.337.37.27, 021.337.37.37 Fax: 021.337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro l www.cdpress.ro l Editura CD PRESS
Comenzi:
* manuale@cdpress.ro l ( 021.337.37.37
8 www.cdpress.ro
© Copyright CD PRESS 2019
Această lucrare, în format tipărit și electronic, este protejată de legile
române și internaționale privind drepturile de autor, drepturile conexe
și celelalte drepturi de proprietate intelectuală. Nicio parte a acestei
lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă
(electronic, fotocopiere etc.), fără acordul expres al Editurii CD PRESS.
Scanează codul şi consultă catalogul
complet de titluri al Editurii CD PRESS.
Prima alegere în domeniul produselor şi al proiectelor
educaţionale româneşti de calitate pentru şcoală şi familie
REVISTE ● CARTE ŞCOLARĂ ●
MANUALE DIGITALE ● DOTĂRI ŞCOLARE
Inspectoratul Școlar al Județului/Municipiului ..........................................................................
Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................
EDUCAȚIE SOCIALĂ. - Clasa a VII-a
Editor: dr. Costin DIACONESCU
Layout, tehnoredactare: Corina Ioana VOINEA,
Crăița GEORGESCU
Grafică: Simona RADU-IACOBINI
Coordonator tehnic și IT: Răzvan SOCOLOV
Referenți de specialitate:
Prof. univ. dr. Cătălina ULRICH, Universitatea București
Prof. gr. I Nicoleta Băjenaru
Credite video: Dreamstime, Videoblocks, Audioblocks
Credite foto: Dreamstime, Wikimedia Commons – domeniu public,
Arhivă CD PRESS
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Educaţie socială : - Clasa a VII-a / Daniela
Barbu, Ancuţa Bondar, Cătălina Neagu, Stan Stoica. - Bucureşti
: CD Press, 2019
ISBN 978-606-528-448-7
I. Barbu, Daniela
II. Bondar, Ancuţa
III. Neagu, Cătălina
IV. Stoica, Stan
316
3
Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasânt!
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!
Despre disciplina
EDUCAȚIE SOCIALĂ
Prezentarea disciplinei..............................................................5
Educație pentru cetățenie democratică Prezentarea manualului...........................................................6
Proiecte pentru cetățenie democratică........................8
Competențe generale și specifice ....................................9
Recapitulare inițială............................................................... 10
Evaluare inițială......................................................................... 12
I. Drepturile omului. Forme de guvernământ
și regimuri politice .......................................... 14
1. Cunosc și respect drepturile omului.................. 16
Despre drepturile omului
2. Sistemul politic în România...................................... 18
Forme de guvernământ și regimuri politice
3. Exersez cetățenia democratică............................... 20
Regimul politic democratic
4. Învăț din trecut pentru a susține
democrația............................................................................. 22
Regimurile politice autoritare și totalitare
Proiect – Pași către participare democratică. ..
Alegeri pentru Consiliul Elevilor........................... 24
Sinteză ....................................................................................... 28
Evaluare.................................................................................... 29
II. Constituția României. Principii și instituții
democratice ................................................30
1. Statul democratic și Constituția României ... 32
Structura Constituției.
Valori și principii constituționale
2. Principiile statului democratic................................ 34
Principiul pluralismului: dreptul de asociere și
partidele politice. Principiul separației puterilor în stat
3. Autoritățile statului român........................................ 36
Autoritatea legislativă și legile
4. Autoritățile statului român........................................ 38
Autoritatea executivă
5. Autoritățile statului român........................................ 40
Autoritatea judecătorească. Statul de drept
Proiect – Implică-te! Indică direcția
în comunitate! .................................................................... 42
Sinteză ....................................................................................... 46
Evaluare.................................................................................... 47
III. Domnia legii și puterea cetățenilor...........48
1. Legi democratice prin și pentru oameni ........ 50
Procesul de elaborare a legilor.
Participarea cetățenilor la elaborarea legislației
2. Cu toții avem drepturi, libertăți și obligații.. 52
Drepturi și libertăți cetățenești.
Respectarea legilor. Limite ale libertății
3. Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire
a dreptății................................................................................ 54
Egalitatea în fața legii și accesul la justiție
al cetățenilor. Consecințe ale nerespectării legii
4. Reacționează! Și tu poți fi victimă!...................... 56
Copilul în procesul judiciar. Delincvența juvenilă
Proiect – Campania „Îmi pasă! Mă implic!
Violența nu este un răspuns!” ................................. 58
Sinteză ....................................................................................... 62
Evaluare.................................................................................... 63
IV. Cetățenie activă și participativă ................... 64
1. Mă implic! Particip la luarea deciziilor............. 66
Implicarea civică în contextul democrației
reprezentative și al formelor de manifestare a
democrației directe
2. Votul tău – alegerea ta!................................................. 68
Alegerea reprezentanților. Evaluarea activității
reprezentanților aleși
3. Fă-ți auzită vocea!............................................................. 70
Societatea civilă, organizații nonguvernamentale,
tipuri de inițiative cetățenești în comunitățile locale
4. Dependenți de mass-media?................................... 72
Mass-media și rolul ei în societate
5. Cine și cum influențează opinia publică? ...... 74
Rolul mass-mediei în formarea opiniei publice
Proiect – Teatru Forum: Joc un rol
în comunitatea mea! ..................................................... 76
Sinteză ....................................................................................... 80
Evaluare.................................................................................... 81
V. Activi pentru cetățenie democratică ............ 82
Sinteză ... la final de an școlar.................................. 84
Sinteza proiectelor........................................................... 86
Evaluare finală..................................................................... 88
Anexe ...................................................................... 90
Declarația Universală a Drepturilor Omului -
Extras........................................................................................... 90
Constituția României – Extras.................................... 91
Dicționar pentru cetățenie democratică ........... 94
În mișcare ... și în vacanță!................................................. 96
Cuprins
5
Despre disciplina
EDUCAȚIE SOCIALĂ
Educație pentru cetățenie democratică
Educație pentru cetățenie democratică reprezintă o valoroasă oportunitate de a învăța să joci un
rol activ în viața comunității din care faci parte, pentru a promova și apăra democrația și valorile ei.
Educație pentru cetățenie democratică nu se întâmplă numai în școală, ci se continuă pe tot parcursul
vieții, oferind cunoștințe utile pentru viitor. Lecțiile și proiectele la care vei participa te vor încuraja:
La ora de EDUCAȚIE SOCIALĂ – Educație pentru cetățenie democratică vei învăța într-o manieră
atractivă și interesantă, participând la:
Să contribui la apărarea drepturilor omului în societate
Să îți dezvolți atitudini și comportamente necesare pentru
asumarea responsabilităților în societate
Să participi activ la viața economică, socială, politică, civică,
juridică și culturală a societății
Să devii cetăţean activ, informat şi responsabil al comunității
locale, naționale și internaționale
Să influențezi în sens benefic luarea unor decizii în societate
Să îți exprimi opinia prin acțiuni de voluntariat în cadrul unor
organizații sau individual
Să îndrăznești să crezi că vei putea schimba ceva în societate,
chiar dacă nu ești adult
discuții
dezbateri
jocuri de rol
studii de caz
teatru forum
alegeri
interviuri acțiuni de voluntariat
întâlniri cu reprezentanți
ai autorităților statului
vizite
activități în pereche
și în grup
activități
de creație
6
Prezentarea manualului de EDUCAȚIE SOCIALĂ
Educație pentru cetățenie democratică
64 65
Explorează noi concepte!
Cetățenie activă
și participativă
Decid! Aplic! Mă implic!
Vreau ca opinia mea să fie luată în
considerare!
Ce televiziune a transmis în direct Revoluția Română din anul 1989 pentru
prima dată în istorie?
a. o televiziune americană b. o televiziune britanică c. Televiziunea Română
Q
U
I
Z
vot universal
inițiative cetățenești
organizații
nonguvernamentale
mass-media
opinie publică
Vei fi un cetățean implicat.
Vei remarca importanța
prezenței la referendum și la
alegeri.
Vei cunoaște rolul ONG-urilor
și al mass-mediei în viața
comunității.
Vei practica voluntariatul.
Îți vei exprima opinia.
Exersează cetățenia activă!
Participă la proiectul:
Teatru Forum
Joc un rol în comunitatea mea!
Poți schimba lucrurile,
dacă vocea îți este auzită!
Ia atitudine!
Descoperă la paginile 76-79
cum te poți implica
în acest proiect.
4.
64 65
MANUALUL TIPĂRIT
Pagini de prezentare a unității de învățare
Pagini de învățare
Numărul, titlul și subtitlul lecției
Numărul și titlul
unității de învățare
Explorează noi
concepte-cheie a căror
însemnătate o vei afla pe
parcursul unității.
Exersează cetățenia activă, cu ajutorul competențelor pe care le vei
dezvolta, implicându-te
în activitățile propuse.
Merg mai departe!
Conectează-te cu
evenimente, filme, cărți,
noutăți, documente,
activități din manualul
digital care te
îndeamnă la reflecție
și îți sugerează căi de
acțiune pentru a fi un
cetățean implicat.
Mă inspir!
Găsește inspirație în realizările profesionale ale
unor personalități de succes, în evenimente și
experiențe care contribuie la dezvoltarea cetățeniei
democratice.
Exersez cetățenia
activă!
Valorizează cunoștințele
și experiența
personală pentru a
descoperi practici din
sfera cetățeniei active.
Răspunde provocării
de a analiza situațiile
din imaginile selectate.
Observă și interpretează
imaginea însoțită uneori
de studii de caz, dialoguri sau fragmente din
documente oficiale.
Mă implic!
Implică-te în scurte
experiențe de exersare
a cetățeniei active la
nivelul comunității
locale. Repere pentru cetățenie
democratică
Accesează cunoștințe și practici din
domeniul cetățeniei democratice
prin succinta incursiune în
clarificarea conceptelor importante
și înțelegerea clasificărilor și a
conținuturilor prezentate.
Esența unității într-un
scurt mesaj
Invitație de participare
la proiectul care se va
derula pe parcursul
unității
Un scurt test (quiz) care
stârnește curiozitatea,
a cărui rezolvare te
orientează către esența
unității de învățare.
Marcaj care
indică prezența
a cel puțin unui
tip de AMII pe
pagina dublă
deschisă a
manualului
digital.
7
MANUALUL DIGITAL
Pagini de sinteză și evaluare
Schemă
recapitulativă
Sintetizează și
aprofundează, cu
ajutorul schemelor
logice, cunoștințele
pe care le-ai acumulat
pe parcursul unității
de învățare și
concluziile pe care
le-ai desprins pentru
domeniul cetățeniei
democratice.
Răspunde cerințelor formulate prin itemii de evaluare pentru a-ți putea
aprecia singur(ă) progresul în învățarea cetățeniei democratice. Alege
variante de răspuns, stabilește corespondențe între concepte, răspunde
la întrebări pe baza unei imagini, completează enunțuri sau scrie un scurt
text, cu referire la tematica unității de învățare.
Exersează individual și în grup noile
competențe pe care le-ai dezvoltat.
Valorifică abilitățile, atitudinile
și practicile aferente cetățeniei
democratice în viața de zi cu zi.
Autoevaluare
Calculează punctajul
obținut pentru
fiecare item,
prin verificarea
corectitudinii
răspunsurilor la
pagina 96.
• Manualul digital este mai mult decât un pachet de instrumente
digitale; este un ghid de acțiune în domeniul cetățeniei
democratice pentru prezent și viitor, pe baza experiențelor din
trecut. Manualul digital te invită la analize și experiențe bazate pe
cunoștințele anterioare, cu rol de aprofundare a noilor informații
și de exersare a competențelor dezvoltate.
• Bogat în informații, articole, filme, trimiteri on-line, fragmente
din documente oficiale, studii de caz, chestionare, citate, aplicații
interactive, manualul deschide o lume nouă pentru exersarea
cetățeniei active și participative.
• Activitățile propuse în manualul digital te orientează către fișe
standard pentru Jurnal, Portofoliu, Proiecte, fișe de analiză și
interpretare a unui film, eveniment, a unei cărți, către activități
interactive sau fragmente video semnificative pentru lecțiile
parcurse.
• jocuri interactive
INTERACTIVE
• planșe ilustrate
explicative
• fișe de lucru
STATICE
ANIMATE
Descoperă în manualul digital activități
multimedia interactive de învățare (AMII)
legate de tema lecției. Acestea sunt
evidențiate în varianta digitală și în cea
tipărită prin simbolurile următoare:
8
Proiecte pentru cetățenie democratică
• Proiectele propuse te ajută să dezvolți dialogul cu autoritățile
locale, să înțelegi procesul legislativ, să promovezi concepte
și tehnici de implicare și participare în comunitate.
• Participarea la aceste proiecte îți oferă posibilitatea să te
exprimi, să exersezi calitatea de lider pentru grupul tău de
prieteni, pentru școala ta și, de ce nu, pentru comunitatea ta.
• Prin implicarea în proiectele propuse, ai posibilitatea să îți pui
în practică ideile ce pot fi concretizate în acțiuni sociale sau
inițiative ce răspund nevoilor comunității din care faci parte.
• Proiectele propuse în acest an școlar sunt ușor de parcurs
dacă urmărești algoritmul celor patru pași:
I. Alegerea temei proiectului
II. Elaborarea fișei de proiect
III. Derularea proiectului
IV. Evaluarea proiectului și diseminarea rezultatelor
De asemenea, participarea la activitățile propuse în aceste
proiecte îți deschide calea către noi proiecte, urmare a
valorificării experiențelor la care ai luat parte. Astfel, vei putea
schimba ceva în comunitatea ta, chiar dacă nu ești adult.
• Fii mândru/mândră de patrimoniul cultural al României și
de istoria românilor, valorificând imaginile și quizul de pe
paginile de deschidere a unităților de învățare.
• Aceste pagini te vor conecta cu unele locuri, instituții și
clădiri de patrimoniu, reprezentative pentru Revoluția
din anul 1989, moment ce a deschis calea cetățeniei
democratice în România.
• Valorifică trecutul pentru a susține democrația autentică în
țara noastră! Află mai multe informații despre aceste locuri,
cu ajutorul fișelor din manualul digital.
• Continuă proiectul și la celelalte lecții (istorie, geografie,
educație tehnologică, limba română etc.) și completează
portofoliul personal cu alte locuri care vorbesc despre
România din trecut și prezent, privind spre viitor.
De ce este important să te implici în proiecte?
Valorifică mini-proiectul: Revoluția Română din 1989 –
primul pas către cetățenia democratică!
Pe parcursul acestui an școlar,
te invităm să participi la patru
proiecte diferite, atât în ceea
ce privește conținutul, cât și
maniera de implementare, având
un puternic impact în școala și
comunitatea ta:
1. Pași către participare
democratică. Alegeri pentru
Consiliul Elevilor
(paginile 24-27)
2. Implică-te!
Indică direcția în
comunitate! (paginile 42-45)
3. Campania: Îmi pasă!
Mă implic! Violența nu este
un răspuns!
(paginile 58-61)
4. Teatru Forum: Joc un rol în
comunitatea mea
(paginile 76-79)
Implică-te în proiecte!
Este o modalitate de a reflecta
asupra activității derulate pe
parcursul proiectelor. Astfel, vei
putea valorifica experiențele
pentru noi proiecte și, mai ales,
pentru exersarea cetățeniei
active și participative în fiecare zi.
Construiește pe parcursul
anului școlar Portofoliul personal,
valorificând produsele realizate în
cadrul lecțiilor sau al proiectelor
la care ai participat: fișe, postere,
pliante, texte, chestionare, citate,
diplome, fotografii etc.
Completează Jurnalul proiectului!
Dezvoltă Portofoliul personal!
Te invităm să exersezi cetățenia democratică într-o manieră interactivă, aplicată, plină de
provocări și oportunități pentru dezvoltarea spiritului civic într-o societate democratică.
9
Competențe generale și specifice
Lecțiile de Educație socială din acest an școlar îți oferă posibilitatea de a-ți dezvolta atitudini şi comportamente
civice, de a-ți exercita şi apăra drepturile democratice şi responsabilităţile în societate, de a juca un rol activ în
viaţa comunității din care faci parte. Toate acestea te vor ajuta să îți dezvolți competențele necesare pentru
a deveni o persoană responsabilă într-o societate democratică prin:
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală
și a diferitelor grupuri și comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice
domeniului social.
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației pentru
cetățenie democratică
1.2. Analizarea unor situații problematice determinate de abaterea
de la valorile, principiile, practicile societății democratice
1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor,
normelor și practicilor specifice unei societăți democratice și
statului de drept
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului
de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui
comportament social, civic și economic activ.
3.1. Manifestarea disponibilității pentru
participare civică și pentru exercitarea
calității de cetățean
3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii
democratice în situații concrete care
presupun decizie și acțiune
2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor probleme
specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor valori și norme
sociale și civice.
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat problemelor
comunității educaționale/locale
2.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la rezolvarea
problemelor comunității educaționale/locale
2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru
referitoare la viața într-o societate democratică
10
Pași către cetățenie democratică
Recapitulare inițială
1. Amintește-ți despre Convenția cu privire la drepturile copilului. Care sunt drepturile de care se bucură
adolescenții? Asociază fiecărui drept o responsabilitate.
2. Consideri că numai copiii sau toți oamenii au
drepturi? Însoțește răspunsul tău de cel puțin
două argumente.
3. Compune un cvintet (o strofă alcătuită din cinci
versuri) despre importanța respectării drepturilor
omului, pe baza indicațiilor:
4. Prin ce crezi că se diferențiază adolescenții din
imaginea de mai sus? Menționează șase diferențe,
pornind de la ceea ce îi aseamănă. Cu toții sunt
ACTIVI în comunitățile în care trăiesc.
Versul 1 – un cuvânt – subiectul cvintetului:
DREPTURILE
Versul 2 – două adjective care arată
caracteristicile subiectului
Versul 3 – trei cuvinte care exprimă acţiuni:
verbe la modul gerunziu
Versul 4 – patru cuvinte care exprimă
sentimentele tale faţă de subiect
Versul 5 – un cuvânt care arată însuşirea
esenţială a subiectului
• Identifică în clasă cuvântul din versul cinci
care s-a repetat la cei mai mulți colegi.
Cum explici acest lucru?
• La ce activități participi?
• Cu cine interacționezi?
• Pe cine ajuți?
• Ce recompense primești?

5. Discută în pereche, apoi prezintă ce înseamnă să
fii activ în comunitatea ta.
ABILITĂȚI
C
T
I
V
I
11
6. În clasele anterioare ai discutat despre comunitățile din care faci parte. Așază în triunghiuri distincte
comunitățile în care tu activezi și față de care ai drepturi și responsabilități, urmărind modelul de mai jos.
Ești liber(ă) să adaugi și alte comunități.
8. Ai aflat deja din paginile anterioare ale manualului că în acest an școlar vei învăța, vei discuta, vei exersa
cetățenia democratică la orele de Educație socială.
a. Desenează și/sau decupează piramida disponibilă în manualul digital.
b. Completeaz-o cu câte un drept și o responsabilitate pentru fiecare dintre comunitățile din care faci
parte.
c. Asamblează piramida. Schimbă drepturile și responsabilitățile în funcție de prioritățile tale pe parcursul
anului școlar.
7. Prezintă două proiecte la care ai participat în clasele a V-a și a VI-a. Pentru fiecare dintre acestea menționează:
a. denumirea și scopul;
b. etapele proiectului;
c. o activitate care ți-a plăcut cel mai mult;
d. un partener al proiectului;
e. o persoană cu care ai colaborat foarte bine;
f. ce ai învățat și nu ai uitat.
a. Compune familia lexicală a celor două cuvinte
pe care le vei întâlni adesea pe parcursul acestui
an școlar: cetățean și democrație.
b. Descoperă înțelesul lor pe parcursul lecțiilor și
cu ajutorul dicționarului.
c. Propune trei aspecte/subiecte despre care ai
vrea să afli mai multe la orele de Educație socială.
d. Stabilește trei obiective pe care îți propui să le
realizezi singur(ă) sau în echipă cu alți colegi,
pe parcursul anului școlar.
Familia
Prietenii
Școala
Orașul/ Localitatea
Țara
Europa
Comunitățile din care faci parte Drepturile tale Responsabilitățile tale
12
3. Descoperă definițiile unor concepte din domeniul drepturilor copilului.
Asociază cifra corespunzătoare fiecărui concept cu litera aferentă definiției
potrivite.
d. reguli recunoscute ca fiind obligatorii
b. obligații cu privire la realizarea unei
sarcini, la respectarea unor reguli
a. grup de oameni cu interese, credințe
sau norme de viață comune
c. condiții absolut necesare pentru a-și
atinge potențialul
I. Drepturile copilului
II. Norme
III. Responsabilități
IV. Comunitate
Pași către cetățenie democratică
Evaluare ințială
Total ex. 1: 0,50 puncte
I. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 1 puncte
I. – 0,25 puncte
II. – 0,25 puncte
III. – 0,25 puncte
IV. – 0,25 puncte
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Total ex. 4: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Autoevaluare!
1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului potrivit următoarei afirmații.
I. Documentul care reglementează drepturile copilului se numește:
a. Declarația Universală a Drepturilor Copilului
b. Convenția drepturilor omului
c. Declarația cu privire la drepturile copilului
2. Stabilește ordinea etapelor unui proiect. Atribuie, pe caiet, litera
corespunzătoare fiecărei etape, în ordinea în care acestea se derulează.
a. Elaborarea fișei de proiect
b. Evaluarea proiectului
c. Alegerea temei
d. Derularea activităților
4. Copiii beneficiază de o serie de drepturi. Menționează câte o
responsabilitate corespunzătoare fiecărui drept.
I. Dreptul la sănătate
II. Dreptul la timp liber
și activități recreative
III. Dreptul la exprimarea
opiniei
IV. Dreptul la protecție
I. II. III. IV.
13
5. Analizează imaginea de mai jos, apoi răspunde cerințelor.
6. Fii preocupat(ă) de protejarea mediului înconjurător! Scrie o invitație
colegilor/prietenilor tăi sau un mesaj pe grupul de socializare din care
faci parte, pentru a-i invita la o acțiune de îngrijire a parcului din localitate.
Total ex. 5: 1 punct
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
Total ex. 6: 2,50 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 2 x 0,50 = 1 punct
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Autoevaluare!
Ai în vedere următoarele:
I. Lansează invitația, indicând scopul
întâlnirii.
II. Menționează coordonatele: ziua,
ora, locația.
III. Precizează ținuta vestimentară și
instrumentele de care au nevoie.
IV. Formulează un mesaj convingător
în care să aduci cel puțin două
argumente în favoarea participării
la această activitate.
I. Menționează, pe baza imaginii, două drepturi ale copiilor.
II. Formulează două soluții pentru respectarea unuia dintre drepturi,
în comunitatea ta.
Participă și tu, împreună cu ceilalți colegi, la jocul sugerat în imagine.
Vei învăța să te coordonezi cu membrii grupului, să accepți calitățile și
slăbiciunile celorlalți, să te adaptezi echipei din care faci parte.
14
Drepturile omului.
Forme de guvernământ
și regimuri politice
1.
drepturile omului
regim politic
forme de guvernământ
monarhie
republică
democrație
dictatură
Explorează noi concepte!
Îți vei cunoaște mai bine
drepturile.
Vei face alegeri bune în viață
pentru că ești informat(ă).
Vei fi un cetățean implicat.
Exersează cetățenia activă!
14
15
Vreau să trăiesc într-un stat democratic
în care îmi sunt respectate drepturile!
În ce oraș se află Piața Operei, locul în care a pornit Revoluția Română
din anul 1989, în urma căreia România a revenit la un regim democratic?
a. București b. Timișoara c. Iași
Q
U
I
Z
Implică-te în proiectul:
Pași către
participare democratică
Alegeri pentru Consiliul Elevilor
Poți fi tu candidatul/candidata sau poți
susține un candidat în care ai încredere!
Descoperă la paginile 24-27
cum te poți implica
în acest proiect.
15
16
1
Exersez cetățenia activă!
1. Observă imaginile, apoi răspunde la
întrebări.
a. La ce tip de drepturi ale omului
face referire fiecare imagine? Ce alte
drepturi mai cunoști?
b. Ce drepturi sunt respectate/încălcate în școala și în comunitatea ta?
c. Ai fost vreodată în situația de a-ți
apăra drepturile? Prezintă, pe scurt,
situația. Cum ai reacționat? Cine te-a
sprijinit? Cum s-a rezolvat problema?
d. Tu respecți drepturile celorlalți?
Oferă un exemplu.
e. Cunoști țări în care unele drepturi
ale omului sunt încălcate? Prezintă o
situație concretă. Formulează o soluție pentru ca drepturile respective
să nu mai fie încălcate. Precizează
cine și cum ar trebui să intervină.
f. Consideri că unele drepturi sunt mai
importante decât altele? Care ar fi
acestea? Argumentează răspunsul tău
într-un text de cel mult 15 enunțuri.
Repere pentru cetățenie democratică
Drepturile omului sunt acele condiții absolut necesare pentru
starea de bine a oamenilor și dezvoltarea lor în cadrul societății.
De-a lungul timpului, drepturile omului au fost înțelese diferit
în societăți diferite. Au existat drepturi doar pentru anumite
categorii (bărbați, nobili, oameni bogați etc.), celelalte fiind
discriminate.
Situațiile frecvente de încălcare a drepturilor omului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au generat nevoia adoptării unui document care să stabilească niște reguli generale,
care să fie respectate de toate națiunile.
Astfel, la 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite (ONU) a adoptat Declarația universală a
drepturilor omului, cel mai important document referitor la
drepturi și libertăți.
Declarația a fost ratificată de 58 de state membre ale Adunării
Generale a ONU. Mai multe țări, precum URSS, țările din
Europa de Est, Africa de Sud și Arabia Saudită s-au abținut la
acel moment să adopte documentul.
Declarația promovează ideea că drepturile omului sunt
universale, adică sunt valabile pentru toți oamenii, indiferent
de rasă, etnie, gen, religie sau țara în care trăiesc.
Declarația a fost redactată având ca model alte documente:
Declarația drepturilor omului și cetățeanului din Franța (1789);
Declarația de Independență a Statelor Unite (1776).
Cunosc și respect drepturile omului
Despre drepturile omului
1.
4.
2.
5.
3.
17
Declarația universală a drepturilor omului prevede o serie de
drepturi fundamentale, precum:
Drepturi civile și
politice generale
•Drepturile la viață, cetățenie și
proprietate
•Dreptul la egalitate în fața legii
•Dreptul de a vota și de a fi votat
•Dreptul de asociere
• Libertatea conștiinței, a gândirii și
a exprimării
Drepturile popoarelor •Dreptul la pace și dezvoltare
•Dreptul la identitate culturală
Drepturi economice,
sociale și culturale
•Dreptul la muncă și la odihnă
•Dreptul la educație
•Dreptul la sănătate
Drepturile
persoanelor
vulnerabile
•Dreptul la protecție împotriva
abuzurilor și agresiunilor
•Dreptul la sănătate și educație
Descoperă mai multe drepturi prevăzute în articolele
Declarației, document disponibil la finalul manualului.
Asociază fiecărui drept o responsabilitate.
România a semnat Declarația universală a drepturilor omului la
data de 14 decembrie 1955.
De asemenea, România este stat parte la o serie de documente care reglementează drepturile omului, precum Convenția
Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale (1994).
Mă inspir!
Nelson Mandela a fost primul
președinte al Africii de Sud
(1994–1999) ales prin vot
universal. El a luptat pentru
egalitatea între albi și populația de
culoare, împotriva rasismului și a
segregării.
Bana Alabed este o fetiță de
origine siriană, militantă pentru
dreptul la pace, recunoscută
pentru postările sale pe Twitter
în timpul asediului din localitatea
Aleppo, Siria (2016).
Malala Yousafzai este o
adolescentă de origine pakistaneză, care militează pentru dreptul la educație al tuturor copiilor.
Mă implic!
Anul acesta îți poți propune să
te implici mai mult în rezolvarea
unor probleme ale comunității.
Poți începe prin a realiza, în grupul
clasei, un inventar al drepturilor
omului încălcate în comunitatea
ta, oferind exemple concrete.
Înmânați directorului școlii și
reprezentanților Consiliului Local
inventarul însoțit de propuneri
concrete de remediere.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Cartea Drepturile omului pe
înțelesul copiilor de la 7 la 77 de
ani (2009), scrisă de Rama Yade
Cartea Am nevoie de pace (2017),
scrisă de Bana Alabed, titlul
original fiind Dear World
Filmul Îmblânzitorul de vânt
(2019)
Documentul Statutul Elevului
Evenimentul Ziua Internațională
a Drepturilor Omului –
10 decembrie
2. Analizează imaginile, apoi discută în
pereche. Prezintă în clasă răspunsurile
la următoarele întrebări.
a. La ce tip de drepturi fac referire
imaginile?
b. Care este opinia ta cu privire la respectarea/încălcarea acestor drepturi în școala ta? Dar în comunitate?
c. Tu cum te poți implica pentru respectarea drepturilor tuturor persoanelor în școala și în comunitatea ta?
3. Participă, în grupul clasei, la crearea
unui afiș care să promoveze drepturile
omului menționate în Declarația universală a drepturilor omului.
a. Reprezintă fiecare drept printr-un
scurt text și un simbol desenat.
b. Adaugă un mesaj pentru încurajarea respectării drepturilor omului.
c. Expune afișul la loc vizibil în școală.
Promovează conținutul său în
timpul pauzelor.
18
Sistemul politic în România
Forme de guvernământ și regimuri politice
Exersez cetățenia activă!
1. Pe baza informațiilor de la rubrica Repere și a imaginilor, rezolvă următoarele cerințe.
a. Numește formele de guvernământ
corespunzătoare celor două imagini.
b. Numește două obiecte simbolice
pentru puterea unui rege.
c. Având în vedere modalitatea prin
care cineva devine rege sau președinte, exprimă o părere cu privire la
felul în care acest lucru influențează
relația cu poporul.
d. Compară, în pereche, cele două forme de guvernământ: monarhia și republica. Identifică cel puțin un avantaj și un dezavantaj pentru fiecare.
2. Informează-te on-line, apoi prezintă
în clasă detalii despre istoria formelor
de guvernământ din România. Între
altele, precizează:
a. numele primului rege al României;
b. numele regelui sub domnia căruia a
fost realizată Marea Unire de la 1918;
c. data la care România a devenit
republică.
Repere pentru cetățenie democratică
Fiecare stat are un regim politic și o formă proprie de guvernământ.
Forma de guvernământ se referă la modul de organizare a
Puterii într-un stat, în principal, la modul în care este numit
conducătorul statului.
Ferdinand I, rege al României (1914–1927) Emil Constantinescu, președinte al României (1996-2000)
Monarhie Republică
• șeful statului are titlul de
președinte și un mandat limitat
în timp, de regulă, 4 - 5 ani;
• termenul „republică” a apărut în
Roma antică, unde conducerea
executivă era exercitată de doi
consuli, timp de un an, aceștia
putând fi realeși;
• printre cele mai cunoscute republici se numără: SUA, Franța,
Germania, Rusia și China.
Absolută – Monarhul are
putere absolută, conduce
efectiv.
Prezidențială – Președintele este ales prin vot
direct de cetățeni și are
atribuții importante.
Parlamentară – Președintele este ales de
Parlament și are mai
puține atribuții.
Constituțională –
Monarhul are o funcție
simbolică; conducerea
este exercitată de
organisme rezultate în
urma votului, precum
Parlamentul și Guvernul.
• funcția supremă în stat este
deținută pe viață de un monarh
care transmite puterea, de
regulă, de la tată la fiu;
• în funcție de țara în care au
domnit, monarhii au purtat de-a
lungul timpului diverse titluri:
rege, împărat, sultan, țar, domn;
• în prezent, cele mai cunoscute
monarhii sunt Marea Britanie,
Spania și Japonia.
Forme de guvernământ
2
19
Regimul politic este un set de reguli de bază ale unei
guvernări, care indică cine deține puterea, cum este împărțită
aceasta, cine deține controlul și prin ce mijloace.
Regimurile politice diferă între ele atât prin organizarea puterii,
cât și prin relația dintre cetățean și stat.
Nu există un regim politic perfect. În trecut, disputele pentru
schimbarea regimului politic au provocat revoluții și războaie.
În epoca contemporană au fost experimentate trei tipuri de
regim politic: democratic, autoritar și totalitar.
Regimul
democratic
Regimul
autoritar
Regimul
totalitar
• Pluripartidism • Conducerea autoritară a
statului de către o singură
forță
• Unipartidism
• Alegeri libere • Inexistența alegerilor libere • Inexistența
alegerilor
libere
• Separația
puterilor
• Diminuarea rolului
instituțiilor democratice
• Dictatura unui
partid sau a
unui om
• Respectarea
drepturilor
omului
• Limitarea drepturilor și
libertăților
• Represiune,
încălcarea
drepturilor
Revoluția Română din decembrie 1989 a dus la schimbarea
regimului politic totalitar (comunist) cu unul democratic.
În prezent, România este o republică semiprezidențială,
deoarece, deși președintele este ales prin vot liber exprimat
de către cetățeni, totuși, puterea acestuia este limitată.
3. Citește textul alăturat, apoi selectează răspunsul potrivit fiecărei afirmații.
a. Respectarea drepturilor omului
este specifică regimurilor:
• autoritare;
• totalitare;
• democratice.
b. Regimul democratic se caracterizează prin:
• alegeri libere și pluripartidism;
• alegeri libere și unipartidism;
• respectarea drepturilor și
represiune.
c. În regimul democratic, puterea
este deținută de:
• o singură persoană;
• un singur partid;
• popor.
4. Discută, în pereche, apoi prezintă
cel puțin două argumente din care
să reiasă că România este o republică
semiprezidențială într-un regim
democratic.
5. Argumentează, într-un text de maximum o pagină, posibilitatea existenței unui regim democratic într-o
monarhie și a unui regim totalitar
într-o republică.
Mă inspir!
Urmărește
sau citește
on-line
discursul Regelui Mihai
(fost suveran al României
în perioadele 1927–1930 și
1940–1947) susținut în fața
Parlamentului României la data
de 25.10.2011.
Vizionează on-line discursul
lui Charlie Chaplin din filmul
Marele Dictator. Scris în anul
1940, discursul este considerat
unul dintre cele mai frumoase
din istorie.
Mă implic!
La început
de an școlar,
participă
la revizuirea Regulamentului
școlii. Analizează în ce măsură
articolele din Regulament
respectă drepturile și libertățile
elevilor. Propune eventuale
modificări ale unor articole.
După negocierea propunerilor
în mod democratic în cadrul
grupului de elevi, înmânează
varianta finală reprezentantului
clasei în Consiliul Școlar al
Elevilor.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul Discursul regelui (2010)
Cartea Politica pe înțelesul copiilor
(2017), capitolele 1-2, de Alex
Frith, Rosie Hore, Louie Stowell și
Kellan Stover
Evenimentele Alegeri
europarlamentare, parlamentare,
prezidențiale și locale
Manualul digital. Fișa de lucru
Caracteristici ale regimurilor
politice
20
Exersez cetățenia democratică
Regimul politic democratic
Exersez cetățenia activă!
1. Având în vedere informațiile de la rubrica Repere, răspunde la următoarele
întrebări.
a. Cui aparține puterea, într-o democrație?
b. Care este principala diferență
dintre democrația ateniană și cea
modernă?
c. Ce categorii de reprezentanți ai
cetățenilor cunoști în România?
2. Consideri că este mai bine ca deciziile importante la nivelul statului să fie
luate de mai mulți oameni sau de mai
puțini? Argumentează răspunsul tău.
3. Discută, în pereche, despre avantajele și dezavantajele celor două forme
ale democrației: directă și reprezentativă.
a. Prezentați concluziile, având în vedere cele mai puternice trei argumente în favoarea fiecărei forme a
democrației.
b. Realizați o statistică pe clasă cu privire la numărul și procentul elevilor
care preferă democrația directă și pe
cea reprezentativă.
Repere pentru cetățenie democratică
Democrația este regimul politic în care puterea aparține
cetățenilor, aceasta fiind exercitată prin vot.
Sunt cunoscute două forme ale democrației:
1. Democrația directă. Primul regim democratic a luat naștere
în orașul-stat Atena, din Grecia antică, în sec. V î.H. Puterea
aparținea demosului, adică poporului, oamenilor simpli care
își alegeau în mod direct conducătorii și votau legile. Era o
democrație incompletă, deoarece femeile, sclavii și străinii nu
aveau dreptul de a vota.
2. Democrația reprezentativă. A apărut în epoca modernă,
deoarece era greu să aduni laolaltă toți cetățenii pentru a vota
legile. Astfel, cetățenii își aleg reprezentanți independenți sau
organizați în partide politice. În numele cetățenilor, aceștia
votează legile obișnuite și, uneori, aleg conducătorii.
Prima mare democrație modernă a lumii a fost cea din Statele
Unite ale Americii, însă și aici erau excluși de la vot, la început,
sclavii, femeile și indienii. În zilele noastre, majoritatea statelor
lumii au regimuri democratice, iar dreptul la vot este acordat
indiferent de rasă, etnie, religie, stare socială sau gen.
Caracteristici ale statului democratic
Cetățenii participă la conducerea statului, prin vot liber
exprimat.
Există pluripartidism.
Puterea este împărțită între mai multe autorități distincte.
Puterea reprezentanților este limitată prin lege.
Sunt respectate drepturile și libertățile cetățenilor.
Se pune în aplicare decizia majorității.
Fragmente ceramice pe care grecii antici
își exprimau opțiunile politice
Tânără care votează pentru prima dată,
la împlinirea vârstei de 18 ani
3
21
4. Continuă enunțul:
România este o democrație reprezentativă deoarece … .
5. Formulează enunțuri care să
evidențieze caracteristici ale democrației, inspirate de imaginile
următoare:
Cum funcționează democrația?
Cetățenii își aleg
reprezentanții,
într-o competiție
numită alegeri
sau scrutin.
Reprezentanții iau act de
opinia publică și aduc
argumente în favoarea unor
decizii. Se sfătuiesc pentru a
lua o decizie finală, precum
votarea unei anumite legi.
Decizia finală poate ține
cont de opinia publică; dacă
nu, reprezentanții riscă să
piardă următoarele alegeri.
Mass-media prezintă
informații, opinii despre
activitatea reprezentanților,
organizează dezbateri
publice. Astfel, se formează
opinia publică.
Au loc noi alegeri. Dacă sunt
mulțumiți de reprezentanți,
cetățenii le pot încredința un
nou mandat, puterea de a-i
reprezenta, pentru o anumită
perioadă de timp.
În Parlament, reprezentanții
dezbat problemele
comunității, propun legi
și persoane pentru ocuparea
unor funcții importante.
În România, primele alegeri democratice au avut loc în anul
1919. Acestea s-au desfășurat pe baza votului universal
masculin. Alegerile din 1919 au fost, totodată, primele
organizate după realizarea Marii Uniri (1918).
Mă inspir!
Corneliu Coposu (1914–1995) a
fost om politic român, luptător
pentru democrație și pentru
drepturile omului. Pentru convingerile sale și pentru activitatea politică în spiritul democrației, a fost arestat de autoritățile
comuniste din România și a
efectuat 17 ani de închisoare,
în condiții foarte grele. După
Revoluția din decembrie 1989, a
contribuit
la instaurarea democrației și la
formarea
unei culturi
democratice în țara
noastră.
Mă implic!
Școala ta este o societate democratică în miniatură. Participă,
în grupul clasei, la decorarea
școlii cu mesaje și simboluri ale
democrației. Asigurați-vă că
aceste mesaje sunt cunoscute
și respectate de către elevi și
profesori.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul documentar Atena –
Adevărul despre democrație
Cartea A.B.C.-ul democrației,
(1993) scrisă de Jakub Karpinski
Evenimentul Ziua Internațională
a Democrației – 15 septembrie
Manualul digital. Citate celebre
despre democrație
Atenție!
Ești într-o școală
cu toleranță ZERO față de
încălcarea drepturilor
omului!
În această școală,
fiecare este liber
să își exprime opinia.
a.
b.
22
4 Învăț din trecut pentru a susține democrația
Regimurile politice autoritare și totalitare
Exersez cetățenia activă!
1. Asociază citatele următoare cu una
dintre imaginile de mai sus.
a.„Diferența dintre o democrație și o
dictatură este că în democrație mai
întâi votezi și apoi primești niște legi;
în dictatură nu-ți mai pierzi timpul
votând."
(Charles Bukovski, scriitor american
de origine germană)
b.„Unde există opresiune și dictatură,
interzicerea dreptului de a vorbi, ne
pierdem demnitatea”.
(Asma Jahangir, luptătoare pentru
drepturile omului în Pakistan)
c.„Când un guvern se teme de cetăţeni,
e democraţie. Când cetăţenii se tem
de guvern, este dictatură.”
(Thomas Jefferson, filosof și politician,
unul dintre părinții fondatori ai
Statelor Unite ale Americii)
2. Pe baza datelor de la rubrica Repere,
exprimă o opinie cu privire la tendința oamenilor de a încredința puterea
unor dictatori, în perioade dificile.
• Este aceasta o soluție?
• Argumentează răspunsul dat.
Repere pentru cetățenie democratică
Regimurile autoritare și totalitare din epoca contemporană
au fost inspirate de dictaturile antice.
Dictatura este un regim politic (autoritar sau totalitar) în care
puterea este deținută de un conducător sau de un partid.
Termenul dictator provine din limba latină și înseamnă „cel
care spune, care ordonă”.
În Roma antică, în perioada republicii (509–27 î.H.), unul dintre
cei doi consuli putea fi proclamat dictator dacă statul se afla în
pericol de război, invazie sau criză gravă. Dictatorii aveau puteri
nelimitate pentru șase luni, timp în care puteau conduce mai
eficient pe baza ordinelor verbale. Primul dictator celebru din
istorie a fost Iulius Cezar; acesta a refuzat să renunțe la putere
după șase luni și s-a proclamat dictator pe viață.
Regimuri totalitare în secolul al XX-lea
Cele mai cunoscute au fost:
• Regimul comunist din Uniunea Sovietică;
• Regimul fascist din Italia;
• Regimul nazist din Germania.
S-au instalat ca urmare a problemelor sociale create de Primul
Război Mondial (1914–1918) și de criza economică mondială
(1929–1933).
Regimul fascist din Italia și cel nazist din Germania au fost
aduse la putere prin vot, în urma alegerilor; cetățenii au sperat
că soluțiile radicale propuse de aceste partide și de liderii lor
vor pune capăt crizei și vor satisface nevoile lor.
În România, regimul comunist a fost instaurat în 1945, odată
cu formarea guvernului condus de Petru Groza, controlat de
comuniști.
23
Mă inspir!
Zidul Berlinului a fost ridicat
la sfârșitul celui de-al Doilea
Război Mondial pentru a separa
orașul german în două părți,
una ocupată de sovietici, alta de
statele democratice occidentale,
precum: Marea
Britanie, SUA și
Franța. Zidul a
despărțit, timp
de 45 de ani,
nu doar două state diferite, ci și
familii, rude, prieteni. Zidul a fost
dărâmat, în cea mai mare parte,
în decembrie 1989, însă porțiuni
ale lui au fost păstrate și decorate
ca amintire a trecutului.
Mă implic!
Aplică chestionarul clasei realizat
la exercițiul 4 bunicilor sau altor
persoane care au trăit în perioada
regimului comunist în România.
Notați răspunsurile la toate
întrebările. Scrieți pe un afiș acele
informații
care se
repetă la
peste 50%
dintre cei
intervievați.
Prezentați afișul în clasă. Discutați
despre diferențele de percepție a
regimului; deși au trăit în același
regim, oamenii pot avea păreri
diferite.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul Ferma animalelor (1999)
de John Stephenson
Cartea Împăratul muștelor (1954)
de William Golding
Evenimentul Ziua Națională de
comemorare a Holocaustului –
9 octombrie
Manualul digital. Regimul
comunist din România
3. Discută, în pereche, apoi completează caracteristicile regimului
totalitar în schema dată.
Regimul
totalitar controlul ...
desființarea ...
promovarea ...
pierderea ...
încălcarea ...
4. Compară regimul totalitar cu cel
autoritar, stabilind două asemănări
și două diferențe.
5. În echipe de 3-4 elevi, realizați un
chestionar cu zece întrebări pe care
ați dori să le adresați oamenilor care
au trăit într-un regim totalitar. Întrebările pot viza probleme precum: organizarea statului, drepturile omului, viața cotidiană, nivelul de trai etc.
a. Comparați chestionarele tuturor
echipelor.
b. Selectați zece întrebări care apar
cel mai des. Ele vor constitui
chestionarul clasei.
c. Îl puteți folosi conform indicațiilor
de la rubrica „Mă implic!”.
Caracteristici ale regimurilor totalitare
Poporul pierde controlul asupra Puterii.
Există partid unic, partidele de opoziție fiind desființate.
Cetățenii pierd posibilitatea de a alege.
Sunt practicate teroarea și persecuțiile împotriva opozanților.
Sunt încălcate drepturile și libertățile oamenilor.
Prin cenzură și propagandă, se instituie controlul asupra
informațiilor.
Oamenii nu mai pot comunica liber, nu mai pot circula liber.
Activitățile economice sunt controlate.
Caracteristici ale regimurilor autoritare
Spre deosebire de regimurile totalitare, care nu țin cont
deloc de drepturile omului, regimurile autoritare restrâng
doar drepturile politice, respectând, de regulă, alte drepturi
(ex. dreptul la viață, la proprietate).
Instituțiile democratice sunt păstrate în regimurile autoritare,
dar li se diminuează rolul.
În timp ce regimurile totalitare promovează anumite ideologii
și urmăresc transformarea totală a societății, regimurile
autoritare se limitează la deținerea puterii și controlul
societății.
Regimurile totalitare din secolul al XX-lea au făcut milioane
de victime în propriile țări și au declanșat al Doilea Război
Mondial, prin politica agresivă dusă. Regimul comunist din
URSS a înfometat și a ucis milioane de țărani care s-au opus
colectivizării, iar cel nazist, din Germania, a supus exterminării
milioane de evrei.
24
De ce să organizați Alegeri pentru Consiliul
Elevilor?
Convenţia cu privire la drepturile copilului prevede,
în articolele 12-15, drepturile copiilor la opinie,
liberă exprimare, asociere şi participare.
Conform Statutului Elevului, art. 40 alin. (1), (2),
Consiliul Şcolar al Elevilor este structură consultativă şi reprezintă interesele elevilor din învăţământul preuniversitar, la nivelul unităţii de
învăţământ. Prin Consiliul Şcolar al Elevilor, elevii
îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care
îi afectează în mod direct.
Consiliul Școlar al Elevilor, cunoscut și sub denumirea Consiliul Elevilor, reprezintă cadrul care
oferă elevilor posibilitatea de a exersa practici și
inițiative democratice, spiritul civic, toleranţa față
de diversitate, activitatea în echipă și înţelegerea
interetnică.
Așadar, la începutul anului școlar, elevii din
fiecare clasă își aleg liderul care îi va reprezenta
în Consiliul Școlar al Elevilor format din liderii
tuturor claselor.
Participă și tu la proiectul Pași către participare
democratică – Alegeri pentru Consiliul Elevilor!
I. Alegerea temei proiectului
Proiectul propus vizează organizarea alegerilor
pentru liderul clasei care va fi reprezentantul tău
și al colegilor tăi în Consiliul Elevilor. Aveți la dispoziție cinci săptămâni să organizați și să implementați acest proiect.
Decide în ce măsură vrei să te implici!
Poți să fii „doar” susținător al unui candidat, în
perioada campaniei electorale.
Poți să candidezi la funcția de președinte al
Consiliului Clasei cu propriul program.
Fie că ai decis să susții un candidat/o candidată,
sau să candidezi tu însuți/însăți, este important să
te implici în organizarea acestui eveniment.
Este recomandat să parcurgi, împreună cu ceilalți colegi, câțiva pași importanți pentru reușita
proiectului. Pașii propuși în continuare sunt
orientativi; ei pot fi adaptați contextului școlii
și al comunității tale. De asemenea, acești pași
pot fi urmați și în situația organizării unui alt tip
de alegeri (reprezentanții clasei la un festival, o
întâlnire pe o temă punctuală cu reprezentanții
Consiliului Local etc.).
„Fiecare clasă îşi va alege
reprezentantul în Consiliul
Elevilor, o dată pe an, la începutul primului semestru.
Votul este secret, iar elevii
vor fi singurii responsabili
de alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept
de vot şi nici nu le este permisă acestora influenţarea
deciziei elevilor.”
Statutul Elevului, art. 39 alin. (1)
Pași către participare democratică
Alegeri pentru Consiliul Elevilor
Proiect
25
II. Elaborarea fișei de proiect
1. Stabilirea denumirii proiectului, alegerea
unui logo potrivit și propunerea perioadei de
desfășurare
Pași către participare democratică
Alegeri pentru Consiliul Elevilor!
Clasa a VII-a
24 octombrie
2. Organizarea inițiatorilor proiectului
Poți și tu să faci parte din grupul de inițiativă care
va deveni grupul de coordonare, format din 3–5
elevi, secondați de profesorul diriginte, profesorul
consilier sau profesorul de Educație socială. Acest
grup va avea rolul de a organiza evenimentul și
de a asigura derularea etapelor proiectului.
3. Stabilirea beneficiarilor proiectului
Toți elevii clasei vor fi beneficiari pentru că:
își vor exersa abilitățile de cetățeni responsabili
care participă la vot;
își vor dezvolta abilităţi de comunicare cu
ceilalţi și de lucru în echipă;
vor dobândi experienţă în organizarea de evenimente;
vor învăța să susțină un candidat, să analizeze
și să compare programele electorale propuse,
să respecte și să aprecieze diversitatea;
vor promova opiniile personale sau ale celor
pe care îi reprezintă;
prin intermediul reprezentantului ales, elevii
vor avea acces la informațiile transmise și la
deciziile luate în Consiliul Școlar al Elevilor.
4. Formularea scopului proiectului
Scopul acestui proiect este de a desemna reprezentantul clasei în Consiliul Școlar al Elevilor. Acest
lucru va fi posibil prin organizarea unei campanii
electorale prin intermediul căreia candidații își vor
prezenta programele electorale, adică planurile pe
care le vor pune în aplicare, după ce vor fi aleși.
5. Stabilirea activităților proiectului
Activitățile pot fi prezentate sub forma unui tabel
sau grafic care să coreleze activitățile, termenele
de realizare și responsabilii. Exemplu:
Activitatea Termen Responsabili
Derularea campaniei electorale
octombrie Grupul de inițiativă
Candidații
Prezentarea propriu-zisă a activităților se va face
pe parcursul implementării proiectului.
6. Identificarea partenerilor proiectului
Pentru ca proiectul să se bucure de succes, este
nevoie să apelați la sprijinul unor parteneri, precum:
un profesor care să vă îndrume;
un părinte imparțial care să supervizeze votul
etc.
7. Definirea produselor activității și a elementelor de vizibilitate
Pe parcursul derulării campaniei vor fi realizate:
afișul de promovare a proiectului care, împreună cu logoul propus, vor fi și elemente de vizibilitate;
pliantele de prezentare a programelor electorale propuse de candidați;
buletinele de vot.
8. Stabilirea criteriilor de evaluare a proiectului
Scopul proiectului va fi realizat dacă la finalul
acestuia se vor constata următoarele:
elevii s-au implicat în derularea proiectului, îndeplinindu-și rolurile asumate;
campania s-a derulat în condiții de competiție
loială, în care candidații s-au respectat reciproc
și au fost respectați de către votanți;
procesul de vot s-a derulat în mod democratic;
prezența la vot a fost foarte mare, preferabil
100%.
26
III. Derularea proiectului
Săptămâna 1
1. Grupul de inițiativă organizează, anunță proiectul și perioada de derulare.
Săptămâna 2
2. Candidații se înscriu în cursa electorală.
Înscrierea se poate face prin autopropunere sau
prin propuneri venite din rândul elevilor.
Conform art. 33 alin. (2) din Statutul Elevului,
fiecare elev are dreptul de a alege şi de a fi
ales ca reprezentant al elevilor din unitatea de
învăţământ preuniversitar. Este interzisă limitarea
sau restrângerea dreptului de a alege sau de a fi
ales, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
religie, statut socio-economic, convingeri sociale
sau politice, sex, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală, apartenenţă la un grup defavorizat,
medie generală, medie la purtare, situaţie şcolară,
precum şi orice alt criteriu discriminatoriu.
Este important ca elevii care se înscriu în cursă să
înțeleagă rolul reprezentantului clasei:
să comunice cu ușurință cu ceilalți colegi și cu
profesorii;
să susţină punctele de vedere ale celor pe care
îi reprezintă;
să fie deschis(ă), tolerant(ă), creativ(ă), imparțial(ă), informat(ă), responsabil(ă);
să aibă spirit de inițiativă și să respecte
termenele.
3. Fiecare candidat, împreună cu grupul de susținători, redactează programul electoral și alege
un logo inspirat.
Este important ca programul electoral să fie alcătuit în echipă, în urma consultării colegilor cu
privire la așteptările și nevoile lor.
De aceea, dacă decizi să candidezi, trebuie să stai
de vorbă cu cât mai mulți colegi, să aduni idei,
propuneri, măsuri. Dacă faci asta, îți vei asigura și
susținerea lor. „Programul tău” va deveni „programul nostru”!
Săptămânile 3-4
4. Candidații și susținătorii popularizează programul electoral prin discuții cu toți colegii, lipirea de afișe în sala de clasă, întâlnirea în cercuri
mai largi de susținători în pauze, prin intermediul
rețelelor de socializare etc.
5. Candidații prezintă discursurile urmate de
dezbateri desfășurate după reguli bine stabilite.
Momentul-cheie al campaniei, când poți atrage
cele mai multe voturi, poate fi cel al susținerii discursului final în fața clasei. Un discurs foarte bun
este concis, clar, coerent, emoționant, realist, motivațional și durează maximum trei minute.
Discursul trebuie să te reprezinte. Pentru a redacta un discurs bun, este important să lucrezi în
echipă cu principalii tăi susținători.
27
IV. Evaluarea proiectului și diseminarea
rezultatelor
1. Evaluează gradul de reușită și posibilitățile de
îmbunătățire a unei asemenea activități.
Sub coordonarea profesorului, analizează, în
grupul clasei, gradul de realizare a criteriilor de
evaluare a proiectului, incluse în Fișa proiectului.
Stabilește ce s-a realizat, ce nu a funcționat, ce
trebuie îmbunătățit. Evaluează contribuția ta la
reușita proiectului.
2. Diseminează experiența din proiect într-un
articol al revistei școlii, al ziarului local, on-line
sau la postul local de televiziune. Promovează în
comunitate mesaje despre importanța participării
democratice la vot.
3. Realizează Jurnalul proiectului.
Notează în Jurnal aspecte legate de:
cum te-ai simțit;
ce activitate ți s-a părut cea mai interesantă;
care este mesajul care te-a impresionat;
cu cine ai colaborat cel mai bine;
ce ai învățat;
ce vei aplica în viața ta;
ce mesaj democratic vei transmite mai departe.
4. Completează Portofoliul personal.
Adaugă în Portofoliul personal:
fișa proiectului;
produsele realizate în proiect (pliante, flaiere);
fotografii;
fișa de Jurnal.
Amintește-ți, cu ajutorul fișei din manualul
digital, ce ai învățat despre susținerea unui discurs
persuasiv la Educație socială, în clasa a cincea.
Parcurge următoarele etape.
Alege un mesaj sugestiv.
Elaborează planul discursului.
Adună și organizează informațiile.
Scrie o primă variantă a discursului.
Verifică dacă ideile sunt clare, exprimarea este
corectă și argumentele sunt convingătoare.
Rescrie textul într-o nouă variantă, mai bună.
Exersează în fața oglinzii, apoi a principalilor
susținători. Corectează-te cu ajutorul celorlalți.
Susține discursul în fața clasei. Privește în ochi
audiența, folosind limbajul verbal și nonverbal
adecvat.
Răspunde întrebărilor votanților.
Bucură-te de aplauze!
Săptămâna 5
6. În ziua alegerilor, toți elevii clasei participă la
procesul democratic de votare. Fiecare elev va selecta de pe buletinul de vot numele candidatului
pe care îl consideră potrivit. Toate buletinele de vot
vor fi puse într-o urnă.
Nu uita! Este posibil ca prietena ta cea mai bună
sau amicul tău să nu fie și cea mai bună reprezentantă/cel mai bun reprezentant al clasei!
Gândește nepărtinitor! Nu te lăsa influențat(ă)!
7. Grupul de coordonare numără voturile
obținute de fiecare candidat. Câștigă candidatul
care a obținut cele mai multe voturi. Se verifică
corectitudinea numărătorii voturilor, se validează
rezultatele și se desemnează câștigătorul.
Bucură-te de succes!
Nu uita să-ți îndeplinești promisiunile!
28
1. Pe baza schemelor următoare, amintește-ți despre modul în care s-au respectat drepturile omului de-a
lungul timpului, în diverse forme de guvernământ și regimuri politice.
Drepturile omului. Forme de guvernământ
și regimuri politice
Sinteză
Democratic Autoritar Totalitar
Regimuri
politice
Care este opinia ta cu privire la respectarea
drepturilor omului în cele trei tipuri de
regimuri politice?
2. Asociază fiecare dintre cele două imagini
(fig. 1, 2) următoarelor aspecte:
a. respectarea/încălcarea drepturilor omului;
b. tipul de regim politic.
3. Completează schemele cu:
a. exemple de drepturi ale omului evidențiate în
Declarația universală a drepturilor omului;
b. cel puțin două caracteristici ale fiecărei forme de
guvernământ și ale fiecărui tip de regim politic;
c. exemple de țări democratice.
4. Răspunde la întrebarea menționată în schema
referitoare la regimurile politice.
5. Participă la realizarea unui poster despre o persoană care a luptat sau luptă pentru drepturile
omului. Posterul va conține:
a. o scurtă biografie a persoanei;
b. acțiunile ce o definesc ca pe o persoană care
luptă pentru drepturile omului;
c. un gând de mulțumire pe care ai dori să i-l transmiți prin intermediul unei rețele de socializare;
d. o fotografie sau o ilustrație adecvată.
Monarhie Republică
Absolută Constituțională Prezidențială Parlamentară
Forme
de guvernământ
Declarația universală a drepturilor omului
(1948)
Drepturi
civile și
politice
generale
Drepturile
popoarelor
Drepturi
economice,
sociale și
culturale
Drepturile
persoanelor
vulnerabile
• viață
• proprietate
• asociere
• vot
• opinie
• muncă
• odihnă
• sănătate
• educație
• pace
• dezvoltare
• identitate
culturală
• protecție
• sănătate
• educație
Fig. 1 Fig. 2
29
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri. Selectează A, dacă
afirmația este adevărată, și F, dacă afirmația este falsă.
I. Declarația universală a drepturilor omului a fost adoptată de Adunarea
Generală a Organizației Națiunilor Unite. A / F
II. Monarhia poate fi constituțională sau absolută. A / F
III. Primul regim democratic a apărut în Roma antică. A / F
IV. Conducătorul unei republici se numește președinte. A / F
2. Asociază fiecărei afirmații din coloana A un tip de regim politic din coloana B. Completează, pe caiet, cadranul alăturat cu denumirea regimului politic
corespunzător fiecărei afirmații.
A. Caracteristici ale regimurilor politice B. Tip de regim politic
I. O singură persoană ia decizii. democratic totalitar
II. Drepturile și libertățile
sunt limitate. autoritar democratic
III. Alegerile sunt libere. totalitar democratic
IV. Există dictatura unui singur partid. democratic totalitar
3. Privește imaginea alăturată, apoi
rezolvă cerințele.
I. Menționează un drept al omului
a cărui încălcare este sugerată în
imagine.
II. Numește un regim politic în cadrul
căruia acest drept este încălcat.
III. Precizează două consecințe posibile ale încălcării acestui drept.
4. Realizează un eseu de cel mult o pagină, intitulat Regimul politic în care
vreau să trăiesc, pornind de la caracteristicile diferitelor regimuri politice.
Pentru aceasta, vei avea în vedere:
I. numirea a două tipuri de regimuri politice cunoscute și exprimarea opțiunii
pentru unul dintre ele;
II. menționarea a trei argumente în favoarea regimului politic ales;
III. evidențierea unei caracteristici a regimului ales, pe care o consideri cea mai
importantă.
Total ex. 1: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
a. b.
c. d.
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 1,00 punct
Total ex. 4: 3 puncte
I. – 1,00 punct
II. – 1,50 puncte
III. – 0,50 puncte
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Evaluare
Autoevaluare
Constituția României.
Principii și instituții
democratice
2 .
Constituție
Parlament
Guvern
Președinte
pluralism
partide politice
separarea puterilor
în stat
instanțe de judecată
Explorează noi concepte!
30
Constituția României.
Principii și instituții
democratice Vreau ca instituțiile statului să îmi
reprezinte interesele mele ca cetățean!
Q
U
I
Z
Participă la proiectul:
Implică-te!
Indică direcția în comunitate!
Propune sau identifică o problemă
de politică publică din comunitatea ta
precum și soluții pentru
rezolvarea acesteia.
Descoperă la paginile 42-45
cum te poți implica
în acest proiect.
Palatul Parlamentului este locul în care vocea liberă a românilor câștigată în
urma Revoluției din 1989 se face auzită prin reprezentanții aleși.
Palatul Parlamentului este:
a. cea mai înaltă clădire din lume.
b. a doua cea mai mare clădire administrativă din lume.
c. cea mai înaltă clădire din Europa.
Q
U
I
Z
Vei cunoaște autoritățile
statului român.
Vei înțelege relațiile dintre
autorități.
Vei fi un cetățean informat
și implicat.
Exersează cetățenia activă!
31
32
1
Constituția sau
legea fundamentală
reglementează aspecte
referitoare la:
forma de guvernământ
organizarea și atribuțiile
puterilor în stat
drepturile fundamentale
ale cetățenilor.
Exersez cetățenia activă!
1. Citește, compară cele trei texte, apoi
răspunde la întrebări:
a. „Constituția Republicii Populare
Române poate fi modificată numai prin
lege votată de Marea Adunare Națională”
(Constituţia României din 1952).
b. „Revizuirea Constituţiei poate fi
iniţiată de Preşedintele României la
propunerea Guvernului, de cel puţin
o pătrime din numărul deputaţilor
sau al senatorilor, precum şi de cel
puţin 500.000 de cetăţeni cu drept
de vot.” (Constituția României revizuită
în 2003).
c.„Constituţia de faţă nu poate fi revizuită
în total sau în parte decât din iniţiativa
Regelui, cu consultarea prealabilă
a Corpurilor legiuitoare” (Constituţia
României din 1938).
Care este tema comună celor trei texte?
Ce text de lege consideri că este elaborat
într-un stat democratic? Prezintă
elementele care te-au ajutat în alegerea
răspunsului.
Repere pentru cetățenie democratică
România este statul în care autoritățile publice se întemeiază pe
voința poporului, exprimată direct sau prin reprezentanți aleși.
Cu alte cuvinte, este statul întemeiat pe principii democratice.
Orice stat democratic funcționează în baza unei constituții.
Constituția este legea fundamentală a statului.
România a avut de-a lungul timpului mai multe constituții
adoptate în anii 1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965. Actuala
Constituție a României a fost elaborată în anul 1991, de
Adunarea Constituantă, alcătuită democratic prin alegeri
generale, fiind ulterior supusă unui referendum național. Ea a
fost revizuită în forma actuală în anul 2003.
Constituția României este alcătuită din 156 de articole,
organizate în 8 titluri:
Titlul I. Principii generale
Titlul II. Drepturile, libertățile și
îndatoririle fundamentale
Titlul III. Autoritățile publice
Titlul IV. Economia și finanțele publice
Titlul V. Curtea Constituțională
Tilul VI. Integrarea euroatlantică
Titlul VII. Revizuirea Constituției
Titlul VIII. Dispoziții finale și tranzitorii
Statul democratic și Constituția României
Structura Constituției. Valori și principii constituționale
33
Ce forme de guvernământ corespund celor trei constituții?
Asociază cele trei texte cu perioadele istorice în care au fost elaborate și prezintă concluziile în clasă.
2. Scrie, pe caiet, patru drepturi ce
nu ar trebui să lipsească din nicio
constituție din lume.
a. Compară cu ceea ce a scris colega/
colegul de bancă, apoi cu ceea ce
au scris ceilalți colegi.
b. Dacă sunt diferențe mari, alcătuiți,
în grup, o listă comună.
c. Citește drepturile menționate în
Titlul II al Constituției României,
text disponibil în manualul digital.
d. Stabilește în ce măsură drepturile
identificate în clasă sunt aceleași
cu cele menționate în Constituție.
3. Identifică, în pereche, în Constituția României, articole care promovează în cuprinsul lor o parte dintre
valorile și/sau principiile constituționale menționate în rubrica alăturată.
4. Explică, într-un eseu de cel mult
15 rânduri, ce înțelegi prin expresia
supremația Constituției. Vei avea în
vedere definirea termenilor, relația
dintre aceștia și rolul suprem al
Constituției în societate.
Toate legile elaborate și adoptate în România trebuie să fie
în acord cu prevederile constituționale. În caz contrar, legile
care încalcă Constituția sunt neconstituționale. Atât principiile
constituționale, cât și valorile fundamentale promovate de
Constituția României reglementează diferite aspecte ale
societății: accesul la educație, la sănătate, sistemul electoral,
cetățenia etc.
Principii promovate de Constituția României
Separația puterilor în stat;
Pluralismul politic și dreptul de asociere al cetățenilor;
Egalitatea în drepturi și îndatoriri ale tuturor cetățenilor;
Accesul liber la justiție;
Prezumția de nevinovăție.
Valori promovate de Constituția României
Asociază fiecărei imagini una sau mai multe dintre valorile
constituționale. Argumentează alegerile tale.
Libertatea Egalitatea
Dreptatea Proprietatea
Demnitatea Toleranța
Mă inspir!
Revoluția din decembrie 1989
a fost evenimentul crucial din
istoria poporului român care
a determinat adoptarea unei
constituții democratice.
România marchează anual, în
8 decembrie, Ziua Constituției
României, aceasta fiind data la
care a avut loc referendumul
național pentru adoptarea
Constituției din 1991.
Mă implic!
Participă la organizarea în
școala sau comunitatea ta a
unei sărbători inspirate de una
dintre valorile promovate de
Constituția României, precum
Ziua Toleranței.
Găsește împreună cu ceilalți
colegi o denumire potrivită.
Repartizați adecvat sarcinile în
cadrul grupului de inițiativă, în
funcție de abilitățile fiecăruia.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Vizită. Caută imagini și informații
în mediul on-line sau vizitează
Piața Constituției și află detalii
despre semnificația numelui
acestei piețe.
Manualul digital. Descoperă un
scurt istoric al constituționalismului în România.
Ce crezi că i-a determinat pe
oameni să adopte o constituție?
34
2 Principiile statului democratic
Principiul pluralismului: dreptul de asociere și partidele politice
Principiul separației puterilor în stat
„Pluralismul în societatea românească
este o condiție și o garanție a democrației
constituționale.” Constituția României, art. 8, alin. (1)
„Cetățenii se pot asocia liber în partide politice,
în sindicate, în patronate și în alte forme de
asociere.” Constituția României, art. 40, alin. (1)
„Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.”
Constituția României, art. 40, alin. (4)
„Statul se organizează potrivit principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă,
executivă şi judecătorească.”
Constituția României, art. 1, alin. (4)
Exersez cetățenia activă!
1. Citește fragmentele din Constituția
României, observă imaginea, apoi
răspunde la următoarele cerințe:
a. Asociază imaginea cu trei expresii/
cuvinte din articolele date.
b. Cărui tip de regim politic îi
corespunde prevederea Cetățenii se
pot asocia liber? Cunoști perioade
din istoria României în care nu exista
o asemenea libertate?
c. Explică, oferind două argumente,
interzicerea asociațiilor cu caracter
secret.
2. Află din articolul 40 alin. (3) al
Constituției României, cui îi este interzis
să facă parte dintr-un partid politic.
3. Lucrează în pereche, pentru a stabili
cel puțin trei avantaje și trei dezavantaje
ale pluripartidismului. Pentru aceasta,
ai în vedere aspecte precum: libertatea
votului, libertatea de expresie, resursele
necesare sau alte aspecte.
4. Menționează denumirea prescurtată
și/sau integrală a cât mai multor
partide politice existente în România.
Analizează logourile partidelor și spune
ce semnifică aceste simboluri.
Repere pentru cetățenie democratică
La baza funcționării statului democratic stau mai multe
principii. Două dintre aceste principii sunt:
1. Principiul pluralismului
Pluralismul este o caracteristică a statului democratic care
are în vedere existența mai multor forme de asociere.
Dreptul de asociere este un drept fundamental, recunoscut fiecărui individ care îi permite acestuia să se organizeze
alături de alte persoane în:
partide politice sindicate patronate
alte forme de asociere: uniuni, ligi, alianțe, fronturi, mișcări, forumuri
Formele de asociere:
ž apar ca urmare a necesității oamenilor de a realiza ceva
împreună sau de a se apăra;
ž au drept scop participarea la viața politică, socială, științifică,
culturală, religioasă, sportivă a societății sau de a realiza o
serie de scopuri legitime comune;
ž se situează între indivizi și stat, în vedera limitării puterii
guvernanților și pentru buna funcționare a democrației;
ž se bucură de egalitate de tratament din partea statului,
neexistând grupuri privilegiate.
Pluripartidismul:
ž este garantat prin Constituție, reprezentând coexistența mai
multor partide politice într-un stat;
ž este o condiție necesară, dar nu suficientă a democrației.
35
Partidele politice:
se înființează și acționează în baza Legii partidelor politice
nr. 14/2003, republicată, cu scopul declarat de a influența, a
obține și a exercita puterea;
promovează o convingere (doctrină) care arată orientarea
politică de bază a partidului, precum: conservatoare, liberală,
social-democrată etc.;
au un statut și întocmesc un program politic propriu care
prevede propuneri de rezolvare a problemelor din societate;
se înscriu în cursele electorale, propunând candidați pentru
diverse funcții; pot realiza coaliții sau alianțe electorale;
contribuie decisiv la formarea guvernului și a autorităților
publice, dacă au primit cele mai multe voturi în alegerile
electorale; în caz contrar, trec în opoziție, criticând deciziile
celor aflați la guvernare, propunând alternative la programul
acestora și urmărind să câștige viitoarele alegeri.
2. Principiul separației puterilor în stat
Principiul separației puterilor în stat constă în împărțirea
puterii între mai multe autorități. Acestea nu sunt organizate
ierarhic, fiecare având responsabilități distincte și independente. Ele colaborează și se controlează reciproc pentru buna
funcționare a statului democratic.
Autoritatea
legislativă
elaborează legi
Autoritatea
executivă
pune în executare legile
Autoritatea
judecătorească
judecă
încălcarea legilor
Parlamentul bicameral Guvernul Instanțele
judecătorești
Înalta Curte de
Casație și Justiție
Camera
Deputaților
Senatul Prim-ministru miniștri
Descoperă în lecțiile următoare cum funcționează fiecare
dintre cele trei puteri și modul în care acestea colaborează și
se controlează reciproc, altfel spus funcționarea principiului
separației puterilor.
5. Consultă Legea partidelor politice,
disponibilă în manualul digital,
pentru a stabili:
a. care este scopul partidelor politice;
b. cine poate/nu poate face parte
dintr-un partid politic;
c. ce simboluri/semne permanente
proprii trebuie să aibă un partid
politic.
6. Ce sugerează caricatura de mai
jos? Consideri că oamenii își schimbă comportamentul atunci când
urmăresc să câștige puterea? Argumentează răpunsul tău.
7. Exprimă-ți acordul sau dezacordul
cu privire la următoarele afirmații,
oferind cel puțin trei argumente:
Mă inspir!
Montesquieu a fost un filosof
francez care a enunțat în cartea
sa Spiritul legilor (1748), principiul
separării puterilor statului. El
consideră că cele trei puteri,
pe care le numește legiuitoare,
executivă și judecătorească,
trebuie să fie separate și
independente.
Mă implic!
Participă la înființarea unui club
cu caracter cultural, ecologic
sau sportiv în școala ta. Alege
un nume sugestiv. Stabilește
scopul, modalitățile de înscriere,
tipuri de activități, reguli etc.
Practică voluntariatul!
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Manualul digital. Partidul
animalelor reprezintă drepturile
animalelor în parlamentele unor
țări precum: Olanda, Canada,
Taiwan, Cipru, Australia etc.
Află care sunt obiectivele unor
asemenea partide și ce valori
promovează ele.
a. Toate partidele sunt la fel; au
doar interese proprii. Nu merită
încrederea noastră! Mai bine un
singur partid, dar bun!
b. Nu există libertate dacă toată
puterea aparține aceluiași partid.
36
3 Autoritățile statului român
Autoritatea legislativă și legile
„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român
și unica autoritate legiuitoare a țării” (Constituția României, art. 61, alin. 1)
Exersez cetățenia activă!
1. Analizează imaginile de mai sus, apoi
discută în grupul clasei următoarele
aspecte:
a. Ce reprezintă fiecare imagine?
b. Cine lucrează în această instituție?
c. Care este activitatea principală a
persoanelor din a doua imagine?
2. Ședințele Parlamentului sunt publice,
însă cele două camere pot stabili ca
anumite ședințe să fie secrete. Ce temă
ar putea dezbate parlamentarii cu ușile
închise? Argumentează răspunsul tău.
3. Consideri că mass-media ar trebui să
fie prezentă și la ședințele cu caracter
secret ale Parlamentului? De ce?
4. Ce sugerează caricatura de mai jos?
Discută cu colegul/colega de bancă și
prezentați părerea voastră, întregii clase.
Repere pentru cetățenie democratică
Parlamentul este autoritatea legislativă a statului român,
având ca principală atribuție adoptarea legilor cu caracter
obligatoriu pentru toți cetățenii.
Parlamentul României este bicameral, fiind format din două camere:
CAMERA
DEPUTAȚILOR
http://www.cdep.ro/
SENATUL
http://www.senat.ro/
Membrii Parlamentului se numesc parlamentari.
Deputați Senatori
Parlamentarii sunt aleși de cetățeni prin vot universal, egal,
direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
Parlamentarii reprezintă interesele cetățenilor.
Cele două camere ale Parlamentului lucrează, de regulă, în
ședințe separate. Se întâlnesc în ședințe comune în anumite
situații, prevăzute de Constituție, pentru:
primirea mesajului Președintelui României;
aprobarea bugetului de stat;
învestirea unui nou Guvern.
Deputații și senatorii se întrunesc în două sesiuni ordinare
pe an (februarie-iunie și septembrie-decembrie). În situații
excepționale, se pot întâlni și în sesiuni extraordinare pentru
soluționarea unor probleme urgente.
37
5. Analizează logourile celor două
camere ale Parlamentului.
a. Prin ce se aseamănă?
b. Prin ce se diferențiază?
c. Propune un logo al clasei, al școlii
sau al localității tale, dacă nu există
unul deja cunoscut.
6. Citește expresia din limba latină.
Nemo censetur ignorare legem.
Încearcă să o traduci în limba
română cu ajutorul profesorului de
limba latină sau folosind dicționarul.
Discută în clasă, pornind de la
următoarele aspecte:
a. Legile cuprind doar drepturi sau și
obligații? Argumentează.
b. Numește două moduri prin care
putem afla conținutul unei legi.
c. Prezintă succint trei domenii care
pot fi reglementate prin lege.
d. Încearcă să traduci expresia de mai
sus într-o altă limbă cunoscută de
tine.
6. Participă la realizarea unui poster
în grup, pe baza expresiei de mai
sus. Aveți în vedere ca posterul să
promoveze ideea că necunoașterea
legii nu poate fi invocată ca scuză.
Prezentați posterul în clasă.
Legile cuprind norme stabilite de stat și au un caracter obligatoriu atât pentru indivizi, ca persoane fizice, cât și pentru
entitățile juridice.
Legile sunt adoptate de Parlament și sunt clasificate de
Constituția României, astfel:
Legi
constituționale
– cuprind reglementări privind
modificarea Constituției.
Legi organice
– reglementează domeniile de importanță majoră pentru stat, precum: organizarea generală a învățământului,
cetățenia română, sistemul electoral,
infracțiuni și pedepse, regimul juridic
al proprietății și moștenirii, regimul
stării de asediu, de urgență, de mobilizare a forțelor armate etc.
Legi ordinare
– sunt legi obișnuite ce reglementează
orice domenii care nu țin de legile
organice sau de legile constituționale,
cum ar fi: Codul Civil, Codul Penal etc.
După adoptarea lor, legile se publică în Monitorul Oficial al
României și intră în vigoare la o dată prevăzută în cuprinsul legii. Din acel moment, legile devin obligatorii și trebuie
respectate.
Legile elaborate de Parlament sunt puse în executare
de către autoritatea executivă, reprezentată de Guvern.
Legile nu sunt valabile pentru totdeauna. Abrogarea este
modalitatea prin care o lege iese din vigoare, nu mai este valabilă, dacă contextul în care a fost elaborată nu mai există.
Mă implic!
Trimite o scrisoare sau un e-mail
senatorului sau deputatului din
circumscripția ta electorală, în
care îi semnalezi o situație, o
problemă sau o nevoie a comunității din care faci parte.
Respectă structura unei scrisori,
folosind un limbaj adecvat.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Vizită. Participă la ședințele
Parlamentului României sau
urmărește în direct o transmisiune TV. Vei avea ocazia să
întâlnești/urmărești deputații
și senatorii din circumscripția
ta electorală și să afli cum se
desfășoară o ședință în plen.
Mă inspir!
Codul lui Hammurabi este
cea mai veche culegere de legi
descoperită până acum. A fost
scris probabil în jurul anului
1760 î.H., în timpul regelui
babilonian Hammurabi.
38
Repere pentru cetățenie democratică
Guvernul reprezintă autoritatea executivă.
Adoptă hotărâri pentru
organizarea executării legilor
și ordonanțe.
Poate propune revizuirea
Constituției.
Elaborează anual proiectul
bugetului de stat pe care îl supune
aprobării Parlamentului.
Organizează alegeri, în termen de
3 luni, pentru un nou președinte,
atunci când funcția acestuia a
devenit vacantă.
Printre atribuțiile Guvernului se enumeră:
Guvernul este alcătuit din:
Prim-ministru:
ž conduce Guvernul;
ž este desemnat de Președintele României, în urma consultării
cu partidul care a obținut cele mai multe voturi parlamentare;
ž este învestit de Parlament împreună cu lista de miniștri și programul de guvernare.
Miniștri și alți membri precum secretari de stat, stabiliți prin
lege:
ž sunt numiți din rândul partidului sau coaliției care formează
majoritatea din Parlament.
Fiind un rezultat al majorității parlamentare, Guvernul răspunde
pentru întreaga sa activitate numai în fața Parlamentului, care
în anumite situații poate retrage încrederea acordată executivului printr-o moțiune de cenzură.
Descoperă în dicționarul de la finalul manualului sensul
expresiei moțiune de cenzură.
4
Exersez cetățenia activă!
1. Observă imaginea, apoi discută în
grupul clasei.
a. Ce instituție este reprezentată în imagine?
b. Cine lucrează în această instituție?
c. Ce rol are autoritatea statului reprezentată în imagine? Completează lista atribuțiilor menționate în schema
alăturată, pe baza consultării Titlului
III din Constituție, disponibil în manualul digital.
2. Analizează fragmentul din art. 105,
alin. (1) din Constituție, enunțat mai
sus, apoi răspunde solicitărilor.
a. De ce crezi că le este interzis membrilor Guvernului să fie manageri remunerați într-o societate comercială?
b. Găsește sinonime pentru următoarele cuvinte:
remunerație
incompatibilitate exercitare
3. Din anul 1989 până în prezent, funcția de prim-ministru al României a fost
deținută de 15 persoane. Cum apreciezi acest număr? Discută în pereche
și prezintă concluziile în clasă.
Autoritățile statului român
Autoritatea executivă
„Guvernul ... asigură realizarea
politicii interne și externe a țării
și exercită conducerea generală a
administrației publice.”
Constituția României, art. 102, alin. (1)
„Funcția de membru al Guvernului
este incompatibilă cu exercitarea
unei funcții de reprezentare
profesională salarizate în cadrul
organizațiilor cu scop comercial.”
Constituția României, art. 105, alin. (1)
39
4. Imaginează-ți că ești membru/
membră a Consiliului Local al orașului/comunei în care trăiești. Trebuie să
decizi, împreună cu ceilalți consilieri,
cheltuirea banilor din bugetul local
pentru următorul an.
Participă la un joc de rol în grup, în
care să stabiliți domeniile de activitate
care ar trebui să primească cei mai
mulți bani.
Prezintă rezultatul discuțiilor în clasă.
5. Consultă manualul digital și menționează cel puțin trei atribuții ale unui
primar.
6. Consultând Constituția, prezintă:
ce condiții ar trebui să îndeplinească o
persoană pentru a putea candida la
funcția de președinte;
care este modalitatea prin care
Președintele României poate fi demis
din funcție.
7. Realizează, în grup, portretul-robot
al unui super-președinte, așa cum ți-ar
plăcea ție să fie, în condițiile respectării
Constituției și atribuțiilor ce îi revin.
8. Realizează un eseu de cel mult o
pagină, în care să prezinți relația dintre
autoritatea legislativă și cea executivă.
Ai în vedere modul în care acestea colaborează și se controlează reciproc.
Centrală Locală
Consiliul Local
și Primarul
rezolvă treburile
publice din
comune și din orașe
rezolvă treburile la
nivel Județean
Consiliul Județean
și Președintele
Consiliului județean
Administrația publică
Ministere
și alte organe
de specialitate
Autoritățile publice locale:
funcționează pe baza principiului autonomiei locale; prin
urmare nu se află într-un raport de subordonare față de vreo
autoritate centrală.
sunt alese de cetățenii cu drept de vot pentru un mandat de 4 ani.
La nivelul fiecărui județ și al Municipiului București, Guvernul numește un prefect care asigură punerea în aplicare a legilor.
Președintele României:
este ales de către popor prin vot universal, egal, direct, secret și
liber exprimat, pentru maximum două mandate de câte 5 ani;
pe durata mandatului, nu poate deține nicio altă funcție publică sau privată și nu poate fi membru al unui partid politic;
se bucură de imunitate în timpul exercitării mandatului, însă
poate fi suspendat din funcție, de către Parlament, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile
Constituției:
are mai multe responsabilități, printre care:
•reprezintă statul român, atât în relațiile interne, cât și externe;
• este garantul independenței naționale, al unității și integrității
teritoriale a țării;
• veghează la respectarea Constituției;
• asigură echilibrul între autoritățile statului, precum și între stat
și cetățenii săi;
emite decrete care se publică în Monitorul Oficial și sunt contrasemnate de prim-ministru;
este comandantul armatei române.
Mă implic!
Descoperă în mediul on-line
informații despre țări în care există
ministere cu denumiri neașteptate, precum: Ministerul Toleranței,
Ministerul Viitorului etc. Care crezi
că sunt prioritățile acestor ministere? Propune și tu înființarea unui
minister care să întâmpine nevoile
generației din care faci parte.
Stabilește prioritățile acestuia.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Vizită. Muzeul Cotroceni este
reședința din România cu cea
mai îndelungată folosință, de la
sfârșitul secolului al XVII-lea până
în prezent.
Cărți. Descoperă, în librării, biblioteci sau on-line, cărți scrise de președinți ai României sau din lume.
Mă inspir!
Florica Bagdasar a fost prima
femeie ministru al sănătății din
România, în perioada
1946 – 1948. A fost medic
psihiatru, specialitatea igienă
mintală. A făcut multe studii și
a elaborat cărți pentru copii, cu
scopul de a-i face pe aceștia să
învețe cu plăcere.
40
5 Autoritățile statului român
Autoritatea judecătorească. Statul de drept
Exersez cetățenia activă!
1. Observă imaginile și răspunde la
următoarele întrebări:
a. Unde se află instituțiile ilustrate?
b. Care este rolul acestora?
c. Există în localitatea ta o instanță judecătorească? Cum se numește?
d. Știi ce se întâmplă într-o sală de judecată? Descrie pe scurt atmosfera
și comportamentul celor prezenți.
e. Crezi că există diferențe între o sală
de judecată din România și cele prezentate în filme?
f. Cum ar trebui să se comporte un
magistrat atât în sala de judecată, cât
și în afara acesteia?
2. Selectează din următoarea listă
cuvintele care intră în sfera autorității
judecătorești:
3. Argumentează, în pereche, pro sau
contra, în ce măsură ar putea fi înființate instanțe de judecată private.
Repere pentru cetățenie democratică
Autoritatea judecătorească are rolul de a înfăptui justiția în
numele legii, de a sancționa încălcarea ei și de a menține ordinea de drept.
Autoritatea judecătorească
Ministerul
Public
Consiliul Superior
al Magistraturii
este garantul
independenței justiției
gestionează activitatea
profesională a magistraților:
recrutare, formare, avansare
are rol de instanță de
judecată în domeniul
răspunderii disciplinare a
judecătorilor și procurorilor
Instanțele
judecătorești
Judecătorie
Tribunal
Curtea de Apel
Înalta Curte
de Casație și
Justiție
Parchetul
de pe
lângă …
Judecătorii și procurorii se numesc magistrați.
Judecătorii:
sunt independenți și se supun numai legii, potrivit Constituției;
trebuie să fie imparțiali atunci când judecă o cauză;
nu sunt subordonați altor autorități publice;
sunt inamovibili: nu pot fi îndepărtați din funcție, nici suspendați, retrogradați sau promovați fără acordul lor;
nimeni nu poate exercita asupra lor influențe sau presiuni
politice;
au sarcina de a asculta părțile implicate într-un proces, de a
analiza probele depuse de către acestea și de a da o sentință.
„Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești.”
Constituția României, art.126 alin. (1)
Tribunalul București Palatul de Justiție
tribunal, consilier local, buget,
judecător, deputat, procuror, sală de
judecată, parchet, primar, prefect,
prim-ministru.
41
Pe toată durata derulării unui proces, până la pronunțarea sentinței, toate părțile implicate se bucură de prezumția de nevinovăție, adică sunt considerate nevinovate.
Procurorii:
sunt organizați în parchete în cadrul Ministerului Public;
reprezintă în instanțe interesele societății, precum și
drepturile și libertățile cetățenilor;
își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității și al
imparțialității.
Atât procurorii, cât și judecătorii nu pot deține alte funcții
publice sau private, cu excepția celei de cadru didactic în
învățământul superior și nu pot face parte din partide politice.
Chiar dacă autoritatea judecătorească este independentă
în exercitarea atribuțiilor sale, ea are legături cu celelalte
autorități. De exemplu, Președintele României prezidează
lucrările Consiliului Superior al Magistraturii (atunci când
participă la acestea) și numește judecătorii în funcție.
Statul de drept:
este statul în care nimeni nu este mai presus de lege;
orice om, indiferent de funcția deținută, de avere sau de influență,
răspunde în fața legii pentru faptele sale;
guvernanții sunt supuși legii;
garantează în mod special:
• controlul constituționalității legilor;
• independența și imparțialitatea justiției;
• protejarea prin lege a drepturilor și libertăților cetățenești.
4. Exprimă un punct de vedere în legătură cu interdicția magistraților de a
face parte dintr-un partid politic.
a. De ce crezi că legea prevede o
asemenea interdicție?
b. Ar fi influențată activitatea magistraților în caz contrar?
5. Alege din următoarea listă,
trăsăturile care ar putea defini un bun
magistrat. Adaugă alte trăsături
potrivite. Argumentează alegerile tale.
sever serios frumos
sportiv onest glumeț
imparțial milos irascibil
corect înalt …
6. Enumeră cel puțin trei aspecte prin
care autoritatea judecătorească se
deosebește de cea executivă și de cea
legislativă.
7. Prezintă două aspecte prin care
autoritatea judecătorească colaborează cu o altă autoritate.
8. Realizează un eseu de cel mult o pagină în care să exprimi ceea ce înțelegi
prin expresia domnia legii având în vedere caracteristicile statului de drept.
Mă inspir!
Frank Caprio este considerat
unul dintre cei mai populari
judecători americani.
În ultimii 20 de ani a filmat toate procesele
din sala sa de
judecată. Are
o reputație
de magistrat
imparțial, fiind
renumit pentru
înțelegerea cu
care tratează oamenii care
încalcă regulile de circulație.
Acesta consideră că fiecare om
trebuie tratat cu respect în fața
legii.
Mă implic!
Pentru a preveni
sancțiunile aplicate cetățenilor,
propune autorităților locale
instalarea indicatoarelor de
interzicere sau de avertizare care
indică interdicții sau permisiuni,
precum: Nu hrăniți animalele!
Traversați la culoarea verde a
semaforului! Accesul interzis! etc.
Atrageți atenția colegilor sau
persoanelor care încalcă aceste
reguli, explicându-le că pot fi
sancționați, iar dacă fapta lor
ar avea urmări grave ar putea
ajunge în instanță.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul Judging Amy
(Judecătoarea Amy, 1999), un
serial unic prin înțelegerea
problemelor vieții de familie
ale personajelor. Personajul
principal este o judecătoare care
se ocupă de cazuri de familie și
minori, fiind foarte preocupată
de binele copiilor pe care îi
întâlnește datorită locului de
muncă.
42
De ce să te implici în viața comunității tale?
Declarația universală a drepturilor omului prevede în art. 29 alin. (1) că „Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate, deoarece numai în cadrul
acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a
personalităţii sale”.
Implicarea activă în comunitatea căreia îi aparții
reprezintă, potrivit legislației interne și internaționale, atât un drept, cât mai ales o îndatorire.
Disciplina Educație socială reprezintă cadrul care
oferă elevilor posibilitatea de a exersa practici și
inițiative democratice, spiritul civic, cunoașterea
problemelor comunității, activitatea în echipă și
înțelegerea diversității din comunitatea în care
trăiesc.
Ca sprijin în implementarea proiectului, recomandăm și metodologia Project Citizen – Proiectul
Cetățeanul promovată de Institutul Intercultural
din Timișoara, în colaborare cu Ministerul
Educației Naționale.
Participă și tu la proiectul Implică-te! – Indică
direcția în comunitate!
I. Alegerea temei proiectului
Proiectul propus urmărește identificarea unei nevoi a comunității tale ce necesită politici publice.
Împreună cu alți colegi, aveți la dispoziție șase
săptămâni să organizați și să implementați acest
proiect.
Politicile publice reprezintă un program
de acțiune coordonat de către o autoritate publică, centrală sau locală, cu scopul
de a modifica mediul economic, social
sau cultural al unei comunități.
În ce măsură ai decis să te implici, în derularea
acestui proiect?
Dorești să faci parte din echipa de proiect?
Vrei să fii liderul echipei?
Intenționezi să identifici o nevoie a comunității
tale?
Vrei să evaluezi rezultatele proiectului și să
diseminezi experiența din proiect?
Indiferent ce vei alege, este important să
parcurgi, împreună cu ceilalți colegi, câțiva
pași definitorii pentru succesul poiectului. Pașii
propuși în continuare sunt orientativi; ei pot fi
adaptați contextului școlii și al comunității tale.
Implică-te!
Indică direcția în comunitate!
Proiect
43
II. Elaborarea fișei de proiect
1. Stabilirea denumirii proiectului, alegerea
unui logo potrivit și a perioadei de derulare
2. Organizarea inițiatorilor proiectului
Poți și tu să faci parte din echipa de proiect, formată din 7-9 elevi, secondați de profesorul diriginte, profesorul de Educație socială, reprezentantul Consiliului Elevilor sau/și al Comitetului de
Părinți/Asociației de părinți. Acest grup va avea
rolul de a distribui sarcini și de a asigura derularea
etapelor proiectului.
3. Stabilirea beneficiarilor proiectului
Toți elevii clasei vor fi beneficiari pentru că:
își vor exersa abilitățile de cetățeni responsabili
și implicați;
vor exersa dialogul cu autoritățile locale;
își vor dezvolta abilităţi de comunicare cu ceilalţi și de lucru în echipă;
vor promova opiniile personale sau ale celor
pe care îi reprezintă;
vor afla informații de interes public;
vor cunoaște legislația care prevede liberul
acces la informațiile de interes public – Legea
544/2001.
Accesul la informațiile de interes public se
face din oficiu sau la cerere, prin intermediul
compartimentului pentru relații publice sau al
persoanei desemnate în acest scop.
Accesul la informaţiile de interes public este
gratuit.
4. Formularea scopului proiectului
Scopul acestui proiect este adoptarea sau modificarea unei politici publice din comunitate. Acest
lucru va fi posibil prin derularea unor etape în cadrul proiectului, în urma cărora nevoia comunității
tale să fie împlinită.
5. Stabilirea activităților proiectului
Activitățile pot fi prezentate sub forma unui tabel
sau grafic care să coreleze activitățile, termenele
de realizare și responsabilii. Exemplu:
Activitatea Termen Responsabil
Identificarea unor
nevoi la nivelul
comunității
noiembrie Echipa de proiect
Prezentarea activităților se va face în paralel cu
implementarea proiectului.
6. Identificarea partenerilor proiectului
Pentru ca proiectul să se bucure de succes, este
nevoie să apelați la sprijinul unui partener, precum:
un părinte care să vă ajute în relația cu
autoritățile;
specialiști/ONG-uri care activează în domeniul
nevoii identificate etc.
7. Definirea produselor activităților și a elementelor de vizibilitate
Pe parcursul derulării proiectului vor fi realizate:
afișul de promovare a proiectului care împreună cu logoul propus vor fi și elemente de vizibilitate;
pliantele de prezentare a activităților propuse
de echipa de proiect;
hărți, scheme, grafice, statistici necesare în definirea problemei de politică publică.
8. Stabilirea criteriilor de evaluare
Scopul proiectului va fi realizat dacă la finalul
acestuia se vor constata următoarele:
elevii s-au implicat în derularea proiectului, îndeplinindu-și rolurile asumate;
procesul de vot pentru alegerea problemei de
politică publică dintre cele propuse s-a derulat
în mod democratic;
documentul final a fost redactat și transmis autorităților locale.
Implică-te!
Indică direcția în comunitate!
Informația de interes public reprezintă orice
informație care privește sau rezultă din
activitățile unei autorități sau instituții publice.
44
III. Derularea proiectului
Săptămâna 1
1. Echipa de proiect anunță proiectul și
perioada de derulare.
Săptămânile 2-3
2. Sunt identificate nevoile comunității care pot
fi apoi soluționate printr-o politică publică.
În acest stadiu au loc discuții cu colegii din școală,
cu profesorii, cu locuitorii comunității, prin aplicarea unor chestionare sau interviuri.
Problemele identificate pot fi:
probleme de mediu (spații verzi, comunități
sustenabile, colectarea deșeurilor menajere
etc.);
probleme cu privire la respectarea drepturilor
omului (dreptul la educație, sănătate, participare etc.);
probleme legate de siguranța comunității
(câini comunitari, persoane delincvente etc.).
Este important ca toți elevii clasei să înțeleagă
calitățile membrilor echipei de proiect:
să comunice cu ușurință cu ceilalți colegi și cu
profesorii;
să susţină punctele de vedere ale celor pe care
îi reprezintă;
să fie deschiși, toleranți, creativi, imparțiali, informați, responsabili;
să aibă spirit de inițiativă și să respecte termenele.
Pentru identificarea problemelor de politică publică, tu și colgii tăi trebuie să stați de vorbă cu cât
mai multe persoane, să adunați informații, propuneri, idei. Cu cât te vei implica mai mult, cu atât îți
vei asigura și susținerea lor.
Săptămânile 4-5
3. Membrii echipei de proiect analizează toate
rezultatele consultărilor.
se centralizează răspunsurile obținute în urma
aplicării chestionarelor;
se sintetizează informațiile obținute în urma
discuțiilor și interviurilor luate în școală și comunitate;
se stabilește o listă finală cu nevoile amintite
cel mai des. Se prezintă fiecare problemă pe
o pagină, evidențiindu-se importanța/prioritatea rezolvării acesteia.
4. Sunt date spre consultare colegilor de clasă/
școală problemele identificate, precum și posibilele soluții oferite pentru rezolvarea acestora.
Atât problemele, cât și soluțiile propuse trebuie să
fie realiste, să se regăsească în nevoile comunității,
chiar dacă nu vor fi rezolvate în totalitate; semnalarea acestora ar putea crea un cadru potrivit pentru
acțiuni viitoare.
5. Se alege problema care va fi propusă ca politică publică. Organizarea alegerii problemei poate
respecta procedura votului parcursă la proiectul aferent primei unității. Modalitatea de vot poate fi secretă sau la vedere. Important este să se respecte principiul deciziei majorității și să fie aleasă o problemă
realistă, posibil de aplicat, cu cele mai bune soluții.
45
IV. Evaluarea proiectului și diseminarea
rezultatelor
1. Evaluează gradul de reușită și posibilitățile de
îmbunătățire a unei asemenea activități.
Sub coordonarea profesorului, elaborează, în
grupul clasei, o analiză a gradului de realizare
a criteriilor de evaluare a proiectului, incluse în
Fișa proiectului. Stabilește ce s-a realizat, ce nu
a funcționat, ce trebuie îmbunătățit. Evaluează
contribuția ta la reușita proiectului.
2. Diseminează experiența din proiect într-un
articol al revistei școlii, al ziarului local, on-line sau
la postul local de radio/ televiziune. Promovează în
comunitate importanța participării tale ca cetățean
la viața comunității.
3. Monitorizează ce se întâmplă cu inițiativa
voastră. Urmărește care este răspunsul autorităților, care este posibilitatea de a se pune în practică
soluțiile voastre, care este termenul realist de implementare a soluției.
4. Realizează Jurnalul proiectului. Menționează:
ce activitate ți s-a părut cea mai interesantă;
care este mesajul care te-a impresionat;
cu cine ai colaborat cel mai bine;
cum te-ai simțit;
ce ai învățat;
ce vei aplica în viața ta;
ce mesaj democratic vei transmite mai departe.
5. Completează Portofoliul personal.
Adaugă la portofoliu: fișa proiectului, produsele
realizate în proiect (scrisoare, propuneri, buletinele
de vot, grafice, tabele), fotografii, fișa de Jurnal.
6. Se redactează documentul de informare a autorităților.
În urma identificării problemei și a posibilelor soluții, membrii echipei de proiect redactează o scrisoare/petiție/memoriu către autoritățile responsabile în domeniul problemei identificate. Pentru
acuratețea documentului, parcuge următoarele
etape:
a. Respectă etapele redactării unei scrisori;
b. Adună și organizează informațiile;
c. Verifică dacă ideile sunt clare, exprimarea este
corectă și argumentele sunt convingătoare;
d. Prezintă scrisoarea în clasă. Corecteaz-o cu
ajutorul celorlalți;
e. Rescrie textul într-o nouă variantă;
f. Corectează dacă este nevoie.
Consultă în manualul digital un model de document de informare a autorităților.
Săptămâna 6
7. Trimite scrisoarea autorităților cărora le
revine responsabilitatea de a rezolva problema
identificată.
Scrisoarea poate fi depusă/înregistrată la sediul
Consiliului Local/Primăriei din localitate. Dacă
rezolvarea problemei identificate nu intră în
competența reprezentanților locali, trimite
documentul prin poștă, curier sau on-line la autoritățile județene.
Pentru o mai bună înțelegere a situației de către
autoritățile locale/ județene, este recomandat ca
documentul să fie prezentat ulterior în cadrul unei
întâlniri cu reprezentanții locali. Este important ca
aceștia să vă asculte și să înțeleagă importanța rezolvării problemei.
TREBUIE SĂ ȘTII!
Autoritățile care au primit scrisoarea ta sunt
obligate, potrivit legii, să îți răspundă în scris în
termen de 10 zile.
În funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare, dar și de urgența solicitării, termenul ar putea fi de 30 de zile.
Când termenul depășește 10 zile, vei primi o
înștiințare cu această precizare.
46
Constituția României.
Principii și instituții democratice
Sinteză
Ministerul
Public
Principiul separației puterilor în stat presupune
împărțirea puterii între trei autorități.
Consiliul
Superior al
Magistraturii
Instanțe
judecătorești
Judecătorie
Tribunal
Curtea de Apel
Înalta Curte
de Casație
și Justiție
Parchetul
de pe
lângă …
Autoritatea
judecătorească
Autoritatea
legislativă
Constituția României
GUVERNUL
PREȘEDINTELE
Administrația Publică
Centrală Locală
Autoritatea
executivă
PARLAMENTUL
1. Discută în grupul clasei, pe baza schemei următoare, aspecte legate de Constituția României, principiile și
practicile democratice specifice statului român.
2. Completează schema cu detalii legate de:
rolul celor trei autorități;
caracteristica Parlamentului de a fi bicameral;
modalitatea de alegere a membrilor Parlamentului;
componența Guvernului;
rolul și mandatul Președintelui României;
rolul Consiliului Superior al Magistraturii;
relațiile dintre autorități.
3. Completează schema cu exemple legate de:
numele unor ministere din România și rolul lor;
numele unor partide politice aflate la guvernare și
în opoziție;
numele unor instanțe judecătorești din localitatea ta.
4. Compară modul de funcționare a celor trei autorități din punctul de vedere al emiterii unor documente (legi, ordonanțe, decrete).
Camera
Deputaților Senatul
Ministere
și alte organe de
specialitate
Consiliul Local și
Primarul
Consiliul Județean
și Președintele
Consiliului Județean
47
Evaluare
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri. Selectează A, dacă
afirmația este adevărată, și F, dacă afirmația este falsă.
I. Actuala Constituție a României a fost revizuită în anul 1993. A / F
II. Potrivit Constituției, Prim-ministrul nu poate fi revocat din funcție de
către Președintele țării. A / F
III. Mandatele Președintelui României pot fi consecutive. A / F
IV. Parlamentul României este unicameral. A / F
2. Asociază autoritățile din coloana A cu elementele potrivite, menționate
în coloana B. Completează cadranul alăturat cu literele corespunzătoare.
A B
I. Parlamentul României a. mandat de 5 ani
II. Președintele României b. conduce Guvernul
III. Deputații și senatorii c. mandat de 4 ani
IV. Prim-ministrul d. este reprezentantul
poporului român
3. Analizează imaginea de mai jos, apoi rezolvă sarcinile.
I. Menționează două drepturi ale cetățenilor sugerate în imagine.
II. Precizează două instituții ale statului democratic sugerate în imagine.
Partide politice
Sindicate
Parlament
Guvern
Instanțe judecătorești
Libertate
Opinie
4. Realizează un eseu de cel mult o pagină, pornind de la prevederea constituțională potrivit căreia în statul democratic există mai multe puteri: legislativă, executivă, judecătorească. Pentru aceasta, vei avea în vedere:
I. prezentarea principiului potrivit căruia aceste puteri sunt separate;
II. modul în care ele funcționează și se controlează reciproc;
III. respectarea legii în activitățile ce le revin;
IV. consecințele generate de nerespectarea principiului enunțat.
Total ex. 1: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
a. b.
c. d.
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 1,00 punct
II. – 1,00 punct
Total ex. 4: 3 puncte
I. – 1,00 punct
II. – 1,00 punct
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Autoevaluare
Explorează noi concepte!
Domnia legii 3 . și puterea cetățenilor
inițiativă legislativă
promulgare
control social
delincvență juvenilă
libertăți cetățenești
responsabilitate civică
Te vei familiariza cu procesul
de elaborare a legilor.
Vei ști cui să te adresezi
pentru a-ți apăra drepturile.
Vei învăța să previi
comportamente care încalcă
legea.
Exersează cetățenia activă!
48
Vreau să fiu un cetățean responsabil într-o
societate democratică bazată pe valori
precum: libertate, dreptate, egalitate!
Piața Universității din București este unul dintre locurile în care s-a strigat
Libertate! în timpul Revoluției din anul 1989, devenind un simbol al exprimării
drepturilor și libertăților cetățenești. Clădirea Universității, simbol al libertății
de gândire și expresie, a fost înființată în anul:
a. 1990 b. 1989 c. 1864
Q
U
I
Z
Participă la proiectul:
Campania
Îmi pasă! Mă implic!
Violența nu este un răspuns!
Vei schimba atitudini și
comportamente în școala ta.
Descoperă la paginile 58-61
cum te poți implica
în acest proiect.
49
50
1
Exersez cetățenia activă!
1. Citește fragmentele din Legea
Educației Naționale nr. 1/2011 republicată, apoi răspunde la întrebări.
a. Cine sunt beneficiarii educației?
b. Ce drepturi sunt promovate?
c. Ce reguli ai identificat?
„Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ […] fără nicio formă de discriminare.” – art. 2, alin. (4).
„În unitățile de învățământ sunt interzise activitățile care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor, precum și activitățile
de natură politică.” – art. 7, alin. (2).
„Cadrele didactice […] recomandă elevilor […] acele manuale școlare […] care vor fi utilizate în procesul didactic.”
– art. 69, alin. (3).
2. Există situații în care oamenii nu cunosc sau nu înțeleg legea. Consideri că este corect să fii sancționat(ă) pentru că nu cunoști/înțelegi legea?
Argumentează răspunsul tău.
Repere pentru cetățenie democratică
Cine elaborează legile?
La procesul de elaborare a legilor pot participa atât autoritățile,
cât și cetățenii, așa cum se menționează în Constituția României.
Guvern Deputați Senatori Cetățeni
Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o inițiativă legislativă?
Să asigure conținuturilor sale un caracter obligatoriu.
Să cuprindă diferite reguli.
Textul de lege trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil
(ușor de înțeles, să nu producă confuzii).
Textul de lege nu trebuie să conțină termeni cu încărcătură
emoțională.
În ce condiții pot avea cetățenii inițiativă legislativă?
Participarea cetățenilor la elaborarea legislației reprezintă un
drept obținut după Revoluția din decembrie 1989.
Cetățenii României cu drept de vot pot avea inițiativă legislativă în ceea ce privește revizuirea Constituției, precum și în
domeniul altor legi, cu următoarele excepții: aspecte de ordin
fiscal, cu caracter internațional, amnistia și grațierea.
Cetățenii semnatari ai inițiativei trebuie să provină din toate
zonele țării, conform precizărilor din Constituție.
Legi democratice prin și pentru oameni
Procesul de elaborare a legilor. Participarea cetățenilor la elaborarea legislației
„Inițiativa legislativă aparține,
după caz, Guvernului, deputaților,
senatorilor sau unui număr de cel
puțin 100.000 de cetățeni cu drept
de vot. Cetățenii care își manifestă
dreptul la inițiativă legislativă trebuie
să provină din cel puțin un sfert din
județele țării, iar în fiecare dintre
aceste județe, respectiv în Municipiul
București, trebuie să fie înregistrate
cel puțin 5.000 de semnături în
sprijinul acestei inițiative.”
Constituția României, art. 74, alin. (1)
51
3. Citește articolul 74 de pe pagina
anterioară și articolul 150 de mai jos,
din Constituția României. Răspunde la
întrebări, apoi justifică răspunsurile.
„Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o
pătrime din numărul deputaților sau
al senatorilor, precum și de cel puțin
500.000 de cetățeni cu drept de vot.”
– art.150 alin. (1).
„Cetățenii care inițiază revizuirea
Constituției trebuie să provină din
cel puțin jumătate din județele țării,
iar în fiecare din aceste județe sau în
Municipiul București trebuie să fie
înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative”.
– art. 150, alin. (2).
De ce este importantă distribuirea
cetățenilor în funcție de organizarea administrativ-teritorială a
României?
De ce crezi că numărul cetățenilor
care pot iniția revizuirea Constituției
trebuie să fie mai mare decât pentru oricare altă inițiativă legislativă?
Care este procesul de elaborare a unei inițiative (propuneri)
legislative?
Inițiativa este promovată de un grup de minimum 10 cetățeni.
Se desfășoară campania de strângere de semnături în condițiile prevăzute de Constituție.
Propunerea legislativă împreună cu listele de semnatari se
înregistrează la Parlamentul României.
Curtea Constituțională verifică legalitatea inițiativei legislative
a cetățenilor.
Propunerile se trimit spre dezbatere Camerei competente.
Aceasta se stabilește în funcție de domeniul în care se realizează inițiativa legislativă: legi constituționale, organice sau
ordinare.
Propunerile pot fi adoptate sau respinse, în funcție de numărul voturilor primite.
Ce se întâmplă cu inițiativa legislativă după adoptare?
Legea se trimite spre promulgare Președintelui României.
Descoperă în dicționar semnificația termenului promulgare. Găsește cel puțin două sinonime pentru acest cuvânt.
Promulgarea se face în termen de 20 de zile de la primire.
Președintele poate cere Parlamentului o singură dată, înainte
de promulgare, reexaminarea legii.
Legea se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare la trei zile
de la publicare sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei.
Mă inspir!
Un senator român a propus
modificări la Legea privind spațiile
verzi, astfel încât „cel puțin 30%
din suprafața amenajată a noilor
zone rezidențiale, comerciale
sau industriale construite pe
terenurile introduse în intravilan,
trebuie să fie amenajată ca spații
verzi publice”.
Este oportună o astfel de
modificare?
Argumentează răspunsul tău.
Mă implic!
Propune, în grupul clasei, o
modificare a unui articol din
Regulamentul școlii tale, care se
adresează elevilor.
Folosește fișa din manualul
digital, care te va ajuta să îți
realizezi mai ușor expunerea de
solicitare. Înaintează propunerea
Consiliului Școlar al Elevilor
pentru a fi supusă dezbaterii
întregii școli.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Vizită la Palatul Parlamentului.
Participă la ședințele
Parlamentului României. Vei avea
ocazia să urmărești procedura
de aprobare a unei legi.
52
2
„Cetățenii beneficiază
de drepturile și
libertățile consacrate
prin Constituție și prin
alte legi și au obligațiile
prevăzute de acestea.”
Constituția României,
art.15, alin. (1)
Exersez cetățenia activă!
1. Există vreo diferență între libertatea
de opinie și libertatea de exprimare a
opiniei? Discută în pereche și prezintă
concluziile în clasă.
2. Analizează citatul de mai jos, apoi
răspunde la întrebări.
„Unde nu există lege‚ nu există
libertate. De fapt‚ libertatea înseamnă
a nu fi supus la constrângeri şi violenţă
din partea altora‚ lucru imposibil unde
nu există lege. Dar cine s-ar mai numi
liber când ar fi mereu expus capriciilor
altora?“ (John Locke)
a. De ce crezi că libertatea este condiționată de existența legii?
b. Ar putea funcționa o societate în
absența legilor?
c. Consideri că cetățenii din localitatea
ta respectă întotdeauna legile și
regulile impuse în comunitate?
d. Cine și ce ar putea face pentru
a încuraja oamenii să își asume
îndatoririle?
e. Consideri oportună ideea ca oamenii
să își piardă o parte din drepturile
lor atunci când nu își îndeplinesc
îndatoririle?
Repere pentru cetățenie democratică
Drepturi și libertăți
Țara noastră recunoaște și garantează cetățenilor săi o serie de
drepturi și libertăți înscrise în legea fundamentală.
Descoperă exemple de drepturi și libertăți garantate de
Constituție, în imaginea de mai sus. Completează lista acestora.
Constituția României prevede aceste drepturi și libertăți și se
angajează să le protejeze. Prin urmare, nicio măsură inițiată de
autorități nu ar putea să le încalce. În caz contrar, aceasta ar fi
neconstituțională, ar încălca legea fundamentală – Constituția.
Îndatoriri
Pe lângă drepturi și libertăți, cetățenilor le revin și îndatoriri.
Găsește cel puțin două sinonime pentru termenul îndatoriri.
În exercitarea drepturilor ce le revin, cetățenii sunt responsabili
pentru consecințele ce decurg din acțiunile lor. Responsabilitatea lor este atât față de propria persoană, cât și în raport cu
ceilalți (indivizi și autorități).
Îndatoriri fundamentale ale cetățenilor:
respectarea Constituției și a legilor țării;
fidelitatea față de țară;
apărarea României;
plata taxelor și a impozitelor;
depunerea jurământului de către cei ce ocupă anumite
funcții publice.
În exercitarea drepturilor și libertăților lor, cetățenii vor respecta
drepturile și libertățile celorlalți.
PROPRIETATE
VIAȚĂ
VOT
LIBERTATE
CULTURĂ
SĂNĂTATE
MUNCĂ INFORMAȚIE
EGALITATE
PROTECȚIE
OPINIE
FAMILIE
EXPRIMARE
APĂRARE
CIRCULA ȚIE
ASOCIERE
Cu toții avem drepturi, libertăți și obligații
Drepturi și libertăți cetățenești. Respectarea legilor. Limite ale libertății
53
Limite ale libertății
Pentru ca drepturile și libertățile să fie respectate în societate,
este nevoie de impunerea unor norme (legi) cu caracter
obligatoriu. Existența normelor face posibilă ordinea și
funcționarea normală a unei societăți.
Normele sunt învățate în cadrul unui proces complex care se
numește socializare. Altfel spus, socializarea ajută individul să
cunoască, să înțeleagă și să se adapteze la normele societății.
Controlul social reprezintă ansamblul mijloacelor şi mecanismelor prin care societatea impune indivizilor o serie de
constrângeri, interdicţii, presiuni, dar și permisiuni, recunoaștere şi recompense în procesul de aplicare a normelor.
Constrângere și
presiune socială
ž sancțiuni disciplinare
ž amenzi contravenționale și penale
ž confiscarea bunurilor
ž închisoarea
ž marginalizarea, disprețul
Recompensare și
recunoaștere
ž premii
ž diplome
ž medalii
ž admirație
ž laudă
Controlul social
Avantajele controlului social sunt: conformarea la cerințele
societății, organizarea, legalitatea etc.
Dezavantajele/limitele controlului social sunt: nonconformismul, delincvența, dezorganizarea, conflictele, intervenția
în zona vieții private, generarea unui comportament total
invers decât se așteaptă.
3. Alcătuiește o listă cu cel puțin
patru îndatoriri pe care ar trebui să
le aibă cetățenii din comunitatea ta.
Exemplu: înlăturarea zăpezii de la
intrarea în bloc sau din fața curții
4. Ce rol crezi că are familia fiecăruia
dintre noi în cadrul procesului de
socializare?
5. Povestește două întâmplări trăite
de tine în care ai încălcat drepturile
celorlalți și două întâmplări în care
le-ai respectat.
6. Crezi că ar putea exista o societate
în care controlul social ar fi absent?
Discutați în grup și prezentați
concluziile în clasă.
7. Participă, în grup, la un joc de
rol sub forma unei dezbateri în
care să oferiți răspuns la întrebările:
Reprezintă școala un factor de
control social? Dar locul de muncă al
părinților?
8. Citește articolul 53 din Constituția
României, disponibil în manualul
digital, apoi dă exemple de situații
reale sau imaginare în care să li
se restrângă cetățenilor anumite
drepturi.
Mă inspir!
Horia Tecău este un renumit
tenismen român care a fost
desemnat Ambasador Național
pentru UNICEF în România. În
această calitate, s-a angajat să
sprijine respectarea drepturilor
copilului și, în special, accesul
tuturor copiilor la grădiniță și
la școală, afirmând că „pentru
copiii din țara noastră trebuie
să ne unim eforturile ca ei să
primească o educație incluzivă
de calitate și să își atingă
visurile“.
Mă implic!
Participă, împreună cu ceilalți
colegi, la un flashmob (dans
sincron) prin care să atrageți
atenția asupra importanței
respectării unor drepturi în
comunitatea voastră. Puteți
organiza evenimentul sub
forma unui dans sincron de 2-5
minute, în diverse momente:
Ziua localității, 1 Iunie etc.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Cartea Robinson Crusoe scrisă de
Daniel Defoe sau din filmul cu
același nume. Vei fi surprins(ă)
să afli o serie de aventuri ale
personajului principal și dreptul
său la libertate;
Documentul Carta drepturilor
fundamentale a UE, adoptată
în anul 2000 de Parlamentul
European, Comisia Europeană și
Consiliul Europei.
54
3 Justiția ca instituție de apărare
și de înfăptuire a dreptății
Egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor. Consecințe ale nerespectării legii
„Justiția se înfăptuiește în numele legii.”
Constituția României, art. nr. 124, alin. (1)
„Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.”
Constituția României, art. nr. 124, alin. (2)
„Orice persoană se poate adresa justiției pentru
apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor
sale legitime.”
Constituția României, art. nr. 21, alin. (1)
„Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților
publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Constituția României, art. nr. 16, alin. (1)
Exersez cetățenia activă!
1. Identifică în imaginea de mai sus
simbolurile justiției și prezintă semnificația acestora.
2. În cadrul proceselor penale, persoanelor acuzate li se acordă un apărător
din oficiu, atunci când acestea nu își
pot permite unul. Cum apreciezi acest
aspect?
3. De regulă, ședințele de judecată
sunt publice. Unele, însă, se judecă
cu ușile închise. Cum explici această
situație?
4. Observă imaginea de mai sus.
Discută în pereche, apoi explică de ce
este nevoie de mai multe brațe care să
susțină balanța.
Repere pentru cetățenie democratică
De cele mai multe ori, termenul justiție este sinonim cu cel
de dreptate, deoarece justiția este chemată să apere și să
înfăptuiască dreptatea, atunci când normele (legile) sunt
încălcate în mod intenționat sau neintenționat.
Înfăptuirea justiției înseamnă, de fapt, încercarea de a face
dreptate prin punerea în aplicare a legii. A face dreptate înseamnă a respecta și a proteja drepturile și libertățile indivizilor.
Atunci când o persoană se simte nedreptățită prin încălcarea
drepturilor ce îi revin, este liberă să se adreseze instanțelor de
judecată.
Există mai multe secții specializate ale instanțelor de judecată:
Penal: soluționează
conflicte care
privesc valori sociale
apărate de stat
(viața, integritatea
corporală, bunurile,
demnitatea umană,
suveranitatea etc.).
Civil: soluționează conflictele care au ca
obiect valori personale (moșteniri, desfacerea căsătoriei, proprietatea etc.).
Contencios
administrativ:
soluționează
conflictele care
apar între autorități
și cetățeni.
Conflicte
de muncă:
soluționează
conflicte apărute
între angajați și
angajatori.
Toate procesele sunt conduse de judecători. Ei sunt cei care, după
administrarea probelor (înscrisuri, martori), se pronunță asupra
acuzațiilor aduse unor persoane și aplică sancțiuni în funcție de
gravitatea faptei.
55
5. Folosind cunoștințele anterioare,
răspunde la următoarele întrebări.
a. La ce vârstă poți avea permis de
conducere în România? Dar în alte
țări?
b. Care este vârsta legală pentru a
candida la o funcție publică?
c. Care este vârsta legală pentru
încheierea unei căsătorii?
6. Care crezi că sunt cele mai
puternice motive care îi determină
pe oameni să respecte legea?
Discută, în grup, apoi ordonează
motivele, numerotând cu cifre de la
1 la 5 (1 – cel mai puternic).
educația;
teama de pedeapsă;
concepțiile religioase;
funcționarea societății;
altele.
7. Propune cel puțin trei reguli care
să conțină o interdicție.
Exemplu: Comercializarea produselor
alimentare nesănătoase este interzisă
prin lege.
8. În România, pedeapsa cu moartea
a fost abrogată prin Decretul-Lege nr. 6
din 7 ianuarie 1990. Cunoști țări unde
aceasta încă se mai aplică? Discutați,
în grup, prezentând argumente pro
sau contra pedepsei cu moartea.
În România, justiția se aplică potrivit următoarelor principii:
accesul liber la justiție: Orice persoană se poate adresa justiției.
caracterul oral și public al ședințelor de judecată: Oricine poate
participa la proces.
egalitatea părților: Toate părțile în proces sunt egale în fața
legii.
prezumția de nevinovăție: Orice persoană este considerată
nevinovată, până la dovedirea sau nu a vinovăției.
garantarea dreptului la apărare: Părțile se pot apăra singure
sau prin intermediul unui apărător.
În urma încheierii proceselor se emit hotărâri motivate, în care
se stabilesc:
drepturi și obligații pentru părțile implicate;
aplicarea sancțiunilor;
stabilirea despăgubirilor;
reinstaurarea ordinii de drept.
Consecințe ale nerespectării legii. Nerespectarea legii
atrage după sine aplicarea pedepselor care pot fi:
amenda;
interzicerea unor drepturi;
munca neremunerată
în folosul comunității;
confiscarea unor bunuri;
închisoarea;
detenția pe viață.
Pedepsele se aplică cu scop de:
sancționare. Pedeapsa este stabilită în funcție de vinovăție
și de responsabilitate. Obiectivul urmărit este de a restabili
dreptatea.
descurajare. Pedeapsa urmărește descurajarea eventualilor
delincvenți din societate.
reabilitare. Făptuitorul are nevoie de ajutor din partea
societății, pentru a nu comite alte infracțiuni. El trebuie să fie
reintegrat în societate.
Mă inspir!
Yolanda Eminescu (1921–1998)
a fost prima femeie judecător
din România; a introdus în
planul de învățământ universitar
Dreptul proprietății intelectuale ca
disciplină distinctă.
CEDO – Curtea Europeană a
Drepturilor Omului sau Curtea
de la Strassbourg are misiunea
de a veghea la respectarea
prevederilor Convenției Europene
a Drepturilor Omului.
Mă implic!
Cunoști o situație din clasa sau
din școala ta în care un coleg a
fost nedreptățit și/sau pedepsit
pe nedrept?
Vizionează un proces dintr-un
film artistic, apoi participă la un
mini-proces în ora de Educație
socială în care, împreună cu
ceilalți colegi, să oferiți soluții
cu privire la modalitatea în care
ar fi trebuit să se facă dreptate.
Distribuiți rolurile: judecător,
apărător, reclamant, pârât,
martori etc.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul The trial of Old Drum/
Judecata Bătrânului Drum (2000)
inspirat din fapte reale. Filmul
prezintă prietenia dintre un câine
și un preadolescent și aventurile
lor în cadrul unui proces.
56
4 Reacționează! Și tu poți fi victimă!
Copilul în procesul judiciar. Delincvența juvenilă
Exersez cetățenia activă!
1. Citește cu atenție textul de mai sus,
apoi răspunde la întrebări.
a. Ce faptă a comis adolescentul?
Analizează studiul de caz prezentat,
cu ajutorul ghidului de discuții
disponibil în manualul digital.
b. Consideri că ar trebui ca oamenii
dintr-o comunitate să sprijine un
tânăr/o tânără care a ieșit din închisoare? Cum ar putea să o facă?
c. Cine crezi că poate avea un rol important în prevenirea delincvenței juvenile: familia, școala, prietenii, psihologii? Argumentează răspunsul tău.
2. Stabilirea discernământului în cazul
minorilor cu vârste între 14 și 16 ani se
realizează de către o comisie specială
la cererea instanței de judecată. Care
dintre următoarele enunțuri definesc
noțiunea de discernământ?
a. Minorul are capacitatea de a înțelege
că a încălcat legea.
b. Minorul înțelege ceea ce citește și
știe să scrie.
c. Minorul este susținut în acțiunile sale
de părinți.
Repere pentru cetățenie democratică
În procesul judiciar, copilul beneficiază de toate prevederile
legale, astfel încât orice demers întreprins de autorități,
organisme private, părinți sau instanțe de judecată, trebuie să
urmărească cu precădere interesul superior al minorului.
În procesele civile, care privesc familia, minorul are dreptul de
a-și exprima opinia în problemele care îl privesc. Ascultarea
minorului care a împlinit vârsta de zece ani este obligatorie
atunci când instanța urmează să ia măsuri privind copilul
(stabilirea locuinței, stabilirea programului de vizită, măsuri
de protecție etc.). Poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit
vârsta de zece ani, dacă autoritatea competentă consideră util
acest lucru pentru soluționarea unei cauze.
Dreptul de a fi ascultat îi oferă copilului posibilitatea de:
a cere și a primi informații pertinente;
a fi consultat;
a-și exprima opinia;
a fi informat asupra consecințelor
pe care le poate avea opinia lui.
Delincvența juvenilă reprezintă un fenomen prin care minorii
sunt incapabili de a se adapta la cerințele societății, încălcând
legea prin faptele pe care le săvârșesc.
Cauze posibile ale delincvenței în rândul minorilor:
situația financiară a familiei din care provine;
prezența unui model infracțional în familia minorului;
influența grupului de prieteni, a „găștii”;
tendința de bravură, de a fi „cool”;
abandonul școlar și lipsa de ocupație a unor minori.
„Cu ceva timp în urmă, am comis mai multe
infracțiuni de furt. Eram într-o gașcă de băieți
care abandonaseră școala și care credeau
că viața nu este așa cum o prezentau adulții.
Acum îmi pare rău pentru tot ceea ce am
făcut. Dacă aș fi gândit ca acum, lucrurile ar
fi stat altfel. Astăzi am un loc de muncă, îmi
ascult colegii, le vorbesc frumos și învăț de la
ei lucruri care m-ar putea ajuta să promovez.
Sunt fericit și îmi vine să strig de bucurie că am
găsit oameni care să creadă în mine, că am
mai primit o șansă.”
Ionuț, 18 ani, condamnat la vârsta de 15 ani pentru furt

Pagina 57.

3. Discută în pereche și stabilește care dintre următoarele fapte săvârșite de minori ar putea fi încadrate în categoria delincvenței juvenile:
a. utilizarea armelor albe;
b. agresiunea fizică;
c. furtul;
d. conducerea unui autovehicul.

4. Care crezi că ar trebui să fie primul lucru pe care ar trebui să îl facă un minor atunci când a săvârșit o faptă de natură penală?
Dar când este victima unor astfel de fapte?

5. Unii specialiști susțin ideea potrivit căreia potențialii delincvenți se recunosc din fragedă copilărie.
Discută în pereche, apoi prezintă opinia argumentată în clasă.

6. Există tendința de a se renunța la condamnarea minorilor în beneficiul recuperării prejudiciului. Ce consecințe consideri că ar putea avea o astfel de decizie? Alege un răspuns sau formulează altul.
a. Ar scădea delincvența juvenilă.
b. Ar crește delincvența juvenilă.
c. Ar fi în beneficiul minorilor.

Minorul suspect de a fi săvârșit o faptă cu caracter penal (infracțiune) beneficiază de o serie de drepturi:
- dreptul de a beneficia de prezumția de nevinovăție;
- dreptul la apărare (apărător ales sau din oficiu);
- dreptul de a fi informat despre fapta comisă;
- dreptul de a contacta rudele;
- dreptul de a face sau a refuza să facă declarații.

În procesul penal, minorul poate avea diferite calități:
parte vătămată – victimă;
martor;
făptuitor, învinuit, inculpat.

Limitele răspunderii penale pentru minori sunt:
Până la împlinirea vârstei de 14 ani.
Nu răspunde penal; după caz instanța solicită recuperarea pagubei care este în sarcina părinților.

Între 14 și 16 ani.
Răspunde penal dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ.

După vârsta de 16 ani.
Răspunde penal.

Măsurile stabilite de instanță ce se pot lua împotriva unui minor care a încălcat legea penală, în funcție de gravitatea faptei, sunt:
- măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică;
- măsuri educative privative de libertate: internarea într-un centru educativ, internarea într-un centru de detenție.

Mă inspir!

În mai multe orașe din Franța au fost înființate mai multe puncte de contact unde copiii pot lua legătura cu avocați specializați, pentru a primi informații cu privire la drepturile lor. De asemenea, copiii pot beneficia de consiliere și sprijin în probleme de drept civil sau penal.

Sesiunile de la punctele de contact au loc cu titlu gratuit și sunt confidențiale, iar adesea se oferă fără programare.

Mă implic!
Invită la școală, cu ajutorul profesorului de Educație socială, un magistrat de la instanța sau parchetul din unitatea ta administrativ-teritorială, în cadrul Programului Educație juridică în școli derulat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naționale, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public. Realizează, în grupul clasei, o listă cu întrebări la care ai vrea să îți răspundă.

Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Scurt-metrajul Justiția pentru Copii, realizat de UNICEF. Este un film informativ care prezintă informații, sfaturi și recomandări pentru copii și părinți în ceea ce privește protecția minorului în cadrul unui proces penal, dar și modalități de evitare a situațiilor care pot conduce la un comportament delincvent.

https://www.youtube.com/watch?v=Fmamdkjo1Oc&t=450

Pagina 58.

De ce să vă implicați într-un proiect privind stoparea violenței?
Convenţia cu privire la drepturile copilului prevede
în articolul 19: „Copiii trebuie protejaţi împotriva
oricăror forme de exploatare, împotriva violenţei,
abuzului, abandonului şi a altor tratamente
dăunătoare.”
Violența este o formă de manifestare a delincvenței juvenile. Copiii și tinerii sunt afectați de violența verbală sau fizică zi de zi, acasă, la școală sau
pe stradă. Un studiu realizat de UNICEF arată că
o treime dintre elevii cu vârste între 13 şi 15 ani
trec cu regularitate prin situaţii de intimidare şi
hărţuire. Copiii care sunt victime ale violenţei au
mai puţină încredere în ei înşişi, având șanse să
fie temători, retrași, violenți și să nu se poată concentra la şcoală. Multe dintre comportamentele
de delincvență juvenilă sunt determinate de faptul că tinerii au fost victime ale violenței în trecut.
Pentru a preveni actele de violență verbală, fizică
și psihologică în care sunt implicați colegii tăi, inițiază un proiect care să includă activități de conștientizare și prevenire a fenomenului violenței în
școala ta.
Participă și tu la Campania „Îmi pasă! Mă implic!
Violența nu este un răspuns!”
I. Alegerea temei proiectului
Proiectul propus vizează organizarea unor activități de conștientizare și prevenire a violenței la
tine în școală. Tu și colegii tăi aveți la dispoziție
cinci săptămâni să organizați și să implementați
această campanie.
Decide în ce măsură vrei să te implici!
Să fii un participant pasiv la acest proiect, să
participi indirect la activitățile derulate.
Să participi activ, propunând modalități de realizare a acestora, sugestii, recomandări sau testimoniale dacă ai fost victimă/agresor/martor.
Este important să parcurgi, împreună cu ceilalți
colegi, câțiva pași definitorii pentru reușita campaniei. Pașii propuși în continuare sunt orientativi;
ei pot fi adaptați contextului școlii și al comunității tale. De asemenea, acești pași pot fi urmați și
în situația implementării altor proiecte și/sau activități care ar putea preveni delincvența juvenilă.
„În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate
educației și formării profesionale
sunt interzise activitățile care încalcă
normele de moralitate și orice
activități care pot pune în pericol
sănătatea și integritatea fizică sau
psihică a copiilor și a tinerilor.[…]”
Legea Educației Naționale, art. 7 alin. (1)
[…] „Sunt interzise comportamentele
care constau în violența psihologică
– bullying.”
Legea Educației Naționale, art. 7 alin. (1¹)
Campania
Îmi pasă! Mă implic! Violența nu este un răspuns!
Proiect
Implică-te!
59
II. Elaborarea fișei de proiect
1. Stabilirea denumirii proiectului, alegerea
unui logo potrivit și propunerea perioadei de
desfășurare
2. Organizarea inițiatorilor
Poți și tu să faci parte din grupul de inițiere a proiectului care va deveni grupul de coordonare,
format din 9-11 elevi, îndrumați de profesorul de
Educație socială, diriginte sau profesorul consilier.
Acest grup va avea rolul de a organiza activitățile
și de a asigura derularea etapelor proiectului.
3. Stabilirea beneficiarilor proiectului
Toți elevii clasei vor fi beneficiari pentru că:
își vor exersa abilitățile de cetățeni responsabili pentru prevenirea actelor de violență din
școală;
își vor dezvolta abilităţi de comunicare cu
ceilalţi și de lucru în echipă;
vor dobândi experienţă în organizarea de evenimente;
vor învăța să promoveze valori, să aprecieze
inițiativele de promovare a nonviolenței, să învețe să fie toleranți;
vor putea folosi competențele și aptitudinile
dezvoltate, în orice alt tip de activitate;
vor putea valorifica materialele produse în
urma implementării proiectului și în cadrul altor ore sau activități.
4. Formularea scopului proiectului
Scopul acestui proiect este de a preveni, a diminua și a stopa orice act de violență în școală. Acest
lucru s-ar putea realiza prin organizarea unei
campanii de conștientizare prin intermediul căreia,
echipa de proiect va iniția și implementa activități
de promovare a nonviolenței în școală.
5. Stabilirea activităților proiectului
Activitățile pot fi prezentate sub forma unui tabel
sau grafic care să coreleze activitățile, termenele
de realizare și responsabilii. Exemplu:
Activitatea Termen Responsabil
Derularea
campaniei de
conștientizare
Martie Echipa de proiect
Prezentarea activităților se va face pe parcursul
implementării proiectului.
6. Identificarea partenerilor proiectului
Pentru ca proiectul să se bucure de succes, este nevoie să apelați la sprijinul unor parteneri, precum:
profesori care să vă îndrume;
psihologi, polițiști, specialiști în domeniul delincvenței juvenile care să vă informeze despre
efectele violenței și cum puteți preveni acest
comportament;
ONG-uri, părinți care să susțină activități împreună cu elevii, Consiliul Școlar al Elevilor etc.
7. Stabilirea produselor activității și elementele
de vizibilitate
Pe parcursul derulării campaniei vor fi realizate:
afișul de promovare a proiectului care împreună cu logoul propus vor fi și elemente de vizibilitate;
pliantele de prezentare a activităților propuse
prin care sunt lansate activitățile;
un set de recomandări pentru a nu fi victima
actelor de violență.
8. Stabilirea criteriilor de evaluare a proiectului
Scopul proiectului va fi realizat dacă la finalul
acestuia se vor constata următoarele:
elevii s-au implicat în derularea proiectului,
îndeplinindu-și rolurile asumate;
toți cei care au dorit să se implice au fost
bine-veniți;
prezența la activități a fost foarte mare;
actele de violență au scăzut în școală în perioada implementării campaniei, urmând ca
acest aspect să fie monitorizat și după finalizarea campaniei.
Campania
Îmi pasă! Mă implic! Violența nu este un răspuns!
Proiect
VIOLENȚA
NU ESTE
UN RĂSPUNS!
60
III. Derularea proiectului
Săptămânile 1-2
1. Grupul de inițiativă organizează, anunță lansarea campaniei și perioada de derulare.
2. Elevii doritori se pot înscrie cu propuneri de
activități pentru a participa la implementarea
proiectului.
Un principiu de bază al Convenției cu privire la
drepturile copilului arată că aceștia trebuie admiși
ca participanți în evenimentele care le afectează
viața, fiind liberi să-și exprime propria opinie. De
asemenea, ei au dreptul ca ideile lor să fie auzite
și luate în serios.
Este important ca persoana care propune activitățile din proiect să respecte câteva reguli:
să comunice cu ușurință cu ceilalți colegi
din proiect și cu profesorii sau alți parteneri
implicați;
să fie deschisă, tolerantă, creativă, imparțială,
informată, responsabilă.
Este important ca activitățile din cadrul proiectului să fie realizate în echipă, în urma consultării colegilor cu privire la așteptările și nevoile lor.
Toate propunerile sunt bine-venite, atât timp cât
se înscriu în tematica proiectului.
Pentru ca activitățile să aibă un impact cât mai
mare și să vină în întâmpinarea nevoilor colegilor
din școala voastră, stați de vorbă cu ei, cu psihologul/consilierul școlar, pentru a identifica cazurile
și tipurile de violență din școală. Puteți aplica un
chestionar care să vă ofere mai multe sugestii de
activități.
3. Echipa de proiect stabilește și promovează
activitățile campaniei prin lipirea de afișe în școală, în comunitate, prin intermediul rețelelor de socializare, la radioul școlii, la avizier etc.
Săptămânile 3-5
4. Activitățile campaniei se derulează conform
unui grafic bine stabilit. Acesta trebuie să fie cunoscut la nivelul școlii/comunității, astfel încât
elevii, profesorii, părinții să poată participa.
Iată câteva sugestii de activități:
a. Exersarea și respectarea unor norme de către
toți elevii pe toată perioada derulării campaniei:
vor purta în piept un simbol unic la nivelul școlii
(fundiță, față veselă etc.) care să le amintească
că sunt parte dintr-o campanie antiviolență;
se vor saluta zâmbind; orice reacție de tristețe
va fi descurajată de către ceilalți colegi;
limbajul va fi adecvat, binevoitor, iar tonul
temperat etc.
b. Decorarea școlii cu desene și mesaje antiviolență, realizate de elevi la orele de arte sau tehnologii. Decorarea tricourilor cu mesaje antiviolență.
c. Orice formă de manifestare artistică trebuie încurajată, dacă nu încalcă drepturile și demnitatea
celorlalți: graffiti, pictură, modelaj etc.
Graffiti este o imagine pictată/gravată pe pereți sau alte suprafețe publice sau private. Dacă
există în comunitatea ta sau în școală un zid
vechi, care are nevoie să fie renovat, poți face un
graffiti inspirat de tema campaniei care să amintescă despre mesajele antiviolență. Atenție, dacă
este făcută fără consimțământul proprietarului,
pictura constituie vandalism și se încadrează în
categoria actelor ilegale!
d. Punerea în scenă a unei piese de teatru cu
personaje sugestive: agresor, victimă, martori,
specialiști.
e. Spectacole de muzică și dans prin intermediul
cărora elevii își exprimă dezacordul față de comportamentele de bullying.
61
Pentru un mai mare impact, este recomandat
ca activitățile să se deruleze în mai multe locații,
în școală și comunitate: săli de clasă, terenul
de sport, bibliotecă, sala de festivități, Centrul
Cultural, stadionul sau parcul din localitate.
IV. Evaluarea proiectului și diseminarea
rezultatelor
1. Evaluează gradul de reușită și posibilitățile de
îmbunătățire a unei asemenea activități.
Sub coordonarea profesorilor, analizează, în grupul
clasei, gradul de realizare a criteriilor de evaluare
a proiectului, incluse în Fișa proiectului. Stabilește
ce s-a realizat, ce nu a funcționat, ce trebuie
îmbunătățit. Evaluează contribuția ta la reușita
proiectului.
2. Diseminează experiența din proiect într-un
articol al revistei școlii, al ziarului local, on-line,
la postul local de televiziune, la radioul școlii.
Promovează în comunitate valori precum:
toleranță, armonie, solidaritate, respect pentru
drepturile omului, nonviolență și pace.
3. Realizează Jurnalul proiectului.
Notează în Jurnal aspecte legate de:
cum te-ai simțit;
ce activitate ți s-a părut cea mai interesantă;
care este mesajul care te-a impresionat;
cu cine ai colaborat cel mai bine;
ce ai învățat;
ce vei schimba în comportamentul tău.
4. Completează Portofoliul personal.
Adaugă la Portofoliul personal: fișa proiectului, produsele realizate în proiect (desene, reguli antiviolență etc.), fotografii, fișa de Jurnal.
f. Flashmob este o modalitate de a atrage atenția
asupra unei probleme precum violența, caracterizată prin mișcări sincronizate ale unui grup de
persoane pentru 2-5 minute, după care grupul se
împrăștie.
g. Întâlniri și discuții cu reprezentanți ai unor instituții specializate în domeniul luptei împotriva
violenței: psihologi, polițiști, reprezentanți ai unor
ONG-uri, părinți specializați în domeniul juridic.
h. Prezentarea unor testimoniale de către tineri
care au manifestat comportamente violente și
delincvență juvenilă în trecut. Aceștia pot vorbi
despre modalitățile prin care au reușit să depășească aceste bariere în calea dezvoltării lor.
i. Mini-concurs sportiv sau creativ adresat elevilor, constând în elaborarea celui mai inspirat mesaj împotriva violenței. Acesta trebuie să conțină
maximum 30 de cuvinte și să încurajeze adolescenții să spună STOP violenței!
Nu toate activitățile propuse trebuie să fie implementate. Este indicat ca cele selectate sau altele
noi să aibă un impact pozitiv asupra colegilor voștri, indiferent de care parte a taberei se situează.
Cei care au tendințe agresive vor deveni conștienți și vor fi descurajați, iar ceilalți vor fi din ce în ce
mai motivați să raporteze evenimentele violente
la care sunt martori, să îi îndrume pe cei care sunt
victime către specialiști, dar mai ales să comunice
actele de agresiune,
diriginților, consilierilor școlari, părinților
etc.
Încurajați participarea
tuturor elevilor, indiferent de etnie, dizabilitate, religie etc.
Campania antiviolență nu trebuie „să
sufoce” școala și, mai
ales, nu trebuie să
aibă caracter obligatoriu pentru nimeni.
Chiar dacă
Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală
este sărbătorită la 30 ianuarie, mesajul ei
trebuie să fie vizibil în fiecare zi!
62
Domnia legii și puterea cetățenilor
Sinteză
1. Analizează sinteza principalelor aspecte discutate pe parcursul acestei unități, cu ajutorul schemei
următoare.
2. Completează schema cu:
• exemple de drepturi și libertăți ale cetățenilor;
• condiții prevăzute de legea fundamentală pentru
inițiativa legislativă a cetățenilor;
• excepții prevăzute de legea fundamentală în ceea
ce privește inițiativa legislativă a cetățenilor;
• rolul controlului social în stabilirea limitelor libertății;
• forme și cauze ale delincvenței juvenile;
• limitele răspunderii penale a minorilor.
3. Urmărește evoluția unei legi, de la momentul
propunerii până la apariția ei într-o publicație specializată. Vei avea în vedere următoarele aspecte:
• tema inițiativei
• conținutul inițiativei;
• caracteristicile conținutului unei legi;
• cine sunt beneficiarii legii;
• cui aparține inițiativa legislativă;
• unde se dezbate;
• cine o promulgă;
• cum se numește publicația specializată în care este
publicată.
4. Având în vedere garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, enumeră drepturile de care
poate beneficia cineva în timpul unui proces penal.
5. Reflectează în pereche apoi prezintă în clasă cel
puțin trei situații, fapte, persoane cărora tinerii din
imagine le-ar putea spune: STOP!
6. Spune și tu STOP! Participă la realizarea în
grupul clasei a unui poster uriaș prin care atrageți
atenția asupra pericolelor generate de delincvența
juvenilă. Transmiteți mesaje de descurajare a
faptelor ilegale înfăptuite de minori. Găsiți un
motto potrivit posterului vostru.
• respectă Constituția
și legile țării
• contribuie la plata taxelor
și a impozitelor
• este fidel față de țară
• depune jurământul când
este numit în funcții
publice
• satisface stagiul militar în
condițiile legii
Responsabil Cetățeanul
• se implică în viața
comunității
• are inițiativă legislativă
• participă la ședințele
Parlamentului
• participă la vot
Activ
• beneficiază de prezumția
de nevinovăție
• îi sunt garantate
drepturile și libertățile
• are acces liber la justiție
• siguranță din partea
statului
• beneficiază de egalitate
în fața legii
Apărat
63
1. Alege variantele corecte de răspuns. Încercuiește litera corespunzătoare
răspunsului potrivit fiecărei afirmații.
I. Inițiativa legislativă poate
aparține:
a. președintelui;
b. cetățenilor;
c. prim-ministrului.
II. După adoptare, legea este
trimisă pentru promulgare:
a. Guvernului;
b. Parlamentului;
c. Președintelui.
III. Legalitatea constituționalității legilor revine:
a. Instanțelor de judecată;
b. Administrației publice;
c. Curții Constituționale.
IV. În România, vârsta la care
minorii răspund penal este:
a. 18 ani;
b. 16 ani;
c. 17 ani.
Total ex. 1: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 2 puncte
I. – 2 x 0,50 = 1,00 punct
II. – 2 x 0,50 = 1,00 punct
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 punct
IV. – 0,50 punct
Total ex. 4: 3 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 1,00 punct
IV. – 1,00 punct
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Evaluare
Autoevaluare
2. Completează enunțurile, folosind cuvintele următoare: clar, confuz,
inteligibil, emoționant.
I. Textul unei legi trebuie să fie ______________ și _______________ .
II. Textul unei legi nu poate fi _______________ și _______________ .
4. Ai aflat că la unele magazine din localitatea ta se vând alcool și țigări
minorilor, deși acest lucru este interzis prin lege. Adresează o scrisoare autorităților din comunitate, semnalând acest aspect. Pentru aceasta, vei avea
în vedere:
I. respectarea structurii unei scrisori;
II. menționarea drepturilor încălcate prin această practică;
III. prezentarea a două argumente în favoarea respectării drepturilor
încălcate,
IV. exprimarea convingerii că respectarea drepturilor copiilor reprezintă
o prioritate la nivel local.
3. Observă imaginea alăturată ce
prezintă un adolescent care a săvârșit
fapte ilegale. Răspunde, pe scurt, la
următoarele cerințe.
I. Prezintă două consecințe ale
nerespectării unei legi.
II. Enumeră două drepturi de care
beneficiază o persoană învinuită.
III. Numește două posibile cauze care
conduc la delincvența juvenilă.
IV. Menționează două persoane/instituții care îl pot ajuta pe tânăr.
64
Explorează noi concepte!
Cetățenie activă
și participativă
vot universal
inițiative cetățenești
organizații
nonguvernamentale
mass-media
opinie publică
Vei fi un cetățean implicat.
Vei remarca importanța
prezenței la referendum și la
alegeri.
Vei cunoaște rolul ONG-urilor
și al mass-mediei în viața
comunității.
Vei practica voluntariatul.
Îți vei exprima opinia.
Exersează cetățenia activă!
4.
64
65
Decid! Aplic! Mă implic!
Vreau ca opinia mea să fie luată în
considerare!
Ce televiziune a transmis în direct Revoluția Română din anul 1989 pentru
prima dată în istorie?
a. o televiziune americană b. o televiziune britanică c. Televiziunea Română
Q
U
I
Z
Participă la proiectul:
Teatru Forum
Joc un rol în comunitatea mea!
Poți schimba lucrurile,
dacă vocea îți este auzită!
Ia atitudine!
Descoperă la paginile 76-79
cum te poți implica
în acest proiect.
65
66
1
Exersez cetățenia activă!
1. Citește citatul introductiv, apoi
răspunde la următoarele cerințe.
a. Cine guvernează într-o societate
democratică? Pe cine guvernează?
Pentru cine guvernează?
b. Care este semnificația repetiției
termenului popor în definiția
democrației?
c. Propune cel puțin două sinonime
pentru cuvântul popor.
2. Observă imaginea din stânga paginii
și prezintă, pe scurt, semnificația
acesteia, pe baza întrebărilor.
a. Pe cine reprezintă persoanele din
imagine?
b. Cine ar putea fi persoana care
vorbește la tribună?
c. Cine menține echilibrul democrației?
d. Ce s-ar întâmpla dacă toate
persoanele ar pleca de pe rampa
suspendată?
e. Ce ar trebui să facă persoana de
la tribună pentru a-i menține pe
oameni pe platformă?
f. Prin ce forme pot menține persoanele din imagine echilibrul? Ce pot
face acestea în mod concret?
Repere pentru cetățenie democratică
Democrația reprezintă regimul politic pe baza căruia poporul
participă, direct sau prin reprezentanți, la viața politică
dintr-un stat.
Democrațiile contemporane îmbină democrația reprezentativă cu forme ale democrației directe.
Amintește-ți din lecțiile anterioare caracteristici ale celor
două forme ale democrației: directă și reprezentativă.
Democrația reprezentativă se referă la diverse forme de
manifestare prin care deciziile sunt luate în numele cetățenilor
de către reprezentanți aleși prin vot.
Democrația reprezentativă este:
limitată – participarea la guvernare este periodică, de scurtă
durată;
indirectă – cetățenii își aleg reprezentanții care guvernează
în numele lor.
Alegerile legitimează dreptul reprezentanților de a decide în
locul și în numele poporului, fără a-l mai consulta, pentru o
perioadă de timp limitată, după care trebuie organizate noi
alegeri. Dacă reprezentanții vor continua să susțină interesele
cetățenilor pe care-i reprezintă, atunci ei pot fi aleși în continuare.
Democrația directă se manifestă prin implicarea concretă a
cetățenilor în luarea deciziilor și participarea directă în actul
de guvernare.
Formele democrației directe sunt:
referendumul;
inițiativele cetățenești.
Mă implic! Particip la luarea deciziilor
Implicarea civică în contextul democrației reprezentative și al formelor de
manifestare a democrației directe
„Democraţia este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor.”
Abraham Lincoln
67
Referendumul este forma democrației directe prin care alegătorii își exprimă opinia și adoptă o decizie în mod direct,
fără intermediari. Poate fi inițiat de: Președintele României,
Parlament sau cetățeni.
Referendumul are două forme:
• decizonal – revizuirea Constituției, demiterea Președintelui
României după suspendarea acestuia de către Parlament;
• consultativ – probleme de interes național lansate din
inițiativa Președintelui României.
La referendum, obiectul de exprimare a voinței nu este
persoana, ci problema asupra căreia sunt consultați cetățenii.
Inițiativele cetățenești
Amintește-ți despre formele de manifestare a inițiativelor
cetățenești din lecțiile anterioare.
Implicarea civică a cetățenilor presupune:
• informarea – oferirea informațiilor din oficiu sau la cererea
autorităților publice;
• consultarea – dezbateri publice, referendum, ședințe publice;
• participarea activă – dreptul la inițiativa legislativă și
parteneriate.
La baza democrațiilor directe și reprezentative stă un set de
valori specifice:
Mă inspir!
Parlamentul European acordă în
fiecare an Premiul cetățeanului
european. Acesta se adresează
cetățenilor sau organizațiilor care
promovează valorile europene
și dau dovadă de inițiativă civică.
Mihai Șora, filosof și eseist
român, s-a numărat printre
laureații acestui premiu în anul
2018, pentru că promovează
democrația, pluralismul, drepturile
și libertățile cetățenilor. Născut în
anul 1916, Mihai Șora promovează
în societate și în școli atașamentul
față de libertatea de gândire, de
exprimare şi de asociere.
Ce premii speciale se acordă în
comunitatea ta?
Mă implic!
Consultați Legea 3/2000 privind
organizarea și desfășurarea unui
referendum.
Participă la organizarea în școala
ta a unui referendum pe o temă
care vă preocupă. Formulați o
întrebare simplă, la care să se
poată răspunde prin DA sau NU.
Asigurați-vă că întrebarea nu
încalcă drepturile și libertățile
elevilor. Dacă răspunsul majorității
este în dezacord cu prevederile
Regulamentului școlii, solicitați
o discuție cu reprezentanții
Consiliului de Administrație
pentru clarificarea situației.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Cartea Cum alegem? Un portret
al democrației pe înțelesul tuturor,
scrisă de Cătălin Avramescu.
Videoul Living democracy, benzi
desenate în cadrul unui concurs
organizat de Consiliul Europei,
având ca temă Democrația și
drepturile copilului în școli.
Reportaje on-line despre
referendumul din Marea Britanie
cu privire la ieșirea din Uniunea
Europeană.
Manualul digital. Fișă de
lucru privind Comunicarea
bidirecțională dintre cetățeni și
autorități.
3. Pornind de la schema de mai jos,
formulează, în pereche, întrebări și
răspunsuri referitoare la referendum.
4. Care este deosebirea dintre referendum și alegeri? Formulează răspunsul,
având în vedere obiectul exprimării
voinței poporului în cele două situații.
5. Citește următoarele forme de implicare civică. Oferă cât mai multe exemple cunoscute în școala și în comunitatea ta.
participarea la alegeri;
luarea deciziilor cu privire la problemele comunității/societății;
interesul pentru dezvoltarea societății;
susținerea publică a opiniilor
personale;
asumarea responsabilităților.
6. Scrie un text de maximum o pagină
în care să răspunzi la întrebarea: Cum
mă implic eu civic în comunitatea mea?
Folosește, printre altele, cuvintele:
drept(uri), comunitate, responsabilitate,
a participa, opinie.
«
Cine?
Ce? De ce?
Când? Unde?
libertate dreptate egalitate
transparență toleranță egalitatea șanselor
68
2 Votul tău – Alegerea ta!
Alegerea reprezentanților. Evaluarea activității reprezentanților aleși
Exersez cetățenia activă!
1. Menționează caracteristicile votului
în România, pe baza imaginilor și a articolelor din Constituție menționate mai
sus.
Explică, în pereche, fiecare dintre aceste
caracteristici.
2. Ai participat la alegerea reprezentantului clasei în Consiliul Școlar al
Elevilor? Care dintre caracteristicile
votului, menționate anterior, au fost
respectate?
3. Discută, în grup, apoi exprimă părerea în legătură cu votul electronic.
Consideri că prezența la vot va fi mai
mare dacă cetățenii vor avea opțiunea
votului electronic? Argumentează răspunsul tău, oferind cel puțin câte un
avantaj și un dezavantaj al acestei modalități de a vota.
Repere pentru cetățenie democratică
Votul reprezintă exprimarea opiniei cetățenilor unei țări față de
alegerea reprezentanților, pentru o perioadă de timp.
De-a lungul timpului au existat două tipuri de vot:
1. votul cenzitar: sistemul electoral care constă în recunoașterea
dreptului la vot al unei anumite categorii de cetățeni (venituri
mari, proprietăți, exercitarea unor anumite profesii);
2. votul universal: sistemul electoral care dă posibilitatea fiecărui
cetățean adult și cu discernământ de a-și alege reprezentanții.
În România, votul cenzitar a fost înlocuit, în noiembrie 1918, de
votul universal, pe baza unui decret-lege, iar în noiembrie 1919
s-au desfășurat primele alegeri parlamentare. Femeile au obținut drept de vot în 1938.
În România, participarea la vot nu este obligatorie, ci facultativă, însă a vota nu este numai un drept, ci și o îndatorire
cetățenească.
În țara noastră, sistemul electoral este organizat astfel:
Nr.
crt.
Tipuri de alegeri Categorii de
reprezentanți
Durata
mandatului
Vârsta
minimă
1. Locale/județene primari/consilieri 4 ani 23 ani
2. Parlamentare deputați/senatori 4 ani 23/33 ani
3. Prezidențiale președintele țării 5 ani 35 ani
4. Europarlamentare
europarlamentari 5 ani 23 ani
„Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.
Constituția României, art. 81 alin. (1)
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin
vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale”.
Constituția României, art. 62 alin. (1)
VOT
secret
...
...
...
...
69
4. Așază în ordinea priorităților (de
la 1 la 7) așteptările cetățenilor de la
reprezentanții aleși. Acordă 1 pentru
cea mai mare așteptare, în funcție de
opțiunile tale.
• respectarea legilor și a Constituției;
• dezvoltarea infrastructurii;
• crearea unor locuri de muncă;
• mărirea alocațiilor, a pensiilor, a
salariilor;
• modernizarea instituțiilor;
• rezolvarea problemelor comunității;
• altele.
5. Votați, sub forma unor alegeri
în grupul clasei, enunțul pe care îl
considerați corect.
• Organizați-vă în două grupuri,
conform opțiunii inițiale.
• Dezbateți, aduceți argumente,
susțineți-vă punctul de vedere.
• Organizați votul. S-au menținut
opțiunile inițiale? Cum explicați?
Votul se desfășoară în tururi de scrutin.
Scrutinul reprezintă totalitatea operațiunilor care presupun
exercitarea dreptului de vot. Acesta poate fi:
• uninominal – se votează o singură persoană (ex:
președintele țării, primarul);
• plurinominal (de listă) – se votează liste de candidați (ex:
consilieri, membri ai Parlamentului).
Alegerile sunt organizate de către:
• Biroul Electoral Central (BEC);
• Biroul Electoral de Circumscripție la nivel de județ/ București;
• Oficiile Electorale de sector, existente doar în Municipiul
București;
• Biroul Electoral de Circumscripție pentru românii cu
domiciliul sau reședința în afara țării;
• Birourile Electorale ale secțiilor de votare.
Persoanele care votează trebuie să fie cetățeni români și
să aibă împlinită vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Conform art. 36 alin. (2) din Constituția României „nu au
drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie,
şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească
definitivă, la pierderea drepturilor electorale.”
Pe lângă dreptul de vot, cetățenii au și dreptul de a candida
sau de a fi aleși. Pentru aceasta, trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
• să fie cetățeni români cu drept de vot;
• să aibă domiciliul în România;
• să aibă vârsta corespunzătoare, conform datelor din tabelul
de la pagina anterioară.
Mă inspir!
În Roma antică, opinia publică
a votanților era influențată de
satira politică a poeților, în teatre.
Primul mare satiric roman, care
a inspirat generațiile următoare,
a fost poetul Quintus Horatius
Flaccus. În cele două cărți
cu satire, numite Sermones
(Convorbiri), autorul a criticat
ambiția nemăsurată, prostia și
avariția, într-un mod tolerant.
Ești de acord cu satira adusă
reprezentanților aleși? Prezintă un
avantaj și un dezavantaj al acestei
forme de exprimare.
Mă implic!
Redactează, în grupul clasei, un
decalog cu sfaturi utile date unui
cetățean care intenționează să
candideze la funcția de primar
sau consilier local. Crezi că
se pot aplica recomandările
voastre?
Aveți încredere! Decalogul
vostru trebuie să schimbe ceva
în localitate!
Mergeți la Primărie și înmânați
reprezentaților locali Decalogul
realizat de voi.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul Titanic vals (1964)
sau piesa de teatru, ambele
ecranizate după opera
dramatică omonimă,
scrisă de Tudor Mușatescu.
Piesa de teatru O scrisoare
pierdută sau filmul (1953), după
comedia cu același nume, scrisă
de I. L. Caragiale.
Manualul digital. Fișele de
lucru: Alegerile și votul, Istoria
Referendumurilor din România.
Votez pentru că îmi pasă,
pentru că am un cuvânt
de spus, pentru că e
dreptul meu!
Nu merg la vot pentru că
nu am pe cine să aleg și
oricine va fi ales nu își va
ține promisiunile.
70
Fă-ți auzită vocea!
Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de inițiative
cetățenești în comunitățile locale
Exersez cetățenia activă!
1. Analizează mesajele și răspunde la
următoarele întrebări.
a. Care sunt domeniile în care sunt activi civic adolescenții?
b. Cu ce scop acționează ei?
c. De ce crezi că oamenii se implică în
astfel de activități fără să fie răsplătiți
financiar?
d. Ce alte domenii în care se pot implica cetățenii cunoști?
e. Crezi că elevii sunt la vâsta potrivită
pentru a avea inițiative cetățenești?
Argumentează răspunsul tău.
2. Ce tipuri de instituții ale societății
civile cunoști în localitatea ta? Dar la
nivel național și internațional? Oferă
exemple concrete.
3. Descoperă on-line sau în dicționarul
de la finalul manualului rolul acțiunilor
promovate de ONG-uri: voluntariat,
campanii publice, lobby și advocacy.
4. Discută, în pereche cu un coleg/o
colegă, apoi explică de ce este important ca ONG-urile să fie independente
și neafiliate politic?
Repere pentru cetățenie democratică
Implicarea și participarea cetățenilor la viața comunității în
care trăiesc se poate realiza prin intermediul societății civile.
Societatea civilă reprezintă totalitatea formelor de organizare în
cadrul cărora indivizii sau grupurile de indivizi reacționează față
de tot ce se întâmplă în jurul lor, dar și față de deciziile statului,
independent de actul guvernamental.
Societatea civilă promovează voluntariatul și încurajează spiritul
comunitar prin variate acțiuni.
Instituțiile societății civile:
Organizații nonguvernamentale (ONG-uri)
Organizații comunitare
Asociații profesionale
Organizații politice
Sindicate
Cluburi civice
Cluburi sociale și sportive
Organizații religioase
Mișcări ecologiste
Media
Organizațiile nonguvernamentale sunt o componentă a societății civile; acțiunea acestora depinde atât de nevoile societății, cât și de perceperea corectă a specificului lor.
Acțiuni promovate de ONG-uri
voluntariat lobby și advocacy campanii publice
Caracteristici ale ONG-urilor
neafiliere politică independenţă nonprofit
autonomie voluntariat
3
Am participat la un cros
pentru încurajarea sportului.
Eu merg cu mama la
Fundația „Speranță pentru
viitor” care ajută copiii cu
dizabilități.
Eu particip la acțiunile
cercetașilor.
Sâmbătă merg
la un adăpost de
câini.
27%
Ponderea pe tipuri a ONG-urilor din România
asociații
fundații
federații
uniuni
1% 1%
71%
Sursa: Ministerul Justiției
71
5. Ce tip de inițiativă a cetățenilor
sugerează imaginea de mai jos?
Asupra căror probleme ar putea
atrage atenția inițiatorii?
6. Tu ai participat la acțiuni
de voluntariat în școala sau în
comunitatea ta? Dar persoane
cunoscute ție? Prezintă una dintre
acțiuni.
7. Imaginează-ți că, împreună cu
alți colegi, înființați un ONG care
militează pentru mediu. Analizați în
mediul on-line inițiativele cetățenești
existente în societatea actuală.
Stabiliți scopul ONG-ului;
Propuneți un logo potrivit;
Menționați trei tipuri de inițiative/
acțiuni pe care intenționați să le
promovați;
Găsiți o denumire inspirată pentru
prima campanie.
8. Argumentează aforismul: Noua
putere în stat – cetățeanul implicat,
într-un text de maximum o pagină,
menționând importanța participării
civice și a voluntariatului.
Tipuri de ONG-uri
După modalitatea
de constituire
• asociații • federații
• fundații • uniuni
După zona în care
acționează
• interne
• internaționale
După domeniul în
care activează
• educație, știință, cercetare, cultură, protecție socială, minorități, drepturile omului,
protecția mediului, protecția copilului etc.
Descoperă, în mediul on-line sau pe TV, ONG-uri naționale
și internaționale care acționează în domenii variate. Prezintă
activitatea unei astfel de organizații, oferind exemple de campanii pe care le promovează.
Rolurile ONG-urilor:
parteneri și consultanţi ai administraţiei publice;
facilitatori ai procesului de consultare sau participare a
publicului;
iniţiatori ai procesului de implicare a publicului.
Inițiativele cetățenești în comunitățile locale reflectă gradul de
participare și implicare a cetățenilor la viața comunității.
Forme de manifestare a inițiativei cetățenești:
inițierea unei petiții;
participarea la dezbateri publice;
exprimarea opiniei în diverse forme (platforme
on-line, mass-media, rețele de socializare etc.);
participarea la ședințele Consiliului Local;
inițierea unui ONG și a altor forme de asociere;
participarea la proteste;
inițiative individuale/în grup de voluntariat.
Mă inspir!
Prințul Harry al Marii Britanii
este cunoscut pentru implicarea sa în organizarea Jocurilor
Paralimpice Invictus, la care participă veterani care în urma activităţii lor pe front au rămas cu
dizabilităţi.
Greta Thunberg este o adolescentă din Marea Britanie care,
prin mesajele și acțiunile sale, a
inspirat adolescenți și adulți din
mai multe țări pentru a-și uni forțele împotriva încălzirii globale.
Ea a fost nominalizată la Premiul
Nobel pentru Pace în anul 2019.
Mă implic!
Participă la activități de voluntariat inițiate de ONG-uri sau
instituții din localitatea ta.
Ai inițiativă! Trimite o scrisoare
reprezentanților autorităților
locale, prin care să le propui
recompensarea elevilor care
obțin rezultate notabile la
olimpiade, concursuri și proiecte
școlare.
Dorești ca, prin această inițiativă,
să încurajezi participarea elevilor din școala ta la cât mai multe
concursuri, competiții, proiecte
școlare.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Campanii ale ONG-urilor
naționale sau internaționale
pe probleme comune cu cele
identificate în comunitatea ta.
Inițiative cetățenești prezentate
în mass-media sau existente
în comunitatea ta. Analizează
contribuția lor la rezolvarea
problemelor pentru care au fost
inițiate.
Campanii de strângere de
fonduri pentru susținerea unor
cauze. Verifică veridicitatea
campaniei și a cauzei, înainte să
te implici!
72
4 Dependenți de mass-media?
Mass-media și rolul ei în societate
Exersez cetățenia activă!
1. Citește dialogul dintre membrii familiei din imagine, apoi răspunde cerințelor.
a. În ce moment al zilei crezi că are loc
conversația lor? Care sunt reperele
după care ai formulat răspunsul?
b. Menționează cel puțin cinci cuvinte
din dialog despre care crezi că nu
erau folosite în urmă cu 30 de ani.
Dar în urmă cu 20 de ani?
c. Care este rolul comun al obiectelor
corespunzătoare cuvintelor marcate
în textul dialogului?
3. Prezintă mijloacele de comunicare
existente în comunitatea ta. Care este
utilizat cu mai mare frecvență de către
tineri? Dar de către vârstnici?
4. Descrie un alt mijloc de comunicare
ce ar putea fi inventat peste ani.
Repere pentru cetățenie democratică
Mass-media reprezintă ansamblul mijloacelor de comunicare
și de difuzare a informației, care se adresează unui număr foarte
mare de persoane.
Mass-media este un cuvânt compus, în care:
media: pluralul latinescului medium are sens de mijloc de comunicare;
mass (engl.) desemnează o mulțime mare de oameni cu anumite caracteristici comune.
Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate după mai
multe criterii:
După modul de
utilizare a
informației
• mijloace scrise: ziare, reviste
• mijloace audiovizuale: radio, televiziune
După gradul de
noutate
• mijloace tradiționale: ziare, radio, reviste
• mijloace moderne: televiziune, internet
După frecvența
apariției
• cotidiane: publicații cu apariție zilnică
• hebdomadare: publicații cu apariție
săptămânală
• publicații cu apariție lunară
*e-book este o abreviere din limba engleză de la „electronic
book” care înseamnă carte electronică.
Selectează din ce categorie de greșeli de exprimare face parte expresia
mijloace mass-media:
a. cacofonie;
b. pleonasm;
c. dezacord.
Selectează forma corectă
de plural a substantivului
masă, cu sens de mulțime, în expresiile următoare:
a. mase de oameni;
b. mese de oameni.
2. Caută pe internet un
scurt istoric al
mass-mediei.
Așază pe o
scară imaginară
mijloacele de
comunicare, în
ordinea apariției lor
Andrei, ai citit
cartea pe care
ți-am recomandat-o?
Ana, te rog să nu
uiți să-i cumperi
bunicului ziarul și
revista Rebus!
Nu încă, dar o voi citi în
format e-book*. Asta după
ce voi da un telefon și voi juca on-line un joc cu amicii mei.
Copii, am văzut pe laptop că
rulează un film foarte bun.
Mergem la cinematograf sau
vedem alt film la TV?
Nu înțeleg de ce bunicul mai cumpără
ziare. Le poate citi pe internet sau poate asculta știrile la radio.
73
Mă inspir!
Mark Zuckerberg a fondat
Facebook în 2004, fiind creatorul
uneia dintre cele mai răspândite
rețele sociale din lume. Prin ceea
ce a creat, Mark Zuckerberg a
inspirat mulți oameni, oferindu-le
posibilitatea de a comunica
on-line cu persoane apropiate
sau necunoscute.
Mă implic!
Fii jurnalist pentru o zi! Participă,
în grup, la un joc de rol în care,
prin intermediul unuia dintre
mijloacele de comunicare (TV,
radio, blog, vlog etc.), realizezi un
interviu sau un videoclip pe o
temă de actualitate pentru școala
sau comunitatea ta. Repartizează
rolurile în cadrul grupului:
reporter, cameraman. Prezintă
în fața
clasei
produsul
final.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Filmul Aventurile lui Tintin (2011)
Evenimente.
• Târgul de carte Gaudeamus
• Salonul Internațional de Carte
Bookfest
Vizită. Vizitează un studio de
televiziune sau radio.
Întâlniri. Discută cu un blogger
și/sau un vlogger despre cum
influențează opinia publică prin
activitatea lor.
Manualul digital. Reguli de
navigare pe internet
5. În pereche, prezintă patru titluri
de emisiuni TV diferite, pe care le
urmărești tu, colegii, membrii familiei
tale sau prietenii. Prezintă ce rol are
fiecare emisiune, apoi răspunde la
întrebări.
a. Prin ce se diferențiază emisiunile?
b. Care sunt beneficiile urmăririi fiecărui tip de emisiune TV?
c. Care sunt dezavantajele urmăririi
fiecărui tip de emisiune prezentat
anterior?
d. Care sunt criteriile după care selectezi posturile TV/de radio/canalele
on-line?
e. Care sunt riscurile la care te expui
atunci când petreci mult timp în
fața televizorului sau în mediul
on-line?
6. Prezintă cel puțin două mesaje de
interes public care sunt difuzate, de
obicei, pe posturile de televiziune.
Care este rolul lor?
7. Răspunde cu sinceritate la întrebările din chestionarul propus
în manualul digital pentru a afla
dacă poți trăi câteva săptămâni fără
mass-media.
Mass-media îndeplinește mai multe roluri în societate:
² transmitere de informații către publicul larg;
²educație și culturalizare: transmite valori, modele
culturale și de comportament ale societății, contribuind
la formarea gândirii oamenilor, în special a tinerilor;
²divertisment: reprezintă o modalitate de petrecere a
timpului liber, de relaxare;
²socializare/comunicare: oamenii comunică, relaționează,
se apropie prin intermediul acestor mijloace.
Indică trei rețele
de socializare pe
care le utilizezi tu,
membrii familiei
tale sau colegii tăi.
Cu ce frecvență le
accesezi într-o zi?
Cu ce scop le
utilizezi?
Mass-media joacă un rol foarte important în viața adolescenților
și a tinerilor. Mulți dintre aceștia sunt consumatori de social
media câteva ore zilnic.
Social media este un concept preluat din limba engleză, care
indică un grup de instrumente (site-uri web, aplicații, soft-uri)
ce pot fi accesate on-line cu ajutorul mijloacelor moderne de
comunicare cu scopul de facilita schimbul de conținut (mesaje
text, video, audio, prezentări multimedia) între membrii unui
grup social.
74
Cine și cum influențează opinia publică?
Rolul mass-mediei în formarea opiniei publice 5
Exersez cetățenia activă!
1. Citește titlurile articolelor/reportajelor din imagine, apoi răspunde la
întrebări:
a. Care este tema comună tuturor articolelor/reportajelor?
b. Cui le sunt adresate mesajele acestor
articole/reportaje?
c. Prin ce mijloace de comunicare au
fost transmise mesajele?
2. Analizează titlurile articolelor/reportajelor de mai sus, care prezintă aceeași
problemă, cea a abandonului școlar.
• Stabilește:
a. care atenționează asupra problemei;
b. care încurajează;
c. care conduce către o informație
eronată;
d. care oferă soluții;
e. care lansează o informație șocantă;
f. care este dramatică.
• Cum explici că aceeași știre poate fi
înțeleasă diferit de cetățeni?
• Cum crezi că influențează mass-media opinia publică?
Repere pentru cetățenie democratică
Adesea, oamenii preiau informațiile din mass-media ca fiind
adevărate și le acordă o importanță foarte mare. În realitate,
mass-media influențează modul de a gândi și de a acționa al
unei persoane sau al unui grup, orientând opinia publică într-o
direcție sau alta.
Opinia poate fi:
personală – se referă la propria părere asupra unei probleme;
publică – se referă la opțiunile de interes larg, comun pentru
colectivitate.
Expresia opinie publică provine din compunerea celor doi termeni din limba latină:
opinion derivat de la opinari – a exprima o părere;
publicus derivat de la populous – popor.
Așadar, opinie publică înseamnă părerea poporului. Opinia publică reprezintă părerile exprimate de un număr semnificativ de
persoane cu privire la o problemă de importanță generală.
Mass-media influențează opinia publică prin:
propagandă prin publicitate și reclamă: prezentarea persuasivă a unor idei care susțin o teorie, o concepție, pentru a
câștiga cât mai mulți adepți;
manipulare: modificarea atitudinilor, credințelor, comportamentelor în conformitate cu interesele unor centre de putere;
dezinformare: informare eronată sau selectarea anumitor
informații;
discreditare: defăimare, calomnie.
ȘTIRI
1. Un cunoscut fotbalist
român nu a putut deveni
antrenor pentru că a abandonat școala.
Află despre cine este vorba!
3. România,
fruntașa Europei la
abandon școlar
5. Află cum putem
preveni absenteismul
2. și abandonul școlar. O școală
din Județul Sibiu se
mândrește cu 0%
abandon școlar.
4. De ce nu mai
merg copiii la
școală?
75
Mă inspir!
Premiul Pulitzer este premiul
pentru jurnalism american,
creat în anul 1904 de jurnalistul
american de origine maghiară
Joseph Pulitzer. Premiul se
acordă anual pentru reportaje,
romane, fotografii și înregistrări
muzicale remarcabile. Există
mai multe categorii premiate,
precum: poezie, istorie, ficțiune,
reportaj etc. În SUA, Premiul
Pulitzer este un premiu similar
ca prestigiu cu premiul Nobel.
Mă implic!
Organizează, împreună cu
clasa, în săptămâna dedicată
activităților extracurriculare din
Școala altfel, o vizită la redacția
unui ziar local sau în studioul
unui post
de radio/
TV, pentru
a identifica
etapele
apariției unei știri. Creează apoi
propria ta știre pe o temă de
interes public.
Merg mai departe!
Poți afla mai multe din:
Evenimente. Gala decernării unor
premii din media românească
și internațională, precum: Gala
Premiilor UNITER, Gala Premiilor
Oscar etc.
Manualul digital. Fișele de lucru:
• Pașii redactării unui sondaj de
opinie
• Agenda propriului tău ziar
• Cum poți verifica veridicitatea
unei știri?
3. Crezi că prin intermediul mediilor
se poate construi o imagine pozitivă/
negativă față de o persoană/
instituție? Discută în pereche,
argumentează și oferă un exemplu
concret din viața reală.
4. Participă la o activitate pe grupe,
pentru redactarea unei știri. Fiecare
grupă va reprezenta o altă media:
GRUPA 1 – Redacția unui canal TV
de divertisment;
GRUPA 2 – Redacția unui ziar care
transmite știri;
GRUPA 3 – Redacția unui studio de
radio care transmite știri și muzică;
GRUPA 4 – Un grup de vloggeri
care urmăresc cazurile neobișnuite,
scandaloase.
Parcurgeți următorii pași:
a. Stabiliți un subiect de presă, din
comunitatea/școala voastră sau
unul de interes general precum:
Prima zi a Evaluării Naționale.
b. Organizați în fiecare grupă
informația potrivit redacției pe care
o reprezentați.
c. Prezentați informația sub forma
unui joc de rol.
d. Comparați modul în care a fost
prezentată informația.
e. Discutați cum credeți că ar trebui
să procedeze cititorii/ascultătorii/
privitorii pentru a fi corect informați.
Mass-media poate manipula opinia publică, făcând apel
la titluri șocante, imagini statice și video cu puternic impact
emoțional.
Responsabilitatea mass-mediei și a cetățenilor
Scopul mass-mediei este de a informa în mod corect și real
cetățenii. În România există o instituție publică care are rolul
de a supraveghea informarea corectă a cetățenilor, numită
Consiliul Național al Audiovizualului (C.N.A.).
Jurnaliștii trebuie să respecte un cod deontologic, adică un cod
de valori morale față de cetățeni, precum:
să verifice informația din mai multe surse;
să prezinte mereu adevărul;
să nu folosească metode ilegale pentru a obține informații;
să respecte viața privată a persoanelor;
să rectifice orice informație care s-a dovedit a fi falsă etc.
Cetățenii trebuie:
să se informeze din mai multe surse și să verifice, în măsura în
care este posibil, veridicitatea informației;
să nu transmită on-line informații eronate, mai ales în situații
care ar putea genera panică;
să colaboreze cu mass-media pentru aflarea adevărului,
pentru soluționarea unor probleme, pentru atenționarea
asupra unor fapte, evenimente etc.
Una dintre metodele de cunoaștere a opiniei publice este
sondajul de opinie. Sondajul de opinie reprezintă o tehnică
de investigare care are drept scop cunoașterea preferințelor
exprimate de un număr de persoane, referitoare la o problemă
de interes general.
Sondajul poate fi politic/electoral, de marketing, de audiență
sau de cercetare. Se poate realiza cu ajutorul interviului sau al
chestionarului. În România există mai multe institute private și
cu capital de stat pentru sondarea opiniei publice.
76
De ce este important să te implici în viața
comunității/societății?
Sunt prea mic(ă) pentru a schimba ceva în
comunitatea mea?
Nicidecum! Ești cetățean și poți influența deciziile
din comunitatea ta.
De unde știu că am dreptul să mă implic în luarea
deciziilor din comunitate?
Ai dreptul să te implici în luarea deciziilor datorită
cadrului legislativ din România care este favorabil
participării publice a fiecărui cetățean la viața comunității.
Ce înseamnă, concret, să mă implic în societate?
Implicarea înseamnă să participi la viața comunității, atunci când aceasta are nevoie. Rolul tău ca
cetățean este să identifici problemele comunității
și să găsești soluții pertinente pentru rezolvarea
acestora.
Iată câteva întrebări pe care fiecare dintre noi,
cetățenii, le adresăm. Sperăm ca răspunsurile să te
fi convins că este foarte important să fii alături de
comunitatea ta.
Pentru a ști ce, când, unde, cu ce și cum să te implici
civic în societate, te invităm să te alături proiectului
Teatru Forum: Joc un rol în comunitatea mea!
I. Alegerea temei proiectului
Proiectul Teatru Forum: Joc un rol în comunitatea mea vizează implicarea civică a ta și a colegilor tăi în formele de manifestare a democrației
reprezentative și directe, dar și identificarea problemelor majore pentru care trebuie să propuneți soluții de remediere.
Pentru organizarea și desfășurarea unui
Teatru Forum aveți la dispoziție șase săptămâni.
Teatru Forum – așa cum spune inventatorul
acestei metode, regizorul brazilian Augusto Boal
– „este o repetiție pentru viață”, o metodă de intervenție socială. Prin Teatru Forum se testează
soluțiile unor probleme existente în societate și
se lucrează cu situații/personaje reale.
O piesă de Teatru Forum este mai mult decât o
piesă de teatru tradiţională prin faptul că este un
dialog între actori și spectatori, în care
publicul este provocat să devină spectactor, să
reacţioneze, să ia locul actorilor şi să schimbe
cursul acţiunii, oferind soluţii posibile la problema
prezentată.
Temele tratate, în general, de Teatru Forum pot fi:
discriminare, violenţă, dependenţă, cetăţenie activă etc. Scenariul piesei voastre se va desfășura în funcție de nevoia identificată în comunitate.
Implicarea civică a cetățenilor nu se învață prin discursuri, ci prin acțiune, nu prin
asimilare de cunoștințe, ci
prin înțelegere, capacități,
atitudini, valori și comportamente benefice comunității în care trăiești.
Teatru Forum: Joc un rol în comunitatea mea!
Proiect
77
II. Elaborarea fișei de proiect
1. Alegerea temei și a logoului proiectului
Pentru ca mesajul transmis prin Teatrul Forum să
aibă impact, trebuie aleasă o temă interesantă
pentru comunitate și un logo potrivit prin care
să fie promovat. Proiectul se va desfășura pe
parcursul întregii unități. La fiecare lecție, vei
parcurge pașii proiectului. Noi îți propunem o
temă inspirată de conținutul acestei unități de
învățare: organizarea unui mini-referendum sau a
unor alegeri locale.
2. Stabilirea inițiatorilor proiectului
Proiectul poate fi inițiat de voi, elevii, în colaborare cu profesorul/profesoara de Educație socială,
cu alți profesori, cu actori sau diferiți parteneri.
3. Definirea beneficiarilor proiectului
Toți elevii vor fi beneficiari ai proiectului pentru că:
exersează tehnici de artă teatrală;
își dezvoltă limbajul verbal și nonverbal,
curajul de se exprima liber, capacitatea de a
improviza;
dezvoltă dialogul cu autoritățile publice;
facilitează înțelegerea procesului electoral;
exersează tehnici inovative de implicare și participare;
creează mini-strategii în domeniul politicilor
locale;
promovează implicarea civică și conștientizarea rolului major al cetățenilor, în funcționalitatea instituțiilor statului;
își formează şi își dezvoltă spiritul civic prin
acțiuni concrete.
Proiectul poate genera beneficii și la nivelul unor
grupuri diferite: părinți, membri ai comunității, ai
școlii, membri ai autorităților locale, județene sau
naționale.
4. Formularea scopului proiectului
Scopul proiectului este de a dezvolta competențele elevilor de intervenție socială (referendum, vot)
prin teatru, dezbatere și dialog.
5. Stabilirea activităților proiectului
Stabilirea activităților din cadrul proiectului este
o etapă importantă ce va fi detaliată odată cu implementarea lor. Exemplu:
Activitatea Termen Responsabil
Interpretarea
piesei
Mai Elevi actori ai
Teatrului Forum
6. Identificarea partenerilor proiectului
Pentru a convinge audiența de mesajul proiectului, este nevoie să apelați la parteneri precum:
reprezentanți ai autorităților locale care să vă
prezinte modul de organizare și desfășurare a
unui referendum, a unor alegeri;
actori care să vă îndrume cum să intrați în rolul
personajelor;
jurnaliști care să vă inițieze în arta scrierii unui
articol etc.
7. Definirea produselor activităților și a elementelor de vizibilitate
Pe parcursul proiectului vor fi realizate:
afișul de prezentare a scenetei și logoul
sugestiv;
scenariul piesei de teatru;
bilete de acces la teatru.
8. Stabilirea criteriilor de evaluare a proiectului
Criteriile de evaluare stabilesc în ce măsură activitățile propuse în proiect au contribuit la atingerea scopului. Astfel se urmărește:
gradul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
asumarea rolurilor/responsabilităților în cadrul
Teatrului Forum;
colaborarea dintre elevi și adaptarea lor la activitatea în echipă;
gradul de manifestare a spiritului de inițiativă
civică în rândul actorilor și al spectatorilor;
nivelul de popularizare a proiectului în
mass-media;
identificarea unor soluții pentru prevenirea
unor situații problematice identificate.
Teatru Forum
Joc un rol în
comunitatea mea!
78
III. Derularea proiectului
Săptămâna 1
1. Formarea și pregătirea echipei de proiect;
lansarea invitației pentru participare odată cu
afișul de prezentare. În acest spectacol veți fi implicați toți, fiecare având câte un rol.
2. Stabilirea temei Teatrului Forum. Dacă urmezi
propunerea făcută, oganizează un mini-referendum
sau alegerea primarului din localitate. Trebuie să ai
în vedere numărul de candidați înscriși în această
cursă, simpatizanții favoriților, manipularea pe durata campaniei electorale, voluntarii care împart
flaiere sau lipesc afișe și organizarea propriu-zisă a
desfășurării turului de scrutin cu toate problemele
pe care le presupune un astfel de eveniment.
Săptămânile 2-3
3. Stabilirea personajelor și scrierea scenariului
Personajele care apar în piesă sunt:
oprimatul: victima afectată de abuzul repetat al
puterii;
aliații oprimatului: susțin victima, încurajând-o să
ceară ajutor sau să se opună opresorului;
opresorul: este personajul abuziv care își folosește puterea pentru a controla personajul oprimat;
aliații opresorului: încurajează opresiunea, prin
validarea acesteia „râzând” sau prin descurajarea
victimei prin formule precum „E vina ta!";
personajele neutre: martorii opresiunii;
facilitatorul: responsabil de pregătirea actorilor,
de alegerea temei;
jokerul: moderează piesă, realizează corespondența dintre actori și public.
Scenariul trebuie să surprindă realitatea așa cum
este ea atunci când cetățeanul este chemat
să-și aleagă reprezentanții sau să participe la un
referendum.
Pentru scenariul propus, pot fi avute în vedere situații precum:
• campanie electorală cu probleme, defăimări etc.;
• părinții refuză să se prezinte la vot;
• părinții și-au uitat buletinul acasă;
• intri în cabina de vot cu părinții;
• furtul unei ștampile;
• absența observatorilor la secția de votare;
• anularea votului;
• votul dublat;
• aducerea unor persoane cu forța la vot.
Săptămânile 4-5
4. Improvizații și repetiții pentru Teatrul Forum
Elevii intră în „pielea” personajelor din piesă, sub
îndrumarea unui actor sau a unui profesor.
Săptămâna 6
5. Prezentarea piesei de teatru și realizarea
forumului
La interpretarea piesei vor fi invitați elevi din
școală, profesori, părinți și membri ai autorităților
locale, pentru a face cunoștință cu situațiile
identificate de voi. Facilitatorul explică regulile
Teatrului Forum și stimulează participarea.
a. Teatrul – Interpretarea piesei
Actorii interpretează piesa în care se prezintă o
situație întâlnită în timpul organizării alegerilor. În
acestă etapă, publicul rămâne pasiv, dar identifică
problemele din timpul alegerilor.
b. Forumul
Se poartă discuții cu spectatorii pe marginea subiectului și a atitudinilor prezentate, mediate de
jokerul spectacolului, care are rolul de a stimula
publicul să se identifice cu situațiile prezentate.
c. Rejucarea piesei și intervențiile spectatorilor
Se rejoacă piesa, iar publicul poate opri desfășurarea acesteia în orice moment, oferind, prin
participarea directă, în locul actorului, o soluție
pentru schimbarea situațiilor ilustrate de piesa
respectivă. De fiecare dată când un spectator
dorește să propună o schimbare în piesă, trebuie
să bată din palme, iar actorii rămân nemișcați. În
timpul acestei prezentări, jokerul poate interveni
și discuta cu publicul vizând alternativele propuse. Jokerul discută cu publicul fiecare intervenție
și oportunitatea schimbării scenariului pentru
corectarea unor aspecte negative, prezentate în
piesă. Se va avea în vedere ca soluțiile propuse
să fie în conformitate cu legea. Publicul hotărăște
finalul poveștii.
79
b. Fișa de evaluare
Nr.
crt.
Criterii de evaluare Punctaj **
1. Gradul de îndeplinire a
sarcinilor asumate
2. Calitatea scenariului și a
improvizațiilor
3. Capacitatea de asumare a
unui rol în cadrul Teatrului Forum
4. Spiritul de colaborare și
adaptare la activitatea în
echipă
5. Spiritul de inițiativă și
respectarea termenelor
**Se acordă puncte de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de
evaluare. Nota finală se calculează prin medie aritmetică.
3. Diseminarea experienței din proiect într-un
articol al revistei școlii, pe rețelele de socializare, pe
site-ul școlii sau la postul local de radio/televiziune.
Promovează în comunitate importanța participării
cetățeanului la soluționarea problemelor.
4. Oferirea feedbackului către autoritățile
locale. Realizați un material cu toate aspectele/
problemele identificate în organizarea unor alegeri
sau a unui referendum. Menționați soluțiile care
s-au propus pe parcursul Teatrului Forum. Formulați
recomandări reprezentanților locali pentru o mai
bună organizare a alegerilor în localitatea voastră.
5. Realizarea Jurnalului proiectului
Notează în Jurnal aspecte legate de:
• cum te-ai simțit;
• ce ai aflat despre implicarea cetățeanului în
comunitate;
• importanța votului;
• ce vrei să schimbi în comunitatea ta;
• cum sunt informați/dezinformați cetățenii;
• ce mesaj transmiți autorităților.
6. Completarea Portofoliului personal
Adaugă la Portofoliul personal:
• fișa proiectului;
• produsele realizate în proiect (afiș, bilete de
teatru, înregistrarea piesei de teatru etc.);
• interviuri;
• fotografii etc.
d. Forumul final este cadrul în care se discută toate schimbările efectuate, realitatea și corectitudinea soluțiilor propuse, măsura în care acestea pot
fi transferate în situații reale. Piesa se joacă de câte
ori este cazul, în funcție de numărul de solicitări
venite din școală sau din comunitate.
IV. Evaluarea proiectului și diseminarea
rezultatelor
1. Evaluarea gradului de reușită și a posibilităților de îmbunătățire a unei asemenea activități
Evaluarea proiectului se realizează continuu, pe
parcursul derulării activităților, dar și la finalul acestuia. Pe parcursul proiectului pot fi prezentate
aprecieri privind modul de implicare a personajelor în situațiile simulate și intervențiile care pot
îmbunătăți unele aspecte negative identificate de
personaje.
2. Evaluarea activității elevilor
Elevii vor fi evaluați de către profesorul de la clasă,
ulterior autoevaluării realizate de fiecare participant, pe baza următoarelor fișe:
a. Fișa de autoevaluare
Nr.
crt.
Criterii de autoevaluare Calificative*
S B FB
1. Am reușit să mă implic
în proiectul: Joc un rol în
comunitatea mea?
2. Mi-am asumat un rol în
cadrul proiectului?
3. Mi s-a potrivit rolul pe
care l-am avut?
4. Mi-am îndeplinit sarcinile
din cadrul proiectului?
5. Am colaborat cu ceilalți
membri ai proiectului?
*Se acordă calificativele: S – Satisfăcător, B – Bine,
FB – Foarte bine.
80
1. Amintește-ți modalitățile de participare a cetățenilor la luarea deciziei publice, utilizând schema de mai jos.
Cetățenie activă și participativă
Sinteză
2. Completează schema cu:
a. exemple de referendum decizional și consultativ;
b. alte categorii de inițiative cetățenești;
c. exemple de activități de voluntariat la care ai
participat sau ai dori să participi;
d. mijloace de comunicare în masă moderne și
tradiționale.
3. Discută în grup, apoi prezintă trei posibile motive
ale implicării civice a cetățenilor în problemele
comunității.
4. Prezintă, în pereche sau în grup, funcțiile
mass-mediei în societate, prin intermediul unui joc
de rol – tip mimă.
5. Explică cele două caracteristici ale democrației
reprezentative. Menționează prin ce este limitată
democrația și de ce/de către cine este limitată.
6. Redactează un buletin de vot pentru un referendum pe care ai dori să îl inițiezi în localitatea ta.
Pentru aceasta, ai în vedere:
a. să stabilești întrebarea;
b. să explici participanților cum trebuie să marcheze
răspunsul la întrebare.
Pentru o mai clară redactare, consultă varianta în
limba română a buletinului de vot propus pentru
consultarea cetățenilor Marii Britanii în vederea
luării deciziei de menținere sau ieșire din Uniunea
Europeană.
Participarea cetățenilor la luarea deciziei publice se poate realiza prin:
Forme ale democrației directe
Democrația reprezentativă
Exprimarea opiniei prin
mass-media
Referendum
decizional
Inițiative
cetățenești
consultativ
• proteste
• petiții
• dezbateri
• ONG-uri
• voluntariat
Limitată
Indirectă
Mijloace tradiționale, moderne; social media
Sondajul de opinie
81
Total ex. 1: 3 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
V. – 0,50 puncte
VI. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 1 punct
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 3 x 0,50 = 1,50 puncte
Total ex. 4: 3 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 1,00 punct
III. – 1,00 punct
IV. – 0,50 puncte
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Evaluare
1. Asociază inițiativele cetățenilor cu modul de implicare al acestora în
societate. Realizează, pe caiet, corespondența dintre simbolurile celor două
categorii.
Inițiative ale cetățenilor Modalități de implicare a cetățenilor
I. Se informează corect a. participă la acțiuni de voluntariat
II. Dialoghează cu autoritățile b. se alătură unei organizații care luptă
pentru cauză
III. Petiționează c. participă la referendum
IV. Își exprimă opinia și adoptă
o decizie în mod direct
d. strânge semnături și le trimite decidenților
V. Ajută oamenii, se implică e. verifică știrile din mai multe surse de
încredere
VI. Susțin o cauză f. merge în audiență la aleși
2. Completează enunțurile cu două dintre cuvintele date: socializare, educație, divertisment, informare.
I. Funcția de …………… a mass-mediei constă în transmiterea valorilor
și a modelelor de comportament ale societății, contribuind la formarea
gândirii oamenilor, în special a tinerilor.
II. Funcția de …………… a mass-mediei creează cadrul pentru comunicarea, relaționarea și apropierea dintre oameni.
3. Observă imaginea de mai jos, apoi
rezolvă următoarele cerințe.
I. Menționează ce tip de mijloc de
comunicare sugerează imaginea.
II. Numește trei modalități de influențare a opiniei publice.
4. Realizează un articol pentru revista școlii/ziarul local, în care să prezinți
o acțiune de voluntariat organizată de clasa/școala ta, la care ai participat
tu sau persoane cunoscute ție. Dacă nu ai participat, prezintă o acțiune de
voluntariat la care ți-ar plăcea să participi. Pentru aceasta, vei avea în vedere
următoarele:
I. stabilește un titlu care să inspire;
II. prezintă, pe scurt, acțiunea de voluntariat;
III. menționează două argumente în favoarea implicării elevilor în acțiuni
de voluntariat;
IV. convinge opinia publică cu privire la implicarea în acțiuni de voluntariat,
printr-un mesaj motivațional.
Autoevaluare!
82
Activi pentru
cetățenie democratică
Ai explorat noi concepte!
Continuă să exersezi cetățenia activă!
Ai devenit conștient(ă) de drepturile și
responsabilitățile tale ca cetățean.
Ești preocupat(ă) de binele altora, în special al
membrilor comunității din care faci parte.
Ai devenit curajos/curajoasă în ceea ce
privește exprimarea opiniilor și argumentelor.
Ești activ(ă) în cadrul grupului/comunității.
Ai devenit conștient(ă) de posibila contribuție
și capacitate de a influența schimbările.
Ești responsabil(ă) în acțiunile pe care le
exerciți în calitate de cetățean.
82
egalitate de șanse
incluziune
libertate și diversitate
dezvoltare durabilă
voluntariat
5 .
83
Activi pentru
cetățenie democratică „Dacă libertatea și egalitatea, așa cum cred unii, pot fi găsite în
democrație, ele vor fi obținute cel mai bine atunci când ar fi posibil ca
toate persoanele să participe la guvernare.”
Aristotel
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” este cea mai veche bibliotecă universitară din
capitală. Înființată în anul 1895, este poziționată în locul de unde a pornit Revoluția din
1989, în București:
a. Piața Revoluției b. Piața Romană c. Piața Unirii
Q
U
I
Z
Continuă să te implici în proiecte!
Reflectează la beneficiile
proiectelor în care te-ai implicat
la orele de Educație socială, pe
parcursul anului școlar.
Parcurge jurnalul acestor
experiențe la paginile 86-87.
83
84
1. Discută, în grupul clasei, conceptele privind educația pentru cetățenie democratică, studiate pe parcursul
acestui an școlar.
Activi pentru cetățenie democratică
Sinteză ... la final de an școlar
C
E
T
Ă
Ț
E
N
I
E
D
E
M
O
C
R
A
T
I
C
Ă
Declarația universală a drepturilor omului
Monarhia
Republica
Regimul democratic
Regimul autoritar
Regimul totalitar
Structura Constituției
Valori și principii constituționale
Principiul pluralismului
Principiul separării puterilor în stat
Autoritatea legislativă
Autoritatea executivă
Autoritatea judecătorească
Elaborarea legilor
Drepturi și libertăți cetățenești
Accesul la justiție. Delincvența juvenilă
Democrația reprezentativă
Forme ale democrației directe
Mass-media și opinia publică
Drepturile omului
Forme de guvernământ
Regimuri politice
Statul democratic și
Constituția României
Principiile statului
democratic
Autoritățile statului român
democratic
Domnia legii și puterea
cetățenilor
Participarea cetățenilor la
luarea deciziilor publice
85
2. Participă la un concurs, pe grupe, coordonat de profesorul/profesoara de Educație socială. Prezintă, pentru
fiecare concept din schema anterioară, cât mai multe informații specifice cetățeniei democratice, sub forma
unor enunțuri. Câștigă echipa care formulează, alternativ, cele mai multe enunțuri pentru același concept.
3. Redactează un articol în revista școlii despre rolul cetățeanului implicat în respectarea, apărarea și
promovarea instituțiilor statului, pornind de la cuvintele: stat, comunitate locală, Parlament, vot, drepturile
omului, democrație, inițiative cetățenești, presă, voluntar, organizație. Alege un titlu sugestiv.
4. Rezolvă rebusul. Completează enunțurile cu termenii potriviți. Pe coloana A-B vei descoperi
expresia-cheie a ceea ce ai studiat anul acesta la Educație socială.
1. Parlamentul României are două camere; se
numește … .
2. Legile mai sunt cunoscute și sub denumirea
de … .
3. Judecătorii și procurorii se numesc … .
4. Cetățenii au dreptul de a candida sau de a fi …
.
5. Legea fundamentală a unui stat se numește
… .
6. Declarația promovează ideea că drepturile
omului sunt … .
7. Forma democrației directe prin care cetățenii
decid fără intermediari se numește … .
8. Când se votează o singură persoană,
scrutinul este … .
9. Prim-ministrul conduce … .
10. A-ți exprima opinia este un … .
11. Un mijloc de comunicare scris este … .
12. Regimul totalitar din România de dinaintea
anului 1989 s-a numit … .
13. Forma de guvernământ în care monarhul are
putere totală este monarhia … .
14. Mandatul Președintelui României este
de … ani.
15. Modalitatea prin care o lege iese din vigoare
poartă numele de … .
16. Una dintre metodele de cunoaștere a părerii
cetățenilor este … de opinie.
17. Când cetățeanul împlinește 18 ani are
dreptul la … .
18. Principiul statului democratic care are în
vedere existența mai multor forme de asociere
este … .
19. Textul redactat într-un ziar se poate numi … .
20. Activitatea neremunerată, desfășurată din
proprie inițiativă se numește … .
B
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
A
86
1. Amintește-ți proiectele derulate pe parcursul acestui an școlar, cu ajutorul schemei următoare.
2. Reconstituie etapele unui proiect în care te-ai implicat sau pe care îl poți iniția atunci când problemele
din comunitate/școală nu sunt remediate de autorități și trebuie să te implici prin identificarea soluțiilor.
Răspunde la întrebări pentru fiecare etapă a organizării și implementării proiectului.
1. Alegerea temei
2. Elaborarea fișei de
proiect
3. Derularea proiectului
4. Evaluarea proiectului
Activi pentru cetățenie democratică
Sinteza proiectelor
1. Pași către
participare democratică
Alegeri pentru Consiliul Elevilor
Ai fost candidat/candidată?
Ai susținut un candidat în care
ai încredere?
Ți-ai exercitat dreptul la vot?
2. Implică-te!
Indică direcția în comunitate!
Ai identificat o nevoie în
comunitatea ta?
Ai propus modificări pentru o politică
publică din comunitate?
4. Teatru Forum
Joc un rol în comunitatea mea!
Ai schimbat ceva în comunitatea ta?
Ți-ai făcut auzită vocea?
Ai luat atitudine?
3. Campania
Îmi pasă! Mă implic! Violența nu
este un răspuns!
Te-ai implicat în diminuarea actelor de
violență din școala ta?
Ai promovat nonviolența
în școala ta?
Ce?
PROIECT
Cine?
De ce?
Cum? Când?
Cu cine?
Unde?
87
3. Fii mândru/mândră de patrimoniul cultural al României și de istoria românilor, sintetizând paginile de
deschidere a unităților de învățare, care alcătuiesc mini-proiectul Revoluția Română din 1989 – primul pas
către cetățenia democratică.
4. Continuă să exersezi cetățenia democratică! Răspunde cerințelor, pentru a completa Jurnalul anual al
practicilor democratice învățate. Fii activ(ă)! Implică-te!
• Restabilește legăturile dintre instituțiile
prezentate și Revoluția din 1989.
• Prezintă o instituție/un monument/o clădire
parte a patrimoniului cultural al României din
localitatea ta sau din țară, care, într-o formă
sau alta, îți spune povestea primilor pași făcuți
de România către cetățenia democratică.
• Propune un quiz după modelul celor
prezentate în paginile de deschidere a
unităților de învățare.
Ce eveniment a determinat decuparea simbolurilor comuniste de pe drapelul țării noastre?
a. Revoluția din 1989 b. Revoluția din 1848 c. Revoluția din 1821
Q
U
I
Z
Propune o inițiativă cetățenească!
a. Propune o modalitate de îmbunătățire a
modului de desfășurare a lecțiilor pentru una
dintre disciplinele de studiu de la școală.
b. Stabiliți în grupuri mici și apoi în grupul clasei
care este nevoia/problema ce trebuie remediată,
cine trebuie să ia inițiativă, cum veți prezenta
problema voastră profesorului/profesoarei care
coordonează acea disciplină.
Participă la un referendum!
a. Răspunde cu DA sau NU la următoarea întrebare:
Sunt proiectele benefice pentru învățarea
cetățeniei democratice de către adolescenți?
b. Centralizați rezultatele la nivelul clasei și decideți:
• Mai multe răspunsuri DA – Implicați-vă în alte
proiecte.
• Mai multe răspunsuri NU – Evaluați ce nu a
funcționat și îmbunătățiți în viitor.
Exprimă-ți părerea!
Privește cu ochii minții toate orele de Educație
socială din acest an, apoi completează enunțurile.
• Am învățat … .
• Mi s-a părut util … .
• M-a ajutat să … .
•Cel mai mult mi-a plăcut … .
•Cel mai bine am colaborat cu … .
• M-am simțit … deoarece … .
• În viitor, voi avea în vedere … .
Exercită-ți dreptul la vot!
a. Votează proiectul care ți-a plăcut cel mai mult.
Alege de la 1 la 4, în funcție de numărul unității
de învățare în care a fost propus proiectul
preferat.
b. Centralizați rezultatele la nivelul clasei și validați
titlul de Proiectul anului.
88
1. Descoperă definițiile unor concepte din domeniul cetățeniei democratice.
Asociază cifra corespunzătoare fiecărui concept cu litera aferentă
definiției potrivite.
2. Completează enunțurile de mai jos, cu termenii potriviți, indicați.
d. totalitatea formelor de organizare
în cadrul cărora indivizii reacționează
b. împărțirea puterii între mai multe
autorități
a. organul reprezentativ suprem și
unica autoritate legiuitoare
c. exprimarea opiniei cetățenilor față
de alegerea reprezentanților
I. Votul
II. Societatea civilă
III. Separarea puterilor
în stat
IV. Parlamentul
Activi pentru cetățenie democratică
Evaluare finală
Total ex. 1: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Total ex. 2: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 0,50 puncte
IV. – 0,50 puncte
Autoevaluare!
I. Legile care reglementează domeniile
de importanță majoră pentru stat sunt
numite … .
II. Guvernul reprezintă autoritatea … care
asigură realizarea politicii interne și
externe a țării.
III. Unul dintre drepturile cetățenilor este
dreptul la … .
IV. … prezintă informații despre activitatea
reprezentanților aleși, contribuind la
formarea opiniei publice.
a. executivă
b. mass-media
c. organice
d. educație
89
3. Observă imaginea de mai jos, apoi răspunde cerințelor.
4. Participi ca voluntar la activitățile unei organizații care militează pentru
drepturile persoanelor cu dizabilități. Scrie o scrisoare prin care să
convingi autoritățile locale că este nevoie să intervină pentru rezolvarea
uneia dintre problemele următoare:
Total ex. 3: 2 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 0,50 puncte
III. – 2 x 0,50 = 1 punct
Total ex. 4: 3 puncte
I. – 0,50 puncte
II. – 3 x 0,50 = 1,50 puncte
III. – 1,00 punct
Se acordă 1 punct
din oficiu.
Total: 10 puncte
Autoevaluare!
I. Menționează, pe baza imaginii, două drepturi ale cetățenilor.
II. Identifică două acțiuni ale cetățenilor sugerate de imagine.
III. Formulează două soluții pentru a convinge opinia publică de importanța
respectării drepturilor omului, în comunitatea locală.
a. achiziționarea mijloacelor de transport în
comun dotate cu rampe necesare pentru
deplasarea individuală a persoanelor
imobilizate;
b. amplasarea rampelor de acces la toate
instituțiile și în toate spațiile publice unde
se impune acest lucru;
c. inițierea unui centru de tratament și
diagnostic pentru persoanele cu dizabilități.
Alege o temă, apoi scrie textul scrisorii, având
în vedere:
I. susținerea punctului de vedere privind
importanța temei alese;
II. menționarea a cel puțin trei argumente
pentru susținerea cauzei;
III. propunerea unei soluții sau formularea
unui mesaj convingător.
90
Art. 1 Toate ființele umane se nasc libere și egale în
demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și
conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în
spiritul fraternității.
Art. 2 Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și
libertățile proclamate în prezenta declarație fără niciun
fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare,
sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de
origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte
împrejurări. În afară de aceasta, nu se va face nicio deosebire
după statutul politic, juridic sau internațional al țării sau al
teritoriului de care ține o persoană, fie că această țară sau
teritoriu sunt independente, sub tutelă, neautonome sau
supuse vreunei alte limitări de suveranitate.
Art. 3 Orice ființă umană are dreptul la viață, la libertate și la
securitatea persoanei sale.
Art. 4 Nimeni nu va fi ținut în sclavie, nici în servitute: sclavajul
și comerțul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.
Art. 5 Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau
tratamente crude, inumane sau degradante.
Art. 6 Fiecare om are dreptul să i se recunoască pretutindeni
personalitatea juridică.
Art. 7 Toți oamenii sunt egali în fața legii și au, fără nicio
deosebire, dreptul la o egală protecție a legii.
Art. 8 Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din
partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva
actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt
recunoscute prin constituţie sau lege.
Art. 9 Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în
mod arbitrar. […]
Art. 10 Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de
a fi audiată în mod echitabil şi public de către un tribunal
independent şi imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor
şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în
materie penală îndreptată împotriva sa.
Art. 11 (1) Orice persoană acuzată de comiterea unui act
cu caracter penal are dreptul să fie presupusă nevinovată
până când vinovăția sa va fi stabilită în mod legal în cursul
unui proces public în care i-au fost asigurate toate garanțiile
necesare apărării sale. […]
Art. 13 (1) Orice persoană are dreptul de a circula în mod
liber și de a-și alege reședința în interiorul granițelor unui
stat.
(2) Orice persoană are dreptul de a părăsi orice țară, inclusiv
a sa, și de a reveni în țara sa. […]
Art. 15 (1) Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.
Art. 17 (1) Orice persoană are dreptul la proprietate, atât
singură, cât și în asociație cu alții.
Art. 18 Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de
conştiintă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi
schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi
manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu
alţii, atât în mod public, cât şi privat. […]
Art. 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi
exprimării.
Art. 20 (1) Orice persoană are dreptul la libertatea de
întrunire şi de asociere paşnică.
Art. 21 (1) Orice persoană are dreptul de a lua parte la
conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin
reprezentanţi liber aleşi.
(2) Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile
publice din ţara sa.
(3) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de
stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri
nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu
universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o
procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.
Art. 22 Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii,
are dreptul la securitatea socială. […]
Art. 23 (1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera
alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare
de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului.
(2) Toţi oamenii, fară nicio discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.
Art. 24 Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreaţie,
inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii
periodice plătite.
Art. 25 (1) Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i
asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând
hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum
şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în
caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în
urma unor împrejurări independente de voinţa sa.
Art. 26 (1) Orice persoană are dreptul la învăţătură.
Învăţământul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ceea ce
priveşte învăţământul elementar şi general. Învăţământul
elementar trebuie să fie obligatoriu.
(2) Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea
deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă
de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie
să promoveze înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate
popoarele şi toate grupurile rasiale sau religioase, precum
şi dezvoltarea activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru
menţinerea păcii.
Art. 27 (1) Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod
liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi
de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
Art. 29 (1) Orice persoană are îndatoriri față de colectivitate,
deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea
liberă şi deplină a personalităţii sale.
(2) În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu
este supus decât îngrădirilor stabilite prin lege. […]
Declarația universală a drepturilor omului
Extras
91
TITLUL I. PRINCIPII GENERALE
Articolul 1. Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent,
unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera
dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul
politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor
democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției
din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și
echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească
– în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și
a legilor este obligatorie.
Articolul 2. Suveranitatea
(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care
o exercită prin organele sale reprezentative, constituite
prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin
referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita
suveranitatea în nume propriu.
Articolul 4. Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și
solidaritatea cetățenilor săi.
(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor
cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de
origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de
apartenență politică, de avere sau de origine socială.
ARTICOLUL 8. Pluralismul și partidele politice
(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o
garanție a democrației constituționale.
TITLUL II DREPTURILE, LIBERTĂȚILE ȘI ÎNDATORIRILE
FUNDAMENTALE
CAPITOLUL I Dispoziții comune
Articolul 16. Egalitatea în drepturi
(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice,
fără privilegii și fără discriminări.
(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană,
cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au
dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației
publice locale.
Articolul 20. Tratatele internaționale privind drepturile
omului
(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile
cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu
Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu
celelalte tratate la care România este parte.
ARTICOLUL 21. Accesul liber la justiție
(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea
drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
CAPITOLUL II Drepturile și libertățile fundamentale
Articolul 22. Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
(1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și
psihică ale persoanei sunt garantate.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
Articolul 23. Libertatea individuală
(1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt
inviolabile.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în
cursul procesului penal.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de
condamnare, persoana este considerată nevinovată.
Articolul 24. Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.
Articolul 31. Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de
interes public nu poate fi îngrădit.
Articolul 32. Dreptul la învățătură
(1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul
general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel
profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte
forme de instrucție și de perfecționare.
Articolul 36. Dreptul de vot
(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți
până în ziua alegerilor inclusiv.
Articolul 37. Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care
îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3),
dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit
articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor
inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera
Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta
de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de
cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al
României.
Articolul 38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii
români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul
European.
Constituția României
Extras
92
Articolul 40. Dreptul de asociere
(1)Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate,
în patronate și în alte forme de asociere.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Articolul 51. Dreptul de petiționare
(1) Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice
prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.
(4) Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în
termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.
CAPITOLUL III Îndatoririle fundamentale
Articolul 54. Fidelitatea față de țară
(1) Fidelitatea față de țară este sacră.
ARTICOLUL 55. Apărarea țării
(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.
ARTICOLUL 56. Contribuții financiare
(1) Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin
taxe, la cheltuielile publice.
TITLUL III AUTORITĂȚILE PUBLICE
CAPITOLUL I. Parlamentul
SECTIUNEA 1 Organizare și funcționare
Articolul 61. Rolul și structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
Articolul 62. Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot
universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii
electorale.
Articolul 63. Durata mandatului
(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un
mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de
mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la
încetarea acestora.
Articolul 68. Caracterul public al ședințelor
(1) Ședințele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.
SECȚIUNEA a 2-a Statutul deputaților și al senatorilor
Articolul 69. Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în
serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
Articolul 71. Incompatibilități
(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator.
Articolul 74. Inițiativa legislativă
(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului,
deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000
de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă
dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin
un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe,
respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate
cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.
(2) Nu pot face obiectul initiațivei legislative a cetățenilor
problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și
grațierea.
Articolul 77. Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de
la primire.
(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere
Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
Articolul 78. Intrarea în vigoare a legii
Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în
vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară
prevăzută în textul ei.

CAPITOLUL II Președintele României
Articolul 80 Rolul Președintelui
(1) Președintele României reprezintă statul român și este
garantul independenței naționale, al unității și al integrității
teritoriale a țării.
(2) Președintele României veghează la respectarea
Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În
acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între
puterile statului, precum și între stat și societate.
Articolul 81. Alegerea Președintelui
(4) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte
al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea
pot fi și succesive.
Articolul 83. Durata mandatului
(1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se
exercită de la data depunerii juramântului.
Articolul 84. Incompatibilități și imunități
(1) În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi
membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție
publică sau privată.
Articolul 85. Numirea Guvernului
(1) Președintele României desemnează un candidat pentru
funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza
votului de încredere acordat de Parlament.
Articolul 86. Consultarea Guvernului
Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la
probleme urgente și de importanță deosebită.
93
Articolul 90. Referendumul
Președintele României, după consultarea Parlamentului,
poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința
cu privire la probleme de interes național.
Articolul 92. Atribuții în domeniul apărării
(1) Președintele României este comandantul forțelor armate
și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem
de Apărare a Țării.
Articolul 100. Actele Președintelui
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României
emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al
României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.
CAPITOLUL III Guvernul
Articolul 102. Rolul și structura
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat
de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a
țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică.
Articolul 107. Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează
activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce
le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau
Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului,
care se dezbat cu prioritate.
(2) Președintele României nu îl poate revoca pe
primul-ministru.
Articolul 108. Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe
Articolul 109. Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului
pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului
răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea
Guvernului și pentru actele acestuia.
SECȚIUNEA a 2-a Administrația publică locală
Articolul 120. Principii de bază
(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale
se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei
locale și deconcentrării serviciilor publice.
Articolul 121. Autorități comunale și orășenești
(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează
autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale
alese și primarii aleși, în condițiile legii.
(2) Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii,
ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile
publice din comune și din orașe.
Articolul 122. Consiliul județean
(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice
pentru coordonarea activității consiliilor comunale și
orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean.
Articolul 123. Prefectul
(1) Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în
municipiul București.
CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească
SECȚIUNEA 1 Instanțele judecătorești
Articolul 124. Înfăptuirea justiției
(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.
(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Articolul 125. Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt
inamovibili, în condițiile legii.
(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă
funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice
din învățământul superior.
Articolul 126. Instanțele judecătorești
(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție
și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Articolul 127. Caracterul public al dezbaterilor
Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile
prevăzute de lege.
SECȚIUNEA a 2-a Ministerul Public
Articolul 131. Rolul Ministerului Public
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societății și apără ordinea de drept,
precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
(2) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori
constituiți în parchete, în condițiile legii.
Articolul 132. Statutul procurorilor
(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului
legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub
autoritatea ministrului justiției.
(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă
funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice
din învățământul superior.
SECȚIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 133. Rolul și structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
independenței justiției.
(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului
Superior al Magistraturii la care participă.
94
Dicționar pentru cetățenie democratică
advocacy – proces organizat de influenţare a deciziilor;
politici publice în diverse domenii care afectează direct viața
oamenilor
amnistie – înlăturarea răspunderii penale pentru o persoană
sau un grup de persoane
bullying – comportament în care cineva, în mod intenționat
și repetat, rănește, umilește o altă persoană
calomniere – defăimare, hulire
campanie electorală – acțiune desfășurată de competitorii
politici (partide și candidați), de promovare a ideilor și
intențiilor referitoare la guvernarea/administrarea unui stat
sau a unei entități publice (comună, oraș, județ)
cenzură – interzicerea publicării unor informații, idei, opinii;
filtrarea informațiilor din spațiul public, astfel încât acestea
să nu afecteze imaginea, interesele sau planul de acțiune al
unui regim politic sau conducător
chestionar – listă de întrebări formulate cu scopul de a
obține, pe baza răspunsurilor primite, lămuriri asupra unei
persoane sau a unei probleme
circumscripție – subdiviziune a unui teritoriu, care trebuie
să desfășoare o activitate în cadrul statului (ex. activitate
financiară, sanitară, electorală etc.)
coaliție – alianță între grupuri, partide, entități
cod deontologic – ansamblu de reguli și obligații specifice
unei activități profesionale
colectivizare – punerea în comun, în „gospodării colective”,
a terenurilor agricole deținute de proprietari, practicată în
regimurile comuniste; roadele muncii sunt împărțite în mod
egal, fără a se ține cont de suprafața terenului pus de fiecare
proprietar în cadrul gospodăriei colective
comunism – ideologie și regim politic totalitar care au ca
principii unipartidismul, trecerea din proprietatea privată în
proprietatea statului a mijloacelor de producție și schimb
(fabrici, ateliere, magazine etc.), promovarea egalitarismului,
practicarea uniformizării sociale, punerea în comun a
terenurilor agricole (colectivizare) etc.
consul – magistrat în Roma antică, ales de Senat; avea
putere executivă și un mandat de un an, la sfârșitul căruia
putea fi reales control social – mecanism de reglare a ordinii sociale care
se realizează prin intermediul pedepselor și recompenselor
decalog – cele zece porunci religioase și morale dictate de
Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai; în sensul propus în
manual: zece dorințe, idei etc.
decident – persoană fizică sau juridică care are putere de
decizie
delincvență juvenilă – totalitatea faptelor săvârșite de
minori, cu încălcarea legii
democrație – regim politic în care puterea aparține
cetățenilor, poporului
democrație directă – regim politic în care populația își
exercită puterea în mod direct
democrație reprezentativă – regim politic în care cetățenii
deleagă puterea poporului unor reprezentanți pe care îi
aleg prin vot
dezinformare – informare incorectă
dictator – conducător care are putere nelimitată
dictatură – regim politic în care puterea este deținută de un
conducător care are putere nelimitată
discreditare – pierderea reputației; compromitere
(a) disemina – a răspândi, a împrăștia
divertisment – amuzament, distracție
doctrină – principiile promovate de un partid politic, religie,
profesie etc.
drepturile omului – condiții absolut necesare pentru starea
de bine a oamenilor și dezvoltarea lor în cadrul societății
electorat – totalitatea celor care votează în alegeri
(a) eșantiona – a stabili persoanele care vor fi interogate
pentru a obține un rezultat reprezentativ într-o anchetă
(a) exercita – a practica, a profesa
fascism – ideologie și regim politic totalitar care
subordonează interesul individual, interesului statului;
promovează naționalismul, identitatea colectivă, ideea de
unitate și de mobilizare a întregii națiuni în jurul unui ideal
sau țel
formă de guvernământ – formă de organizare a Puterii
într-un stat, determinată de modul în care este ocupată
funcția de șef al statului și de durata deținerii acesteia
fundamental – cel mai important, esențial
grațiere – înlăturarea, în total sau în parte, a executării unei
pedepse
holocaust – totalitatea acțiunilor (restrângerea unor drepturi,
deportarea, executarea, exterminarea) îndreptate împotriva
evreilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de către
regimul nazist din Germania
ierarhie – organizare într-o instituție, într-un stat
imunitate parlamentară – protejarea prin vot de către
colegi a unor parlamentari sau miniștri, astfel încât aceștia
nu pot fi urmăriți penal sau arestați, în timpul mandatului
incluziune – măsuri, acţiuni multidimensionale din
domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii,
educaţiei, sănătăţii, etc. destinate asigurării participării
active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale,
culturale şi politice ale societăţii
incompatibilitate – nepotrivire între două funcții deținute
de aceeași persoană
inițiative cetățenești – propuneri, acțiuni ale cetățenilor
pentru soluționarea unor aspecte din societate
interviu – chestionarea directă a unei persoane, de către un
ziarist, pentru a obține aprecieri, opinii, informații în diverse
probleme
(a) învesti – a pune o persoană, în mod oficial, în posesia
unui drept
(a) legitima – a demonstra ca fiind legitim; a justifica; a
îndreptăți
legislație – totalitatea legilor dintr-un stat
95
lobby – grup de presiune; persoane care influențează în
Parlament, în Guvern etc. adoptarea unor hotărâri
logo – siglă, simbol format din semne grafice, ce poate
reprezenta marca unui produs, a unei firme etc.
mandat – 1. împuternicire acordată unei persoane de a
reprezenta, de a înlocui pe cineva; 2. durata exercitării unei
funcții care presupune reprezentarea cetățenilor
manipulare – influențare prin diverse mijloace (presă, radio,
TV, etc.) a modului de gândire și acțiune al unei persoane sau
al unei colectivități
marketing – activități prin care producția este orientată
și adaptată cererilor consumatorilor în prezent și în viitor;
știință a eficienței economice
mass-media – ansamblul mijloacelor de informare în masă:
radio, televiziune, presă, internet etc.
(a) milita – a lupta în mod pașnic (verbal, prin demonstrații,
petiții), pentru o idee, un principiu, un drept, o măsură
monarhie – 1. formă de guvernământ caracterizată, de
regulă, prin deținerea poziției de șef al statului pe viață,
de către o persoană care moștenește această calitate; 2.
în Antichitate și Evul Mediu, regim politic caracterizat prin
deținerea puterii de către un singur conducător (rege,
faraon, împărat, sultan etc.)
moțiune de cenzură – retragerea încrederii acordate
Parlamentului de către Guvern
nazism – ideologie și regim politic totalitar apărute în
Germania, în perioada interbelică. S-a caracterizat prin
rasism, antisemitism (ură împotriva evreilor), anticomunism,
naționalism
normă – regulă impusă de autoritățile statului a cărei
respectare se realizează prin constrângere
opinie publică – părerea publicului într-o anumită situație
opoziție – grupul politic parlamentar potrivnic partidului
care se află la guvernare
opresor – asupritor, exploatator
oprimat – asuprit, exploatat
organizație – grup de oameni care au concepții sau
preocupări comune, uniți conform unui regulament, statut
pentru desfășurarea unei activități organizate
partid politic – grup de oameni care acționează pentru a
servi interesele unor clase sau grupuri umane, prin câștigarea
și menținerea puterii într-un stat
patronat – organizație a patronilor, constituită pe activități
economice (educație, sănătate, apărare. . .)
persuasiune – puterea de a convinge pe cineva să creadă,
să gândească sau să facă un anumit lucru
petiție – cerere scrisă adresată de către o persoană/un grup
de persoane unei autorități, instituții, organizații în care se
formulează o cerere, o revendicare
pluripartidism – sistem politic în care există mai multe
partide politice
(a) promulga – a aduce la cunoștința publicului o lege,
printr-un act oficial
propagandă – acțiune intenționată de comunicare a unor
idei, valori, produse, astfel încât acestea să influențeze
deciziile, emoțiile, comportamentele, opiniile unui individ
sau grup, în beneficiul direct sau indirect al cuiva; propaganda
poate fi politică, comercială, religioasă etc.
protest – manifestare împotriva unei acțiuni considerate ca
fiind ilegitimă
rasism – atitudine de respingere sau ură față de cineva de
altă rasă
(a) ratifica – a manifesta în mod oficial acordul, a acorda
deplină valabilitate unui tratat, document, act
referendum – 1. consultare directă a întregului popor,
pentru a se pronunța, prin vot, asupra unor probleme
importante din stat, de interes general; 2. plebiscit
regim politic – set de reguli de bază ale unei guvernări, care
indică cine deține puterea, cum este împărțită aceasta, cine
deține controlul și prin ce mijloace
(a) reglementa – a pune ceva în ordine potrivit unor norme
remunerație – plată, salariu pentru munca prestată
republică – formă de guvernare în care șeful statului are un
mandat limitat în timp, de regulă, 4 - 5 ani
(a) revizui – a reexamina, a revedea
scrutin – totalitatea operațiunilor care presupun exercitarea
dreptului de vot (organizarea secțiilor de votare, crearea
condițiilor pentru ca votul să fie secret, iar rezultatele să fie
corect stabilite etc.)
segregare – separare forțată, artificială; în sens social,
segregarea se referă la ținerea la distanță a unor indivizi
sau grupuri sociale; segregarea poate fi pe criterii rasiale,
culturale, religioase etc.
sindicat – organizație care apără drepturile și interesele
salariaților
sistem electoral – modul prin care se selectează
reprezentanții
supremație – care ocupă cea mai importantă poziție într-o
ierarhie
societate civilă – sistem de structuri care permit cetățenilor
roluri și relații sociale noi, prin diferite modalități de
participare la viața publică
sondaj de opinie – metodă folosită pentru cunoașterea
opiniei membrilor societății privind probleme economice,
politice, culturale, electorale etc.
triere – selecționare, alegere
unipartidism – sistem politic în care există un singur partid
politic
voluntariat – activitate desfășurată în folosul unor
persoane/societăți fără a urmări un câștig material
vot – exprimarea opiniei cetățenilor unui stat privind
alegerea reprezentanților lor în organele de conducere
vot cenzitar – sistem caracterizat prin restrângea drepturilor
electorale ale cetățenilor, acestea depinzând de averea lor
vot universal – posibilitatea fiecărui cetățean, adult și cu
discernământ, să-și aleagă reprezentanții
96
Te apropii de finalul clasei a VII-a, un an în care ai experimentat
multe idei, ai fost creativ(ă), te-ai implicat în comunitatea ta.
Urmează vacanța, prilej de a exersa practicile învățate în domeniul
cetățeniei democratice.
În mișcare ... și în vacanță!
Verifică dacă ai răspuns corect
la cerințele formulate la rubrica
Evaluare de la finalul fiecărei unități
de învățare.
Evaluare inițială – Pași către
cetățenia democratică (pag. 12)
1: I. – c
2: I. – c; II. – a; III. – d; IV. – b;
3: I. – c; II. – d; III. – b; IV. – a;
1. Drepturile omului. Forme
de guvernământ și regimuri
politice (pag. 29)
1: I. – A; II. – A; III. – F; IV. - A
2: I. - totalitar; II. - autoritar; III. -
democratic; IV. - totalitar
2. Constituția României. Principii și
instituții democratice (pag. 47)
1: I. – F; II. – A; III. – A; IV. - F
2: I. – d; II. – a; III. – c; IV. - b
3. Domnia legii și puterea
cetățenilor (pag. 63)
1: I. – b; II. – c; III. – c; IV. – b
2: I. – clar, inteligibil; II. – confuz,
emoționant
4. Cetățenia activă și participativă
(pag. 81)
1: I. – e; II. – f; III. – d; IV. – c; V. – a; VI. – b
2: I. – educație; II. – socializare
Evaluare finală – Activi pentru
cetățenie democratică (pag. 88)
1: I. – c; II. – d; III. – b; IV. – a
2: I. – c; II. – a; III. – d; IV. – b
Verifică răspunsurile formulate
pentru quiz-urile de pe paginile de
prezentare a unităților de învățare.
1. – b; 2. – b; 3. – c; 4. – c; 5. – a
N
U
U
I
T
A
Să te bucuri în fiecare zi!
Să petreci timp cu familia!
Să dedici timp pasiunilor tale!
Să înveți în fiecare zi de la tot ce te înconjoară:
oameni, lucruri, fapte, evenimente!
Să fii bun(ă) și altruist(ă)!
Să sărbătorești orice mic succes!
Să ajuți și să oferi!
Să fii cetățean responsabil și implicat!
C
O
N
T
I
N
U
Ă
Să faci alegeri potrivite! Alege ce sporturi vei practica,
ce filme/spectacole vei viziona etc.
Să respecți legile și drepturile celorlalți!
M
E
R
G
I
M
A
I
D
E
P
A
R
T
E
Să faci voluntariat!
Să îți asumi responsabilități și să îți îndeplinești
îndatoririle tale ca cetățean!
Să te implici, să ai inițiativă în comunitatea ta!
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro
www.cdpress.ro
ISBN 978-606-528-448-7

Greșeli:
supect --> suspect (pag. 58)
afecteazã --> afectează (pag. 60)
caracteristicele --> caracteristicile (pag. 62)
depre --> despre (pag. 79)

https://www.youtube.com/watch?v=Fmamdkjo1Oc&t=450