www.isbn.ro/81764

ISBN 978-606-8681-76-4 / 9786068681764

Ministerul Educației Naționale.
Limba şi literatura română.
- Clasa a 5-a.
Editura INTUITEXT.
Cătălina Popa.
Onorica Tofan.
Elena Corcăcel.
Viorica Isaaia.

Numărul de telefon de asistență pentru copii
TELEFONUL COPILULUI
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.

Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5267 din
03.10.2017, în urma evaluării,și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 din 28.02.2017.

Clasa a 5-a.
 Clasa a 5-a
Ministerul Educației Naționale
Editura INTUITEXT
Cătălina Popa • Onorica Tofan • Elena Corcăcel • Viorica Isaia
Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a 5-a
Număr de pagini: 216
*Starea manualului se înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.

Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE
Anul Numele elevului Clasa Școala An școlar Starea manualului* la primire la returnare

Editura INTUITEXT.
București, b-dul Dimitrie
Pompeiu nr. 10A,
Clădirea Conect 1, etaj 1, zona A, biroul nr. 2, sector 2
Departamentul vânzări:
Telefon: 0372.156.300
Fax: 021.233.07.63 vanzari@intuitext.ro www.intuitext.ro
Copyright © 2017 – Editura INTUITEXT
Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT.

Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii INTUITEXT.

Referenți:
Prof. grad did. I Gabriela Florica Catrina – C.N. „Constantin Cantacuzino”, Târgoviște
Lect. univ. dr. Nicoleta Crînganu – Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Limba şi literatura română : clasa a 5-a / Cătălina Popa, Onorica Tofan,
Elena Corcăcel, Viorica Isaia. - Bucureşti : Intuitext, 2017
ISBN 978-606-8681-76-4
I. Popa, Cătălina
II. Tofan, Onorica
III. Corcăcel, Elena
IV. Isaia, Viorica
811.135.1
Imnul național al României
Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!“ strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
4

Cuprins.

Povestea începe... 9
Bun venit în clasa a cincea! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Recapitulare inițială. Textul literar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Recapitulare inițială. Textul nonliterar . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Album de familie 17
La Medeleni de Ionel Teodoreanu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
Cuvinte-cheie. Temă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Idee principală. Idee secundară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. . . . . . . . . . .26
Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere. . . . . . . . .28
Enunțul. Punctuația enunțului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
Propoziția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Roluri în comunicare. Reguli de acces la cuvânt . . . . . . . . .34
Jocuri de Ana Blandiana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Să înțelegem textul oral! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Vocabularul. Cuvântul, unitate de bază a vocabularului .39
Cuvântul şi contextul. Forma şi sensul cuvintelor. . . . . . . .40
Sinonimele. Antonimele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
Câmpul lexical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
Limba standard. Normă şi abatere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44
Variaţii ale formelor şi ale sensului în timp. . . . . . . . . . . . . .45
Proiect tematic – Albumul familiei mele. . . . . . . . . . . . . . . . .46
Recapitulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
Evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
Leagănul dorului 53
O, rămâi de Mihai Eminescu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Personificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Comparația. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Exprimarea emoțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere. . . . .62
Textul nonliterar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Tipuri de sunete. Corespondenţa sunet-literă . . . . . . . 67
Silaba. Accentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga . . . . . . . 71
Textul descriptiv. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Scrisul de mână, așezarea în pagină. . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Proiect tematic – Locul meu natal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Recapitulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi / sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
2.5 Observarea comportamentelor şi a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
4.2 Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative;
4.4 Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintactico-morfologice în interacţiunea verbală;
4.5 Utilizarea competenţei lingvistice în corelaţie cu gândirea logică / analogică, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii.

1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi / sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
1.3 Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare;
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
2.4 Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor
texte pe teme familiare;
2.5 Vei observa comportamentele şi atitudinile de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.2 Redactarea, individual şi / sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme;
3.3 Analizarea constantă a propriului scris / a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii;
4.3 Monitorizarea propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând achiziţiile fonetice de bază;
4.4 Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintactico-morfologice în interacţiunea verbală.

Cuprins
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

5

4
5
Fotografii cu prieteni 87
Cartea de piatră de Vladimir Colin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
Textul narativ literar. Acțiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95
Textul narativ nonliterar. Acțiunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97
Să comunicăm, să ne ajutăm! (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .99
Să comunicăm, să ne ajutăm! (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .101
Banda desenată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103
Verbul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .107
Modurile verbale. Indicativul şi imperativul . . . . . . . . . . . .109
Modul indicativ. Timpul prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111
Modul indicativ. Timpul imperfect.

Timpul perfect compus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112
Modul indicativ. Timpul perfect simplu.

Timpul mai-mult-ca-perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114
Modul indicativ. Timpul viitor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .116
Verbul – aplicaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .118
Proiect tematic – De la prima carte tipărită la cartea digitală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .120
Recapitulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122
Evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125
Galeria eroilor 127
Cuza-Vodă – povestire populară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128
Personajul literar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .131
Descrierea unui personaj, a unei persoane sau a unui animal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .133
Elementele nonverbale şi paraverbale ale comunicării . . . .135
Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .137
Articolul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139
Prepoziţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142
Substantivul – aplicații. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143
Textul explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .144
Pronumele personal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147
Pronumele personal de politeţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .149
Text și imagine – afișul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151
Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .153
Articolul demonstrativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .155
Adjectivul – aplicaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .156
Textul narativ nonliterar. Participanți. . . . . . . . . . . . . . . . . . .157
Numeralul. Numeralul cardinal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .159
Numeralul ordinal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .161
Exerciții de redactare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163
Proiect tematic – Ștefan cel Mare în imagini. . . . . . . . . . .164
Recapitulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .166
Evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .169
1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi / sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
1.2 Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate / citite;
1.3 Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare;
1.4 Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i);
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.3 Analizarea constantă a propriului scris / a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii;
4.1 Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative;
4.2 Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative;
5.1 Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi.

1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi / sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
1.4 Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i);
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.3 Analizarea constantă a propriului scris / a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii;
3.4 Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui
text, identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
4.1 Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative;
4.2 Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative;
5.2 Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice.

Cuprins
6
Limba şi literatura română 7 Povestea continuă... 201
Recapitulare finală. Textul literar narativ . . . . . . . . . . . . . . .202
Recapitulare finală. Textul literar descriptiv . . . . . . . . . . . .206
Recapitulare finală. Textul nonliterar. . . . . . . . . . . . . . . . . . .208
Evaluare finală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .210
Bun venit, vacanță!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .212
Mic dicţionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .214
6 Timpul legendelor 171
La titanul Atlas de Alexandru Mitru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .172
Textul narativ literar. Timpul și spațiul. . . . . . . . . . . . . . . . . .176
Textul narativ nonliterar. Timpul și spațiul. . . . . . . . . . . . . .178
Ascultarea activă. Atenția și empatia. . . . . . . . . . . . . . . . . . .181
Predicatul verbal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .183
Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul. . . . . . . . . . . .185
Atributul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .187
Funcţii sintactice – aplicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .189
Personajul în compuneri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .191
Text și imagine – manualul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .194
Proiect tematic – O prietenie de legendă. . . . . . . . . . . . . . .196
Recapitulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .197
Evaluare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200
1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi / sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate;
1.2 Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate / citite;
1.4 Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i);
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
2.4 Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare;
2.5 Observarea comportamentelor şi a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
3.1 Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.2 Redactarea, individual şi / sau în echipă, a unui text simplu, pe o
temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme;
4.1 Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative;
4.5 Utilizarea competenţei lingvistice în corelaţie cu gândirea logică / analogică, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii;
5.1 Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi.

Cuprins
7
Manualul este împărțit în șapte unități de învățare.

Unitățile sunt împărțite în lecții (de predare-învățare, de recapitulare, de evaluare).

În prima pagină a unității a i ce urmează să înveți.

IMPORTANT
Aici îți sunt prezentate informațiile principale și sunt oferite exemple.

Arăți ceea ce știi rezolvând diferite exerciții.

Pregătește-te pentru evaluare, rezolvând exercițiile din Recapitulare.

A i lucruri noi în situații de comunicare variate.

Realizezi activități care te ajută să înțelegi textele din lecții.

Acceptă provocarea și i creativ / creativă!
Îți exprimi impresiile asupra
textelor studiate.

Observă şi descoperă!
Dovedește-ți creativitatea!
Folosește-ți cunoștințele!
Explorează textul!
Aplici în activități variate ceea ce ai învățat.

Exersează!
Exprimă-ți impresiile!
Descoperă!
Proba de evaluare îți arată cât de pregătit / pregătită ești la acea unitate.

8
Dicţionar
Navigare între paginile manualului
Cuprinsul interactiv
Acasă - Cuprinsul manualului
Activităţi de învăţare
Ajutor
Mergi la pagina
3
Fişă de
tipărit
Imagine în manulalul digital
Film sau animație în manualul digital
Activitate interactivă în manualul digital

Povestea începe
10
Povestea Începe...

1

Şi, după atâta cultură generală, aş putea să nici nu vă mai duc la şcoală. Să vă las să treceţi glonţ pe lângă ea şi să vă continuaţi viaţa la cinema. Sau să vă dau un certificat, din care să reiasă, clar, că sunteţi mai deştepţi decât, la un loc, un cal şi-un ţânţar. Că ştiţi că răsare o stea doar atunci când n-are nor pe ea. Că aţi primit nota zece la mare şi aţi ajuns cu lecţia dincolo de ninsoare. Totuşi, este o chichiţă1
: toate astea le-aţi învăţat ca pe «unde eşti, Chimiţă?».

E nevoie de o cretă, de nişte caiete şi de cerneală, din care, dacă ţi le aruncă cineva înainte, iese o şcoală. Iat-o: dacă vă uitaţi bine peste jucării
şi păpuşi, se şi văd două sau trei uşi. Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci.

Fiecare seamănă cu o carte. Trebuie să le deschizi
şi să le închizi tu singur pe toate.

În clasă stau copii atenţi şi se fac premianţi ori repetenţi. Primii clipesc din gene la tabla neagră, pe care sunt făcute fel de fel de desene. Ceilalţi se uită mai pe îndelete la burete. Îşi aduc aminte că buretele l-au mai văzut undeva, aşa că ei se gândesc la mare în continuare. Copii, aici o să aflaţi o mulţime de poveşti foarte frumoase despre munţi, terase şi case. Totul e să ascultaţi tăcând şi să vorbiţi în gând. Când veţi auzi un clopoţel, după un ceas, să ştiţi că vi s-a dat drumul
şi la glas. Puteţi da fuga afară şi acolo vă puteţi juca. Ora este pentru învăţat, iar recreaţia pentru uitat. Dacă voi n-aţi uita aşa de repede cunoştinţele folositoare, recreaţia cred c-ar fi de-o zi. Dar iată, sună după zece minute şi trebuie să alergaţi la locurile voastre foarte iute. Că urmează cine ştie ce socoteală cu cine ştie care portocală.

Cu cât creşte un om când se ridică în picioare? (Asta se numeşte adunare.) Unde se duce ursul după ce nu găseşte miere? (Asta se cheamă scădere.)
Şi, tot aşa, venind şi plecând, învăţând şi uitând şi iar învăţând, o să vă pomeniţi că ştiţi pe dinafară şcoală după şcoală. Asta puteţi s-o observaţi singuri, uitându-vă nu în alte părţi, ci în cărţi.

Cărţile or să fie tot mai mari, iar pozele lor tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte furnici.

Când nu veţi mai vedea nici o poză în nici o carte, să ştiţi că aţi ajuns cu învăţatul şi cu uitatul foarte departe.

1 chichiță, chichițe, s. f. (aici) Șiretlic, vicleșug (prin care cineva încearcă să scape dintr-o încurcătură).

Marin Sorescu (1936-1996) a fost un poet, dramaturg și prozator român, în opera căruia copilăria a ocupat un loc aparte, așa cum demonstrează volumele Unde fugim de-acasă? sau Diligența cu păpuși. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără Singur printre poeți, Suflete, bun la toate, La lilieci și piesa de teatru Iona.

11

Bun venit în clasa a cincea!
1
Jurnal
1
I. Altfel de jurnal de vacanță.

Povestește oral o întâmplare haioasă, petrecută în călătorii sau acasă. Și, pentru că sigur îți place să desenezi oameni, străzi și albine, adaugă o imagine sugestivă, făcută de tine.

Dar la jocuri ai participat? Sigur că da... nici nu mă așteptam la altceva. Prezintă un joc preferat, cu voce tare (nu contează dacă te-ai jucat în curte, la munte sau la mare).

Au prezentat mai mulți colegi? Foarte bine! Jocurile nu sunt niciodată prea puține. Alegeți unul la care să participați toți și realizați-l în clasă sau afară. Numai s-aveți grijă să nu se facă seară!
II. La școală, dar nu rămânem acolo
III. Până la vacanța următoare
Scrie, folosind toate literele din alfabet, ce ai învățat în vacanța de vară, fără manual și caiet. Dacă simți că în adâncul tău stă ascuns un poet nedescoperit, poți da răspunsurile în versuri, după modelul chiar aici oferit: Privind cerul, am învățat că răsare o stea doar atunci când n-are nor pe ea.

Folosește creioane, carioci sau chiar nițică cerneală și desenează o şcoală. Stai puțin! Nu o școală oricare
– pentru că doar nu-ți plac lucrurile făcute la întâmplare – ci una exact așa cum ai visat, numai bună de învățat.

Privește în jur, în noua ta clasă. Știu că tot te gândești la vacanță... lasă, lasă! Nu-i nimic! Și copiii din text îşi aduc aminte că buretele l-au mai văzut undeva, aşa că ei se gândesc la mare în continuare. Observă în jur o persoană, un obiect, o nuanță și scrie prin ce anume îți amintește de vacanță.

J Poate echipa ta s-a schimbat un pic: ai colegi și profesori noi… și nici tu nu mai ești chiar așa mic. E important să-i cunoști ca pe niște prieteni buni, pentru că împreună veți face tot felul de minuni.

J Câte doi, în perechi, vă veți privi atent, din tălpi până la urechi. Apoi veți nota o scurtă descriere a persoanei din fața voastră: despre privirea sa căpruie sau albastră, despre zâmbetul blând sau năzdrăvan... niciun detaliu nu va fi scris în van.

Citește în text despre pauze. (Știu, știu, acum urmează aplauze!) E ceva ce nu înțeleg, oricât aș vrea: cum adică recreația... este pentru uitat? Te rog să-mi explici în scris, neapărat!
Ai observat și tu cum cărțile pe care le citești sunt din ce în ce mai mari, iar pozele lor tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte furnici? Hai, spune-mi care e cartea ta preferată și explică în caiet și de ce, de îndată!
10
11
Toți începem anul școlar cu speranță, până la următoarea vacanță. Te rog, completează pe caiet enunțurile următoare cu toate speranțele tale:
Mi-aș dori ca doamna profesoară / domnul profesor de limba și literatura română să fie .... .

În ce mă privește, aș vrea să reușesc .... . Cât despre colegi, sper să poată .... .

Pe negândite, vei ajunge în clasa a șasea cu bine. Scrie un bilețel pentru tine, un mesaj despre cum te simți acum, la început de drum. Pune-l deoparte și recitește-l când ajungi la sfârșit de carte și la început de vară. Dar, până una-alta, fugi la joacă, afară!
12
Povestea Începe...

1
Pe coasta Golfului Terror
S-a adunat, cu mic, cu mare,
Tot neamul lui Apolodor.

Și l-au primit, la debarcare,
Bunicul Apolodorin
(Cel mai în vârstă pinguin)
Și mama, Apolodorica
(O pinguină, atâtica…),
Și tata, Apolodorel
(Un pinguin mărunt și chel),
Și unchiul Apolodorini
Și neamurile, și vecinii…
Și au cântat cu toți, în cor,
Iar pe deasupra tuturor
Și-a risipit Apolodor
În triluri lungi, răsunătoare,
Superba-i voce de tenor.

Și-a fost o mare sărbătoare
Pe coasta Golfului Terror…
Cum s-a simțit Apolodor
Pe gheața Golfului Terror?
Era un frig, îngrozitor,
Mai frig ca-n orice răcitor,
Un ger tăios ca un cuțit
Și-un viscol nemaipomenit,
Iar el se prăpădea de dor.

Își amintea Apolodor
De foștii lui colegi din cor
Și parcă-îi vedea în față:
Da, iepurele Buză-Lată
Îl îmbia cu o salată
Și Tiț zâmbea pe sub mustață,
Cămila Suzi, ca o mamă,
Îl învăța o nouă gamă
Și Ursul îl poftea la mure
Atunci culese din pădure
Și îi dădea Ariciul ace
Și ghemotoace, să se joace…
Și parcă i se năzărea
Ca mai încolo, pe ghețar,
Maestrul Domilasolfa,
În haina lui de catifea,
Cu notele în buzunar,
Ședea întins pe canapea
Și îi zâmbea, și-l întreba
— Ți-e dor de noi, Apolodor?...

65 66
13

Recapitulare inițială. Textul literar
1
67
Pe gheața Golfului Terror
Ofta, ofta Apolodor
Iar tata, Apolodorel,
Și unchiul, Apolodorini,
Și neamurile și vecinii
Ședeau grămadă lângă el
Și-l îmbiau cu zeci de pești:
— Ia-i, dragă, dacă ne iubești…
— Nu mai fi trist, Apolodor…
— Ți-i dăm pe toți, dacă zâmbești…
Dar el ofta, ofta de zor:
— Aș vrea să plec la București…
68
Și-a stat de-a chibzuit puțin
Bunicul Apolodorin
(Cel mai în vârstă pinguin),
Apoi a spus: - Eu nu te țin,
Căci dorul e un mare chin.

Decât să stai și să jelești
Aicea, mistuit de dor,
Mai bine pleci la București.

Și a plecat Apolodor…
1 Lucrați în echipă! Citiți, pe roluri, strofele citate din poezia Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, folosind o intonație adecvată.

2 Ce simţi când citeşti poezia? Desenează simbolul potrivit.

Răspunde la întrebări: a) Cine este Apolodor? b) Unde îl întâmpină întregul neam? c) Care sunt membrii familiei lui Apolodor? d) Cum este vremea în golf? e) Din ce cauză este trist Apolodor?
Notează gradele de rudenie și caracteristicile personajelor menționate, după model:
Bunicul › Apolodorin › cel mai în vârstă pinguin
› Apolodorica ›
› Apolodorel ›
Desenează un tabel asemănator și completează cu informațiile corespunzătoare din text:
Cine? Ce face? iepurele Buză-Lată ....

.... zâmbea pe sub mustață
.... îl învăța o nouă gamă ursul ....

.... îi dădea ace și ghemotoace, să se joace
Maestrul Domilasolfa ....

Transcrie din poezie câte două versuri care exprimă:
€ ceea ce simte Apolodor; ž ceea ce face Apolodor.

14
Povestea Începe...

Imaginează-ți că ești Apolodor. Răspunde, într-un enunț, la întrebarea Maestrului Domilasolfa.

Găsește un alt titlu potrivit poeziei și notează-l pe caiet.

Scrie un text, de 4-6 rânduri, în care să îl prezinți pe Apolodor. Vei avea în vedere următorul plan:
€ să precizezi cine este și cu ce se ocupă;
€ să stabilești trăsăturile fizice și sufletești ale personajului;
€ să îți exprimi părerea despre acesta.

Desparte în silabe cuvintele: pinguin, neamurile, zâmbeşti.

Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles pentru termenii: frig, zâmbea, trist.

Scrie un enunț în care unul dintre cuvintele de la exercițiul anterior să fie numeral.

Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele dea / de-a, mai / m-ai, ia / i-a.

Identifică, oral, toate cuvintele care rimează, din a cincea strofă. Alege substantivele și precizează genul și numărul acestora.

Notează în caiet ce părți de vorbire reprezintă fiecare dintre cuvintele subliniate, din versurile:
Cămila Suzi, ca o mamă,
Îl învăța o nouă gamă.

Transformă următoarele propoziții dezvoltate în propoziții simple: a) Cum s-a simțit Apolodor
Pe gheața Golfului Terror? b) Și Ursul îl poftea la mure
Atunci culese din pădure
18 Imaginează-ți că îl întâlnești pe Apolodor, în călătoria sa către București. Creează un text cu titlul Un călător misterios, în care să povestești ce se întâmplă. Respectă următoarele cerințe:
€ folosește verbe la persoana I;
€ scrie cel puțin zece enunțuri;
€ textul cuprinde părțile unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere.

19 Lucrați în echipă! a) Realizați o invitație la un spectacol de circ, a cărui vedetă este Apolodor. Veți avea în vedere următoarele:
€ spectacolul va avea loc pe 22 noiembrie;
€ invitația îi este adresată unchiului Apolodorini, care locuiește în Golful Terror. b) Ilustrați textul cu un desen reprezentativ. c) Așezați invitația într-un plic și completați datele necesare.

Lucrați în pereche! Transcrieți versurile de mai jos, trecând verbele la timpul prezent:
Pe gheața Golfului Terror
Ofta, ofta Apolodor
Iar tata, Apolodorel,
Și unchiul, Apolodorini,
Și neamurile și vecinii
Ședeau grămadă lângă el
Și-l îmbiau cu zeci de pești…
Faceți schimb de caiete și verificați dacă ați scris corect.

15

Recapitulare inițială. Textul nonliterar
1
Pinguinii reprezintă o specie de păsări marine, care nu pot zbura. Trăiesc numai în Emisfera Sudică, unde se regăsesc 17-20 de rase. Cea mai răspândită rasă este Pinguinul Imperial, exemplarele adulte atingând
1,1 metri si cântărind 35 de kilograme. Cea mai mică rasă este Micul Pinguin Albastru, care are în jur de
40 cm și cântărește aproximativ 1 kilogram. Pinguinii sunt adaptați la viața acvatică, putând să rămână în apă 18 minute.

Acestor păsări le țin de cald două straturi de pene scurte și îndesate și stratul de grăsime de sub piele.

Dacă nu pot să zboare, pinguinii sunt, în schimb, foarte buni înotători și scufundători. Își folosesc aripile rigide și înguste ca înotătoare. Ei plonjează1 în mare de pe terase sau stânci și înoată foarte repede sub apă, dirijându-se cu picioarele și coada, prinzând pești, calamari2 și krill3 cu ciocurile. Ies adesea rapid din apă pentru a lua o gură de aer. Deplasarea prin aer se face cu viteze de până la 25 km / h. Uneori, pinguinii înoată încet la suprafață, cu gâturile întinse în sus, ca rațele sau gâștele.

Pinguinii Regali și cei Imperiali nu își construiesc cuiburi, depunându-și ouăle direct pe pământ sau gheață.

Pinguinii sunt organizați în colonii – locuri zgomotoase unde sute de exemplare se adună. În ciuda aglomerării, fiecare pinguin își recunoaște perechea sau puiul, strigându-l și identificându-i țipătul.

(adaptare după www punct ipedia punct ro)
1 plonja, plonjez, vb. A sări în apă, efectuând un plonjon; a se lăsa la fundul apei, a se scufunda. 2 calamar, calamari, s.m. Moluscă asemănătoare cu sepia, cu înotătoarele scurte și triunghiulare, având în jurul gurii zece tentacule. 3 krill s. m. Mic crustaceu comestibil, din apele arctice.

1
2
Completează, în caiet, enunțurile următoare, cu informațiile din text: a) Pinguinii reprezintă o specie de .... . b) Aceștia trăiesc doar în ...., unde se regăsesc .... rase. c) Cea mai răspândită rasă este .... . d) Cea mai mică rasă este .... . e) Pinguinilor le țin de cald .... . f) Aceste păsări folosesc aripile rigide și înguste drept .... . g) Pinguinii sunt organizați în .... .

Răspunde, în scris, la următoarele întrebări:
€ Ce dimensiuni pot atinge Pinguinul Imperial și Micul Pinguin Albastru?
€ Unde își depun ouăle Pinguinii Regali și Imperiali?
€ Ce reprezintă coloniile de pinguini?
€ Cum își recunosc pinguinii perechea sau puiul?
16
Povestea Începe...

Alege varianta potrivită / variantele potrivite și notează răspunsul în caiet:
A. Pinguinii pot să rămână în apă...

€ 30 de minute.

€ 18 minute.

€ câteva ore.

B. Aceste păsări...

€ înoată foarte bine.

€ nu înoată bine.

€ se scufundă cu ușurință.

€ nu se pot scufunda.

C. Pinguinii ies adesea rapid din apă pentru...

€ a vedea dacă se apropie vreun animal de pradă.

€ a se orienta.

€ a lua o gură de aer.

D. Deplasarea prin aer se face cu o viteză de până la...

€ 10 km / h.

€ 25 km / h.

€ 29 km / h.

€ 52 km / h.

Desenează ciorchinele următor și completează-l cu informațiile identificate în text:
Desparte în silabe cuvintele: plonjează, mare, înoată.

Scrie cuvinte cu înţeles opus celui din text pentru: rapid, construiesc, zgomotoase.

Alcătuieşte propoziții cu ortogramele sar / s-ar, sau / s-au, la / l-a.

Citește enunțul de mai jos, apoi scrie informațiile corespunzătoare: a) .... = .... exprimat prin pronume, genul ...., numărul …. . b) plonjează = …. exprimat prin .…, timpul …., persoana ...., numărul …. . c) deplasarea = .... exprimat prin …., genul ...., numărul …. . d) …. = predicat exprimat prin ...., timpul ...., persoana …., numărul …. .

Scrie substantivele din propoziția următoare la singular: Uneori, pinguinii înoată încet la suprafață, cu gâturile întinse în sus, ca rațele sau gâștele.

Lucraţi în pereche! a) Unul dintre voi adresează întrebări de tipul: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, Cum?, De ce?. Celălalt răspunde, pe baza informațiilor din textul citit. b) Inversați rolurile.

Imaginează-ți că ai ajuns la Polul Sud și observi o familie de pinguini albaștri. Scrie o compunere, care să conțină cel puțin zece enunțuri, cu titlul Împărăția de gheață. Respectă următoarele cerințe:
€ descrie peisajul pe care îl vezi, cu ajutorul adjectivelor și al substantivelor;
€ prezintă mișcările pinguinilor, cu ajutorul verbelor;
€ exprimă-ți sentimentele trezite de spectacolul naturii, folosind persoana I;
€ textul conține toate părțile unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere.

trăiesc în
PINGUINII cuiburi foarte repede, sub apă se hrănesc cu
Ei plonjează în mare de pe terase sau stânci.[…] Deplasarea prin aer se face cu viteze de până la 25 km / h.

Vei identifica tema, folosind strategii multiple de comprehensiune a textului oral.

Vei exersa roluri diverse în comunicarea orală, respectând regulile de acces la cuvânt.

Vei determina cuvintele–cheie, informațiile generale și de detaliu din texte diferite.

Vei alcătui planul simplu de idei și planul dezvoltat de idei.

Vei identifica emoțiile transmise în diferite tipuri de texte, lucrând individual, în grup sau în echipă.

Te vei antrena în exerciții de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale.

Vei folosi, în exerciții diverse, categoriile semantice: sinonime, antonime, câmpul lexical.

Vei redacta texte scurte, având în vedere părțile componente: introducere, cuprins, încheiere.

Te vei antrena în exerciții diverse urmărind respectarea normelor limbii standard.

Vei utiliza semnele de punctuație și de ortografie, în enunțuri diferite.

Vei utiliza, în contexte potrivite, unele cuvinte ale căror sensuri sau forme s-au schimbat în timp.

Vei identifica tema, informaţii esenţiale şi de detaliu, în texte audiate.

Vei identifica informaţii importante din texte literare și nonliterare.

Vei identifica tema și ideile principale și secundare din texte diverse.

Vei observa comportamentele şi atitudinile de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire.

Vei aplica achiziţiile lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative.

Vei redacta texte scurte pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice.

Vei respecta convenţiile ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintactico-morfologice în interacţiunea verbală.

Vei utiliza competenţele lingvistice în corelaţie cu gândirea logică / analogică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții.

18
Album De Familie
2
Lectură
Dănuţ ştia de ce dormea Ali pe covor în odaia lui, în loc să doarmă afară, în pridvor1
.

Dar nimeni nu trebuia să ştie nici ce ştia Dănuţ, nici că Ali sforăia în odaia lui, încolăcit pe covor ca un continent de purici. La drept vorbind nici lui Dănuţ nu-i prea venea la îndemână să ştie ce ştia, fiindcă ştiind, frica de noapte şi singurătate, nenumită, îl privea gata să vie, ca cineva strigat pe nume.

— Hai să mă dezbrac, se îmbărbăta Dănuţ, sculându-se zgomotos de pe pat.

Începu să-şi scoată hainele, cu mişcările factice2 ale actorilor când reproduc pe scenă gesturile mici de toate zilele. Din odaia
Olguţei răsunară moi bufnituri de perne şi râsete de două glasuri.[...]
...Olguţa!... Olguţa e sora lui!... De ce?...

Fiindcă şi ea e a tatei şi a mamei... Nu se poate!... Olguţa e a mamei, şi Dănuţ al tatei...

Mama e femeie... Cum poate să facă o femeie un băiat!... Atunci tata l-a făcut pe
Dănuţ?... Bine, da motanii nu fac pui; numai pisicile fac!... Asta-i altceva!... Nu spune mama că Dănuţ e băiatul ei? Oare mama spune minciuni?.. De ce e mama femeie?...

Are păr lung?... Tata are musteţi!... Mama are rochie!... Şi tata ar putea să-şi puie rochie!
Închipuindu-şi-l în rochie, Dănuţ zâmbi.[…]
Cum poate oare să vorbească tata un ceas în şir fără să cetească?... Oare învaţă pe de rost? Nu se poate!...

Numai poeziile se pot învăţa pe de rost!... Tata e foarte deştept... de asta poate vorbi un ceas!... Şi Olguţa e foarte deşteaptă...

Dănuţ se teme de Olguţa... El e premiant întâi, dar Olguţa e foarte deşteaptă... Cu ea nu se poate pune...

Oare Dănuţ îi prost?... Aşa crede Olguţa, da’ nu-i adevărat!... Cum poate să fie Dănuţ prost, când Dănuţ vede cum e Olguţa şi cum e el singur!... El nu poate vorbi ca Olguţa... Atunci?... Asta-i altceva! Dănuţ ştie că nu-i prost fiindcă el are turbinca3 lui Ivan... Olguţa nu ştie că Dănuţ e deştept... chiar foarte deştept!... Dacă-ar asculta Olguţa ce gândeşte Dănuţ!... Ce păcat!... Cu Olguţa poate vorbi numai. Dănuţ se privi deodată în oglindă... El vorbea sau altcineva?... [...]
— Ce-i asta, Dănuţ? În loc să dormi te uiţi în oglindă? Ia, mă rog!
1 pridvor, pridvoare, s. n. Galerie exterioară deschisă (mai rar închisă), cu acoperișul sprijinit de stâlpi, așezată în partea din față a unei clădiri sau de jur împrejurul ei; cerdac.

2 factic, -ă, adj. Referitor la acțiunea de a crea, a alcătui, a forma.

3 turbincă, turbinci, s. f. (învechit) Sac soldățesc pentru merinde (trimitere la povestea „Ivan Turbincă” de Ion Creangă).

19

La Medeleni - Ionel Teodoreanu • Lectură
2
Doamna Deleanu, în chimono4
, făcea rondul de noapte, pe tăcute, ca toţi cei care-l fac.

— Te-ai spălat pe dinţi?
— M-am spălat.

— Mânile ţi-s curate?... Ia să văd... Dănuţ – Dănuţ! Pentru ce-s făcute periile de unghii?
„Pentru mata, mamă, ar fi răspuns Olguţa", gândi Dănuţ, roşindu-se.

— Să vii mâne dimineaţă să-ţi tai unghiile. Ai auzit?
— Am auzit.

— Şi-acuma culcă-te... Dănuţ! Da’ asta ce mai e? înmărmuri doamna
Deleanu, descoperindu-l pe Ali... Marş, Ali! [...]
— Ce caută dumnealui aici?
— A venit singur, mamă!
— Cred, bine! Asta mai lipsea!... De ce nu l-ai dat afară?
— ...Am uitat.

— Noroc că mi-am adus eu aminte!... Da tu ce cauţi aici??
— N-aveam chibrituri, mamă!...

Capul Olguţei răsărise atent, prin crăpătura uşii care dădea în antret5
.

— Umbli cu picioarele goale? Olguţa!
—Nu-mi găsesc papucii! Am să-i arăt eu Anicăi! (n.a. servitoarea familiei Deleanu)
— Ba te poftesc să te culci!
— Ce cauţi la mine în odaie? se oţărî Dănuţ.

— Eu vorbesc cu mama! Asta-i casa mamei. De ce n-o dai afară pe mama?
— Olguţa, lasă-l în pace!
— Mamă, l-ai dat afară pe Ali?
— De asta ai venit!... Hai la culcare! Repede, Olguţa!
— Mamă, cânii fac ploşniţe?
— Ce? Ai găsit ploşniţe? se spăimântă doamna Deleanu.

— Nuu! Da-ntreb aşa!
— Olguţa, ai să mă-nnebuneşti!
— De ce, mamă dragă?
— Te rog, lasă-l pe Dănuţ să doarmă!
— Eu nu-l las? El nu mă lasă pe mine!
— Olguţa!
— Iaca mă duc... Mamă dragă, tare-ţi şade bine în chimono!
Doamna Deleanu întoarse capul spre fereastră, să-i zboare râsul acolo de unde răsar fluturii.

— Noapte bună, Dănuţ!
Îl sărută pe frunte, stinse lumânarea şi ieşi lăsându-l pe Dănuţ cu lumina lunii... [...]
4 chimono, chimonouri s.n. Halat cu mâneci foarte lungi (folosit ca îmbrăcăminte mai ales în Japonia).

5 antret = antreu, antreuri, s. n. Prima încăpere a unei locuințe, în care se intră venind de afară; vestibul.

20
Album De Familie
2
Olguţa lăsă lingura în gavanos6
, gavanosul îl vârî în sobă. Monica se vârî în pat. Hotărâtă, Olguţa porni spre uşa dintre odaia lor şi a lui Dănuţ, de unde răsunau bocăniturile.

— Cine-i acolo?
— Eu.

— Cine, eu?
— Eu, fratele tău.

— Nu cred!
— Dacă-ţi spun!
— Şi ce vrei?
— Să-ţi spun ceva.

— Spune.

— Deschide uşa.

— Pentru ce?
— Ca să-ţi spun.

— Şi ce-mi dai dacă deschid?
— Spune tu, ce vrei?
Olguţa se-ncruntă. Nu mai înţelegea nimic.

— Olguţa, nu deschide! o îndemnă tainic Monica.

— De ce să nu deschid?
— Deschide, Olguţa, răsună tare şi grăbită vocea lui Dănuţ.

— Să-mi dai puşca ta.

— Ţi-o dau!
— Jură-te.

— Spun pe onoarea mea.

— Spune: jur.

— Deschide, Olguţa. Jur pe onoarea mea.

Olguţa răsuci cheia, apăsă clanţa şi brusc deschizând, răsări în prag.

— Unde-i puşca?
— Ia-o.

Olguţa desprinse puşca, nelăsându-l pe Dănuţ să încalce hotarul.

— Buftea7
! îl încercă ea, înarmată cu puşca.

— Poţi să-mi spui! Nu mă supăr.

— Atunci nu-ţi mai spun.

— Cum vrei tu.

— Da tu ce vrei?
— Olguţa... vreau să mă împac.

— Vrei să te-mpaci?
— Da.

— Spui drept?
— Spun drept.

— Atunci intră.

Dănuţ respiră.

— Monica, şi cu tine vreau să mă împac.

— Ce bine-mi pare, Dănuţ. Hai să ne sărutăm.

Se sărutară entuziasmaţi: Dănuţ în vânt, din grabă, Monica-l sărută pe nas, din greşeală.

— Ce facem? se-ntrebă Olguţa.

6 gavanos, gavanoase, s. n. Borcan (pentru dulceață).

7 buftea s. m. Calificativ dat unui adult sau unui copil plinuț.

21

La Medeleni - Ionel Teodoreanu • Lectură
2
— Dă-i şi lui, Olguţa, cercă s-o înduplece Monica.

— Tu zici să-i dau?
— Da, Olguţa, de ce să nu-i dai?
— Ce vreţi să-mi daţi? se nelinişti Dănuţ.

— Da’ juri? interveni Olguţa.

— Da n-am jurat?
— Pentru puşcă!
— Bine, jur!
— Zi după mine: Mă jur...

— Copii, voi nu dormiţi? întrebă din capătul antretului doamna Deleanu, pentru a doua oară.

— Monica, spune tu că dormim; pe tine te crede.

— ...încă nu, tante Alice.

— Noapte bună, Monica. Să ştii că te-aud, Olguţa!
— Mă jur... Hai, Olguţa! începu Dănuţ în şoaptă.

— Aşteaptă să găsesc!... să am crampe.

— ...să am crampe...

— Olguţa, asta nu-i jurământ, asta-i blestem! se înfricoşă Monica.

— Da? Foarte bine. Zi după mine... Ce-am spus?
— Să am crampe... se strâmbă binevoitor Dănuţ.

— ...şi să stau în pat toată vacanţa...

— ...şi să stau în pat toată vacanţa...

— ...şi să mă puie doctorul la dietă...

— ...şi să mă puie doctorul la dietă... se îngrijoră Dănuţ.

— ...fără de dulciuri...

— ...fără de dulciuri... oftă el amar.

— ...dacă oi spune cuiva...

— ...dacă oi spune cuiva...

— ...ce-are să-mi arate...

— ...ce-are să-mi arate...

— ...Olguţa...

— ...Olguţa...

— Amin!
— Bagă de seamă!... Şi-acum, poftim puşca înapoi.

— De ce, Olguţa?
— E puşcă de copil! Mie nu-mi trebuie!
— N-o primesc. Am dat-o.

— Atunci o ţin pentru Monica... Ai s-o pui în patul păpuşilor. Auzi, Monica?
Albi pelerini ai căilor de lună pe covoare, trei copii desculţi, în lungi cămeşi de noapte — unul cu cozi blonde, doi cu plete brune — poposiră în jurul unui gavanos cu dulceaţă. Şi toţi trei mâncau din aceeaşi lingură, subt privirea aceleaşi bunice, din dulceaţa aceloraşi uriaşi — jos, pe covor.

22
Album De Familie
2
Ionel Teodoreanu (1897-1954) a fost romancier și avocat român.

A scris peste 20 de cărți în proză, dar cea mai cunoscută lucrare a sa este romanul
La Medeleni, compus din trei volume: Hotarul nestatornic, Drumuri și Între vânturi.

Printre scrierile sale se numără și În casa bunicilor, Ulița copilăriei, Lorelei.

Cine este autorul și care este titlul textului?
Argumentează-ți alegerea prin referire la două secvențe din text.

Cine sunt membrii familiei Deleanu?
În ce moment al zilei se petrec evenimentele?
Identifică oral în textul citat: a) enunțul în care Dănuț își exprimă opinia despre sora lui; b) replica Olguței în care îi face un compliment doamnei Deleanu; c) replicile care alcătuiesc jurământul lui Dănuț.

Completează, pe caiet, următoarele enunțuri cu informații ce reies din text:
€ Pe covorul din odaia lui Dănuț doarme .... .

€ Motivele amânării somnului sunt .... .

€ Doamna Deleanu verifică dacă Dănuț .... .

€ Monica și Olguța acceptă să-i ofere și lui Dănuț .... .

Ce atmosferă creează textul citat? Alege una dintre următoarele variante:
Alege varianta corectă. a) Ali ar fi trebuit să doarmă...

€ în antret.

€ în pridvor.

€ în camera lui Dănuț. b) Olguța nu-și găsește...

€ papucii.

€ pantofii.

€ sandalele. c) Dănuț bate la ușa camerei fetelor pentru că vrea...

€ să mănânce dulceață.

€ să se împace cu ele.

€ să-și ceară scuze. d) Olguța îi înapoiază pușca de jucărie fratelui ei pentru că...

€ este prea mică.

€ este prea veche.

€ este pentru copii. veselă tensionată jucăușă optimistă plictisitoare terifiantă
EXPLOREAZĂ TEXTUL!
EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
23

La Medeleni - Ionel Teodoreanu • Lectură
2
Explică oral care este diferenţa între modul în care se vede Dănuț pe sine și felul în care îl vede Olguța.

Tu cum îl vezi pe Dănuț? Desenează, pe caiet, două flori asemenea celor de mai jos. Scrie, pe fiecare dintre petalele primei flori, câte un cuvânt care să-l caracterizeze pe băiat. Găsește o caracteristică a lui care te reprezintă și pe tine și noteaz-o pe o petală a florii tale.

Completează și restul petalelor cu trăsături care crezi că te definesc.

Familia este aceea care face ca omul să treacă de la egoism la altruism, scria Auguste Comte.

Povestește, în 10-15 rânduri (100-150 de cuvinte), o întâmplare din viața ta de familie care să ilustreze această afirmație. Folosește un desen sau un colaj făcut de tine pentru a o ilustra. Găsește un titlu potrivit pentru această istorisire.

Completează, în caiet, enunțurile următoare, pentru a-ți exprima impresiile despre text: a) Personajul meu preferat din La Medeleni este .... pentru că .... . b) Momentul care mi-a plăcut cel mai mult a fost cel în care .... deoarece .... c) O situație în care eu aș fi procedat altfel decât personajele a fost .... . Eu aș fi .... . d) Mi-aș fi dorit să aflu mai multe despre .... .

Care este sentimentul care se desprinde din lucrarea ta? Notează-l. Ce culoare i s-ar potrivi? Realizează un desen care să ilustreze acest sentiment, folosind culoarea aleasă.

Scrie câteva rânduri adresate unuia dintre personajele din La Medeleni. Ce-ți inspiră această persoană?
Ce ai vrea să-i spui?

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
Dănuț Eu
24
Album De Familie
2
IMPORTANT
EXERSEAZĂ!
DESCOPERĂ!
Care dintre aspectele vieții enumerate mai jos crezi că se regăsesc în fragmentul citat din romanul
La Medeleni?
Identifică cel puțin câte două cuvinte potrivite fiecărui aspect ales mai sus.

Scrie numele unui alt text citit de tine și al unui film sau desen animat care să aibă un subiect asemănător. a) Citește cu atenție textele de mai jos. b) Completează, pe caiet, schema alăturată pentru textele de la punctul a);
Dragă-mi este dragostea, mare face inima, mare pe cât lumea-zare, mică pe cât lacrima.

(Lucian Blaga, Catrenele dragostei)
Când eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distracţiile, cel mai grozav mi se părea cititul.

Distracţie, da! să nu crezi că m-a luat gura pe dinainte şi nici nu te grăbi să mă compătimeşti, de parcă nu ar fi fost altele! Erau acolo, în citit vreau să zic, şi jocuri, era şi conversaţie, era şi umor, era şi provocare
(ca la jocul adevărului), erau şi scene, ca într-un film (imaginile le inventam eu), erau şi prieteni, erau şi nesuferiţii ăia care dau sare şi piper lumii, erau tot felul. (Simona Popescu, Leagănul pisicii).

COPILĂRIA.
Textul A .... ....

Textul B .... ....

Textul C .... ....

IUBIREA LECTURA CUNOAȘTEREA
FAMILIA NATURA TIMPUL
Tema este un aspect general din viață, evocat artistic într-o operă literară, spre exemplu: copilăria, familia, natura, timpul, iubirea, istoria, cunoașterea. Pentru a reda o temă, autorul folosește cuvinte strâns legate ca sens de tema respectivă, care apar frecvent pe parcursul textului. Acestea se numesc cuvinte-cheie.

C
A
tema cuvânt-cheie
Vesela verde câmpie acu-i tristă, veștejită,
Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, şi de crengi se dezlipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

(Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă)
B c) Explică ce semnificație atribui cuvintelor-cheie identificate la punctul b).

25

Idee principală. Idee secundară • Lectură
2
IMPORTANT
IMPORTANT
EXERSEAZĂ!
DESCOPERĂ!
DESCOPERĂ!
Recitește din textul La Medeleni fragmentul cuprins între: Dănuţ ştia .... râsete de două glasuri.

Recunoaște fragmentul din textul La Medeleni care cuprinde următoarele detalii:
€ Dănuț speră să nu afle nimeni despre câinele care doarme în camera lui.

€ Băiatul începe să se schimbe în hainele de culcare, dar aude zgomote din camera Olguței.

Scrie ideea principală a secvenței identificate, apoi enunțurile de la exercițiul 4. Ce observi?
Lucrați în pereche! Citiți fragmentul de mai jos, apoi formulați împreună o idee principală și două idei secundare potrivite.

Scrie un enunț care să cuprindă răspunsurile la întrebările de mai sus.

Răspunde la următoarele întrebări:
€ Despre cine este vorba în fragmentul indicat la exercițiul 1?
€ Unde se află personajul?
€ Ce face el?
Toată familia – cei șase adulți (numără-i, dacă nu mă crezi) și micul
Charlie Bucket – locuiește împreună într-o căsuță de lemn de la marginea unui mare oraș. Casa lor nu era îndeajuns de încăpătoare pentru atâția oameni, așa că stăteau tare înghesuiți acolo. Aveau doar două camere și un singur pat, care fusese cedat celor patru bunici, pentru că erau foarte bătrâni și obosiți. (Roald Dahl, Charlie și fabrica de ciocolată)
Pentru formularea corectă a ideii principale, este indicat:
3 să recitești cu atenție textul;
3 să delimitezi secvențele care indică succesiunea întâmplărilor;
3 să exprimi clar informația într-un enunț scurt.

Pentru formularea ideilor secundare, este indicat:
3 să recitești secvența de text din care ai extras ideea principală;
3 să identifici detaliile semnificative care completează ideea principală;
3 să exprimi clar aceste detalii în două enunțuri scurte.

Ideea principală concentrează informația dintr-un fragment al textului.

Ideea secundară detaliază conținutul fragmentului de text din care s-a extras ideea principală.

26
Album De Familie
2
DESCOPERĂ!
Reciteşte fiecare dintre fragmentele din textul La Medeleni indicate în prima coloană. Notează într-un
tabel asemănător ideile principale şi secundare:
Secvențele narative Ideile principale Ideile secundare
1. Dănuţ ştia .... râsete de două glasuri.

Aflat cu Ali în camera sa, Dănuț se pregătește de culcare.

• Dănuț speră să nu afle nimeni despre câinele care doarme în camera lui.

• Băiatul începe să se schimbe în hainele de culcare, dar aude zgomote din camera Olguței.

2. ...Olguţa!... Olguţa e sora lui!
.... El vorbea sau altcineva? .... ....

3. ― Ce-i asta, Dănuţ?....lăsându-l pe Dănuţ cu lumina lunii... .... ....

4. Olguţa lăsă lingura .... Monica-l sărută pe nas, din greşeală. .... ....

5. ― Ce facem? .... Auzi, Monica? .... ....

6. ... Albi pelerini .... jos, pe covor. .... ....

IMPORTANT
• Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale redate în succesiune logică (în ordinea în care se conturează în text).

• Planul dezvoltat de idei este alcătuit din ideile principale și ideile secundare corespunzătoare acestora, așezate în succesiune logică.

EXERSEAZĂ!
Imaginează-ți că ești Dănuț, personajul din textul citit. Completează, pe caiet, pagina de jurnal propusă mai jos, amintindu-ţi întâmplările la care a participat Dănuţ. Folosește ideile formulate de tine în tabelul de la exercițiul 1.

2
1
.... Octombrie 2017
Dragă jurnalule,
Astăzi, când mă pregăteam de somn, aud din camera Olguței .... .

Mama, văzând că nu dorm și observându-le pe .... și pe ...., ne poftește să ne culcăm, atrăgându-ne atenţia asupra orei târzii. Neputând să dorm, merg spre camera Olguţei şi a Monicăi să le rog .... . Odată intrat în cameră, fetele îmi împărtăşesc, sub jurământ, secretul lor …. .

Ne-am înfruptat cu toţii din …. .

27

Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei • Lectură
2
JOC
Continuă jurnalul, notând, în 80-100 de cuvinte, sentimentele și impresiile lui Dănuţ create de întâmplările la care a luat parte.

Imaginează-ți cum ar putea continua fragmentul de la exercițiul 3 și scrie încă o idee principală și două secundare, care să completeze planul dezvoltat de idei al textului.

Formulează o idee principală și două idei secundare, pe baza fragmentului de mai jos:
3 Vă veți împărți în echipe de câte patru elevi. Împreună, veți stabili ce rol joacă fiecare: Olguța, Dănuț, Monica sau doamna Deleanu.

3 Imaginați-vă o situație neașteptată ce poate să apară.

Exemple:
• Ceva îl sperie pe Ali și acesta o ia la fugă, dărâmând totul în cale.

• După ce au mâncat prea multă dulceață, copiii încep să se simtă rău.

3 Faceți un consiliu de familie și găsiți împreună o soluție pe care o veţi nota într-o idee principală.

3 Apoi veţi nota individual, pe o foaie, o idee secundară despre modul în care fiecare membru al familiei aplică soluţia găsită.

3 Prezentaţi în faţa clasei planul stabilit.

Lucrați în echipă!
5
4
3
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
„Nu-şi amintea unde a locuit înainte. Mama-i spunea că era un ţinut întins în mijlocul căruia se ridica un turn alb ca de fildeş. Ema nu reuşea deloc să-şi imagineze turnul. Se chinuise nopţi la rând să-l vadă sclipitor ca solzii unui peşte în soarele amiezii ori rece şi neutru atunci când s-ar fi ridicat ceţurile albastre şi reci de toamnă. Nu izbutise, aşa că trase concluzia că trebuie să fie una din scornelile pe care părinţii le spun seara la culcare copiilor pentru a le abate atenţia de la orice fel de monstru ce s-ar fi strecurat sub pat. De altfel, în casă nu se găsea nicio poză, înrămată ori ba a vieţii de dinainte.

Din câte ştia Ema, ea avusese întotdeauna şase ani şi aceiaşi prieteni de joacă: pe Pip, Tom şi Una.

Încercase să-i iscodească şi pe aceştia, dar se lăsase repede păgubaşă fiindcă pe ei nu părea să-i intereseze nimic altceva decât centrul.”
(Simona Ardelean, Oraşul pâlnie)
28
Album De Familie
2
Citește, cu atenție, textul următor:
Un bunic stătea împreună cu nepotul său pe o piatră, alături de un pârâu ce susura.

— Spune-mi o poveste! l-a rugat nepotul.

— E o poveste cu doi lupi, a spus bunicul.

Când creștem, avem uneori senzația că în noi sunt doi lupi care se luptă să preia controlul.

Ți l-ai putea imagina pe primul lup cu o blană moale și gri, o privire blândă în ochi și poate chiar un zâmbet plăcut pe față. E un lup care arareori își folosește dinții și e dispus să facă un pas înapoi pentru a-i lăsa pe cei mici să se hrănească. L-am putea numi lupul păcii, al iubirii și al bunătății pentru că lupul crede că, dacă toți trăim în pace unii cu ceilalți, vom fi mult mai fericiți. […].

Dar, a continuat bunicul, să ne imaginăm că există un alt lup în haită care nu gândește la fel. Lupul acesta are o expresie rea, neplăcută. Acesta e lupul fricii, al lăcomiei și al urii. Din nefericire, nu a învățat că, fiind furios și agresiv cu ceilalți, gândindu-se pe cine sau ce urăște în loc de pe cine sau ce iubește, naște o grămadă de sentimente negative în sine și printre ceilalți lupi.

Așa cum îți poți imagina, doi asemenea lupi într-o haită vor concura pentru a vedea care are dreptate.

Lupul păcii, al iubirii și al bunătății vrea să împărtășească aceste valori tuturor, dar lupului fricii, al lăcomiei și al urii îi pasă numai de el însuși. Să ne imaginăm în continuare, a spus bunicul, că doi lupi ca aceștia se luptă în interiorul tău.

Copilul a privit în sus către bunic, cu ochii măriți:
— Care dintre ei va câștiga? a întrebat blând.

Bunicul a privit în jos, cu bunătate în ochi, cu vocea caldă și a răspuns:
— Cel pe care îl vei hrăni.

(adaptare după George W. Burns)
AMINTEȘTE-ȚI!
Formulează în scris câte un enunț în care să precizezi următoarele informații din text: a) care sunt cele două personaje ale poveștii; b) unde are loc discuția dintre cei doi; c) prin ce diferă înfățișarea celor doi lupi; d) ce crede lupul păcii, al iubirii și al bunătății; e) ce nu a învățat lupul fricii, al lăcomiei și al urii; f) care dintre cei doi lupi va câștiga lupta.

1
Notează cu albastru enunțurile de la punctele a și b, cu roșu răspunsurile de la c, d și e și cu verde răspunsul de la punctul f.

Redactare
29

Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere • Redactare
2
EXERSEAZĂ!
Identifică paragrafele din care ai extras, la exercițiul 1:
€ răspunsurile scrise cu albastru;
€ răspunsurile scrise cu roșu;
€ răspunsul scris cu verde.

Menționează care dintre ele reprezintă introducerea, cuprinsul, respectiv încheierea textului.

Ce crezi că înseamnă răspunsul bunicului: Cel pe care îl vei hrăni?
Cu ce crezi că poate fi hrănit lupul păcii, al iubirii și al bunătății? Dar lupul fricii, al lăcomiei și al urii?
Care crezi că este mesajul acestui text?
Completează introducerea textului dat mai sus cu un enunț în care să prezinți momentul în care are loc acțiunea.

Desenează cei doi lupi așa cum ți-i închipui tu.

Scrie un alt răspuns al bunicului, care ar putea constitui o încheiere diferită pentru textul de mai sus.

Lucrați în echipă!
3 Grupați-vă câte patru elevi și scrieți împreună o compunere despre o întâmplare în care lupul fricii, al lăcomiei și al urii învață să fie mai bun cu ceilalți.

3 Unul dintre voi va scrie introducerea, alți doi – cuprinsul și cel de-al patrulea – încheierea. Fiecare va redacta câte un paragraf.

3 Prezentați compunerea în fața clasei.

Imaginează-ți cum ar reacționa fiecare dintre cei doi lupi dacă, în timp ce haita ar fugi să se adăpostească, un pui ar rămâne în urmă. Prezintă situația în 5-6 enunțuri. În ce parte a textului ai introduce secvența construită de tine?

IMPORTANT.
Introducerea prezintă timpul, locul și personajele principale dintr-un text.

În cuprins sunt exprimate ideile textului, în succesiune logică.

Încheierea redă concluzia sau morala textului, ilustrând situația finală.

Paragraful reprezintă un fragment unitar al textului, ce cuprinde o anumită idee și este separat de restul
textului printr-un alineat nou.

EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
30
Album De Familie
2
DESCOPERĂ!
Gândeşte-te la un membru al familiei tale, apoi scrie, în caiet, enunţuri conform cerinţelor: a) notează o informaţie despre persoana aleasă; b) întreabă-l ceva; c) îndeamnă-l la ceva; d) spune ceva frumos despre el, exprimându-ţi admiraţia.

Precizează ce semne de punctuaţie ai folosit la sfârşitul fiecărui enunţ. Explică rolul fiecărui semn de punctuaţie.

1
2
IMPORTANT
• Enunţul este o comunicare independentă şi suficientă din punctul de vedere al înţelesului.

3 Când redă informaţii, enunţul este asertiv: Câinele Ali doarme în odaia lui Dănuț.

3 Când exprimă cererea unei informaţii, enunţul este interogativ: Ce vreţi să-mi daţi?
3 Când exprimă o poruncă, un îndemn sau o rugăminte, enunţul este imperativ: Te rog, lasă-l pe
Dănuţ să doarmă! sau Scrie pe fiecare omuleţ numele unui membru al familiei!
3 Când exprimă o stare afectivă, enunţul este exclamativ: Am să-i arăt eu servitoarei! (nemulțumire) sau Ce copii drăgălaşi! (admirație).

• Enunţul poate fi o propoziţie sau o frază.

• Propoziţia este o comunicare cu un singur predicat.

• Fraza este o comunicare alcătuită din două sau mai multe propoziţii. Numărul propoziţiilor dintr-o frază este dat de numărul predicatelor.

SEMNELE DE PUNCTUAŢIE
Punctul . Marchează sfârşitul unei propoziţii sau al unei fraze în care se oferă informații.

Semnul exclamării ! Marchează sfârşitul unui enunţ care exprimă o stare afectivă, o poruncă, o interdicție, o rugăminte sau un îndemn.

Semnul întrebării ? Marchează sfârşitul unui enunţ în care se cer informații, se exprimă nedumerirea, curiozitatea etc.

Virgula
,
Delimitează termenii unei enumeraţii.

Izolează o strigare de restul enunţului.

Delimitează replica personajului de spusele povestitorului.

Două puncte : Anunţă un dialog, o enumeraţie, o explicaţie.

Linia de dialog — Marchează începutul replicii unui personaj.

Ghilimelele
„” Marchează redarea exactă a cuvintelor unei persoane, titlurile unor cărţi, articole, spectacole, evenimente etc.

Punctele de suspensie ... Marchează un enunţ neterminat, o ezitare, o emoţie, o întrerupere etc.

Punctele de suspensie dintre paranteze marchează lipsa unui fragment din textul original.

Elemente de construcție a comunicării
31

Enunțul. Punctuația enunțului • Elemente de construcție a comunicării
2
EXERSEAZĂ!
Citeşte, cu atenţie, următorul fragment:
Într-un text de minimum 8 rânduri (80 de cuvinte), imaginează-ţi o întâmplare petrecută în lumea semnelor de punctuaţie, în care să integrezi enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Subliniază câte unul pentru fiecare dintre tipurile de enunţuri!
Rezolvă cerinţele de mai jos, pe baza textului de mai sus: a) Scrie câte predicate se află în prima replică a Olguței. Enunţul e propoziţie sau frază? Explică. b) Selectează din text câte un enunţ asertiv, interogativ, exclamativ, imperativ. c) Precizează numărul enunţurilor din cea de-a doua replică a doamnei Deleanu. d) Transformă ultima replică a Monicăi într-un enunţ interogativ. e) Explică rolul semnelor de punctuaţie din următoarele enunțuri:
„— Copii, voi nu dormiţi? întrebă [...] doamna Deleanu pentru a doua oară. [...]”
„— ...să am crampe...”
„— Olguţa, asta nu-i jurământ, asta-i blestem! se înfricoşă Monica.”
Formulează câte un enunţ interogativ pentru următoarele propoziţii asertive:
€ Am fost la mare.

€ Îmi plac merele.

€ Îmi fac temele.

€ Îmi ajut părinţii în gospodărie.

€ Merg la plimbare.

— Copii, voi nu dormiţi? întrebă [...] doamna Deleanu pentru a doua oară.

— Monica, spune tu că dormim; pe tine te crede.

— ... Încă nu, tante Alice.

— Noapte bună, Monica. Să ştii că te-aud, Olguţa!
— Mă jur... Hai, Olguţa! începu Dănuţ în şoaptă.

— Aşteaptă să găsesc!... să am crampe.

— ... să am crampe...

— Olguţa, asta nu-i jurământ, asta-i blestem! se înfricoşă Monica.

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
€ Îi citesc fratelui meu poveşti.

€ Aceste informaţii le-am găsit într-o carte.

€ Am citit cartea Minunea.

€ Cartea e scrisă de R. J. Palacio.

€ Personajul preferat este August.

32
Album De Familie
2
DESCOPERĂ!
DESCOPERĂ!
Ştiai că există un arbore genealogic al fiecărei familii? După cum observi, copiii sunt plasaţi în vârful acestui arbore. Desenează o frunză pe caiet şi scrie în ea o activitate pe care o faci şi o activitate pe care nu o faci, deoarece nu ai vârsta potrivită.

Într-o altă frunză, scrie o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată despre unul din membrii familiei tale.

IMPORTANT.
• Propoziţia este o comunicare cu un singur predicat.

După aspect, propoziţia este:
3 afirmativă: La miezul nopții, cei mai mulți copii dorm.

3 negativă: Monica, Olguţa şi Dănuţ încă nu dorm.

După alcătuire, propoziţia este:
3 simplă – alcătuită din predicat şi subiect: Copiii mănâncă.

3 dezvoltată – alcătuită din predicat, subiect şi alte părţi de propoziţie: Copiii mănâncă dulceaţă.

33

Propoziția • Elemente de construcție a comunicării
2
EXERSEAZĂ!
Citeşte, cu atenţie, următorul fragment:
Transcrie, din text, o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată.

Modifică enunţul Deodată împăratul spuse:, astfel încât să devină propoziţie simplă.

Identifică, în text, o propoziţie afirmativă şi o propoziţie negativă.

Transformă propoziţia afirmativă îi dăruiesc căscioara mea într-una negativă.

Construieşte o propoziţie negativă, în care să exprimi o idee din replica împăratului.

Alcătuieşte o propoziţie afirmativă, dezvoltată, în care să prezinţi motivul pentru care bătrâna îi dăruieşte fetei casa ei.

Scrie, pe caiet, o propoziţie dezvoltată, una negativă şi una afirmativă despre fata cea mică de împărat.

Completează următoarele enunțuri pentru a fi adevărate:
3 O propoziţie simplă poate avea doar .... .

3 O propoziţie dezvoltată este formată din .... .

Deodată împăratul spuse:
— Vai, copila mea dragă, împărăţia am împărţit-o celor două surori ale tale, aşa c-aş voi să ştiu ce-ţi doreşte inima, ca să-ţi dau din celelalte avuţii pe care le am!
— Ea n-are nevoie de nimic, zise bătrâna, că-i dăruiesc toate lacrimile pe care le-a vărsat din pricina voastră şi toate sunt mai curate şi mai frumoase decât mărgăritarele care se găsesc în apele mărilor şi au mai mult preţ decât toată împărăţia Măriei Tale!... Iar ca răsplată pentru munca ei din aceşti trei ani, îi dăruiesc căscioara mea.

(Fraţii Grimm, Păzitoarea de gâşte)
Alcătuieşte un text de minimum 8 rânduri (80 de cuvinte) despre familia perfectă, în viziunea ta. Vei folosi propoziţii simple, dezvoltate, afirmative, negative și vei sublinia câte una din fiecare.

Ar fi interesant să desenezi arborele genealogic al familiei tale. Pentru aceasta ai nevoie de informaţii pe care le vei aduna de la membrii ei. Propune o Fişă a familiei, cu propoziţii simple şi dezvoltate, pe care să o completeze bunicii, unchii, mătuşile etc.

Exemple:
Pe mama mea o cheamă .... .

Tatăl meu se numeşte .... .

Ionel s-a căsătorit cu .... .

Copiii lor se numesc .... .

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
34
Album De Familie
2
Ascultă, de pe CD, textul Interviu cu un copil, de Cristina Stănciulescu.

DESCOPERĂ!
Care sunt participanții la comunicare?
Precizează cine este vorbitorul și cine este ascultătorul atunci când este rostită replica Ce vor copiii din generaţia ta? Dar când este rostită replica Bani.?
După cum observi, Theo și mama lui își schimbă alternativ rolurile de vorbitor și ascultător. Alege, din lista de mai jos, enunțurile care sunt adevărate pentru situația de comunicare la care participă cei doi:
• Mama îl întrerupe deseori pe Theo.

• Mama și Theo vorbesc amândoi odată.

• Punând întrebări, mama îi dă cuvântul lui Theo.

• Theo preia cuvântul când mama termină de adresat întrebarea.

• Mama adresează următoarea întrebare numai după ce Theo termină ce are de spus.

Intervenția fiecărui vorbitor în comunicare se produce respectând anumite reguli. Formulează oral regulile de acces la cuvânt ținând cont și de situațiile din enunțurile alese la exercițiul 3. Ce alte reguli au respectat cei doi vorbitori în timpul comunicării?

IMPORTANT.
• Comunicarea este schimbul de idei, de informații, de impresii realizat, în general, cu ajutorul cuvintelor.

Comunicarea poate fi orală sau scrisă.

• Comunicarea orală se desfășoară între un vorbitor și unul sau mai mulți ascultători. În cadrul comunicării orale, vorbitorul și ascultătorul își pot schimba rolurile alternativ. O astfel de comunicare se numește dialog.

• Regulile de acces la cuvânt:
3 Respectă tema discuției!
3 Evită intervențiile prea lungi!
3 Lasă vorbitorul să își termine ideea! Nu vorbi odată cu acesta!
3 Așteaptă să ți se dea cuvântul!
Comunicare orală
35

Roluri în comunicare. Reguli de acces la cuvânt • Comunicare orală

EXERSEAZĂ!
Lucrați în echipă! Grupați-vă câte patru elevi. Pregătiți câte o comunicare, de șase-zece replici, în care să vă exprimați opinia despre răspunsul lui Theo la una dintre întrebările:
În interiorul grupei, fiecare elev își va asuma una dintre următoarele poziții: cel care doar dă informații, cel care gândește pozitiv, cel care gândește negativ, cel care are o idee nouă. Prezentați dialogul în fața clasei respectând regulile de acces la cuvânt.

€ Concepe un set de șase-zece întrebări hazlii pe care să i le adresezi unui membru al familiei tale.

Consemnează răspunsurile în scris sau înregistrează-le, apoi prezintă-le în fața clasei. Verifică dacă ai respectat regulile de acces la cuvânt.

€ Împreună cu colegul de bancă, alcătuiește un set de cinci reguli care trebuie respectate în timpul comunicării orale. Alege una dintre următoarele forme de prezentare: afiș, înregistrare audio-video,
PowerPoint.

Grupa 1 Ce vor copiii din generaţia ta?
Grupa 2 Şi ce să faceţi cu ele? Nu sunt prea multe, zău aşa?
Grupa 3 Şi dacă ai toate astea se cheamă că ai o copilărie fericită?
Grupa 4 Cum e la şcoală?
Grupa 5 Tu ai parte de atenţie?
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
36
Album De Familie
2
Am putea să ne jucăm de-a căpșunile
Și jocul ar ține cu lunile,
Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, să facem frunze
Sub care putem sta ascunse
Până când creștem și ne roșim de plăcere
Descoperind ce de mistere
Mișună prin aer și prin pământ.

Sau ne-am putea juca de-a morcovii și pătrunjeii.

Ne-am așeza pe marginile aleii.

Unii-am fi albi, alții, portocalii,
Unii-am fi dulci, alții și mai și,
Am sta cuminți, ca niște sfinți,
Și nu am bănui defel
Că miroase-n jur a foi de pătrunjel,
Am mustăci1 numai de râs în frunze când
Ne-am gâdila cu rădăcinile pe sub pământ.

Sau ne-am putea juca de-a pepenii și de-a lubenițele2
.

Ne-am întinde cât am putea vrejurile și codițele
1 a mustăci, vb. A râde pe sub mustață, a zâmbi reținut.

2 lubeniță s.f. Pepene verde.

3 fleț, fleți, s.m. Credul, prostuț, nedescurcăreț.

Și la capătul lor am crește niște globuri împărătești,
Atât de mari că nici nu poți să le urnești,
Galbene, sau cu dungi, sau verzi și lucioase
Învelite-n mătase.

Unde ne-am putea ascunde,
Dulci și mici,
Ca niște zei fericiți și pitici,
Înconjurați de miezul roșu sau portocaliu
Cine mă ghicește, al lui să fiu.

De-a câte și de-a câte ne-am putea juca
În grădina mea,
Dar noi, de-o întreagă copilărie, ca fleții3
,
Ne jucăm numai de-a fetițele și de-a băieții. de Ana Blandiana
37

Jocuri - Ana Blandiana • Comunicare orală
2
JOC
EXPLOREAZĂ TEXTUL!
Scrie câte un enunț în care să precizezi titlul și autoarea textului.

Care sunt jocurile prezentate în poezie? Descrie-l pe fiecare în câte 2-3 rânduri (20-30 de cuvinte).

Extrage, din text, cuvintele sau grupurile de cuvinte cu ajutorul cărora sunt prezentate stările trăite de participanții la jocurile descrise.

Desenează pe caiet un soare. Scrie pe razele acestuia patru substantive,
trei adjective și două verbe pe care le asociezi cu ideea de JOC.

Care a fost cel mai surprinzător joc la care ai participat vreodată?
Notează cinci enunțuri prin care să-l descrii. a) Creează, după modelul propus de autoare, un joc inventat de tine.

Exemple: De-a culorile, De-a anotimpurile, De-a notele muzicale. b) Prezintă-l într-o compunere de 15-20 de rânduri sau într-o poezie de 8-12 versuri. Adaugă un desen reprezentativ pentru conținutul compoziției tale. Prezintă-l colegilor și alcătuiți împreună Albumul
Jocurilor. a) Prinde-te în joc alături de copiii din poezie. Ce fruct sau ce legumă ți-ar plăcea să fii? b) Descrie, în 3-4 rânduri (30-40 de cuvinte) felul în care te-ai juca, după modelul:
...ne-am putea juca de-a pepenii și de-a lubenițele.

Ne-am întinde cât am putea vrejurile și codițele
Completează rebusul de mai jos pentru a descoperi, pe verticala AB, un cuvânt-cheie al textului. a) În jocul de-a pepenii și de-a lubenițele, ne-am întinde .... b) În jocul de-a morcovii și pătrunjeii, unii am fi albi, alții.... c) Primul joc este cel de-a .... d) Cum am sta în cel de-al doilea joc? e) Ce culoare pot avea globurile împărătești?
Aminteşte-ţi ce este tema unui text. Precizează care din următoarele teme se regăsește în textul dat: a) timpul b) familia c) copilăria d) jocul e) natura.

EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
A
B a) b) c) d) e)
38
Album De Familie
2
Ascultă, de pe CD, prezentarea poetei Anei Bladiana.

DESCOPERĂ!
Stabilește tema textului orientându-te după următoarele cuvinte-cheie: pseudonim studentă redactor debut poezie carte premii
Ascultă textul din nou, cu atenție. Notează, pe caiet, într-un tabel asemănător celui de mai jos, detaliile care completează informațiile generale din prima coloană.

Scrie o prezentare despre un autor preferat sau despre un membru al familiei tale pe care îl admiri. În realizarea temei, ia drept model tabelul de la exercițiul 2: scrie cinci - șapte informații generale; pentru fiecare dintre acestea, adaugă detalii semnificative. Citește sau prezintă liber textul tău în fața clasei.

Pentru a reuși...

Pentru ca prezentarea ta să fie clară, corectă, coerentă, ai în vedere următoarele aspecte:
3 Informează-te! Notează informațiile pe fișe de lectură!
3 Formulează în scris, mai întâi, ideile principale!
3 Stabilește dinainte detaliile pe care le vei prezenta! Atrage-le atenția colegilor prin detalii interesante, neobișnuite! Menționează sursa informațiilor!
3 Chiar dacă e o prezentare orală, ai nevoie de o introducere și de o încheiere, precum și de o trecere logică, firească de la o idee la alta!
Discută cu colegul sau colega de bancă despre informațiile notate de fiecare dintre voi. a) Pune întrebări pentru a-ți completa tabelul cu informații pe care nu le-ai notat. b) Pe baza tabelului completat, prezintă oral biografia poetei Ana Blandiana.

Informațiile generale Informații de detaliu
Ana Blandiana este o poetă contemporană din România. Data și locul nașterii: ….

Numele real: ….

Ana Blandiana este un pseudonim. Sursa de inspirație pentru pseudonim: ….

Poeta a urmat cursuri universitare de filologie. Numele orașului în care se află universitatea: ….

A fost redactor la mai multe reviste din București. Titlurile revistelor la care a lucrat ca redactor: .…
Debutează cu o poezie în revista Tribuna din Cluj.

Anul debutului: ….

Titlul poeziei la debut: ….

Mai târziu, publică și prima carte de poezii. Titlul și anul primei cărți de poezii: ….

De-a lungul timpului, activitatea sa poetică este onorată cu mai multe premii. Premii obținute: ….

EXERSEAZĂ!
39

Jocuri - Ana Blandiana.
• Comunicare orală.
2
DESCOPERĂ!
Priveşte-i cu atenţie pe cei doi copii. Fiecare trebuie să ducă în mijlocul său de transport cuvintele care aparţin
timpului său. Scrie pe două coloane cuvintele din listă pe care le consideri potrivite pentru fiecare dintre ei: haiduc, internet, autobuz, poştalion, surugiu, biblioraft, computer, domnitor, pix, skateboard, stih, şerb, otoman, primar, hatman, ofiţer, hrisov, jungher, șofer, marker.

Verifică-ți împărțirea pe coloane, căutând în dicţionarul de la sfârșitul manualului sensul cuvintelor necunoscute.

Alcătuieşte două enunţuri cu un cuvânt nou, respectiv, unul vechi. a) Cuvintele internet și computer denumesc modalități de comunicare actuale. Notează în caiete alți
termeni care indică mijloace de comunicare folosite în ziua de azi. b) Consultă-te cu ceilalți colegi, află ce mijloace utilizează ei și apoi completează următorul enunț: Pentru a comunica la distanță, copiii din clasa mea folosesc cel mai des .... .

Spune de ce nu ai știut sensul cuvintelor stih și poștalion alegând explicația potrivită pentru fiecare situație:
Scrie cuvinte noi care au acelaşi sens cu următorii termeni: cinstit, copilăros, biruitor, greşeală, obosit, răutăcios, folositor, prieten, zgârcit, sigur.

EXERSEAZĂ!
IMPORTANT
Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea cuvintelor unei limbi, utilizate în prezent sau ieşite din uz.

Vocabularul este într-o permanentă mişcare:
• apar cuvinte noi, care denumesc realități noi;
• unele cuvinte nu se mai întrebuinţează, deoarece au dispărut realităţile denumite de ele.

Selectează din următoarele enunţuri cuvintele care nu se mai utilizează astăzi:
3 Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de Galaţi.

3 „În cetăţuie se aflau optsprezece plăieşi, trimişi de ispravnicul de Neamţ.” (Costache Negruzzi, Sobieski
şi românii)
3 „Stai, paşă, să piară azi unul din noi!” (George Coşbuc, Paşa Hassan)
7
€ Nu am știut sensul cuvântului stih, deoarece ….

€ Nu am știut sensul cuvântului poștalion, deoarece ….

.... nu mai există realitatea denumită de el.

.... a fost înlocuit de un cuvânt nou.

.... nu există în limba română.

40
Album De Familie
2
DESCOPERĂ!
Selectează din poezia Jocuri de Ana Blandiana două cuvinte care au acelaşi sens.

Găseşte două cuvinte cu acelaşi sens pentru substantivul foi.

Scrie cuvintele ilustrate alăturat. Indică felul sunetelor şi sensurile celor două cuvinte. Ce observi?
Căpşunile din poezia Anei Blandiana s-au jucat de-a literele şi au scris prima strofă din frunze. Cum vântul
trecea pe acolo, le-a mai adus o frunză. Iată ce a ieşit din al treilea vers: Şi jocul ar ţine cu lumile. Explică-i vântului cum s-a modificat sensul acestui vers.

NOIEMBRIE
L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
23
16 17 18 19 20 21 22 24 25 26 27 28 29
30
IMPORTANT
Cuvântul are conţinut şi formă.

Conţinutul este sensul sau înţelesul. Forma este reprezentată de sunete.

Scrie câte două enunţuri, în care cuvintele următoare să aibă sensuri diferite: braţ, a ascunde, rădăcină, a creşte.

Ilustrează, în câte două enunţuri, sensurile cuvintelor portocaliişi trandafirii.

Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti corect cuvintele neutilizate la exerciţiul 8.

Construieşte enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor: toc, dar, mai, liliac, lin, lună, corn.

Rescrie enunţurile, alegând cuvintele care se potrivesc în contextele date:
Am un orar / oral foarte încărcat.

Care este pronumele / prenumele tău?
Poezia Anei Blandiana este originară / originală.

Pepenii par nişte globi / globuri împărăteşti.

Îmi trebuie un atlaz / atlas geografic.

Mamuţii trăiau în era glaciară / glacială.

Nu fi insolent / indolent când le vorbeşti oamenilor în vârstă!

EXERSEAZĂ!
10 Imaginează o situaţie creată de confuzia termenilor lacună și lagună.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
41

Jocuri - Ana Blandiana • Comunicare orală
2
DESCOPERĂ!
Pe bănuţii nărăvaşi sunt scrise câteva cuvinte şi expresii. Stabileşte dacă există asemănări sau deosebiri între sensurile lor.

1
IMPORTANT
• Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită şi cu sens asemănător sau identic. Cuvintele care sunt sinonime reprezintă aceeași parte de vorbire.

Exemple:
€ substantive: zăpadă = nea;
€ adjective: folositor = util;
€ verbe: a veni = a sosi.

3 Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens.

3 Există sinonime şi pentru expresii: a-şi aduce aminte = a-şi aminti.

• Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită şi sens opus. Cuvintele care sunt antonime reprezintă aceeaşi parte de vorbire.

Exemple:
€ substantive: bucurie – tristeţe;
€ adjective: mare – mic;
€ verbe: a urca – a coborî.

3 Se pot forma antonime și cu ajutorul unor litere sau grupuri de litere ca: a-, i-, ne-, in- / im-, des- / dez-.

Exemple:
€ normal – anormal;
€ legal – ilegal;
€ ascultător – neascultător;
€ corect – incorect;
€ a coase – a descoase. a alerga a fugi a o lua la sănătoasa a o lua la picior a sta a înlemni a sta înfipt în pământ
42
Album De Familie
2
Precizează câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele expresii: aducere aminte, băgare de seamă, cu toate că, Domnia Sa, cu capul în nori, a tăia frunză la câini, a o lua la sănătoasa.

Formează antonime de la cuvintele: cert, exactitate, muritor, învins, a compune, a coase, organic.

Exemplu: cert ≠ incert
Rescrie, în caiet, doar cuvintele care nu sunt sinonime în seriile de mai jos:
3 isteţ, deştept, inteligent, aspru;
3 a înţelege, a pricepe, a uita, a se lămuri;
3 stimă, respect, merit, preţuire, consideraţie.

Scrie, în caiet, antonimele primului cuvânt, pentru fiecare din seriile de mai jos:
3 harnic – leneş, insolent, indolent, orgolios;
3 prieten – amic, inamic, duşman, vrăjmaş;
3 a umple – a goli, a încărca, a deşerta.

9 Într-un text de maximum 10 rânduri (70-100 de cuvinte), imaginează-ţi continuarea poveştii etiopiene, în care să folosești două perechi de sinonime şi două perechi de antonime. Subliniază-le.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
Indică sinonimul potrivit pentru verbul a fi din enunţurile următoare:
3 A fost odată ca niciodată.

3 Cât este kilogramul de mere?
3 Sunt zece ani de când te-ai născut.

3 Câţi kilometri sunt de la Braşov la Bucureşti?
4
Scrie câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text: veche, poveste, prin urmare, va izbuti, primul.

Găseşte antonime pentru următoarele cuvinte din text: puţin, să umple, sus, mic, întunericul.

Citeşte, cu atenţie, textul următor:
EXERSEAZĂ!
O veche poveste etiopiană ne arată cum un bătrân, care trăgea să moară, şi-a chemat la căpătâi cei trei fii şi le-a zis:
– Nu pot împărţi în trei ceea ce am. Ar însemna să vă dau fiecăruia dintre voi mult prea puţin. Am hotărât, prin urmare, să las tot ceea ce am, ca moştenire, aceluia dintre voi care se va dovedi cel mai îndemânatic şi cel mai isteţ. Adică celui mai bun dintre fiii mei. Am pus pe masă câte un ban pentru fiecare. Luaţi-i. Cel care va izbuti să cumpere cu acest ban ceva care să umple coliba va avea parte de toată moştenirea. Cei trei fii au plecat. Primul a cumpărat fân, dar n-a putut umple coliba decât pe jumătate. Cel de-al doilea fiu a cumpărat pene, dat tot n-a putut umple coliba până sus. Cel de-al
treilea fiu – care a şi avut parte de moştenire – n-a cumpărat decât un lucru mic de tot. O lumânare.

A stat până s-a lăsat întunericul, a aprins lumânarea şi coliba s-a umplut de lumină.

(Jean Carrière, Cel mai bun dintre fii)
43

Jocuri - Ana Blandiana • Comunicare orală
2
10 Într-o compunere de 50-80 de cuvinte, realizează o scurtă prezentare a familiei tale, incluzând cel puţin cinci termeni din câmpul lexical al gradelor de rudenie.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
DESCOPERĂ!
În fiecare coloană sunt scrise cuvinte şi expresii care aparţin unui anumit domeniu. Identifică domeniile, apoi scrie-le pe caiet.

.... .... .... .... .... pepene morcov fetiţă an roz caisă pătrunjel băiat secundă roşu căpşună ceapă fiică minut verde zmeură cartofi mamă veac maro portocală varză bunic secol galben lubeniţă curechi mamă-soacră fracţiune de secundă verzui
IMPORTANT
Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparţin aceluiaşi domeniu şi care au trăsături comune de sens.

Pe lângă aceste cuvinte, în câmpul lexical intră sinonimele lor şi expresiile care le conțin. Cuvintele care alcătuiesc un câmp lexical reprezintă toate aceeași parte de vorbire: substantive sau adjective sau verbe etc.

EXERSEAZĂ!
Scrie cinci cuvinte din câmpul lexical al şcolii.

Notează cinci termeni din câmpul lexical al substantivului toamna.

Include în câte un enunţ cinci verbe din câmpul lexical al comunicării.

Alcătuieşte cinci enunţuri, în care să incluzi cât mai mulţi
termeni din câmpul lexical al cuvântului carte.

Rescrie doar cuvintele care fac parte din câmpul lexical al literaturii: text narativ, idee principală, ghiozdan, zarzăr, idee secundară, temă, scriitor, prieten, cititor, carte, grădină, viaţă.

Alege intrusul din următorul câmp lexical: a alerga, a fugi, a o lua la sănătoasa, a sta pe gânduri, a o lua la fugă, a o lua la picior, a da bir cu fugiţii.

Clasifică animalele în trei grupe, menţionând cuvântul care motivează alegerea lor: tigru, ţânţar, leu, câine, cal, viespe, gărgăriţă, antilopă, oaie.

Precizează cuvântul care nu se potriveşte în seriile de cuvinte de mai jos:
3 bloc, casă, căscioară, căsoaie, căsuţă, vilă, locuinţă, maşină;
3 a picta, a desena, a merge, a sculpta, a dansa, a scrie;
3 val, picătură, vapor, apă curgătoare, mare, ocean, lac, râu;
3 jos, sus, împrejur, în depărtare, târziu, acolo, aici;
3 ureche, ochi, inel, mână, picior, nas, gură, gene, sprâncene.

Album De Familie
2
DESCOPERĂ!
Un robot a înregistrat în baza sa de date următoarele cuvinte auzite la vorbitorii limbii române: stomag, stomac, ghiuvetă, chiuvetă, sandală, sanda, eclere, ecleruri, ciocolate, ciocolăţi, cerșaf, cearşaf, foarfeci, foarfece. Unele dintre cuvinte însă îi creează erori de funcționare.

3 Corectează erorile, selectând dintre cuvintele înregistrate pe acelea pe care le consideri greșite.

3 Atenţie! Verifică-te cu ajutorul dicționarului de la sfârșitul manualului sau al Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
(DOOM2), deoarece orice greşeală duce la autodistrugerea robotului.

Robotul s-a întâlnit cu Ghiţă Pristanda, un personaj al scriitorului Ion
Luca Caragiale, care se plânge tot timpul: Famelie mare, renumeraţie mică... . El l-a descris astfel: „Pristanda e simpatic, dar incult.”
Explică-le colegilor de ce crezi că a ajuns robotul la această concluzie.

1
2
IMPORTANT
Limba literară se referă la aspectul îngrijit al limbii. Totuşi, din neştiinţă sau cu efecte stilistice, se folosesc incorect unele cuvinte.

EXERSEAZĂ!
Transcrie, în caiet, doar cuvintele scrise corect în fiecare dintre seriile următoare:
€ întrucât, într-ânsul, încât; neînnodat, reîntinerit, neânceput; a coborî, coborîre, coborâtor.

Alcătuieşte enunţuri cu forma corectă a cuvintelor scrise mai jos:
Notează, în caiet, cuvintele scrise corect în următoarele perechi:
Completează, pe caiet, enunţurile, scriind forma corectă a cuvintelor date în paranteză:
Regizorul (a turna) …. un film.

Muncitorii (a turna) …. asfaltul.

Muşchii (a se contracta) …. la efort.

Cei doi (a contracta) …. afacerea.

Luna (a se reflecta) …. în apă.

Bătrânul (a reflecta) …. la problemele sale.

€ casierie / caserie;
€ marfar / mărfar;
€ servici / serviciu;
€ abţibild / acţipild;
€ greşeală / greşală;
€ dezpădurire / despădurire;
€ preerie / prerie;
€ prooroc / proroc;
€ topogan / tobogan;
€ chebap / chebab.

€ descalifica / dezcalifica;
€ deszăpezire / dezăpezire;
€ conbate / combate;
€ bomboane / bonboane;
€ pamblică / panglică;
€ a place / a plăcea. stomag – stomac ghiuvetă – chiuvetă sandală – sanda eclere – ecleruri ciocolate – ciocolăţi cerșaf – cearşaf foarfeci – foarfece
45

Jocuri - Ana Blandiana • Comunicare orală
2
1
IMPORTANT
Unele cuvinte, deşi sunt păstrate în limbă, îşi schimbă sensul. Alte cuvinte şi-au schimbat forma.

EXERSEAZĂ!
Stabileşte, cu ajutorul unui dicţionar, sensul cuvintelor vechi, îngroșate în următoarele exemple din opere literare.

€ Sinan venise de tăbărî nu departe de strâmtoarea în care sta Mihai. (Nicolae Bălcescu)
€ Acest Roman vodă au descălecat târgul Romanul şi au mutat scaunul ţării la Roman.

(Axinte Uricariul)
€ Locuitorii ce vor fi pe moşiile boiereşti şi ale altora nu pot avea voie a se ridica fără voia stăpânului. (Mihail Kogălniceanu)
Lucrați în pereche! Selectați cuvintele a căror formă este diferită de cea din zilele noastre. Schimbaţi între voi caietele. Scrie, în dreptul cuvintelor selectate de colegul tău, forma de azi a cuvintelor.

€ Şi tainic genele le plec / Căci mi le împle plânsul. (Mihai Eminescu)
€ De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu. (Costache Negruzzi)
€ Tremurând ea licureşte şi se pare a se rumpe. (Mihai Eminescu)
€ Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri, / Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri. (Vasile Alecsandri)
€ Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare / Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.

(Vasile Alecsandri).
DESCOPERĂ!
Eşti copilot în maşina timpului și rolul tău este de a-i ajuta pe călătorii în timp să înţeleagă ce spun cei pe care îi întâlnesc.

€ Care crezi că sunt sensurile cuvintelor îngroșate în enunțurile de mai jos? Alege din coloana a doua cuvintele pe care le consideri potrivite. Consultă dicționarul de la sfârșitul manualului.

Nu te bucura aşa degrabă, că încă eşti nemernică pe aceste locuri [...]. (Ion Creangă) gură scrisoare veșnici vecini străină De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă, către tine / Nu din gură, ci din carte /
Că ne eşti aşa departe. (Mihai Eminescu)
Ah! Ce frumoase vorbe din rostul lui răsar. (George Coşbuc)
Pare că şi trunchii vecinici poartă suflete sub coajă. (Mihai Eminescu)
€ Caută, în dicţionarul de la sfârşitul manualului, sensul din prezent al cuvintelor îngroșate.

€ Alege forma actuală a cuvântului vecinici, din enunţul de mai jos:
46
Album De Familie
2
Albumul familiei mele
Citește etapele proiectului, apoi realizează albumul, folosindu-te de sugestiile date.

Ce vei face? Un album al familiei tale.

De ce vei face? Pentru a înțelege rolul pe care îl are familia în formarea ta, ca om.

Cum vei face?
3 Pe copertă, vei scrie titlul proiectului și numele tău cu litere interesante. Vei adăuga o imagine reprezentativă
(o fotografie cu familia ta, un desen etc.).

3 Pe prima pagină vei prezenta membrii familiei, menționând numele, gradul de rudenie și ocupația.

Adaugă o fotografie sau un desen cu fiecare.

3 A doua pagină îți este dedicată! Prezintă-te, așa cum ai făcut și cu ceilalți membri ai familiei. Scrie:
€ cum te numești;
€ câți ani ai;
€ cum arăți;
€ care sunt calitățile și defectele tale;
€ care este activitatea ta preferată;
€ care sunt îndatoririle tale în familie.

Adaugă o fotografie cu tine sau desenează un autoportret.

3 Pe a treia pagină vei descrie trei dintre activitățile preferate ale familiei tale, folosind enunțuri asertive.

3 Pe cea de-a patra pagină vei scrie cinci reguli ale familiei voastre, folosind exemplul de mai jos:
Numele surorii mele este Alexandra. Are ochii albaștri și părul blond. Ea este elevă în clasa a noua, la Liceul de Artă. Îi place să picteze și este foarte talentată.

Este inteligentă, înțelegătoare și îmi dă mereu sfaturi bune.

La noi în familie
1. Ne ajutăm la nevoie.

2. Ne respectăm unii pe alții.

3. ……………………......

4. ………………..……
5. …………………
3 Pe a cincea pagină vei scrie ce ai învățat de la fiecare dintre membrii familiei tale.

47

Proiect tematic - Albumul familiei mele • Comunicare orală
2
Duminică dimineața
Copiii noștri amândoi
Se urcă în pat
Între noi,
Ne scot de pe degete
Palidele inele,
Le duc la ochi
Și se uită la mama și tata
Printre ele
O, golul rotund al inelelor
Se umple atunci
De văzul copiilor luminos.

Și-n toată lumea
Nu există joc mai frumos.

(Grigore Vieru, Joc de familie)
Cu părul nins, cu ochii mici
Şi calzi de duioşie,
Aieve parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus după fus,
Din zori şi până-n seară;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la ţară...

Căta la noi aşa de blând,
Senină şi tăcută;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viaţa ei trecută.

De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminecii preasfinte...

(Șt. O. Iosif, Bunica)
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Pe copertă sunt scrise titlul, autorul și se regăsește o imagine sugestivă.

Fiecare pagină conține ceea ce prevede cerința.

Textele sunt scrise îngrijit.

Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.

Proiectul conține imagini sugestive.

Proiect tematic - Albumul familiei mele
3 A șasea pagină este cea a recunoștinței. Aici vei nota motivele pentru care le ești recunoscător celor din familia ta, folosind enunțuri precum:
Te prețuiesc, mamă, fiindcă .... .

Îți mulțumesc, dragul meu frate, pentru că .... .

Vă sunt recunoscător, bunicilor .... .

3 Pe ultima pagină, vei scrie, în 5-7 rânduri (50-70 de cuvinte), ce înseamnă familia pentru tine. Vei folosi structurile subliniate în textele de mai jos, care au ca temă familia:
Cum vei ști că ai reușit?
48
Album De Familie
2
Citește, cu atenție, textul următor:
M-am dus de sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori.

[...]
Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă
toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.

— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!
Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:
— Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie.

— Maior! strigă mândrul militar.

— Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă.

Explicația mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gât toba, pe care o trântește cât colo; asemenea și trâmbița. Apoi începe să comande:
— Înainte! marș!
Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava, aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un țipăt de desperare.

— Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava!
Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă.

— Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi
treacă și să te iert!
Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi trece; iar eu, după ce am luat dulceața, mă pregătesc să sorb din cafea...

(I.L. Caragiale, Vizită... – fragmente)
Ce temă a textului Vizită... de I.L. Caragiale este susținută de cuvintele-cheie de mai jos?
FIU MAMĂ COPILAȘ
1
49

Proiect tematic - Albumul familiei mele • Comunicare orală
2
Completează următoarele enunțuri cu informații din text:
€ Ionel Popescu are vreo .... anișori.

€ Dintre toate jucăriile, maiorul alege .... .

€ Doamna Popescu îl îndeamnă pe Ionel să se ducă dincolo pentru că .... .

€ Mama îi cere băiatului să o sărute ca să .... .

Așază în ordine următoarele idei principale extrase din text:
A. Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi trâmbiţa.

B. Băiatul necăjeşte servitoarea, fiind pe punctul de a-i răsturna tava.

C. Maiorul o sărută pe doamna Popescu, pentru a-i trece supărarea.

D. În jocul său, Ionel o loveşte pe mama sa în obraz.

E. Povestitorul face o vizită doamnei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei.

Identifică o altă temă în textul dat.

Alcătuiește planul dezvoltat de idei al textului.

Citește integral textul Vizită... de I.L. Caragiale.

Transcrie din text: a) un enunţ asertiv;
Scrie pentru fiecare personaj din text – Ionel, doamna Popescu, povestitorul – câte trei adjective care crezi că îi descriu cel mai bine personalitatea.

Prezintă în 10-12 rânduri (100-120 de cuvinte) datele pe care le consideri importante despre viața și opera lui I.L. Caragiale. Poți folosi un dicționar de scriitori, internetul sau o altă sursă de informare.

Imaginează-ți că Ionel ar fi un copil educat. Într-o compunere de 10-12 rânduri (100-120 de cuvinte), prezintă evenimentele, în această situație.

Rescrie, pe caiet, doar propozițiile simple de mai jos:
€ Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă.

€ Maiorul descălică.

€ Explicația mea prinde bine.

€ Madam Popescu se repede.

€ Mamei îi trece.

Modifică enunţul următor, astfel încât să devină propoziţie simplă:
În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava, aducând dulceață și cafele.

Explică rolul semnelor de punctuaţie din fragmentul de mai jos:
Alege un personaj al cărui comportament ți se pare cel mai apropiat de felul tău de a fi. Justifică-ți alegerea în 2-3 rânduri (20-30 de cuvinte).

7 b) un enunţ interogativ;
Maiorul descalică, scoate de după gât toba, pe care o trântește cât colo; asemenea și trâmbița.

Apoi începe să comande:
— Înainte! marș! c) un enunţ exclamativ; d) un enunţ imperativ.

RECAPITULARE
50
Album De Familie
2
Scrie câte două enunţuri, în care cuvintele următoare să aibă sensuri diferite:
Pornind de la imaginile de mai jos, alcătuiește câte două enunţuri prin care să ilustrezi sensurile cuvintelor război și dar.

Găseşte antonimele următoarelor cuvinte din text: răspund, ger, dincolo, primește, furia, puternică.

Alcătuieşte câmpul lexical al jucăriilor pe care le are Ionel.

Lucrați în pereche! Fiecare va selecta din text cinci cuvinte a căror formă e diferită de cea din zilele noastre.

Schimbaţi între voi caietele. Scrie, în dreptul cuvintelor alese de colegul tău, forma lor actuală.

Numește vorbitorii din situația de comunicare prezentată în textul de mai sus. a) Citește, cu atenție, următoarea secvență selectată din textul dat:
Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:
— Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie. b) Notează, în caiet, cu A (adevărat) / F (fals) numărul regulii identificate în secvența citată (Exemplu: IV – F):
I. Vizitatorul propune o temă de discuție adecvată situației în care se află.

II. Intervenția lui este prea lungă.

III. Vorbitorul a așteptat momentul potrivit să ia cuvântul. a) Recitește, cu atenție, următoarea secvență din text: Tocmai! zic eu. ... o puternică lovitură de spadă. b) Lucrați în echipă! Discută cu alți doi colegi și stabiliți împreună răspunsurile la întrebările următoare:
Ce informație a vrut să transmită vorbitorul? Ce informație a reținut ascultătorul? c) Citește, dintre detaliile selectate mai jos, pe acelea care v-au ajutat în formularea răspunsului:
€ Explicația mea prinde bine.

€ Maiorul descalică, scoate de după gât toba, pe care o trântește cât colo; asemenea și trâmbița.

€ Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale.

€ ... și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt...

€ ... se repede asupra inamicului.

€ ... madam Popescu, [...], primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă. d) Împreună, după ce ați stabilit rolul fiecăruia, prezentați oral produsul vostru. e) Fă aprecieri asupra răspunsurilor date de alți colegi. Utilizează următoarele formule pentru exprimarea aprecierilor: mi-a plăcut / nu mi-a plăcut; sunt de acord / nu sunt de acord.

Alege din coloana B sinonimul potrivit pentru fiecare dintre cuvintele din coloana A:

17 a face a sta gât inamic clipă
ţipăt nebunii explicație strigăt moment dușman lămurire obrăznicii prieten
A B
51

Proiect tematic - Albumul familiei mele • Comunicare orală
2
Peste drum era magazinul de jucării „Scufiţa roşie”, pe care îl visam şi noaptea. Era pentru mine un loc feeric1
. Cum ajungeam la Obor2
, o târam pe mama înăuntru. Intram într-o încăpere lungă şi scundă, mirosind îngrozitor a petrosin3

Podelele erau cafenii-stacojii şi lumina care se strecura prin vitrine era cu
totul insuficientă. Abia când înaintai adânc în spaţiul acela gol, dădeai de tejghea şi de rafturile cu jucării. Mă uitam pierdută la păpuşile de toate mărimile îmbrăcate în bucăţi grosolane de pânză. Cele mai multe erau din cârpă, doar cu capetele dintr-un fel de ipsos care se ciobea foarte repede şi cu părul de ață neagră, galbenă sau cafenie. Erau totuşi şi păpuşi din cauciuc, înfăţişând nişte negrese cârlionţate. Erau căluţi albi, cu şa de pânză lăcuită, roşie ca flacăra, urşi galbeni şi cafenii, păsări mecanice de tablă. Mereu se aflau pe tejghea cinci-şase jucării care ţopăiau, săreau, băteau toba, maşinuţe care înaintau prin frecare, rachete care scoteau scântei din coadă. Mama îmi cumpăra de obicei jocuri ieftine, ca acela în care trebuia să reconstitui scene din „Albă-ca-zăpada”, „Cenuşăreasa”, „Crăiasa zăpezilor”, îmbinând bucăţele de carton de forme ciudate. Mă plictiseam repede de ele pentru că învăţasem să refac dreptunghiurile acelea şi pe dos, fără să mai ţin seama de desene, doar după formele cartonaşelor. Îmi mai lua şi cartonaşe pentru cusut, desenate în culori şi găurite. Nu aveai decât să treci cu acul cu aţa prin găurelele alea, aţă maro, albastră, galbenă sau roşie. Conturam astfel ciobănaşul cu oiţa sa, tractorul, băiatul şi fata ţinându-se de mână, stilizaţi frumos, fluturele. Mereu ieşeam plângând de la „Scufiţa roşie”.

(Mircea Cărtărescu, REM)
1 feeric, -ă, adj. Minunat, încântător.

2 Obor – Cartier în București.

3 petrosin s.n. Lichid incolor, ușor inflamabil, obținut dintr-un amestec de benzine ușoare, folosit mai ales în gospodărie.

Scrie răspunsurile pentru cerințele de mai jos:
A (30 p.)
Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:

Formulează o idee principală și două idei secundare pe baza textului-suport.

Explică în 10-15 cuvinte de ce fetiţa ieşea mereu plângând de la Scufiţa roşie.

Imaginează-ți ce simte mama fetiței. Prezintă, în 4-6 rânduri (40-60 de cuvinte), experiența descrisă în text din perspectiva mamei.

Tema textului jucării
Cuvânt-cheie copilăria
Cu ajutorul săgeților, reconstituie perechile:
52
Album De Familie
2
Transcrie din text un enunţ asertiv.

Imaginează-ți următoarea situație de comunicare orală: intri într-un magazin de jucării împreună cu unul dintre părinți și îți dorești una dintre jucăriile ilustrate în dreapta. a) Scrie un text, de 5-8 rânduri (50-80 de cuvinte), în care
te adresezi părintelui tău și în care îți exprimi dorința, arătând de ce alegi acea jucărie.

AUTOEVALUARE ELEV EVALUARE PROFESOR punctaj punctaj
3 Cum consideri că te-ai descurcat la această evaluare: foarte bine, bine, suficient sau insuficient? Bifează căsuța corespunzătoare.

3 Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic. Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii.

5
10
6
7
8
9
Transformă enunţul transcris la exerciţiul anterior, într-unul interogativ.

Rescrie enunţul / enunțurile care explică rolul virgulelor din fragmentul: Conturam astfel ciobănaşul cu oiţa sa, tractorul, băiatul şi fata ţinându-se de mână...

€ Primele două virgule separă termenii unei enumerații.

€ Prima virgulă separă un cuvânt care arată adresarea.

€ Ultimele două virgule separă vorbele personajului de vorbele povestitorului.

B (30 p.)
C (30 p.)
Completează corespunzător enunţul:
€ Propoziţia dezvoltată Peste drum era magazinul de jucării „Scufiţa roşie” se transformă într-una simplă, dacă eliminăm următoarele cuvinte: ....

Notează în dreptul enunțurilor, rescrise pe caiet, A (adevărat) sau F (fals). a) Sinonimul pentru cuvântul înăuntru din text este departe. b) O pereche de antonime din text este: intram – ieșeam. c) Alcătuiește câmpul lexical al jucăriilor pe care le vedea fetiţa în magazin. b) Completează următoarele enunțuri referitoare la situația de comunicare creată de tine.

€ Vorbitorul este ...., iar ascultătorul este .... .

€ Informația generală pe care o oferi este …., iar detaliul pe care îl precizezi este .... . c) Încercuiește cuvântul-cheie / cuvintele-cheie din comunicarea ta:
� jucărie; � te rog; � dorință.

3
53
33
Vei identifica stările vorbitorilor dintr-un text audiat și ale vorbitorilor din fața ta.

Vei exprima emoțiile potrivite mimând diferite situații de comunicare propuse.

Vei face aprecieri asupra intonației, expresiei feței și gesturilor unui coleg.

Te vei antrena în dialoguri simple, pentru a descoperi mesajul textului, lucrând în grup sau în pereche.

Vei redacta o compunere descriptivă pe o temă dată.

Vei transcrie scurte texte sau fragmente.

Vei observa componența alfabetului limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar.

Vei identifica, în exerciții diverse, tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală.

Vei observa rolul personificării și al comparației în conturarea sensurilor neobișnuite ale unor cuvinte.

Vei identifica modul în care aceeași temă se regăsește în texte diferite.

Vei observa rolul accentului și al corespondenţei sunet-literă în scrierea și receptarea unui text.

Vei ilustra atitudinile și emoțiile prin folosirea de emoticoane.

Vei identifica informații esențiale sau de detaliu și comportamentele care exprimă emoții din texte monologate.

Vei identifica intonația, expresia feței și gesturile potrivite în situații de comunicare date.

Vei observa comportamentele şi atitudinile de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire.

Vei redacta texte scurte pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice.

Vei analiza constant scrierea unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii.

Vei fi atent / ă asupra propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând achiziţiile fonetice de bază.

Vei identifica informaţii importante din texte literare și nonliterare.

Vei manifesta interes și îți vei focaliza atenţia în timpul lecturii unor texte pe teme familiare.

Vei respecta convenţiile ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintactico-morfologice în interacţiunea verbală.

Vei redacta un text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme.

54
Leagănul Dorului
3
O, rămâi, rămâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu știu să le-ascult;
În al umbrei întuneric
Te asamăn unui prinț,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri și cuminți;
Și prin vuietul de valuri,
Prin mișcarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cârdului de cerbi;
Eu te văd răpit de farmec
Cum îngâni cu glas domol,
În a apei strălucire
Întinzând piciorul gol
Și privind în luna plină
La văpaia de pe lacuri,
Anii tăi se par ca clipe,
Clipe dulci se par ca veacuri.

Astfel zise lin pădurea,
Bolți asupra-mi clătinând;
Șuieram l-a ei chemare
Ș-am ieșit în câmp râzând.

Astăzi chiar de m-aș întoarce
A-nțelege n-o mai pot...

Unde ești, copilărie,
Cu pădurea ta cu tot?
Mihai Eminescu (1850–1889) a fost poet, jurnalist, prozator. Este considerat poetul naţional al României și unul dintre marii clasici ai literaturii noastre.

Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poeziile Luceafărul,
Lacul, Floare albastră sau Revedere, basmul Făt-Frumos din lacrimă și nuvela
Sărmanul Dionis.

Lectură
55

O, rămâi - Mihai Eminescu • Lectură
3
EXPLOREAZĂ TEXTUL!
Scrie câte un enunț în care să precizezi titlul și autorul textului citat.

Precizează, oral, forma actuală a cuvintelor asamăn și naltei.

Scrie sinonimele potrivite pentru sensul din text al termenilor: doruri, mișcarea, taină, văpaia, clipe, șuieram, chemare.

Cui crezi că îi aparțin cele două „voci” prezente în poezie? Indică, prin răspunsuri orale, variantele pe care le consideri corecte.

Notează câte un antonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: rămâi, cuminți, gol, râzând, tot.

Alcătuiește, în scris, un enunț în care cuvântul mai să fie folosit cu alt sens decât cel din ultima strofă.

Transcrie din poezie un enunț imperativ, unul asertiv și unul interogativ.

Găsește în text un cuvânt-cheie potrivit pentru una dintre temele alese.

Transcrie, în caiet, grupurile de cuvinte care se referă la elementele naturii și caracteristicile lor.

Ce semnificație are cuvântul dulci din versul Clipe dulci se par ca veacuri? Precizează oral răspunsul corect:
În multe dintre poeziile lui Mihai Eminescu, elementele naturii îl ocrotesc pe copil și îl ajută să descopere
tainele lumii. Citește și alte două texte ale sale, Revedere și Ce te legeni..., pentru a descoperi elementele ce alcătuiesc universul copilăriei poetului și întregesc leagănul dorului eminescian.

Așază elementele naturii identificate în poezie, într-unul dintre următoarele câmpuri lexicale, notându-le pe caiet în culori diferite:
€ câmpul lexical al apei: ….

€ câmpul lexical al vegetației: ....

Notează în caiet, alegând din lista de mai jos, două teme identificate în poezie.

IUBIREA
COPILĂRIA
FAMILIA
TIMPUL
ISTORIA
NATURA
Recitește poezia și identifică oral o pereche de sinonime.

4 primele cinci strofe redau: a) trecătoare; în ultimele două strofe se recunoaște: a) cuvintele mamei b) cuvintele copilăriei c) cuvintele pădurii d) cuvintele copilului de altădată a) vocea poetului care își exprimă dorul copilăriei b) vocea copilului îndrăgostit de pădure c) vocea codrului b) frumoase; c) îndepărtate; d) pierdute.

€ câmpul lexical al animalelor: ....

€ câmpul lexical al planului cosmic: ....

56
Leagănul Dorului
3
Ce îi cere pădurea copilului?
Scrie, în caiet, cuvinte și grupuri de cuvinte care să redea trăsăturile copilului, așa cum se desprind din versurile citate. Observă modelul de mai jos:
Lucrați în pereche!
• Formulați în scris răspunsuri la următoarele întrebări:
€ De ce numai pădurea știe să asculte dorurile copilului?
€ De ce adultul care duce dorul copilăriei nu ar mai putea înțelege cuvintele pădurii?
€ Ce răspuns ați oferi voi la întrebarea din finalul poeziei?
• Prezentați în fața clasei, pe rând, răspunsurile formulate.

• Ascultă răspunsurile date de ceilalți colegi. De ce crezi că nu ați răspuns toți la fel?
Citește fiecare grupaj de versuri din prima coloană. Alege, din a doua coloană, cuvântul care consideri
tu că definește atitudinea pădurii față de copil:

Te asamăn unui prinț frumos
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri și cuminți
Eu te văd răpit de farmec
Cum îngâni cu glas domol
În a apei strălucire
Întinzând piciorul gol
Și privind în luna plină
La văpaia de pe lacuri
Șuieram l-a ei chemare
Ș-am ieșit în câmp râzând.

IMPORTANT
În opera literară, cuvintele ascund sensuri neobișnuite. De aceea, o creație artistică poate fi interpretată diferit de către cititori, în funcție de experiența personală și de sensibilitatea fiecăruia. Să citești înseamnă, așadar, să iei parte la captivantul și emoționantul joc al sensurilor.

EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE! a) Ale tale doruri toate
Numai eu știu să le-ascult... b) În al umbrei întuneric
Te asamăn unui prinț... c) Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cârdului de cerbi... d) Eu te văd răpit de farmec
Cum îngâni cu glas domol... e) Astfel zise lin pădurea,
Bolți asupra-mi clătinând... grijă prietenie (căci doar prietenului îi împărtășește secrete) înțelegere admirație protecție duioșie
A B
57

O, rămâi - Mihai Eminescu • Lectură
3
19
20
Să pătrundem împreună în Pădurea de semnificații!
În coroana fiecăruia dintre arborii de mai jos, vei găsi câte o grupare de versuri din poezia O, rămâi, de
Mihai Eminescu. Unele sunt însoțite de explicații, altele așteaptă să le completezi.

Desenează pe o foaie separată acești arbori, cărora le poți alătura și alții, adăugând interpretările tale, și creează-ți astfel propria Pădure de semnificații.

Gândește-te la locul în care ai copilărit. Ce sentimente îți trezește? Realizează o lucrare artistică – o poezie, o compunere, un desen, o pictură, un colaj, o fotografie, un obiect meșterit de tine, un cântec – cu titlul
„Leagănul dorului meu”.

O, rămâi, rămâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Nostalgică, pădurea roagă copilul să-i rămână alături, să nu se înstrăineze, pentru că numai ea poate să-l înțeleagă și să-l ocrotească.

Te asamăn unui prinț,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri și cuminți
Copilul este asemănat cu un prinț din basme, care descoperă, pas cu pas,
tainele naturii.

Astăzi chiar de m-aș întoarce
A-nțelege n-o mai pot... Șuieram l-a ei chemare
Ș-am ieșit în câmp râzând.

Eu te fac s-auzi în taină
Mersul cârdului de cerbi;
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
58
Leagănul Dorului
3
DESCOPERĂ!
Ce trăsături neobișnuite are pădurea în poezia O, rămâi?
Completează-le pe caiet, pe o ramură asemănătoare celei alăturate.

Încercuiește-le pe cele atribuite de obicei oamenilor.

De ce crezi că poetul aseamănă pădurea cu o ființă umană?
Ce sentiment față de natură este subliniat astfel? Răspunde oral.

Alege două personificări care te-au impresionat în mod deosebit și explică-le în câte 20-30 de cuvinte.

Gândește-te la un obiect din camera ta, la un animal preferat și la un fenomen al naturii. Alcătuiește câte un enunț în care să le prezinți, folosind procedeul personificării.

Citește cu atenție textele de mai jos și transcrie în caiet personificările:

IMPORTANT.
Personificarea este un procedeu artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor fiinţe necuvântătoare, unor obiecte sau unor fenomene ale naturii: Visează plopul nemișcat, în soare (George Topîrceanu).

EXERSEAZĂ!
„Copacii își schimbau locul dintr-o clipă într-alta și păreau a se-ndesi văzând cu ochii, punându-se parcă dinadins în drumul nostru, ca să ne facă s-o luăm pe unde voiau ei.” (Florin Bican, Și v-am spus povestea așa – Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși)
„Vântul ăsta e băiat ?
N-are șapcă, n-are barbă?
Vrei să-l tragi puțin de păr,
Și, când colo, rupi o iarbă.

Vântul are păr tăiat?
E băiat, într-adevăr?
Sigur, vântul e băiat!
Mi-ar plăcea să fie fată,
Mi-ar plăcea și să se vadă.

Vreau să ne jucăm un pic,
Dar din vânt nu văd nimic.”
(Constanța Buzea, Vântul are păr tăiat)
„Și cum sta el în cumpene, să-l ia, să nu-l ia, calul se și scutură de trei ori, și îndată rămâne cu părul lins-prelins și tânăr ca un tretin, de nu era alt mânzoc mai frumos în toată herghelia. Și apoi, uitându-se
țintă în ochii fiului de crai, zice:
— Sui pe mine, stăpâne, și ține-te bine!”
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
„În casă tac toate. Un singur covor
Atacă, pe nas, uvertura.

Și cărțile toate-l urmează în cor,
Începe să cânte întregul decor,
Ceasornicul bate măsura.”
(George Topîrceanu, Fantezie de toamnă)
59

Personificare • Lectură
3
DESCOPERĂ!
Recitește primele cinci strofe din poezia
O, rămâi. Unește, pe caiet, elementele din prima coloană cu cele care le corespund din coloana a doua:
Citește cu atenție textele de mai jos și transcrie în caiet comparațiile identificate. Subliniază cu o linie termenul folosit cu sens obișnuit, cu două linii termenul folosit cu sens neobișnuit și pune într-un chenar cuvântul / cuvintele de legătură:
Gândește-te la trei calități ale tale și găsește câte o comparație potrivită, apoi completează în caiet enunțurile date. Exemplu: Sunt rapid ca o săgeată.

Numește oral asemănările pe baza cărora au fost alăturați termenii din perechile de mai sus.

IMPORTANT
Comparația este un procedeu artistic prin care, pe baza unor trăsături comune, se alătură doi termeni, cu scopul de a-l evidenţia pe primul. Cel dintâi este folosit cu sensul său obișnuit, iar cel de-al doilea se folosește cu un sens neobișnuit. Aceștia sunt uniți prin cuvinte sau grupuri de cuvinte specifice: ca, la fel ca, asemănător cu, asemenea, precum.

Exemplu: Priviţi cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată! (Vasile Alecsandri)
„Însă vântul răcorit
Din zbor iată se opreşte;
Ca drumeţul ostenit
El acum se odihneşte.”
(V. Alecsandri, Vântul de la miazăzi)
„— A fost odată un împărat mare, mare...

— Cât de mare?
— Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii...”
(Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica)
„Tii! Dar multe nu știți voi, copii! Repede la circul cel mai înalt să vă îmbogățiți cunoștințele în asalt.

Aici e ca la teatru, înțelegi totul dacă ești cu ochii în patru. Cântă muzica, spectatorii au înlemnit: programul e nemaipomenit.” (Marin Sorescu, Scamatorii, scamatorii, scamatorii)
„Şi e linişte pe dealuri
Ca-ntr-o mănăstire arsă;
Dorm şi-arinii de pe maluri
Şi căldura valuri-valuri
Se revarsă.”
(George Coșbuc, În miezul verii) copilul anii copilăriei clipele dulci clipe zile veacuri un prinț cu ochi negri și cuminți
EXERSEAZĂ!
Sunt …. precum ….

Sunt …. asemenea ....

Sunt …. ca ….

60
Leagănul Dorului
3
DESCOPERĂ!
Imaginează-ți trăirile tale ca pe fumurile albe ce se ridică din coșurile caselor iarna: nu le poți atinge, dar ele există și, deși te pot copleși, te părăsesc risipindu-se în văzduh. Compară trăirile tale cu alte fenomene / elemente ale naturii și numește asemănările pe baza cărora le-ai asociat.

Numește, oral, tipul de enunț pe care îl reprezintă fiecare exemplu de la exercițiul anterior. Precizează semnul de punctuație care te ajută la identificare.

Ascultă încă o dată înregistrarea poeziei! Ce intonație are fiecare enunț selectat la exercițiul 2? Redă-o și tu repetând versurile!
Observă, cu ajutorul unei oglinzi, propria mimică și propriile gesturi când reciți versurile date. Desenează, în coloana a treia de la exercițiul 2, câte un emoticon care să redea mimica potrivită.

Ascultă poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri. a) Privește imaginea de mai jos: pe fumurile albe sunt scrise cuvintele care denumesc trăirile sufletești
transmise de poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri.

IMPORTANT
Fie că sunt pozitive (bucuria, interesul, surprinderea) sau negative (tristețea, furia, frica, disprețul sau rușinea), emoțiile sunt stârnite de situațiile în care ne aflăm. Deseori, oamenii le exprimă cu ajutorul cuvintelor. Nu trebuie să fii poet ca să îți dezvălui emoțiile. Trebuie să le identifici, să alegi cele mai potrivite cuvinte și cea mai potrivită intonație pentru a le exprima. Te ajută (chiar fără să vrei!) expresia feței
(mimica) și gesturile.

teamă admirație surprindere uimire b) Notează, într-un tabel asemănător celui de mai jos, cuvintele din imagine, potrivindu-le cu enunțurile din a doua coloană.

Emoțiile poetului Exemple Emoticon
În păduri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
O! tablou măreț, fantastic!
(...) crivățul pătrunde, scoțând note-ngrozitoare.

Dar ce văd?...

E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!
Comunicare orală
Exprimarea emoțiilor
61

Exprimarea emoțiilor.
• Comunicare orală
3
EXERSEAZĂ! a) Deseori, în exprimarea scrisă prin sms sau chat, pentru a ne exprima trăirile, utilizăm emoticoane în locul cuvintelor. Asociază fiecărui emoticon un cuvânt potrivit:
Primul elev: Imaginează-ți că ești unul dintre copiii din tablourile de mai jos. Transmite-i colegului / colegei de bancă emoțiile trăite, folosind câte un enunț asertiv, exclamativ, respectiv interogativ. b) Alcătuiește câte un enunț în care să îți exprimi emoțiile în următoarele situații:
€ când ești înfrânt de partenerul de joc;
€ când iei nota 10;
€ când ai auzit o glumă bună;
€ când tocmai ai văzut un film lăudat de colegi;
€ când afli că nu ai voie să ieși la joacă pentru că nu ai terminat temele;
€ când primești un cadou de ziua ta de la cineva apropiat.

Model: Dane, sunt foarte trist că am pierdut partida!
Citește, în fața clasei, enunțurile având tonul, intonația, mimica și gesturile potrivite!
6
7
€ încântare
€ furie
€ uimire
€ teamă
€ amuzament
€ tristețe
Model: De mult timp îmi doream să văd un răsărit la malul mării. Cât de frumos e soarele! Bucuria pe care o simt e cântecul mării sau victoria zilei asupra nopții?
Al doilea elev: Ascultă cu atenție prezentarea colegului tău / colegei tale. Apreciază modul în care a realizat exercițiul, încercuind varianta potrivită din următoarea grilă (pe care o vei copia în caiet):
Enunțul surprinde situația din imagine? are intonația potrivită? este în acord cu expresiile feței? este în acord cu gesturile? asertiv da / nu da / nu da / nu da / nu exclamativ da / nu da / nu da / nu da / nu interogativ da / nu da / nu da / nu da / nu
TOTAL da: nu:
Având în vedere rezultatul obținut, numește un punct
tare al prezentării colegului tău și un punct care are nevoie de îmbunătățiri.

Test
62
Leagănul Dorului
3
Doamna profesoară de limba și literatura română a verificat compunerile descriptive ale copiilor despre un loc familiar. Dintre toate, i-a atras atenția cea de mai jos. Citește-o cu atenție, apoi răspunde cerințelor.

Care este titlul compunerii? Arată de ce consideri că este un titlu potrivit.

Identifică paragrafele corespunzătoare introducerii, cuprinsului și încheierii din compunerea de mai sus.

Stabilește ce informații cuprinde introducerea, orientându-te după întrebările: cine?, ce face?, când?, unde?.

Identifică detaliile specifice fiecărui loc din camera lui Radu.

Numește emoțiile care îi sunt provocate de aspectul camerei.

Numește faptele care sunt prezentate în încheiere. Ce emoție simte acum Radu?
Numește, respectând ordinea în care apar în cuprins, locurile pe care le privește Radu în camera sa. Stabilește cum sunt ele prezentate, alegând din variantele următoare pe cele potrivite:

AMINTEȘTE-ȚI! a) de sus în jos; b) de jos în sus; c) de la stânga la dreapta; d) din plan depărtat în plan apropiat; e) din plan apropiat în plan depărtat.

Camera lui Radu
Sosit de la școală, Radu se aruncă în patul nefăcut din camera sa. Privește plictisit la ceasul telefonului: este ora 14. Are două ore de libertate, până când vor sosi și părinții de la serviciu.

Stă așa, degeaba. Întins pe spate, privește tavanul alb. Își imaginează că ar fi pagina goală de pe ecranul calculatorului. Hm! Asta îi aduce aminte că are de făcut un proiect pentru mâine... Necăjit de gând, Radu se rostogolește pe o parte. Priveliștea îl întristează și mai tare: pe birou, creioane, pixuri, caiete și cărți sunt de-a valma, iar pe rafturile micii sale biblioteci, mașinuțele tronează răsturnate ca după un raliu la care toate autoturismele au ieșit în decor. Simte cum, de rușine, i se aprind obrajii. Cu privirea plecată, descoperă alt dezastru: pe covor, șosete desperecheate, pantaloni aruncați, CD-uri cu jocuri căzute din suportul lor și ambalajul de la un pachet de biscuiți mâncați ieri. Lângă fotoliu, laptopul deschis de dimineață clipește de la câte mesaje cer să fie citite. Pot să mai aștepte...

Se ridică din pat: mai e o oră și jumătate până să vină mama. Timp suficient să demonstreze că e băiat mare!
Redactare
63

Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scrier.
• Redactare
3
Scrie în ordine următoarele enunțuri pentru a reconstitui etapele pe care elevul le-a respectat când a întocmit planul compunerii descriptive: a) A fixat locul și timpul prezentării.
b) A stabilit o încheiere din care să se desprindă o învățătură / un mesaj.
c) Și-a imaginat emoțiile pe care le are privitorul.
d) A ales tema compunerii: prezentarea camerei unui copil.
e) A hotărât din perspectiva cui să realizeze prezentarea, alegând între persoana I sau persoana a III-a.
f) A ales detaliile cu ajutorul cărora va reda imaginea fiecărui loc prezentat.
g) A stabilit ce locuri din cameră va prezenta.
h) A hotărât ordinea în care va prezenta locurile (departe-aproape, sus-jos etc.)
i) A ales un titlu potrivit.

Elevul a fost notat cu 10 pentru această compunere. Notează, în caiet, criteriile / motivele din tabelul de mai jos pentru care crezi că a primit această notă.

Compunerea respectă tema. Este evident că a întocmit întâi un plan. Exprimarea e corectă și frumoasă.

Titlul este potrivit pentru conținutul dat.

Informațiile sunt prezentate logic. Compunerea e scrisă citeț, fără ștersături, adăugări și tăieturi.

Textul are introducere, cuprins, încheiere.

Detaliile creează imagini expresive. Nu sunt greșeli de ortografie și / sau punctuație.

IMPORTANT
În elaborarea unei compuneri, este important să respecți următoarele etape:
I. Stabilește despre ce vei scrie!
II. Propune un titlu potrivit!
III. Întocmește planul compunerii. Stabilește în detaliu ce scrii în introducere, cuprins și încheiere!
IV. Recitește compunerea pentru a verifica logica enunțurilor și corectitudinea exprimării, a punctuației și a ortografiei!
V. Rescrie textul în forma finală! a) Imaginează-ți că ești mama / tatăl lui Radu. Obosită / obosit, ai venit acasă de la serviciu. Copilul te așteaptă bucuros în pragul camerei. b) Realizează planul unei compuneri în care să prezinți camera lui Radu, așa cum arată acum, respectând etapele identificate la exercițiul 5. c) Ține cont de sugestiile următoarei introduceri propuse: E amiază.

Abia am sosit de la serviciu. Radu mă așteaptă în pragul camerei.

Zâmbetul lui luminos promite o surpriză. Se dă deoparte și... ce-mi văd ochii? d) Vei prezenta aceleași locuri din cameră, dar detaliile care le caracterizează vor fi altele. e) Scrie compunerea respectând planul alcătuit și continuând introducerea de la punctul c). f) Schimbă caietul cu colegul tău de bancă și subliniază cu un creion de altă culoare greșelile identificate.

Oferă-i sfaturi, dacă este cazul. Rescrie un paragraf din compunerea ta ținând cont de sugestiile colegului.

EXERSEAZĂ!
64
Leagănul Dorului
3
DESCOPERĂ!
La Ipotești, în județul Botoșani, se află Casa memorială Mihai Eminescu – un muzeu amenajat în satul în care a copilărit poetul. Îți dorești să o vizitezi, împreună cu ceilalți colegi de clasă, pentru a afla mai multe despre viața și opera marelui scriitor. Sub îndrumarea unui adult, puteți alege un tren care să ajungă la Botoșani, pentru ca apoi să vă puteți îndrepta către Ipotești.

€ Pentru a călători civilizat și în siguranță, trebuie să respecți câteva reguli importante!
€ Citește cu atenție regulamentul de mai jos și răspunde în scris cerințelor. a) Află, consultând dicționarul, ce sens au cuvintele și structurile următoare:
€ să aibă în posesie;
€ legitimaţie valabilă de călătorie;
€ persoană cu mobilitate redusă;
€ contravenție. b) Alcătuiește câte o propoziție cu fiecare dintre aceste cuvinte și structuri.

Completează în caiet enunțurile următoare: a) Textul conține .... reguli. b) Nu am voie să urc sau să cobor din tren atunci când .... . c) Trebuie să-mi așez bagajul în .... . d) Ca pasager, nu am voie să forțez .... . e) O regulă pe care nu o înțeleg este .... . f) Consider că cea mai importantă regulă pentru siguranța mea este .... .

REGULAMENT
1. În timpul călătoriilor cu trenul, pasagerii sunt obligaţi să aibă în posesie o legitimaţie valabilă de călătorie.

2. Urcarea sau coborârea călătorilor în şi din tren după plecarea trenului este strict interzisă.

3. Deblocarea şi deschiderea uşilor de urcare / coborâre în timpul mersului sunt strict interzise.

4. În timpul călătoriei cu trenul este interzisă sprijinirea călătorilor de uşile de urcare / coborâre.

5. Pentru a nu afecta condiţiile de confort, pasagerii sunt rugați să depoziteze bagajele în spaţiile special amenajate.

6. În timpul călătoriei, pasagerii sunt rugaţi să nu forţeze sistemele pentru deschiderea şi asigurarea geamurilor, să nu intervină la panourile electrice și să nu acţioneze frânele de mână.

7. Este interzisă aruncarea obiectelor de orice fel pe fereastră sau pe uşa vagonului.

8. Pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă se pot asigura gratuit servicii specifice de asistență.

9. Acţionarea semnalului de alarmă din tren fără motiv este interzisă şi constituie contravenţie; orice abuz va fi pedepsit.

10. Distrugerea, degradarea echipamentelor din dotarea vagoanelor de călători constituie contravenție și se sancţionează conform legii.

Textul nonliterar • Redactare
3
Transcrie doar enunțurile adevărate dintre cele de mai jos:
a) Pasagerii sunt obligaţi să aibă în posesie o legitimaţie valabilă de călătorie.
b) Este necesară deblocarea şi deschiderea uşilor de urcare / coborâre în timpul mersului.
c) Este permisă aruncarea obiectelor de orice fel pe fereastră sau pe uşa vagonului.
d) Pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă se pot asigura contra cost servicii de asistență.
e) Este permisă acţionarea semnalului de alarmă în caz de urgență.
f) Se sancționează distrugerea echipamentelor din dotarea vagoanelor de călători.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte 4-5 elevi.

€ Alături de colegii din echipa ta, formulează cinci reguli pentru a asigura comportamentul civilizat în clasă.

€ Folosiți cuvinte din câmpul lexical al clasei.

€ Unul dintre voi va prezenta cele cinci reguli în fața colegilor.

După ce ați aflat propunerile tuturor, alegeți împreună
10 reguli care să alcătuiască Regulamentul clasei.

Scrieți-l caligrafic sau redactați-l în format electronic, apoi afișați-l în sala de clasă.

IMPORTANT
Nu toate textele au rolul de a emoționa cititorul. Unele oferă date exacte, reale, cu scopul de a informa, de a convinge sau de a impune o regulă ce trebuie respectată. Acestea se numesc texte nonliterare.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
Regulamentul clasei
4 Citește următorul text și răspunde în scris cerințelor:
• După ce spectacolul a început, nu mai ai voie să intri în sală. Pentru că este întuneric, se produce zgomot și poți deranja alți spectatori.

• Când ajungi în sala de spectacol, te rugăm să îți închizi sau să îți pui telefonul pe profilul silențios.

Credem că ți-ar prinde bine să te „deconectezi” puțin și, astfel, se elimină riscul de a face gălăgie în timpul reprezentației.

• Pe durata reprezentației, te rugăm să nu vorbești tare și să nu faci zgomot, pentru că îi poți deranja pe cei din jurul tău sau poți perturba buna desfășurare a spectacolului.

(Regulament de conduită teatrală – fragment, www.inculise.ro) a) Explică de ce trebuie:
€ să nu intri în sală după ce spectacolul a început;
€ să îți închizi sau să îți pui telefonul pe profilul silențios;
€ să nu vorbești tare și să nu faci zgomot. b) Adaugă încă două reguli care crezi că ar trebui să se regăsească în acest regulament.

EXERSEAZĂ!
66
Leagănul Dorului
3
DESCOPERĂ!
SUNETELE JUCĂUŞE
Spune alfabetul! Un coleg numit de profesor spune: STOP! Precizează sunetul la care ai ajuns (de exemplu: P). Un alt coleg pronunţă un cuvânt care începe cu sunetul la care s-a ajuns. (de exemplu: plic).

Colegul lui de bancă pronunţă un cuvânt în interiorul căruia să se afle sunetul dat (de exemplu: apă). Elevul din spatele lui spune un cuvânt care să se termine cu sunetul p (de exemplu: stup). Altcineva caută în dicţionarul de la sfârşitul manualului un cuvânt care să înceapă cu acelaşi sunet (de exemplu: poştalion).

€ Ce semnifică prescurtarea s.n.?
€ Unde crezi că sunt explicate prescurtările?
€ În ce ordine sunt aşezate cuvintele într-un dicţionar? De ce?
€ La ce folosesc dicţionarele din imaginile date?

IMPORTANT
În dicţionar, cuvintele sunt aşezate în ordine alfabetică. Fiecare cuvânt reprezintă un articol de dicţionar.

Când primele litere ale cuvântului sunt identice, clasificarea se face după prima literă interioară diferită.

Într-un dicţionar explicativ, ortografic sau bilingv:
• substantivele sunt scrise cu forma pentru numărul singular: copilărie;
• adjectivele sunt scrise cu formele pentru genurile masculin şi feminin, numărul singular: copilăros, -oasă;
• verbele sunt redate astfel: (a) copilări, (a) învăţa, (a) părea, (a) merge, (a) dori, (a) hotărî.

Dicţionarul este deschis la litera f. Trebuie să cauţi cuvintele copilărosşi pueril. Cum răsfoieşti paginile pentru a găsi fiecare cuvânt: înainte sau înapoi?
Indică ordinea în care se găsesc în dicţionar cuvintele hronic, pădure, (a) asculta, vârstă, cântec, adânc.

Ordonează alfabetic următoarele articole din Dicţionarul explicativ al limbii române: dornic, dor, doritor,-oare, dorinţă, (a) dori, dornic,-ă.

În textul O, rămâi de Mihai Eminescu, ai găsit următoarele substantive, adjective şi verbe: umbrei, ape, cuminţi, plină, întinzând, zise, rămâi. Precizează forma lor din dicţionar.

EXERSEAZĂ!
Lucrați în pereche! a) Alcătuieşte, oral, un enunţ, în care să foloseşti un cuvânt care începe cu sunetul m. Colegul tău scrie forma de dicţionar a cuvintelor din enunţul tău. Aşezaţi amândoi cuvintele în ordine alfabetică, scriindu-le pe câte o foaie colorată. La final, capsaţi foile în ordine alfabetică a cuvintelor conţinute. b) Scrie un cuvânt din limba engleză. Colegul tău completează explicaţia acestuia, folosind dicţionarul de la sfârşitul manualului de engleză. Aşezaţi în ordine alfabetică toate cuvintele explicate de voi. Capsaţi foile. Aţi obţinut un minidicţionar pe care îl puteţi oferi colegilor voştri mai mici.

6
67

Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic • Redactare
3
DESCOPERĂ!
Priveşte cu atenţie tastatura din imaginea alăturată. a) Ce litere ar trebui scrise în locul semnului întrebării?
Deoarece le-ai pronunţat, ele sunt sunete. Ce
tipuri de sunete reprezintă acestea? b) Citeşte celelalte litere de pe tastatură. Trebuie să fii atent, că odată pronunţate, acestea sunt
tot sunete. Prin ce se deosebesc de cele spuse anterior? Dacă în pronunţie au nevoie de o vocală, cum se numesc? c) Folosind tastatura, Răzvan a scris cuvântul iepuraş. Când rostim cuvântul, ce sunet se aude mai tare, i sau e? Cel care se aude mai tare este vocală, iar celălalt este semivocală. d) Ce litere apar în plus pe această tastatură? De ce?

IMPORTANT
Sunetele limbii române sunt: vocale, consoane, semivocale.

Litera este semnul grafic al unui sunet.

• Uneori, acelaşi sunet poate fi redat grafic de litere diferite: iute: i - [i], hobby: y - [i].

• O literă poate transcrie mai multe sunete: pix [cs], exerciţiu [gz].

• Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi redau un sunet (o consoană) când în silabă există deja o vocală: ceas, ciupi, geam, cheamă, chiuvetă, gheată, ghiulea.

• Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi redau două sunete (o consoană şi o vocală) când în silabă nu există o altă vocală: cer, circ, ger, ginere, cheie, chip, ghem, ghiocel.

• Pentru reprezentarea unor sunete se folosesc semnele diacritice:
3 căciuliţa pentru scrierea literei ă;
3 circumflexul pentru scrierea literelor â, î;
Vocale Consoane Semivocale
Definiţie Vocalele sunt sunetele care pot forma singure silabe.

Consoanele sunt sunetele care nu pot forma singure silabe şi se pronunţă cu ajutorul unei vocale.

Semivocalele sunt sunetele care seamănă cu vocalele, dar nu pot forma singure silabă.

Exemple În limba română, există 7 vocale, cărora le corespund
8 litere: a, e, i, o, u, ă, â, î.

Consoanele din limba română sunt: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ş, t, ţ, v, x, z.

Semivocalele din limba română sunt: e, i, o, u.

Observaţii A, ă, î / â sunt mereu vocale.

O silabă are o singură vocală.

3 virguliţa pentru scrierea literelor ş, ţ.

68
Leagănul Dorului.

Precizează tipul de sunete din următoarele cuvinte: carte, cerc, ceapă, iarbă, tigroaică, gheretă, înot, gheaţă.

Copiază în caiet următoarele cuvinte şi marchează vocalele şi semivocalele: leoaică, iepure, om, alee, viaţă, rulou, poartă, deîmpărţit, împărat, pâine, coborî, impresie, elev.

Scrie câte litere şi câte sunete conţin următoarele cuvinte: perete, ceai, girafă, unghi, cercetător, deschide, fix, exerciţiu, poartă.

Locuitorii oraşului New York din Statele Unite ale Americii se numesc newyorkezi. Spune-le colegilor cum se pronunţă literele e, w, y, k din acest cuvânt.

Transcrie forma corectă a cuvintelor de mai jos:
Scrie în caiet varianta corectă:
Notează câte un cuvânt care să respecte cerinţele de mai jos:
Completează enunţurile de mai jos, după ce le-ai copiat în caiet, folosind termenul vocală sau semivocală, astfel încât să fie corecte:
Adaugă un semn diacritic unei litere din fiecare cuvânt pentru a forma unul nou:
€ eră / ieră;
€ eri / ieri;
€ patinoar / patinuar;
€ bineânţeles / bineînţeles;
€ creiază / creează;
€ alcool / alcol;
€ Negruzzi / Negruţi;
€ Vasile Alexandri / Vasile Alecsandri;
€ litera i nu notează un sunet;
€ litera î se află în interiorul cuvântului;
€ litera â se află în interiorul cuvântului;
€ grupul de sunete ui să fie scris altfel într-un cuvânt care înseamnă sfârşit de săptămână.

€ În cuvântul poate, o este …., în timp ce în cor este .... .

€ În cuvântul vreau, e este ...., în timp ce în enciclopedie este .... .

€ În cuvântul urs, u este …., în timp ce în mergeau este …. .

€ În cuvântul ibric, i este …., în timp ce în iarnă este …. .

€ era
€ fisă
€ roman
€ tel
Găseşte trei cuvinte în care pronunţia să difere de scriere.

EXERSEAZĂ!
€ înşeală / înşală;
€ greşeală / greşală;
€ înnota / înota;
€ înnora / înora;
€ gheare / ghiare;
€ oţetit / oţeţit.

€ Grigore Alexandrescu / Grigore Alecsandrescu;
€ Istanbul / Istambul.

€ litera x notează grupul de sunete gz;
€ litera x notează grupul de sunete cs;
€ u este vocală;
€ o este semivocală;
€ e este vocală.

69

Silaba. Accentul • Redactare
3
DESCOPERĂ!
Concurs! Un copil de 6 ani, în joaca lui, a şters cu pastă corectoare trei cuvinte dintr-o pagină de carte.

Descoperă cuvintele, răspunzând cerinţelor de mai jos. Timpul de lucru pentru fiecare cerinţă este de 30 de secunde.

Cele trei cuvinte terminate în consoana r au aceeaşi vocală în poziţia indicată.

___ (vocală) r
___ (vocală) r
___ (vocală) r a) Găseşte vocala, apoi scrie litera iniţială a fiecărui cuvânt. b) Precizează câte silabe are fiecare cuvânt. c) Notează cuvântul care să aibă în poziţie iniţială a doua consoană din alfabet. d) Scrie-l în alt mod, astfel încât să obţii două cuvinte rostite în aceeaşi silabă. e) Alcătuieşte un enunţ cu structura obţinută la punctul d). f) Adaugă o silabă cuvântului găsit la punctul c) pentru a forma un cuvânt nou. g) Câte silabe are cuvântul format la punctul f) ? h) Care dintre silabe este pronunţată mai intens? i) Completează cuvântul identificat la punctul f) cu încă o silabă. j) Câte silabe are cuvântul? k) Precizează silaba pronunţată mai intens.

Răspunsurile corecte sunt notate cu câte 1 punct. Câştigi dacă ai acumulat numărul maxim de puncte.

1
IMPORTANT
• Silaba este formată dintr-o vocală sau dintr-un grup de sunete care conţine o vocală şi care se pronunţă printr-un singur efort expirator.

De asemenea, silaba poate fi formată:
3 dintr-un cuvânt şi începutul sau sfârşitul altui cuvânt: şi͜-a-cum, ţe-su-te-n
͜;
3 din două cuvinte rostite împreună: de-a
͜.

• Cuvântul monosilabic este format dintr-o singură silabă.

• Cuvântul plurisilabic este format din două sau mai multe silabe.

• Unele îmbinări de cuvinte care au cratimă se rostesc într-o singură silabă. De exemplu: ţi-ai, te-au, mi-aş, l-a, s-a, s-au.

• Accentul reprezintă pronunţarea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt.

Unele cuvinte au acelaşi înţeles, indiferent de accent. De exemplu: tráfic şi trafíc.

În funcţie de accent, unele cuvinte pot avea sensuri diferite. De exemplu: tórturi şi tortúri. la-
-tor ad-
-cle- ploa-
-gosfragdra-
-că
-te
70
Leagănul Dorului

Clasifică în monosilabice sau plurisilabice cuvintele şi structurile următoare: ceai, casă, piatră, cercetător,
şi-am, băiat, manual, cei, ne-am, doar, cerc.

Precizează dacă sunt monosilabice sau plurisilabice cuvintele din următoarea propoziţie:
Ei culeg trandafiri.

Desparte în silabe cuvintele plurisilabice din următorul enunţ: Şi geograful, după ce-şi deschise registrul, îşi ascuţi creionul.

Completează tabelul următor, după ce l-ai realizat în caiet:
Scrie câte un enunţ cu: neam, ne-am, cai, c-ai, iar, i-ar, laţi, l-aţi, miau, mi-au, nor, n-or.

Identifică seria care conţine doar cuvinte corect accentuate:
€ tráfic, ántic, táxi, butelíe;
€ traf́íc, antíc, taxí, butélie.

Completează, în caiet, enunţurile cu forma accentuată potrivită, apoi citește-le colegilor:
€ véselă / vesélă: Copila este .... .

Mama a cumpărat o nouă .... .

€ háină / haínă: Vrăjitoarea este o femeie …. .

Fiindcă e frig, am nevoie de o …. groasă.

€ copíi / cópii: Mâine aduceţi .... ale certificatelor de naştere.

Cei doi …. sunt cuminţi.

€ ácele / acéle: .... fete sunt premiante.

…. de cusut sunt în cutie.

€ úrma / urmá: Sunt în …. ta.

…. să vină şi el.

Explică rolul fonetic al cratimei din structura ce-şi.

EXERSEAZĂ!
Cuvântul Despărţire în silabe Număr de silabe Număr de litere fiică fii-că 2 5 fiind rucsac leoaică excavator
trandafirie piuneză coş
Lectură
71

Hronicul și cântecul vârstelor - Lucian Blaga • Lectură
3
Hronicul1 și cântecul vârstelor
– fragmente – de Lucian Blaga
Casa părintească din Lancrăm, sat situat între orăşelul
Sebeş-Alba şi Cetatea Bălgradului (Alba-Iulia), era o clădire veche, destul de masivă în asemănare cu celelalte case dimprejur. Ne rămăsese de la moşul2
, Simion Blaga, care fusese pe vremuri, până pe la 1870, preot în sat. Către uliţă, de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădiniţe împrejmuite cu stâlpi de zid şi de gard, una de flori, cealaltă – mai mică şi chiar în faţa casei
– cu straturi sterpe: aci se ofilea în permanenţă un pin, de sub care culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănunchiate la un capăt, ca nişte
ţânţari cu cinci picioare lungi. În aceeaşi grădiniţă se înălţa uriaşul castan, ce copleşea cu coroana lui toată casa. Bănuiam sub scoarţa castanului lăcaşul unui duh legat în chip misterios de destinul casei şi al familiei [...] Spre curte casa era în întregime acoperită de viţă sălbatecă, cu rod mărunt. Între casă şi şură, se înghesuia, pitită, bucătăria de vară străjuită de-un dud cu frunza deasă, sub care vara luam masa, învăluiţi de cântecul puterilor păsăreşti.

În casă se urmau în şir patru încăperi, dintre care una era de „lux”: odaia spre uliţă („casa dinainte” cum îi ziceam), un modest salon, aproape totdeauna sumbru, care se deschidea rar de tot şi numai musafirilor de la oraş. În acest salon, mobilat într-un fel mic burghez, domnea totdeauna o răcoare de piatră. Mi-aduc aminte de două dulapuri vechi de nuc, cu uşi ce luceau în jocuri ca de apă, şi de-o comodă biedermeier3 pe care un ceas auriu, pus sub un clopot de sticlă, cânta, când era „tras”, două melodii vieneze cu sunete metalice săltăreţe şi uşurele, ce evocau o epocă. De multe ori mă furişam în salon numai ca să declanşez automatul închis sub clopotul de sticlă. Întorceam resorturile4
, ce pârâiau şubrede, cu o cheie ruginită şi melodiile începeau să picure. […]
Dar să întregesc imaginea casei şi a gospodăriei părinteşti, cu cele ale ei şi ale zării, în care erau aşezate.

[...] Zarea mea spre răsărit era cuprinsă de Coasta cu viile şi cu râpele roşii, nişte formaţiuni geologice5 bizare6
1 hronic, hronice, s.n. (învechit) Lucrare cu caracter istoric, obișnuită mai ales în Evul Mediu, care cuprinde o înregistrare cronologică a evenimentelor sociale, politice și familiale; cronică. 2 moș, moși, s. m. (aici) Bunic. 3 biedermeier (germ.) [pron. bídărmaier], adj. Stil de mobilier, caracterizat prin forme simple, suprafețe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi. 4 resort, resorturi, s.n. Arc de mașină, de ceas. 5 formațiune geologică – Strat de roci dintr-un anumit interval de timp în istoria Pământului. 6 bizar, -ă, adj. Ciudat, straniu.

72
Leagănul Dorului
3 ca o arhitectură7 de poveste sau ca o aşezare de temple egiptene, cu columne8 de cremene9 şi foc. Mai departe, pe râu în sus, către miazăzi, se profilau Munţii albaştri, iar pe râu în jos spre miazănoapte – alţi Munţi:
Munţii Apuseni, în depărtarea cărora desluşeam îndeosebi două vârfuri. Două vârfuri: unul boltit, altul ascuţit.

N-am aflat niciodată numele acestor zeităţi ce mi-au străjuit copilăria. Spre apus ştiam că se-ntinde Valea
Mureşului, căci de acolo veneau toamna negurile, aspre şi reci. De jur împrejur, la capătul vederii, era pentru mine o margine, marginea lumii. Mama îmi spunea însă că în Munţii Apuseni ar mai fi o ţară: Ţara Vâlvelor.

Și că între aceste Vâlve10 se stârnesc câteodată bătălii după chipul şi asemănarea furtunilor. Fulgerele mute, fulgerele ce lucesc uneori zarea Nordului neurmate de niciun tunet, ar fi săgeţile de foc ale Vâlvelor! Din
tonul în care Mama îmi vorbea despre aceste lucruri, simţeam însă că Munţii Apuseni puteau totuşi să fie o margine, marginea lumii, şi că dincolo de ei nu mai era decât povestea.

7 arhitectúră s. f (aici) Felul în care este construit sau alcătuit ceva. 8 columnă, columne, s. f. Monument în formă de coloană, ridicat, de obicei, în amintirea unui personaj sau a unui eveniment istoric. 9 crémene s.f. Varietate de piatră foarte dură care, lovită cu un obiect de oțel, produce scântei. 10 vâlvă, vâlve s.f. (aici) (în mitologia populară) Duh, zână.

Lucian Blaga (1895 – 1961) a fost scriitor, filozof, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără volumele de versuri Poemele luminii, Pașii profetului, În marea trecere, La curțile dorului și piesa de teatru Meșterul Manole.

Citește cu voce tare fragmentul de mai sus și explicația termenilor necunoscuți.

Notează, în enunțuri separate, titlul și autorul textului citat.

Cum se numește satul în care a copilărit autorul?
Ce ocupație avea bunicul scriitorului, moșul Simion Blaga?
Completează, pe caiet, tabelul alăturat cu câte trei termeni din primul paragraf, care să aparțină câmpurilor lexicale menționate.

Recitește primul paragraf și notează în caiet varianta / variantele corecte.

€ arborele care copleșea cu coroana lui toată casa era: a) pin b) castan c) dud
€ casa era acoperită în întregime cu: a) iederă b) trandafiri c) viță sălbatecă
€ în interiorul casei se găseau: a) patru încăperi b) trei încăperi c) șase încăperi
€ camera de lux era: a) odaia dinspre uliţă b) casa dinainte c) un salon modest
€ ceasul auriu se afla: a) pe comodă b) pe dulap c) sub clopotul de sticlă.

EXPLOREAZĂ TEXTUL!
Locuință Vegetație Mobilier.
.... .... ....

73

Hronicul și cântecul vârstelor - Lucian Blaga • Lectură
3
Scrie câte litere și câte sunete conțin cuvintele subliniate din secvența următoare: culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt, ca nişte ţânţari cu cinci picioare lungi.

Observă care dintre cuvintele subliniate în următoarea secvență sunt folosite în text cu sensul lor obișnuit și care au sens neobișnuit. Desenează cele două căsuțe pe caiet și completează-le cu termenii potriviți:
Recitește explicația termenilor necunoscuți din al doilea paragraf și alcătuiește în scris câte un enunț potrivit cu următoarele cuvinte și grupuri de cuvinte: formaţiuni geologice, bizar, arhitectură de poveste, cremene, vâlve.

Notează câte un sinonim și câte un antonim potrivit pentru fiecare dintre cuvintele: masive, se ofilea, se înălța, să declanșez, veneau, reci, multe.

Alcătuiește în scris enunțuri în care să folosești cuvintele: miau, mi-au, casă, ca să, numai, nu mai.

Transformă în caiet propozițiile dezvoltate Mama îmi vorbea despre aceste lucruri și Dincolo de ei nu mai era decât povestea în propoziții simple.

Selectează din a doua coloană structurile potrivite pentru a reface comparațiile și notează-le în caiet:
A B
Completează pe caiet enunțurile următoare cu informații din al doilea paragraf: a) Spre răsărit se afla Coasta cu viile și râpele roşii, care erau .... . b) Pe râu în sus, către miazăzi, se profilau ...., iar pe râu în jos, spre miazănoapte, se găseau .... . c) Spre apus se-ntindea .... . d) Mama îi spunea copilului că în Munţii Apuseni ar mai fi o ţară, numită .... . e) Pentru copil, Munţii Apuseni reprezentau marginea lumii şi dincolo de ei nu mai era decât .... .

Desparte oral în silabe următoarele cuvinte de la începutul celui de-al doilea paragraf: întregesc, imaginea, casei, gospodăriei, părinteşti, ale, zării, aşezate.

Mi-aduc aminte de două dulapuri vechi de nuc, cu uşi ce luceau în jocuri ca de apă, şi de-o comodă biedermeier pe care un ceas auriu, pus sub un clopot de sticlă, cânta, când era „tras”, două melodii vieneze cu sunete metalice săltăreţe şi uşurele, ce evocau o epocă.

Sens obișnuit
Sens neobișnuit
.... .... acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt jocuri formaţiuni geologice ca o aşezare de temple egiptene ca de apă ca nişte ţânţari cu cinci picioare lungi ca o arhitectură de poveste
74
Leagănul Dorului
3
EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
Caută în dicționarul de sub text explicația cuvântului hronic. Scrie în 30-40 de cuvinte o explicație a titlului
Hronicul și cântecul vârstelor. Poți să ai în vedere una dintre variantele următoare: a) Avertizează cititorul că are în față o lucrare despre perioada de formare a autorului. b) Anunță dezvoltarea a două teme: timpul și copilăria. c) Sugerează faptul că în text sunt redate amintirile scriitorului, de la diferite vârste. d) Exprimă ideea că fiecare vârstă are frumusețea sa.

Ascultă un vals vienez. Poți căuta pe internet sau poți cere ajutorul doamnei / domnului profesor de muzică. Ai recunoscut acele sunete metalice săltăreţe şi uşurele, de care își amintește Lucian Blaga?
Notează, în 20-30 de cuvinte, cum te-ai simțit ascultând această muzică. Poți folosi substantivele pe care le consideri potrivite, din lista următoare:
Numește două teme prezente în fragmentul citat din Hronicul și cântecul vârstelor. Susține prezența fiecăreia dintre ele prin câte trei cuvinte sau grupuri de cuvinte semnificative.

Notează pe caiete explicațiile pe care le consideri potrivite pentru fiecare dintre secvențele de mai jos:
€ Bănuiam sub scoarţa castanului lăcaşul unui duh legat în chip misterios de destinul casei şi al familiei. a) Pentru copil, lumea ce-l înconjoară este plină de mistere, pe care nu și le poate explica. b) Copilul are o imaginație atât de bogată, încât născocește povești despre lucrurile din jur. c) Simțind nevoia de a fi protejat, copilul își imaginează că în castan se află un duh ce îi ocrotește familia. d) Copilul a găsit astfel o explicație pentru felul în care se mișcă arborele atunci când bate vântul.

€ Mama îmi spunea însă că în Munţii Apuseni ar mai fi o ţară: Ţara Vâlvelor. Și că între aceste Vâlve se stârnesc câteodată bătălii după chipul şi asemănarea furtunilor. Fulgerele mute, fulgerele ce lucesc uneori zarea Nordului neurmate de niciun tunet, ar fi săgeţile de foc ale Vâlvelor! a) Mama dorește să-l păcălească pe copil. b) Mama încearcă să-i explice copilului fenomenele naturii, folosind povestea pentru a-l ajuta să înțeleagă. c) Mama vrea să trezească astfel curiozitatea copilului față de tainele lumii din jur.

€ Simţeam însă că Munţii Apuseni puteau totuşi să fie o margine, marginea lumii, şi că dincolo de ei nu mai era decât povestea. a) Pentru băiat, Munții Apuseni reprezintă copilăria însăși, iar dincolo de ei se află necunoscutul vieții. b) Copilul nu știa ce se află dincolo de munți și de aceea credea că acolo trebuie să fie un tărâm de poveste. c) Băiatul citise o istorisire a cărei acțiune se desfășura dincolo de Munții Apuseni. d) Copilăria ocrotită de crestele Munților Apuseni este începutul, iar experiențele ce vor urma alcătuiesc povestea însăși. entuziasm liniște
tristețe plictiseală dor veselie nedumerire

Hronicul și cântecul vârstelor - Lucian Blaga • Lectură
3
Completează următoarele enunțuri, pentru a-ți exprima impresiile de lectură:
€ Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la acest fragment din Hronicul și cântecul vârstelor este …. .

€ Ceea ce nu mi-a plăcut la textul dat este …. .

€ Nu am înțeles prea bine …. .

€ Imaginea care m-a impresionat în mod deosebit este …. .

€ Cred că autorul a scris această lucrare pentru …. .

€ Mi-aș dori să aflu mai multe despre .... .

Citește-le colegilor rezolvarea ta și ascultă, la rândul tău, impresiile lor. Care răspunsuri ți-au plăcut cel mai mult? Explică oral de ce.

Lucrați în pereche!
3 Alături de colegul de bancă, completează enunțurile următoare cu personificări create de voi:
€ Casa părintească ....

€ Uriașul castan ....

€ Un ceas auriu ....

€ Munții Apuseni ....

3 Construiți împreună planul simplu al unei compuneri în care veți folosi enunțurile de mai sus.

Lucrați în echipă!
3 Grupați-vă în echipe de câte 5-6 elevi.

3 Stabiliți, în funcție de talentul și de priceperea voastră, ce rol va avea fiecare membru al echipei:
€ coordonator – se asigură că toți membrii echipei participă la activitate și colaborează, propune soluții, ajută când este nevoie;
€ scriitor – stabilește planul de idei, alege cuvintele-cheie, găsește expresii potrivite, redactează compunerea;
€ ilustrator – face desenele care vor ilustra povestea.

3 Recitiți cu atenție secvența din Hronicul și cântecul vârstelor în care este înfățișată Țara Vâlvelor.

3 Alegeți, de comun acord, un reper pe care îl considerați reprezentativ pentru satul / orașul / zona în care locuiți: o formă de relief, o clădire, un arbore etc.

3 Creați povestea subiectului ales de voi, cu întâmplări și personaje imaginate de voi. Veți îmbina textul și imaginea, ca în modelul alăturat.

3 Expuneți lucrările în clasă, în Galeria Poveștilor.

Scrie compunerea pe baza planului conceput alături de colegul tău, în 100-150 de cuvinte. Adaugă un
titlu expresiv.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU.
În Munţii Apuseni se află Ţara Vâlvelor. Între aceste Vâlve se stârnesc câteodată bătălii după chipul şi asemănarea furtunilor. Fulgerele mute sunt săgeţile de foc ale Vâlvelor!
76
Leagănul Dorului
3
DESCOPERĂ!
O casă memorială este un muzeu mai mic, dedicat memoriei unei personalități sau a unei familii care a locuit în clădirea respectivă. Răspunde oral la următoarele întrebări:
€ Ai vizitat vreodată o casă memorială?
€ Ce crezi că ai putea să descoperi într-un asemenea muzeu?
€ Ce ți-ai dori să afli vizitând o casă memorială?
€ Dacă ai ajunge în Lancrăm, care ar fi lucrurile prezentate în Hronicul și cântecul vârstelor pe care ți-ai dori să le vezi și în realitate?
Transcrie în caiet și completează enunțurile următoare cu informațiile potrivite din text: a) Titlul articolului din care sunt extrase fragmentele este .... . b) Ulița pe care se află Casa memorială „Lucian Blaga” se numește .... . c) Pe părinții scriitorului îi chema .... . d) Tatăl poetului a murit în anul .... . e) Lucrările de restaurare au fost demarate în anul ...., la inițiativa .... . f) Scopul acestor lucrări a fost .... . g) Lucrările de restaurare au fost finalizate în anul ...., când au fost amenajate și .... .

Citește, cu atenție, textul de mai jos:
1
2
Aflată pe Ulița Veche din satul Lancrăm, casa păstrează vie imaginea familiei Blaga prin mobilierul păstrat intact1
, tablourile și fotografiile de familie expuse, dar și grație manuscriselor2 operelor scriitorului.

Casa din Lancrăm a fost moștenită de părinții poetului,
Ana și Izidor Blaga, în 1870, de la „moș Simion”, preotul satului, și a fost căminul celor nouă copii ai familiei
Blaga, Lucian fiind mezinul. După moartea tatălui poetului, în 1908, casa a fost vândută în mai multe rânduri, până după anul 1989, când a fost răscumpărată de statul român […]
Pentru reconstituirea3 acestui univers, la inițiativa Leliei Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, prin anul
1986 au fost demarate lucrările de restaurare în vederea reconstituirii aspectului casei, cât mai aproape de cel inițial, întrucât proprietarii au modificat pe rând arhitectura interioară și exterioară a imobilului.

Lucrările au fost finalizate în anul 1998 și au fost amenajate primele expoziții, astfel încât Casa Memorială
„Lucian Blaga” a fost deschisă pentru public și organizată ca un muzeu în memoria poetului.

(Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, județul Alba – fragmente, www punct agerpres punct ro)
1 intact, -ă, adj. Neatins, neștirbit, întreg. 2 manuscrís, manuscrise, s. n. Text (al unei lucrări, opere, cărți) scris de mână, netipărit (încă). 3 reconstituíre, reconstituiri, s. f. Întregire, recompunere, refacere.

77

Textul descriptiv • Lectură
3
Lucrați în pereche! Alături de colegul tău, alege din lista de mai jos afirmațiile potrivite pentru fiecare dintre cele două texte și notează-le pe caiet, într-un tabel asemănător celui alăturat.

Pentru a evidenția diferențele, folosește două culori.

€ are scopul de a impresiona, de a emoționa cititorul;
€ are scopul de a informa cititorul;
€ sunt folosite cuvinte cu formă literară, cunoscute de toți vorbitorii limbii române;
€ sunt folosite cuvinte vechi, populare, cu forme neliterare sau cu sensuri neobișnuite;
€ prezintă realitatea în mod obiectiv, detașat – se folosește doar persoana a III-a;
€ autorul își exprimă sentimentele despre aspectele prezentate - se folosește persoana I;
€ apar procedee artistice, precum comparația sau personificarea;
€ stilul este clar, simplu, precis;
€ permite mai multe interpretări – cititori diferiți pot interpreta textul în mod diferit;
€ permite o singură interpretare – mesajul este același pentru toți cititorii.

Identifică trei informații prezente atât în articolul de mai sus, cât și în Hronicul și cântecul vârstelor și notează-le separat, în câte un enunț.

Hronicul și cântecul vârstelor
Casa Memorială
„Lucian Blaga”…

IMPORTANT,
Într-un text descriptiv pot fi prezentate persoane, locuri, obiecte sau fenomene ale naturii:
• folosindu-se amănunte create de imaginația și de sensibilitatea autorului, pentru a impresiona cititorul
– text descriptiv literar (de exemplu: Hronicul și cântecul vârstelor);
• folosindu-se doar date reale, pentru a informa cititorul – text descriptiv nonliterar (de exemplu:
Casa Memorială „Lucian Blaga”din Lancrăm, județul Alba).

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
Alege un obiect sau o plantă la care ții în mod deosebit: o jucărie, o carte, un lucru păstrat ca amintire, o floare, un arbore din preajma casei tale. Scrie un text de 100-150 de cuvinte, în care să prezinți clar și precis subiectul ales de tine.

€ Te vei referi la: formă, elemente componente, culoare, mărime, vechime, locul în care se află, la ce folosește etc.

€ Vei folosi doar date exacte, reale. Pentru informații suplimentare, poți utiliza un dicționar, un atlas, un manual de biologie, o enciclopedie on-line etc.

€ Pentru a ilustra textul, vei folosi fotografia subiectului ales sau un desen cât mai exact.

Scrie un alt text, de 100-150 de cuvinte, despre același subiect, în care să-l prezinți cât mai expresiv.

Vei menționa ce înseamnă pentru tine și cum te face să te simți.

€ În descriere, vei folosi cel puțin o personificare și o comparație.

€ Pentru a ilustra textul, vei folosi un desen, un colaj sau un obiect meșterit de tine, care să exprime sentimentele pe care le ai față de subiectul ales.

Leagănul Dorului
3
Mai jos vei găsi o pagină din caietul unui elev care a transcris un fragment descriptiv literar și care a rezolvat mai multe exerciții pe baza acestuia. Privește-o cu atenție, apoi răspunde oral la întrebările de la sfârșit.

AMINTEȘTE-ȚI!
20 noiembrie 2017

Textul literar descriptiv
„Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părinteascã din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” (Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”)
Ex. 1, p. 32 Titlul textului este „Amintiri din copilărie”. Autorul se numește Ion Creangă.

Ex. 2, p. 32 Câmpul lexical al locuinței de la sat cuprinde termenii: „casă”, „horn”,
„prichiciul”, „vatră”, „cuptorul”.

Ex. 4, p. 33 Fragmentul citat este descriptiv literar deoarece povestitorul prezintă casa părintească din Humulești despre care își aduce aminte cu bucurie. Astfel, cititorul este emoționat la rândul lui. Pentru a ne stârni sentimentele și mai mult, povestitorul utilizează persoana I a verbelor („gândesc”) și a pronumelor („eu”, „mă”).

Într-un text literar sunt prezentate persoane, locuri, obiecte sau fenomene ale naturii, într-un mod expresiv, folosind amănunte create de imaginația și de sensibilitatea autorului, pentru a impresiona cititorul (de exemplu: „Hronicul și cântecul vârstelor”).

Unde este scrisă data? Unde este scris titlul lecției?
După titlu apare vreun semn de punctuație?
Câte rânduri libere sunt între titlu și text? Cu ce scop se face această așezare în pagină?
Care sunt semnele de punctuație care indică faptul că textul este o transcriere dintr-o operă literară?
Ce informații a notat elevul la sfârșitul textului între paranteze? Ce semne de punctuație a utilizat? Care e rolul fiecărui semn de punctuație utilizat?
Cum a formulat elevul răspunsurile la exerciții: a) în enunțuri cu predicat; b) în enunțuri din care lipsește predicatul; c) schematic.

Cum este așezat primul rând față de următoarele?
Care alte enunțuri din pagină sunt scrise cu alineat?

Redactare.
79

Scrisul de mână, așezarea în pagină • Redactare
3
24 noiembrie 2017

Cerul prin lupă.

Eram așezat pe o bancă. Aveam în mâini o lupă pe care sfios cu teamă am dus-o la ochii cu capul lăsat pe spate. Într-o clipită lumea întreagă sa s-a schimbat. Aveam privirea ridicată spre cer și aierul par că prindea miros de cerneală. Văzduhu era pictat în acuarele cu niște linii neregulate, albastre verzi, grii, zburând în lumina aurie de vară. Dar un nor morocănos de ploaie încet încet acoperea soarele Apa s-a pornit din cer în picuri din ce în ce mai mulți. Mi-au acoperit lupa... Toată imaginea sa înnecat în lacrimile sticloase sticlei.

„Vine ploaia, bine-mi pare. / în grădină am o floare.

Mi-am luat luat lupa de la ochi și am gonit fugit de sub norul cu pluaie.

În formularea unor răspunsuri, elevul a selectat cuvinte din textul transcris. Cum le-a evidențiat? Cum a scris informațiile importante?
Ce semne de punctuație apar în formularea răspunsurilor de la exerciții? Care e rolul semnelor de punctuație identificate de tine?

IMPORTANT,
Când scrii în caiet o lecție sau o temă trebuie:
• să consemnezi data;
• să scrii titlul;
• să lași un rând liber între titlu și ceea ce urmează să scrii;
• să scrii cu alineat orice nouă idee, orice nou exercițiu, iar celelalte rânduri din paragraf să le scrii lângă linie;
• să respecți punctuația specifică enunțului și transcrierii;
9
10
Transcrie următorul fragment: Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! (Ion
Creangă, Amintiri din copilărie)
În pagina de caiet de mai jos, un elev și-a scris compunerea de la exercițiul 6, pagina 77. Citește-o cu atenție, apoi răspunde solicitărilor de la sfârșit: a) Recitește etapele scrierii de la pagina 63; b) Scrie, în caiet, A (adevărat) sau F (fals) în dreptul numărului fiecăruia dintre următoarele enunțuri:
I. Elevul a respectat cerințele exercițiului.

II. Elevul și-a făcut un plan riguros al compunerii.

III. Elevul a scris întâi pe ciornă compunerea.

EXERSEAZĂ!
• să ai în vedere că, în textul tipărit, citatul poate fi scris cu italice (litere aplecate); fiind atent la acest lucru, vei transcrie utilizând semnele citării („...”).

• să scrii curat, citeț, corect, fără ștersături, adăugări, tăieturi.

IV. Compunerea are toate cele trei părți: introducere, cuprins și încheiere.

V. Fiecare parte a compunerii este scrisă cu alineat. c) Rescrie compunerea, corectând abaterile de așezare în pagină, de ortografie și de punctuație.

80
Leagănul Dorului
3
Locul meu natal
Lucraţi în echipă! Citiţi etapele proiectului, apoi realizaţi puzzle-ul, folosindu-vă de sugestiile date.

Ce veți face? Un puzzle uriaș al localității în care trăiți.

De ce veți face? Pentru a descoperi valorile comunității voastre.

Cum veți face?
3 Vă veți împărți în cinci echipe, în funcție de domeniul care vă atrage cel mai mult.

3 Veți lucra pe coli de carton, decupate sub forma unor piese de puzzle, la fel ca în imaginea de mai sus.

€ Echipa I, ISTORICII – vă veți documenta despre localitatea natală (prima atestare, evenimente importante din istoria localităţii, legende locale), utilizând diverse surse: monografii (cărți dedicate localității voastre), materiale de pe internet, documente de familie, discuţii cu rudele, cu profesorii etc. Veți scrie, pe piesa voastră de puzzle, cele mai importante informații pe care le-ați descoperit.

€ Echipa a II-a, GEOGRAFII – veți scrie, pe piesa de puzzle, un text nonliterar descriptiv, de 150-200 de cuvinte, despre localitatea voastră, incluzând informații referitoare la situarea geografică, forme de relief, număr de locuitori, instituții publice etc.

€ Echipa a III-a, SCRIITORII – veți scrie, pe piesa de puzle, o poezie (12-16 versuri) și o compunere (150-200 de cuvinte), în care veți prezenta localitatea voastră și sentimentele pe care vi le trezește.

Vă puteți inspira din fragmentele selectate în următoarea pagină a manualului.

€ Echipa a IV-a, GHIZII TURISTICI – veți găsi cel puțin trei obiective de interes local, pe care turiștii ar putea fi interesați să le viziteze. Prezentați-l pe fiecare în 30-50 de cuvinte, pe piesa de puzzle.

Adăugați fotografii cu obiectivele alese.

€ Echipa a 5-a, ARTIȘTII PLASTICI – vă veți prezenta localitatea printr-o pictură, un desen sau un colaj, realizată pe piesa voastră de puzzle. Vă puteți inspira din imaginile redate în următoarea pagină.

3 Toate cele cinci echipe ale clasei vor uni piesele la care au lucrat într-un puzzle uriaș, cu titlul Locul meu natal.

81

Proiect tematic – Locul meu natal • Redactare
3
Pentru realizarea proiectului tematic, aveți în vedere și următoarele opere literare și de artă plastică:
Cum veți şti dacă ați reuşit?
3 Analizați proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos.

Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Fiecare piesă de puzzle conține ceea ce prevede cerința.

Textele sunt scrise îngrijit.

Informațiile prezentate sunt corecte.

Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.

Puzzle-ul conține imagini sugestive.

De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereții și acoperămintele caselor.

Casa popii este tocmai lângă biserică: nici din asta nu vedem însă decât cinci ferestre și un acoperământ roșu cu două hornuri. În față cu biserica e școala. Casa, din care nu vedem decât o bucată de perete cu două ferestre mari și acoperământul, este a lui Marcu Florii Cucului. Iară zidirea cea mare, care se vede mai în vale, este primăria.

(Ioan Slavici, Popa Tanda)
Pe caldarâmul ud,
Trap-trap de potcoave,
Autobuze bubuind
Şi faruri lunecând
Pe ferestre luminând
Odăi întunecate.

(George Bacovia, Noapte de oraș)
Strada era pustie și întunecată în ciuda verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă și foșnitoare ca o pădure. Într-adevăr, toate curțile și mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobște curțile marelui sat ce era atunci Capitala.

(George Călinescu, Enigma Otiliei)
Corneliu Drăgan-Târgovişte
Abgar Baltazar – Casă ţărănească – Suvenir de Bucureşti
Proiect tematic – Locul meu natal
82
Leagănul Dorului
3
Citește, cu atenție, textul următor:
Deodată, geograful se tulbură:
— Ei, dar tu vii de departe! Eşti explorator! Fă-mi o descriere a planetei tale!
Şi geograful, după ce-şi deschise registrul, îşi ascuţi creionul.

Povestirile exploratorilor sunt însemnate mai întâi cu creionul.

Ca să fie însemnate cu cerneală, se aşteaptă până când exploratorul vine cu probele.

— Aşadar? întrebă geograful.

— O! La mine acasă, zise micul prinţ, nu prea ai ce vedea, e foarte puțin loc. Am trei vulcani. Doi vulcani activi şi un vulcan stins. Însă nu se ştie niciodată.

— Nu se ştie niciodată, zise geograful.

— Mai am şi o floare.

— Noi nu însemnăm florile, zise geograful.

— Cum aşa? Sunt tot ce poate fi mai frumos!
— Pentru că florile sunt efemere.

— Ce înseamnă „efemere”?
— Cărțile de geografie, zise geograful, sunt cele mai prețioase cărți. Ele nu se învechesc niciodată. Se întâmplă foarte rar ca un munte să-şi schimbe locul. Foarte rar un ocean se goleşte de apă. Noi scriem despre lucruri eterne. [...]
— Dar ce înseamnă „efemer”? stărui micul prinţ, care în viaţa lui nu renunţase la o întrebare, odată ce-o pusese.

— Înseamnă „care e ameninţat cu dispariția”.

— Floarea mea e ameninţată cu dispariția?
— Bineînţeles!
„Floarea mea e efemeră, îşi zise micul prinţ, şi nu are decât patru spini, ca să se apere de lume! Iar eu am lăsat-o singură acasă!”
(Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț – fragmente)
Notează, într-un singur enunț, care este titlul lucrării de mai sus și cum se numește autorul său.

Identifică personificarea din ultimul paragraf.

Scrie varianta sau variantele corecte.

€ Geograful face însemnările în registru: a) cu stiloul; b) cu pixul; c) cu creionul; d) nu are voie să facă însemnări în registru.

€ Micul prinț are, pe planeta sa: a) un vulcan activ; b) doi vulcani activi; c) un vulcan stins; d) o floare; e) un ocean.

€ Floarea micului prinț: a) este tristă; b) este singură; c) are doi spini; d) este efemeră; e) are patru spini.

Completează enunțurile de mai jos cu câte o comparație creată de tine: a) Geograful este la fel de serios ca .... . b) Micul prinț este curios precum .... .

4 c) Planeta prințului este micuță ca .... . d) Floarea este efemeră asemenea .... .

83

RECAPITULARE • Redactare
3 a) Recitește în gând fragmentele în care:
€ micul prinț îi vorbește geografului despre planeta sa.

€ micul prinț își dă seama că floarea lui este efemeră și singură acasă. b) Numește oral emoțiile pe care le încearcă micul prinț în situațiile indicate. c) Acum recitește cele două fragmente cu voce tare respectând intonația,
tonalitatea și mimica potrivite cu emoțiile identificate.

Lucrați în pereche! Spune-i colegului care sunt impresiile tale despre fragmentul extras din Micul prinț, apoi ascultă-l și tu. Vei folosi următoarele formulări:
€ Geograful spune despre cărțile de geografie că sunt cele mai prețioase, pentru că nu se învechesc niciodată.

Părerea mea este că cele mai prețioase cărți sunt .... .

€ Impresia mea despre planeta micului prinț este .... .

€ Cred că, pentru micul prinț, discuția cu geograful a fost o lecție, din care a învățat .... .

€ Totodată, mă gândesc la faptul că și pentru geograf această întâlnire a reprezentat o lecție, din care a învățat .... .

Lucrați în echipă! Formați grupe de câte patru și stabiliți, în interiorul fiecărei echipe, următoarele roluri: floarea micului prinț, vulcanul stins, vulcanul activ 1 și vulcanul activ 2. Exprimați-vă emoțiile (atât pozitive, cât și negative) în legătură cu absența îndelungată a Micului Prinț, realizând un dialog de 5-10 replici. Prezentați dialogul în fața clasei!
Ordonează alfabetic, în caiet, cuvintele: vedea, ocean, întrebare, odată, ce, ca, când, să, floare, acasă.

Scrie forma de dicţionar a următoarelor cuvinte din text: vii, planetei, creionul, efemere, spini, zise, preţioase.

Notează în caiet câte litere şi câte sunete au următoarele cuvinte selectate din text: geografie, explorator, deschise, ocean, eterne.

Transcrie, în caiet, cuvintele care nu au acelaşi număr de litere şi de sunete: învechesc, geografie, exploratorul, munte, cărţile, scriem, cerneală, niciodată.

Precizează tipul de sunete din care sunt alcătuite următoarele cuvinte din text: înseamnă, povestirile, întâi, foarte, frumos, florile.

Lucrați în pereche! Găseşte în text cuvinte în care e, i, o, u, să fie vocale. Colega ta / colegul tău va scrie cuvinte în care acestea să devină semivocale.

Dictează-i geografului următoarele nume de localităţi: Chicago, New Delhi, New York.

Rescrie următoarele cuvinte, eliminând semnele diacritice: să, singură.

Alcătuieşte enunţuri, utilizând cuvintele rescrise la exerciţiul 17.

Desparte în silabe cuvintele: geografie, renunţase, întâmplă, ocean, stins, creionul, dispariţia.

Transcrie, din text, cuvinte alcătuite din:
€ două vocale şi două consoane;
€ o consoană, o vocală şi o semivocală;
Selectează, din text, câte un cuvânt în care î şi â să fie scrise în interiorul acestora.

două consoane şi o vocală;
€trei consoane, două vocale şi o semivocală.

RECAPITULARE
84
Leagănul Dorului
3
Transcrie, în caiet, doar enunţurile corecte referitoare la explicarea rolului cratimei din structura să-şi. a) În structura să-şi, cratima, semn ortografic, marchează rostirea legată a două cuvinte. b) În structura să-şi, cratima, semn ortografic, marchează căderea vocalei u. c) În structura să-şi, cratima, semn ortografic, marchează căderea vocalei î. d) În structura să-şi, cratima, semn ortografic, marchează rostirea a două silabe într-una singură, într-un ritm rapid.

Scrie, în caiet, Corect în dreptul propoziției / propozițiilor adevărate și Incorect în dreptul celei / celor false: a) În cuvântul trei, i este vocală. b) Cuvântul ce are două sunete. c) Cuvântul foarte este format din consoană, semivocală, vocală, consoană, consoană, vocală.

Transcrie, în caiet, doar răspunsurile corecte: a) O silabă are o singură vocală. b) Cuvântul ele are o silabă. c) Structura să-şi e alcătuită din două silabe. d) Cuvântul dar nu se desparte în silabe.

Lucrați în pereche! Scrie, după dictare, fragmentul scris înclinat în text. Fă schimb de caiete cu colegul de bancă și identifică greșelile, pe care le vei sublinia cu o culoare. Observă apoi care au fost propriile erori de redactare.

Lucrați în echipă!
€ Formați grupe de câte șase elevi și imaginați-vă o planetă mică pe care v-ar plăcea să trăiți. Alegeți împreună:
3 șase componente – forme de relief, plante, animale;
3 o culoare;
3 un nume.

€ Realizați un desen care să reprezinte planeta voastră.

€ În funcție de abilitățile fiecăruia, vă veți împărți în trei creativi și trei raționali și veți prezenta planeta în fața clasei:
3 raționalii vor face o prezentare precisă, folosind doar detalii exacte, fără a-și exprima sentimentele;
3 creativii vor face o prezentare expresivă, în care vor include comparații și personificări, exprimându-și sentimentele.

Continuă, în 150-200 de cuvinte, următorul text descriptiv:
Alcătuieşte un enunţ, în care verbul ascuţi din text să fie accentuat diferit.

Într-o zi de iarnă, în care cerul strălucea ca un ocean înghețat, bunicul mă rugă în mare taină să vin cu el, pentru a-mi arăta ceva foarte important.

L-am urmat, pe treptele ce urcau către mansardă. Odată ajunși înăuntru ....

85

RECAPITULARE • Redactare
3
E seara – brazii lung șoptesc
Și stă telega1
-n poartă.

E seara – brazii lung șoptesc,
S-așterne drumul strămoșesc,
Iar dorul lui ne poartă.

Luceferi ard de veghe sus,
Prelung talanga2 sună.

Luceferi ard de veghe sus,
Izvoarele povești ne-au spus
Țesute-n mreji3 de lună…
Departe – caii merg întins,
Potcoava-n noapte sună.

Departe – caii merg întins,
Iar drumul tot e parcă nins
Stropit cu stropi de lună.

1 telegă – teleágă, telegi, s. f. Căruță mică (cu două roți) care servește la transportul persoanelor sau al unor poveri ușoare. 2 talángă, tălăngi, s. f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor. 3 mreájă, mreje, s. f. (aici) Mijloc viclean de a prinde sau de a înșela pe cineva; cursă, laț.

Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:
Transcrie o personificare din strofa întâi și una din strofa a doua.

Selectează din text un cuvânt care numește o stare a poetului.

Găsește cuvântul potrivit pentru a numi emoțiile celui care:
1) vede cum Luceferi ard de veghe sus;
2) aude cum Prelung talanga sună;
3) simte cum zăpada a brumat în sufletul său;
4) își amintește că Izvoarele povești au spus.

Scrie pe foaie perechile pe care le consideri corecte! a) melancolie; b) frică; c) amărăciune; d) încântare; e) dor.

Completează structurile următoare cu câte o comparație creată de tine:
€ S-așterne drumul strămoșesc .... .

€ Luceferi ard de veghe sus .... .

€ Potcoava-n noapte sună .... .

Scrie răspunsurile pentru cerințele de mai jos:

Zăpadă n-a căzut pe drum,
Dar a brumat în mine.

Zăpadă n-a căzut pe drum,
Doar brazii mari visează-acum
Un dor din vremi străine.

(Ion Pillat, Drumul strămoșesc)
86
Leagănul Dorului
3
Ordonează alfabetic toate cuvintele din ultimul vers.

Recitește poezia Drumul strămoșesc și, pornind de la imaginea creată, scrie o compunere de minimum 100 de cuvinte, în care să prezinți o plimbare, reală sau imaginară, dintr-o seară de iarnă. Vei avea în vedere următoarele repere:
€ să conțină patru structuri / expresii preluate din poezie, pe care le vei sublinia cu o linie;
€ să includă o comparație și o personificare create de tine, pe care le vei sublinia cu două linii;
€ să surprindă emoțiile pe care ți le trezește această călătorie;
€ să respecte structura specifică unei compuneri;
€ să aibă obligatoriu numărul minim de cuvinte;
€ să respecte regulile de ortografie și de punctuație.

Completează enunțul: Cuvântul veghe are .... litere şi .... sunete.

Precizează tipurile de sunete din cuvântul doar.

Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti forma cuvântului lună obţinută prin eliminarea semnului diacritic.

Rescrie enunţurile adevărate referitoare la explicarea rolului cratimei din structura n-a. a) În structura n-a, cratima, semn ortografic, marchează rostirea legată a două cuvinte. b) În structura n-a, cratima, semn ortografic, marchează căderea vocalei u. c) În structura n-a, cratima, semn ortografic, marchează căderea vocalei i. d) În structura n-a, cratima, semn ortografic, marchează rostirea a două silabe într-una singură, într-un ritm rapid.

Alege seria care conţine doar cuvinte corect despărţite în silabe: a) drum-ul, lu-ce-fe-ri, de-par-te, iz-vo-a-re-le; b) dru-mul, lu-ce-feri, dep-arte, izvoa-re-le; c) dru-mul, lu-ce-feri, de-par-te, iz-voa-re-le.

AUTOEVALUARE. ELEV. EVALUARE. PROFESOR. punctaj.
3, Cum consideri că te-ai descurcat la această evaluare: foarte bine, bine, suficient sau insuficient? Bifează căsuța corespunzătoare.

3 Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic. Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
5. Scrie într-un enunț ce impresie ți-a creat poezia.

Vei realiza dialoguri utilizând diferite acte de limbaj (a afirma, a întreba, a solicita, a recomanda, a promite, a felicita, a declara etc.).

Vei construi comunicări dialogate folosind formule specifice date.

Vei aplica diferite strategii de înțelegere a textului narativ literar și nonliterar.

Vei descoperi particularitățile textului narativ literar.

Vei insera scheme, desene sau fotografii în textul scris.

Vei aplica, în exerciții diverse, noile cunoștințe despre verb.

Vei deprinde, prin diverse exerciții, utilizarea corectă a normelor gramaticale, valorificând părțile de vorbire învățate.

Vei realiza o documentare pe baza unor articole din presă şi a unor articole din cărţi, reviste sau website-uri, privind cartea tipărită, de-a lungul timpului.

Îți vei dezvolta capacitatea de autoevaluare a propriilor texte, valorificând reperele de redactare asociate unor compuneri.

Vei urmări corectitudinea gramaticală, respectând convenţiile ortografice şi de punctuaţie în transcrierea unor texte, scrierea după dictare sau autodictare.

Vei identifica informații esențiale sau de detaliu și comportamente care exprimă emoții din texte monologate.

Vei realiza interacţiuni verbale cu colegii din clasa ta și vei asculta activ, manifestând un comportament comunicativ, politicos faţă de interlocutor(i).

Vei identifica informaţii importante din texte literare și nonliterare.

Vei identifica temele și ideile principale și secundare din texte diverse.

Vei redacta texte scurte pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice.

Vei utiliza achiziţiile sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative.

Vei aplica achiziţiile lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a inten­ţiilor comunicative.

Vei identifica unele valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice.

Vei observa atitudinile manifestate în procesul redactării unui text, identificând aspectele care necesită îmbunătățire.

Vei analiza constant scrierea unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii.

Vei identifica punctele tari și pe cele care necesită îmbunătățire în conversațiile cu un prieten / un coleg.

Vei sesiza rolul acțiunii ca o componentă esențială a discursului narativ.

Vei antrena în descifrarea și conceperea mesajelor din benzile desenate.

88
Fotografii Cu Prieteni
4
Acu, vezi tu, cică un băiat şi-a făcut odată un zmeu de hârtie, un zmeu mare, mare cât o casă şi, dacă la-nălţat, s-a prins şi el de coada zmeului şi a pornit-o prin văzduh. Şi-apoi, l-a purtat zmeul, l-a purtat o săptămână pân’ la a norilor ţâţână1
, l-a purtat o lună-ntreagă peste-a mărilor viroagă2
, ba – pe câte înţeleg
– l-a purtat şi-un an întreg. Iar dacă se scurse anul, ameţi băiatul şi-şi duse dreapta la ochi, iar zmeul odată cârmi3 spre dreapta. Lăsă mâna jos şi-şi ridică stânga, iar zmeul, ascultător, apucă spre stânga. Văzând cum vine
treaba, îşi ridică băiatul amândouă mâinile deodată şi zmeul porni să coboare lin.

— Păi, zi aşa! strigă băiatul, bucuros că-i prinsese meşteşugul.

— Dar tu cum credeai? răsună atunci un glas batjocoritor.

— Na-ţi-o bună! se minună băiatul. Ştii să
şi vorbeşti?
— Vezi bine – se răsti zmeul. Voi, oamenii, v-aţi cam luat nasul la purtare şi vă credeţi mai deştepţi decât găina...

Auzind una ca asta, se zăpăci băiatul.

— Iartă-mă – se rugă el. N-am voit să te jignesc...

— Asta ar mai lipsi! bombăni zmeul şi, încurcat, băiatul nu mai ştiu pe unde să-şi scoată cămaşa.

— Eu, drept să-ţi spun, am bănuit dintotdeauna că zmeiele de hârtie grăiesc – vorbi el repede, încercând s-o dreagă. Ce poate fi mai înţelept decât un zmeu?
— Şi mai frumos! îi aminti zmeul de hârtie, iar băiatul se grăbi să întărească:
— De bună seamă! Mai frumos şi mai de preţ... Ce ne-am face fără zmeie?
— De! Mă-ntreb şi eu... zise zmeul, umflându-se în penele lui de lemn bătute pe la-ncheieturi. Da, da, mi se pare că eşti mai isteţ decât am bănuit – urmă el îmbunat.

— Atunci să coborâm, da? spuse băiatul şi-şi ridică palmele, iar zmeul începu să coboare.

1 țâțână, țâțâni, s. f. (aici) Balama. 2 viroágă, viroage, s. f. Vale mică, râpoasă, mocirloasă, formată de ploi și de inundații sau prin părăsirea albiei de către un râu; albia unui torent, cu malurile adânci și abrupte. 3 cârmí, cârmesc, vb. A o coti, a o lua în altă parte.

Lectură
89

Cartea de piatră - Vladimir Colin • Lectură
4
Din păcate, se cam pripise4 băiatul. Nu privise-n jos şi, iacă, zmeul coborî binişor şi se lăsă pe-un vârf de munte, pe-o culme unde doar norii albi şi vineţi se opreau uneori, de se rezemau istoviţi în coate, unde vântul poposea când şi când, să-şi tragă sufletul şi unde picior de om nu călcase din vremurile-ndepărtate ale începutului.

Locul era neted ca sticla, alb ca spuma, uitat ca uitarea. De jur-împrejur se căscau hăuri neştiute, iar pe culmea lustruită de coatele norilor şi de suflarea vântului nimic nu se zărea. Nici fir de iarbă, nici fir de colb.

— Nu-mi pasă – zise însă băiatul. Doar să-mi dezmorţesc oleacă picioarele şi om porni mai departe...

Dar numai ce făcu trei paşi, că totul prinse a se întuneca şi cea mai lungă noapte de peste an se lăsă peste culmea netedă ca sticla, albă ca spuma, uitată ca uitarea. Şi culmea se acoperi fără veste cu o iarbă roşie, nemaivăzută.

— Să plecăm – spuse zmeul, dar băiatul se rugă:
— Nu, las’ să mai stăm oleacă... Atunci o toacă5 îşi ridică glasul, cântând nouăzeci şi nouă de chemări şi băiatul nu putu înţelege unde se afla toaca, nici cine o bătea.

„Poate că toaca-i ascunsă în inima muntelui“, îşi spuse. „Poate că muntele singur o bate...“.

O lumină lăptoasă scăldă atunci culmea şi-n cer se aprinse Steaua Stelelor, cea care luceşte doar o dată la o mie de ani. O linişte grea se lăsă peste culmea cu iarbă roşie, iar în liniştea aceea răsună deodată un tunet, care zgudui muntele.

Ecourile purtară tunetul din depărtare-n depărtare
şi când larma se stinse, tună din nou, mai asurzitor, iar muntele se clătină din temelie. Al
treilea tunet despică însă muntele şi din străfundurile lui sui încet, sui şi se opri pe iarba cea roşie, sui şi se opri ca pe-o catifea roşie, o carte de piatră.

Era aceea Cartea Pământului şi filele-i uriaşe cât muntele erau groase de-un cot. Şi, iacă, în tăcerea ce se aşternu apoi, scoarţele de piatră se ridicară anevoie, descoperind întâia filă a cărţii.

Fără a sta pe gânduri, băiatul se repezi şi sări pe fila aceea de piatră, dar nu izbuti să citească nimic.

Fila era uriaşă, slovele6
– mai mari decât el.

Şi se frământă atunci o vreme, se frământă cât se frământă, până ce odată se lumină la faţă şi, agăţându-se de coada zmeului de hârtie, se-nălţă în văzduh, chiar deasupra cărţii de piatră. Apoi, ridicându-şi mâinile după cum voia să-l poarte zmeul, ca să poată urmări şirurile slovelor, aşa, de sus, prinse a citi. Şi uită de tot şi de toate şi, răvăşit, citi fără încetare. Filele de piatră se ridicau încetişor, se lăsau pe stânga şi, agăţat de coada zmeului de hârtie, cocoţat năstruşnic peste culmea pustie, la lumina pe care
4 pripí, pripesc, vb. A face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă. 5 toácă, toace, s. f. Placă de lemn sau de metal pe care se bate ritmic cu unul sau cu două ciocănele, pentru a anunța începerea serviciului religios sau anumite momente ale lui la biserică sau la mănăstire. 6 slóvă, slove, s. f. Literă.

90
Fotografii Cu Prieteni
4
Vladimir Colin (1921-1991) a fost un scriitor român, cunoscut mai ales ca autor de proză fantastică. Printre lucrările sale se numără Zece povești pitice, Basmele omului,
Legendele țării lui Vam.

Steaua Stelelor o răspândea, băiatul citi pe nerăsuflate, citi una după alta, multe dintre filele Cărţii Pământului, pe care stăteau scrise Basmele Omului.

Noaptea se scurgea încet, dar cum cea mai lungă noapte de peste an are şi ea un sfârşit, când o geană de lumină albi în zare, Steaua Stelelor se stinse şi tunete năprasnice zguduiră muntele. Cartea de Piatră se închise şi prinse a se cufunda în golul de piatră, iar muntele se-nchise peste ea, ca o uriaşă cutie; iarba cea roşie pieri ca prin farmec şi culmea rămase din nou aşa cum fusese, lustruită de coatele norilor şi de suflarea vântului, netedă ca sticla, albă ca spuma, uitată ca uitarea.

— Vai, n-am citit nici un sfert din carte! oftă băiatul.

— Nu-i nimic – îl mângâie zmeul de hârtie. Peste o mie de ani ne-om întoarce şi-ai să citeşti mai departe...

Iar băiatul îşi luă atunci rămas bun de la culmea pustie şi zmeul de hârtie îl duse din nou pe pământ, începând a-l purta din ţară în ţară, ca lumea să poată afla Basmele Omului. Şi-a colindat băiatul pământu-n lung
şi-n lat şi de nouă sute nouăzeci şi nouă de ani îşi spune poveştile. A albit, s-a gârbovit, dar zmeul de hârtie îl poartă mai departe. Vopseaua zmeului a cam ieşit la soare şi zmeul suflă greu când e să zboare, dar nici unul, nici altul, nu se dau bătuţi.

Acu, mai ieri s-a-mplinit mia de ani şi Cartea Pământului a mai suit pentru o noapte pe culmea lustruită de coatele norilor şi de suflarea vântului, iar băiatul-moşneag s-a agăţat de zmeul lui de hârtie şi-amândoi s-au dus, s-au dus şi-au adus poveşti de sus...

Nu le ştiţi?... Să vi le spun. De răbdare, am răbdare, dar vă rog să-mi daţi tutun...

91

Cartea de piatră - Vladimir Colin • Lectură
4
Citește, cu atenție, fragmentul însemnat cu steluță verde.

EXPLOREAZĂ TEXTUL!
Notează forma de plural a substantivului zmeu, potrivită cu imaginea corespunzătoare.

Care dintre cele două sensuri este folosit în
text?
În Cartea de piatră, zmeul de hârtie capătă însușiri omenești. Notează două grupuri de cuvinte din text, care exprimă acest fapt.

Ce crezi că au descoperit băiatul și zmeul, odată coborâți din înaltul cerului? Scrie o posibilă continuare a fragmentului, în 60-80 de cuvinte.

Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele și expresiile următoare: culme, să-şi tragă sufletul, hăuri, colb, nemaivăzută, fără încetare.

Găsește trei comparații cu ajutorul cărora este descris locul în care coboară băiatul și zmeul. Ți-ar plăcea să vizitezi un asemenea loc? Explică-ți alegerea într-un enunț.

Identifică în primul paragraf din text cuvintele și grupurile de cuvinte care fac referire la timp.

Transcrie două grupuri de cuvinte în care sunt redate trăirile băiatului.

Lucrați în pereche! Formulați două idei principale pentru acest prim fragment.

Citește, cu atenție, a doua parte a textului, marcată cu steluță portocalie.

Selectează două structuri prin care este prezentată atmosfera din momentul în care apare cartea.

Notează, din text, trei cuvinte care aparțin câmpului lexical al cărții.

Răspunde la întrebările următoare, folosind informații extrase din prima parte a textului, însemnată cu steluță verde: a) Cum era zmeul construit de băiat? b) Cum a reușit copilul să se înalțe în văzduh? c) Cât timp au călătorit cei doi prin înaltul cerului? d) Ce puteri neobișnuite avea zmeul? e) Din ce cauză se răstește acesta la băiat? f) Cum îl îmbunează copilul pe zmeu? g) Ce îi cere băiatul zmeului, în cele din urmă?
Transcrie, pe caiet, termenii următori în două coloane corespunzătoare celor două imagini de mai sus: joacă, teamă, confruntare, realitate, copilărie, basm, inocență, fantastic.

Imaginea A Imaginea B
A B
92
Fotografii Cu Prieteni
4
15 Desenează pe caiet Cartea Pământului și scrie pe paginile sale patru cuvinte sau grupuri de cuvinte prin care aceasta este descrisă în poveste.

17
18
16
Transcrie personificările din secvența următoare și explică, în 20-30 de cuvinte, rolul lor:
„Nu privise-n jos şi, iacă, zmeul coborî binişor şi se lăsă pe-un vârf de munte, pe-o culme unde doar norii albi şi vineţi se opreau uneori, de se rezemau istoviţi în coate, unde vântul poposea când şi când, să-şi tragă sufletul şi unde picior de om nu călcase din vremurile-ndepărtate ale începutului.”
Alege perechea potrivită din coloana A, pentru fiecare element din coloana B, folosind textul:
A
trei nouăzeci şi nouă o mie al treilea
B
tunet ani chemări paşi
Alege varianta corectă de răspuns, folosind informațiile din textul Cartea de piatră: a) Unde coboară zmeul?
€ pe-un vârf de munte
€ pe malul unui lac uriaș
€ pe o carte de piatră
€ pe marginea unei prăpăstii b) Când ajung cei doi pe culmea pustie?
€ în cea mai scurtă noapte din an
€ în cea mai lungă noapte din an
€ în cea mai lungă zi din an
€ în cea mai întunecoasă noapte din an c) Cine luminează cerul?
€ Luna
€ Soarele
€ Cartea de piatră
€ Steaua Stelelor d) De unde apare Cartea Pământului?
€ din înaltul cerului
€ din adâncul apelor
€ din interiorul muntelui
€ din lumina lăptoasă a Stelei Stelelor e) Cum reușește băiatul să citească?
€ sărind pe fila de piatră
€ coborând în adâncul muntelui
€ înălțându-se cu zmeul în văzduh f) Ce cuprinde Cartea Pământului?
€ Tainele Omului
€ Tainele Muntelui
€ Basmele Omului
€ Basmele Timpului
€ Basmele Pământului
19 Lucrați în pereche! Formulați două idei principale pe baza acestui fragment.

20 Crezi că băiatul și zmeul se vor întoarce peste o mie de ani, pentru a continua să citească? Scrie răspunsul într-un enunț.

93

Cartea de piatră - Vladimir Colin • Lectură.

Citește, cu atenție, ultima parte a textului, însemnată cu steluță albastră.

Formulează ideea principală a acestui fragment.

Notează câte o structură din text care să susțină prezența temei / temelor alese.

Care dintre următoarele teme consideri că este redată în lucrare?

Recitește răspunsurile pe care le-ai dat la exercițiile 9 și 20. Ai intuit corect cum se vor desfășura evenimentele?
Dacă nu, scrie ce variantă preferi – cea propusă de tine sau cea din poveste – și prezintă un argument pentru alegerea ta.

Completează enunțurile următoare cu detalii regăsite în fragment: a) După ce au plecat, zmeul l-a purtat pe copil .... . b) Băiatul le-a spus oamenilor .... . c) Cei doi au rătăcit prin lume timp de .... . d) Când s-au împlinit o mie de ani, Cartea Pământului .... .

Observă cum sunt descriși băiatul și zmeul în prima parte, respectiv în ultima parte a textului. Notează pe caiet, cu verde, cuvintele și grupurile de cuvinte prin care sunt prezentați cei doi la început, respectiv cu albastru pe cele identificate în final.

Lucrați în perechi! Ordonați corespunzător, prin rescriere, ideile secundare din textul lui Vladimir Colin:
€ Din adâncul muntelui, ieși o carte uriașă de piatră.

€ Zmeul purtă băiatul înapoi pe pământ, pentru a le spune oamenilor poveștile citite.

€ Cei doi se opriră să se odihnească pe o culme, unde doar norii puteau ajunge.

€ După o mie de ani, băiatul îmbătrânit s-a întors cu zmeul său, pentru a continua să citească din Cartea
Pământului.

€ Băiatul a făcut un zmeu de hârtie și a pornit cu el prin văzduh.

€ Uimit, băiatul află că zmeul poate vorbi.

€ În zori, cartea dispăru în adâncul muntelui.

€ De undeva, se auzi o toacă bătând nouăzeci şi nouă de chemări, Steaua Stelelor răsări și răsunară
tunete.

€ Băiatul se înălță în văzduh, agățat de coada zmeului, și citi de pe filele de piatră Basmele Omului.

NATURA
PRIETENIA
FAMILIA
COPILĂRIA
CĂLĂTORIA TIMPUL
IUBIREA
CUNOAȘTEREA
94
Fotografii Cu Prieteni
4
EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!

34 a) Transcrie trei structuri din text în interiorul cărora cuvintele rimează. b) Cartea de piatră este un text în proză. Explică de ce, totuși, scriitorul folosește astfel de formulări.

Cui crezi că i se adresează povestitorul la începutul textului – Acu, vezi tu, cică un băiat şi-a făcut odată un zmeu de hârtie.? Dar la sfârșitul lui – Nu le ştiţi?... Să vi le spun. De răbdare, am răbdare, dar vă rog să-mi daţi tutun...? Notează răspunsul într-un enunț. a) Completează, pe caiet, fraza Consider că mesajul lucrării „Cartea de piatră” este acela că …., folosind una sau mai multe dintre variantele de mai jos:
€ este important să citești, pentru că în cărți se ascund tainele lumii;
€ un prieten adevărat îți va rămâne aproape, indiferent ce s-ar întâmpla;
€ dacă îți dorești cu tărie ceva, nimic nu te poate împiedica să-ți îndeplinești visul;
€ oricine îți poate deveni prieten, oricât de diferit ar părea față de tine;
€ nu trebuie să-i subestimăm pe cei din jur. b) Explică alegerea făcută, în 20-30 de cuvinte.

Răspunde în scris la următoarele întrebări: a)  De ce spune zmeul: Voi, oamenii, v-aţi cam luat nasul la purtare şi vă credeţi mai deştepţi decât găina...? b) Ce s-ar fi întâmplat dacă zmeul nu s-ar fi îmbunat și cei doi nu ar fi devenit prieteni? c) Despre ce ar putea fi Basmele Omului? d) Din ce motiv au ales cei doi să colinde lumea și să ducă mai departe poveștile aflate? e) De ce crezi că băiatul a ținut cu tot dinadinsul să se întoarcă după cei o mie de ani?
Lucrați în echipă!
3 În grupe de câte cinci elevi, consultați-vă și scrieți, în 40-60 de cuvinte, ce anume ați învățat despre prietenie după lectura textului Cartea de piatră.

3 Selectați dintre imaginile de mai jos una care, în viziunea voastră, ilustrează cel mai bine ideea de prietenie. Pe baza acesteia, scrieți un text, de 100-150 de cuvinte, care ar putea fi inclus în Cartea Pă- mântului. Formulați un titlu potrivit.

3 Prezentați-le colegilor imaginea aleasă și povestea creată de voi.

33 Desenează un zmeu și scrie pe aripile sale șase trăsături ale unui bun prieten.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
95

Textul narativ literar. Acțiunea • Lectură
4
FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE
EXERSEAZĂ!
4 Scrie, în 20-30 de cuvinte, ce învățătură ai desprins din istorisirea lui Lev Tolstoi.

1
3
2
În 100-150 de cuvinte, povestește întâmplările prin care trec personajele în Cartea de piatră. Te vei asigura că:
€ menționezi cine participă la evenimente;
€ scrii când și unde au loc întâmplările;
€ prezinți cauza ce declanșează evenimentele;
€ redai faptele în ordinea în care s-au petrecut;
€ identifici momentul cel mai tensionat al întâmplării;
€ arăți care este situația finală.

Lucrați în pereche! Reordonați, în caiet, fragmentele de mai jos, astfel încât să urmați firul narativ al istorisirii Doi prieteni de Lev Tolstoi.

€ Când ursul dispăru, celălalt băiat coborî din copac și râse:
— Ei, ce ți-a șoptit ursul la ureche?
€ Rătăceau doi prieteni prin pădure. Acolo le ieși în cale un urs.

€ Ursul îi mirosi îndelung fața și, părându-i mort cu adevărat, își văzu de drum.

€ Iar celălalt rămase în mijlocul drumului. Fiindcă nu-i veni nimic în minte, se trânti jos și se prefăcu mort.

€ Ursul se apropie de băiat și începu să-l adulmece. Iar băiatul, nemișcat, își ținu cum putu răsuflarea, mai mult leșinat de frică.

€ Unul dintre băieți o rupse la fugă cât îl ținură picioarele. Se cățără într-un copac și se piti în frunziș.

€ — Ce să-mi șoptească? Mi-a spus că-s răi oamenii care-și lasă prietenul la nevoie.

Desenează pe caiet Steaua Stelelor și scrie în interiorul său doar afirmațiile potrivite pentru textul lui
Vladimir Colin: a) prezintă fapte și personaje imaginare; b) redă un șir de întâmplări; c) are rolul de a emoționa cititorul; d) prezintă fapte și personaje care există realitate; e) prezintă trăiri, stări de spirit; f) evenimentele sunt proiectate în timp și spațiu; g) autorul își exprimă în mod direct sentimentele într-o descriere de natură; h) autorul își exprimă în mod indirect sentimentele, prin intermediul unor personaje.

IMPORTANT
• Textul narativ literar prezintă întâmplări închipuite de scriitor, ordonate în timp și spațiu, la care participă ființe imaginare.

• Acțiunea reprezintă totalitatea evenimentelor dintr-un text și este organizată în funcție de un fir narativ.

• Firul narativ constituie înlănțuirea faptelor, în ordinea în care s-au petrecut.

96
Fotografii Cu Prieteni
4
Lucrați în echipă!
A. Împreună cu toți colegii din clasă, meșteriți patru cuburi cu povești. Procedați astfel:
3 decupați din carton o formă asemănătoare celei din imaginea alăturată și apoi lipiți laturile, astfel încât să obțineți un cub;
3 pe fiecare față a cubului veți desena un animal, un obiect, un element al naturii sau un chip care exprimă o trăire.

B. Grupați-vă în echipe de câte cinci elevi și rostogoliți de câte două ori fiecare cub. Cele opt imagini obținute vor reprezenta elementele unui text narativ pe care îl veți scrie împreună.

De exemplu, dacă printre imaginile voastre se află un peștișor, atunci în
text va trebui să introduceți un astfel de personaj; dacă este desenat un drum, atunci eroul vostru va face o călătorie; dacă aveți o față surprinsă, atunci se va întâmpla ceva neașteptat etc. Asigurați-vă că povestea voastră:
€ respectă trăsăturile unui text narativ literar;
€ prezintă evenimente ordonate în timp și spațiu;
€ are un fir narativ clar și logic.

3 Prezentați în fața clasei rezultatul lucrului în echipă.

7
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
6 Imaginează-ți că povestea băieților nu s-ar termina aici. Scrie o continuare de 50-60 de cuvinte, din care să reiasă dacă cei doi au învățat sau nu ceva din această întâmplare.

5 a) Alege, dintre proverbele de mai jos, pe acela potrivit pentru situația din textul Doi prieteni. b) Motivează-ți alegerea în 30-40 de cuvinte.

Un prieten e greu să-l găseşti şi mai uşor să-l pierzi.

Prietenul la vreme de nevoie se cunoaşte.

Nu există avere mai mare ca un prieten adevărat.

Cine caută prieteni fără cusur, fără prieteni rămâne.

Un prieten face mai mult decât o pungă cu bani.

Cine are un prieten bun, nu mai are nevoie de oglindă.

Cu prieteni buni colaci mănânci.

97

Textul narativ nonliterar. Acțiunea.
• Lectură.

Notează cuvintele din fragment ce aparțin fiecărui câmp lexical din tabelul de mai jos.

Completează următoarele propoziții, alegând varianta corectă: a) Textul prezintă fapte .... (adevărate / închipuite de autor). b) La evenimente participă ființe.... (reale / imaginare). c) Locurile descrise .... (există / nu există) în realitate. d) Autorul textului se adresează .... (propriilor copii / cititorilor). e) Rolul textului este .... (de a prezenta informații / de a emoționa).

Poveste dobrogeană cu zmeie
Acum câteva zile vă promiteam că voi continua povestea dobrogeană, completând cu noi file din aventura redescoperirii României.

Şi, pentru că ora la care scriu e deja târzie, iar copiii cuminţi trebuie să fie în pat, vă voi spune o poveste scurtă despre zmeie, oamenii lor zburători şi despre cetăţile pierdute ale Dobrogei.

Despre Rezervaţia Măcinului am mai auzit poveşti frumoase şi ştiu că astăzi, în plimbarea prin Dobrogea, nu am reuşit să vedem decât prea puţin. Dar sus, pe culmile Măcinului, atât de sus cât ne-au permis maşinile să ajungem (apropo, felicitări şoferilor!), am văzut cu ochii mei un spectacol minunat în care au jucat copii mari şi zmeie. În maşina lor, Doru şi Augustin ascunseseră o surpriză: fiecare dintre noi a primit un zmeu personalizat, creat manual de Augustin. Ne-am văzut astfel numele zburând sus pe cer, mai mult sau mai puţin, în funcţie de abilităţile impresionante sau de stângăciile amuzante ale fiecăruia. În orice caz, am râs şi ne-am bucurat precum cei mai mici copii, redescoperind astfel nu doar România, ci şi partea inocentă, spontană şi frumoasă din noi.

Povestea cetăţilor este mai puţin veselă. Cetatea Capidava e cât de cât scoasă de sub pământ, dar Dinogeţia e complet părăsită şi mult acoperită de vegetaţie, iar la Noviodunum se pare că se lucrează cu seriozitate, deși tot mai e de lucru. […]
Dobrogea în sine este o poveste, iar partea aceasta, în care o panglică scrobită de şosea aleargă printre culmi ce parcă cer mângâieri şi munţi mici, arizi, cu margini tăioase, mi-a amintit de ceva imagini din Spania.

Bineînţeles în miniatură…
Acum o să vă spunem noapte bună copiiiiiiii şi promitem să revenim cu mai multe detalii despre toate locurile vizitate. Dar toate la timpul lor.

(fragment de pe www punct lumeamare punct ro)
1 Identifică în text cinci termeni / structuri ce desemnează locul întâmplărilor.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
Emoții Pământ Cer
Cetatea Dinogeția
98
Fotografii Cu Prieteni.

Transcrie pe caiet următoarele enunțuri, respectând ordinea acestora în textul dat:
€ Toți s-au bucurat să vadă zmeiele înălțate pe cer.

€ Drumeții au ajuns cu mașinile pe culmile Măcinului.

€ Vizitând cetățile, au descoperit o poveste mai puțin veselă.

€ Fiecare a primit un zmeu personalizat.

Lucrați în perechi! Consultați-vă și răspundeți, în scris, la următoarele întrebări: a) De ce se menționează în text că povestea cetăţilor este mai puţin veselă? b) Cum explicați afirmația Dobrogea în sine este o poveste? c) De ce credeți că în ultimul paragraf cuvântul copii este scris neobișnuit?
Citește fragmentul următor:
În duminica aceea au venit la 9 dimineața și au stat până când cele două au plecat: Sabina cu mașina ei la Cluj,
Felicia cu părinții la Mioveni. La un moment dat, când
toată echipa urca în mașină imprimantele, topurile de hârtie și flipchart-urile pe care le folosiseră preț de șase săptămâni, David a pus și el mâna pe roll up-uri și pe ce era mai ușor și i-a ajutat să termine de încărcat.

Într-o fotografie pe telefonul Corinei, îmbrăcat cu cele mai bune haine: blugi curați și pulover în dungi, cu medalia de Ambasador Teach for Romania la gât
(pe care au primit-o în ultima zi cei care își convinseseră colegii care lipseau să se întoarcă la școală),
David zâmbește amar dintre cutiile de carton încă nestivuite în dubița care venise să-i ia la București.

Pentru el se terminase, probabil, cea mai frumoasă lună de școală din viața lui. Iar el cu siguranță nu mai era băiatul care fusese la început. Ceea ce David încă nu știe e că o va revedea pe învățătoarea lui, Sabina, mai devreme decât crede. Astăzi, ea și-a luat locul la catedră în școala din Gârcin. (Sorana Stănescu,
Intervenția – fragment, revista DOR)
Caută explicația cuvintelor / grupurilor de cuvinte subliniate în dicționarul de la sfârșitul manualului.

Ce crezi că se întâmplase în cea mai frumoasă lună de școală din viața lui David? Exprimă-ți părerea în două-trei enunțuri.

Scrie un text narativ nonliterar, de 80-100 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în școala ta.

Consideri că un profesor poate fi prietenul elevilor săi? Motivează-ți răspunsul în 30-50 de cuvinte.

EXERSEAZĂ!
IMPORTANT
• Textul narativ nonliterar prezintă întâmplări din realitate, ordonate în timp și spațiu, la care participă un număr diferit de persoane.

• Acțiunea este organizată în funcție de un fir logic și redă evenimentele în ordinea în care s-au întâmplat.

99

Să comunicăm, să ne ajutăm! (I) • Lectură
4
IMPORTANT
Comunicarea înseamnă schimb de informații, exprimarea unor atitudini, dorințe, emoții, sentimente etc. Pentru diferite acte de limbaj (precum a afirma, a solicita, a recomanda, a promite, a felicita, a declara, a mulțumi, a îndemna, a întreba, a informa etc.), vorbitorii se ajută de anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte potrivite situației de comunicare. Un rol important îl are și modul în care sunt spuse acestea.

DESCOPERĂ!
1 Citește pe roluri următorul dialog:
Olimpia: Mai e o săptămână până la concursul celor mai frumoase zmeie și eu încă nu știu nici măcar cum se face unul!
Simion: E simplu de tot, îți zic eu! M-a învățat mama când eram în clasa I.

Olimpia: Care sunt materialele de care avem nevoie?
Simion: Avem nevoie de o pungă de plastic, sfoară, două bețe, o foarfecă și o panglică.

Olimpia: Pare simplu... Te rog să mă înveți și pe mine să îl confecționez!
Simion: Olimpia, ai promisiunea mea că până diseară vei fi un iscusit făuritor de zmeie!
Olimpia: Îți mulțumesc, ești un prieten adevărat! Horia, vino cu noi!
Horia: Nu știu... Mi se pare prea complicat și nu vreau să pierd mult timp cu asta. Dar, dacă înveți tu, fii bună și fă-mi și mie un zmeu!
Simion: Horia, trebuie să te străduiești și tu! Îți recomand să încerci măcar! Nu durează mai mult de o oră.

Olimpia: Și ne vom distra împreună, ai să vezi!
Horia: Dacă spuneți așa, promit că voi fi atent la explicațiile tale și îmi voi face un zmeu: unul mare, albastru cu o coadă argintie!
Simion: Te felicit că ai luat așa o decizie!
Olimpia: Prea bine, prieteni! Cu ocazia aceasta, declar înființată „Frăția zmeielor”!
3
2
Lucrați în pereche! a) Transcrieți în caiete, într-un tabel asemănător celui alăturat, cuvintele / grupurile de cuvinte care v-au ajutat să faceţi asocierea dintre replică și verbul din listă.

Asociază oral fiecărei replici din dialogul de mai sus, unul dintre verbele din următoarea listă: a promite, a afirma, a solicita, a recomanda, a felicita, a declara, a mulțumi, a îndemna, a întreba, a informa. (Același verb poate fi utilizat de mai multe ori!) a promite „ai promisiunea mea”,
„promit că” a solicita
... b) Ce cuvinte / grupuri de cuvinte ați transcris pentru verbele a afirma, a informa, a întreba? Dacă ele lipseau din enunțuri, se schimba sensul acestora? De ce? c) Adăugați în a treia coloană alte cuvinte / grupuri de cuvinte pe care le cunoașteți pentru a exprima aceleași acțiuni indicate de verbele din prima coloană.
100
Fotografii Cu Prieteni
4
3 Atitudinile vorbitorului ce caracterizează cele mai utilizate acte de limbaj:
Actele de limbaj
Atitudinile vorbitorului a afirma Vorbitorul descrie o situație. El își exprimă convingerea că este real ce spune. a întreba Vorbitorul nu cunoaște o informație și întrebarea îi permite să o afle. (În alte situații, vorbitorul vrea să afle dacă și ascultătorul cunoaște informațiile știute de el: Știi că Andrei a făcut deja zmeul?) a promite Vorbitorul face un angajament de a realiza o acțiune. a solicita Vorbitorul își exprimă dorința. Încearcă să-l determine pe ascultător să realizeze o acțiune. a recomanda Vorbitorul se referă la o acțiune pe care ar putea să o facă ascultătorul (în beneficiul său). a mulțumi Vorbitorul își exprimă recunoștința, aprecierea. a felicita Vorbitorul își exprimă încântarea, acceptarea în legătură cu faptele / atitudinile / comportamentul ascultătorului. a declara Vorbitorul descrie o acțiune realizată prin simpla rostire a enunțului. (Spre deosebire de actul de a afirma, care descrie o situație, actul de a declara o schimbă. Compară: Președintele declară începerea Jocurilor Olimpice cu Declar începerea Jocurilor Olimpice!)
4 Lucrați în echipă! a) Grupați-vă în echipe de câte 4-5 elevi. b) Realizați dialoguri, de 7-10 replici, pe baza ilustrațiilor care surprind acțiuni din timpul pregătirii pentru competiția zmeielor, precum și din timpul concursului. c) Utilizați cel puțin patru acte de limbaj! În acest sens, folosiți în dialogul vostru cuvinte și grupuri de cuvinte din coloanele a doua și a treia de la exercițiul 3. d) Prezentați dialogurile în fața clasei. e) Fiecare grupă va face evaluarea dialogului celorlalte grupe pe baza criteriilor dintr-un tabel asemănător celui de mai jos, scris în caiet.

Echipa Dialogul a redat situația din imagine?
Vorbitorii au utilizat cel puțin patru acte de limbaj
Expresia feței, vocea au fost corespunzătoare cu actele de limbaj?
1 / 2 / 3... în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc f) Prezentați în clasă rezultatele evaluării fiecărei grupe.

50
50
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
LEI CINCIZECI
10
10
BANCA NATIONALA A ROMANIEI
LEI ZECE
EXERSEAZĂ!
101

Să comunicăm, să ne ajutăm! (II) • Lectură
4
DESCOPERĂ!
1 Lucrați în echipă! a) Grupați-vă în echipe de câte patru elevi! b) Priviți cu atenție următoarele imagini și citiți pe roluri dialogurile din dreptul lor.

IMPORTANT
În dialog, fiecărui vorbitor îi vine rândul să își spună replica. Ordinea replicilor și conținutul lor nu sunt întâmplătoare, ele respectă anumite reguli. De exemplu, întrebarea, complimentul, salutul sunt urmate firesc de răspuns; invitația, reproșul, rugămintea sunt acceptate sau refuzate. De asemenea, răspunsurile pot fi urmate de alte răspunsuri. Perechile de replici (întrebare – răspuns, invitație – acceptarea / refuzarea invitației, reproș – acceptarea / refuzul reproșului, a face un compliment – a răspunde la un compliment etc.) se folosesc, în general, la începutul sau la sfârșitul dialogului.

— Mă ajutați și pe mine să fac fotografii reușite cu telefonul?
— Copii, vă invit la cursul de fotografie ce se va desfășura în școala noastră mâine, începând cu ora 16!
— Mulțumesc, dar nu pot
— Ați stricat și fotografiile acestea!
— Te rog să mă scuzi, dar nu am știut că se va întâmpla asta dacă apăs pe butonul roșu!
— Ce fotografii frumoase ați făcut!
— Serios? Chiar vă plac? Mulțumesc, dar nu a fost mare lucru. c) Continuați fiecare dintre cele patru dialoguri, propunând alte două replici corespunzătoare persoanelor din imagini. Respectați, în formularea răspunsurilor, sugestiile din imagini și din tabelul de mai jos:
Sugestii de răspunsuri
Echipa 1
(ilustrația 1) un răspuns scurt care să închidă dialogul; un răspuns amplu, prin care vorbitorul să-și arate disponibilitatea de a-l învăța pe cel care l-a întrebat.

Echipa 2
(ilustrația 2) un răspuns afirmativ, dar scurt, rezervat; un răspuns în care vorbitorul să își arate entuziasmul de a participa la curs.

Echipa 3
(ilustrația 3) un răspuns de respingere a reproșului, arătând că nu este vina vorbitorului; un răspuns de respingere a reproșului, arătând că fotografia este chiar bună.

Echipa 4
(ilustrația 4) un răspuns de acceptare a complimentului, arătând că vorbitorul s-a străduit; un răspuns de acceptare a complimentului și de întoarcere a lui (arătând, eventual, că este și meritul profesorului).

— Desigur! Sunt specialist! accepta invitația dumneavoastră. Mâine după-amiază, am programare la dentist.

102
Fotografii Cu Prieteni
4
EXERSEAZĂ!
1 Lucrați în pereche! a) Imaginați diferite situații de comunicare între doi prieteni inspirate de obiectul desenat în prima coloană.

Construiți scurte dialoguri (2-4 replici), ținând cont de perechea de replici indicată în a doua coloană. Utilizează formule din coloana a treia:
Obiectul Perechile de replici Sugestii de formulare a întrebărilor / răspunsurilor întrebarea – răspunsul Cine?
Ce?
Când?
Cum?
De ce?
Ce știi despre...? invitația – acceptarea invitației
Vrei să...? / Aș vrea să...

Mulțumesc, accept cu plăcere! / Bine.

Cum să nu? / De ce nu?
Mai încape vorbă?!
Dacă îți face plăcere.

Dacă dorești neapărat... invitația – refuzarea invitației
Mulțumesc, regret, dar nu pot de data aceasta.

A! Nu! Altădată!
Nu prea am chef acum. reproșul – acceptarea reproșului
Niciodată nu...!
Mereu tu...

Nici azi nu ai...

Din greșeală! / Te rog să mă ierți și de data aceasta! reproșul – refuzul reproșului.

Nu e adevărat!
Cum poți spune asta despre mine?!
Mai cercetează și vei afla adevărul! a face un compliment
– a răspunde la un compliment
Ce frumos! / Cât de bine...! Mulțumesc! Îmi pare bine că ai observat! M-am străduit foarte mult! /
Pot să spun și eu același lucru despre tine. / Ți se pare? Nu cred că e mare lucru. b) Prezentați dialogurile în fața clasei având mimica și intonația potrivite situației imaginate. c) Analizați dialogurile colegilor completând, în caiete, un tabel asemănător cu cel de mai jos:
Dialogul a surprins situația inspirată de obiectele din imagine?
Vorbitorii au utilizat perechea de replici asociată obiectelor desenate?
Expresia feței, vocea au fost corespunzătoare situației de comunicare imaginate?
Coleg 1 în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc
Coleg 2 în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc în totalitate / parțial / deloc
J K Rowling.
Vrăjitorul din Oz
BIL
E
T
Note obținute Note obținute Data
Disciplina de invățământ
Nota obținută
Semnătura profesorului
Semnătura părintelui Data
Disciplina de invățământ
Nota obținută
Semnătura profesorului
Semnătura părintelui
103

Banda desenată.
• Lectură.
4
Annie, uite! Cosmos a desenat o ușă! Trebuie să ne punem costumele de cosmonaut!
Sst, Cosmos!
Lasă-l pe George să o deschidă singur.

Nu am desenat-o doar.

Sunt mult mai inteligent decât crezi. Am făcut o ușă – e un portal, mai exact. Duce la...

Uau!
Vezi steaua aia mare de acolo, steaua cea mai strălucitoare dintre toate? E Soarele. Soarele nostru. Pare mai mic, văzut de aici, decât atunci când îl privești ridicându-se pe cer.

Unde...?
104
Fotografii Cu Prieteni
4
George, vrei să
te plimbi cu o cometă?
Cometa nu se va opri.

Ne traversează întregul
Sistem Solar.

Depărtați-vă de ușă, vă rog...

Călătoria cometei durează aproximativ
184 de ani. Ea trece întâi pe lângă
Saturn, iar, la întoarcere, va trece și pe lângă Neptun și Pluto, care acum nu mai e considerat planetă.

Te rog, minunatul meu Cosmos, când vom ajunge pe cometă, poți accelera călătoria? Altfel, ne vor
trebui luni de zile pentru a vedea
toate planetele!
Unu!
Nu săriți! E periculos!
Veniți în-a-a-a-a-poi!
Ușa duce într-o zonă a Sistemului Solar care se află mult mai departe de Soare decât Pământul. În curând, va apărea o cometă uriașă, de asta am ales această zonă. O vei vedea în câteva minute. Depărtați-vă de ușă, vă rog!
Număr până la trei!
105

Banda desenată.

• Lectură.
4
IMPORTANT
• Într-o bandă desenată acțiunea este redată, în egală măsură, cu ajutorul imaginilor și al textului. De obicei, replicile personajelor sunt notate în bule.

• Pentru a realiza o bandă desenată trebuie să creezi ilustrații care să respecte înlănțuirea evenimentelor și să selectezi doar replicile importante.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!

Urmărește cu atenție banda desenată și fă cunoștință cu doi buni prieteni și un computer simpatic. Care sunt numele lor?
Ai auzit de profesorul Stephen Hawking, unul dintre dintre cei doi autori ai cărții George și cheia secretă a universului? Documentează-te și scrie trei enunțuri despre această personalitate.

Observă expresia feței, poziția corpului și reacțiile celor doi copii. Scrie dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false: a) Văzând ușa făcută de Cosmos, băiatul este dezamăgit. A / F b) Când deschide ușa, George este uimit de ceea ce vede. A / F c) Annie este nemulțumită când află că va trece o cometă. A / F d) Băiatul simte teamă, auzind despre cometă. A / F
Prezintă, în 50-70 de cuvinte, acțiunea redată prin intermediul imaginilor și al textului.

Răspunde la întrebări, alegând varianta corectă:
€ Ce este, de fapt, ușa creată de computer? a) o navă spațială b) o mașină a timpului c) o cometă d) un portal
€ Unde duce această ușă? a) către un alt sistem solar b) către o zonă mai îndepărtată a sistemului nostru solar c) către o zonă apropiată a sistemului nostru solar
€ Cum se numește steaua cea mai strălucitoare dintre
toate? a) Pluto b) Venus c) Soare d) Terra
€ Care dintre eroi are inițiativa de a pleca în spațiu? a) Annie b) George c) Cosmos
€ Cât durează călătoria cometei, după spusele lui Cosmos? a) 186 de ani b) aproximativ 184 de ani c) aproximativ 200 de ani d) 189 de ani
€ Care sunt planetele pe lângă care va trece cometa la întoarcere? a) Jupiter și Saturn b) Pământ și Soare c) Neptun și Pluto d) Marte și Jupiter
€ Din ce motiv le cere Cosmos copiilor să nu sară? a) Nu au echipament potrivit. b) Cosmos nu a activat încă portalul. c) Cometa nu va opri și este periculos pentru cei doi să încerce să ajungă pe ea.
106
Fotografii Cu Prieteni
4
EXERSEAZĂ!
6 Lucrați în pereche!
3 Priviți cu atenție ilustrațiile de mai jos și imaginați-vă ce se întâmplă cu Annie și George după ce sar prin portal.

3 Scrieți un text de 50-60 de cuvinte în care să prezentați firul evenimentelor, adăugând o scenă creată de voi.

3 Reproduceți banda desenată pe o coală albă și realizați ultima ilustrație, în care veți reda scena suplimentară.

3 Completați bulele de vorbire cu replici potrivite.

3 Expuneți toate benzile desenate în clasă, în Galeria Aventuri prin Univers.

Lucrați în echipă!
3 Grupați-vă câte cinci elevi și realizați o bandă desenată pentru a reda povestea Cartea de piatră.

3 Respectați indicațiile următoare:
€ alegeți împreună cinci momente-cheie pe care să le ilustrați;
€ urmați firul narativ;
€ desenați cinci imagini;
€ realizați bule de vorbire pentru cel puțin trei imagini.

7
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU.

Elemente de construcție a comunicării
107

Verbul • Elemente de construcție a comunicării
4
DESCOPERĂ!
1 Concurs! Scrie, pe liniile punctate, câte un verb, la diferite numere, persoane şi timpuri și care începe cu litera dată.

Atenţie! Nu ai voie să repeţi verbele! Câştigi dacă termini primul. Premiul
tău este să fii pentru câteva minute „profesor” şi să îi ajuţi pe colegii tăi să completeze unde nu au reuşit.

P .... A .... T …. S ....

O .... C .... I .... P ....

V .... Ţ .... M .... A ....

E .... I .... P …. Ţ ....

S …. U .... I ….

T …. N .... U ….

I …. E ….

R ….

E ....

Dacă tot eşti „profesor”, întreabă-i pe „elevii tăi” ce cuvânt dintre cele patru scrise vertical are legătură cu verbul. De ce?
IMPORTANT
• Verbul este partea flexibilă (îşi schimbă forma) de vorbire care arată acţiunea, starea, existenţa.

• Verbul îşi modifică forma după timp, persoană, număr.

Numărul verbului Singular Plural
Persoana I Învăţ engleza. Învăţăm engleza.

Persoana a II-a Înveţi engleza Învăţaţi engleza.

Persoana a III-a Învaţă engleza. Învaţă engleza.

Persoana verbului
Timpurile verbului Când se petrece acţiunea? Exemple
Trecut Acţiunea se petrece înainte de momentul vorbirii. Mergeam la teatru.

Prezent Acţiunea se petrece în momentul vorbirii. Merg la teatru.

Viitor Acţiunea se petrece după momentul vorbirii. Voi merge la teatru. Catalog
EXERSEAZĂ!
2 Scrie câte un exemplu de verbe care să exprime acţiunea, starea, existenţa.

3 Grupează, într-un tabel asemănător celui de mai jos, următoarele verbe: călătoreşte, va ajunge, aflai, ai văzut, căzu, vom încerca, nu avusese, vreau, reuşesc, vor veni, scriem, scriam, descoperii, cauţi, vorbiţi, veţi crede, creaseră.

Trecut. Prezent. Viitor.
108
Fotografii. Cu Prieteni.

Transformă verbele din seria aleasă la exercițiul 4, astfel încât să fie la persoana I, apoi la persoana a II-a.

Modifică propoziţiile pe care nu le-ai copiat la exerciţiul anterior, astfel încât acţiunea să fie realizată de o singură persoană.

Alege seria care conţine numai verbe scrise corect:
€ creezi, aşază, sfătuiesc;
€ creiezi, aşează, sfătuesc.

Alcătuieşte enunţuri cu verbele date, respectând următoarele cerinţe:
€ a citi – timpul prezent, persoana a II-a, număr singular;
€ a vrea – timpul trecut, persoana a II-a, număr plural;
€ a merge – timpul viitor, persoana I, număr plural;
€ a căuta – timpul prezent, persoana a III-a, număr singular.

Selectează seria care cuprinde numai verbe la persoana a III-a:
€ vedeam, căutai, crezuse, am scris, descopăr, precizează;
€ creează, agreează, lucrează, pregăteşte, sunt, păreaţi;
€ învaţă, au plecat, citeşte, vor alerga, veneau, văzură.

Rescrie textul, punând verbele dintre paranteze la timpul indicat între paranteze:
Mihai (a pleca, trecut) spre şcoală cu gândul că (a încerca, viitor) să ia numai note mari. De aceea (a repeta, prezent) lecţia la istorie. Pe drum, (a se întâlni, trecut) cu Dan, colegul lui de bancă. Acesta (a spune, trecut) lecţia ca pe o poveste, aşa cum
(a face, prezent) mereu doamna profesoară la ore. Deodată, totul s-a luminat în mintea lui Mihai. Sigur (a lua, viitor) nota 10!
Copiază doar enunţurile care conţin verbe la singular:
€ Mi-ar plăcea să patinez cu tine.

€ Noi vă ducem la aeroport.

€ Am avut grijă de floarea mea.

€ Plecaţi la munte în decembrie?
€ Tu l-ai ajutat să îşi lege şireturile.

€ Parbrizele străluceau în lumina soarelui.

€ Aţi terminat tema?
€ Învaţă japoneza de la doi ani.

€ Voi termina mai repede.

€ Du-te la şcoală!
109

Modurile verbale. Indicativul şi imperativul • Elemente de construcție a comunicării
4
DESCOPERĂ!
1 Alcătuieşte două enunţuri în care să foloseşti verbul a veni astfel: a) să exprime o acţiune reală; b) să exprime un îndemn.

IMPORTANT
• Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea.

• Modul indicativ exprimă o acţiune sigură, reală: Elevii citesc.

• Modul imperativ exprimă un îndemn, un ordin, o poruncă, o rugăminte, acţiunea verbului fiind realizabilă:
Copile, citeşte cât poţi de mult!
3 Verbele la modul imperativ au numai persoana a II-a, numărul singular şi plural, formă afirmativă şi negativă.

3 Forma negativă, la persoana a II-a, numărul singular este alcătuită din cuvântul nu şi forma verbală nepersonală de infinitiv a verbului de conjugat.

3 Infinitivul este forma nepersonală din dicţionar a verbului.

EXERSEAZĂ!
2 Precizează modul, persoana, numărul şi funcţia sintactică a verbelor din următoarele enunţuri:
€ Alege-ţi o carte şi citeşte-o până săptămâna viitoare!
€ Vă alegeţi singuri cărţile pentru vacanţă?
€ Nu te duce acolo!
€ Băiatul îşi duce câinele în parc.

€ Fata priveşte apusul cu ochii aţintiţi spre ţărm.

€ Priveşte doar înainte!
€ Andrei scrie compuneri grozave.

€ Scrie şi nu te uita pe fereastră!
€ Dana culege flori pentru bunica ei.

€ Nu culege florile din parc!
€ Creaţi un model de maşină!
€ Voi, scriitorii, chiar creaţi lumi paralele?
€ Copilul nu îşi face ordine pe birou.

€ Nu face dezordine!
€ Voi faceţi doar două ore până la bunici?
€ Faceţi linişte, copii! verbul modul persoana numărul funcția sintactică
Formă afirmativă Formă negativă
Persoana a II-a, numărul singular
Lucrează! Nu lucra!
Bea! Nu bea!
Taci! Nu tăcea!
Dormi! Nu dormi!
Hotărăşte! Nu hotărî!
Persoana a II-a, numărul plural
Lucraţi! Nu lucraţi!
Beţi! Nu beţi!
Tăceţi! Nu tăceţi!
Dormiţi! Nu dormiţi!
Hotărâţi! Nu hotărâţi!
110
Fotografii. Cu Prieteni.

Rescrie enunțurile cu forma corectă a verbelor:
€ Nu fă pe grozavul!
€ Fi-ţi atenţi la lecţie!
€ Ascultăţi părinţii!
€ Asculta-ţi muzică?
€ Nu fii trist!
€ Aduce-ți aminte!
€ Fi politicos!
€ Nu te du acolo!
Completează următoarele enunţuri cu formele verbelor din paranteză, pentru a exprima corect situaţiile de comunicare date:
Alcătuieşte enunţuri cu următoarele verbe la modul imperativ, persoana a II-a, numărul singular, formă afirmativă şi negativă:
Menţionează modul şi funcţia sintactică a verbelor scrise de tine la exerciţiul anterior.

Integrează în enunţuri formele de indicativ, prezent, persoana a III-a, numărul singular ale următoarelor verbe:
€ a aşeza;
€ a tăcea;
€ a crea;
€ a fi;
€ a avea;
€ a descoperi;
€ a vedea;
€ a explora;
€ a înşela;
€ a agrea;
€ a înfiinţa;
€ a ieşi.

A. Vă (a ruga) să-mi spuneţi când (a sosi) trenul de Bucureşti.

B. (A spune), vă (a ruga), cât (a costa) Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române.

C. (A da)-mi, vă (a ruga), o banană şi trei portocale.

D. Mă (a scuza), (a şti) unde (a se afla) Strada Crizantemelor?
A C
€ a aşeza;
€ a tăcea;
€ a crea;
€ a fi;
€ a avea;
€ a descoperi;
€ a vedea;
€ a explora;
€ a înşela;
€ a agrea;
€ a înfiinţa;
€ a ieşi.

B D
111

Modul indicativ. Timpul prezent • Elemente de construcție a comunicării

Identifică verbele din replicile alăturate:
Precizează când se desfăşoară acţiunea în raport cu momentul vorbirii.

Selectează din textul următor verbele la modul indicativ, timpul prezent:
Precizează forma verbelor dintre paranteze la modul indicativ, timpul prezent:
€ Tu (a scrie) tot ce-ţi (a trece) prin cap. € Voi (a ajunge) la timp la şcoală.

€ El (a crea) nişte poezii emoţionante. € Tu (a întârzia) mereu.

Alege forma corectă a următoarelor verbe:
€ el nu copie / nu copiază; € miroasă / miroase; € tu şti / ştii; € voi scadeţi / scădeţi.

€tu obţii / obţi; € el sughiţă / sughite; € precedă / precede;
Indică un alt cuvânt care te ajută să plasezi acţiunea în timp.

IMPORTANT
• Prezentul indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.

• Desinenţele sunt sunetele sau grupurile de sunete care, în cazul verbului, indică persoana şi numărul.

• Sufixele gramaticale sunt sunetele sau grupurile de sunete care, în cazul verbului, indică timpul.

În exemplele de la exercițiul 1 şi în cele de mai jos, cu albastru sunt scrise sufixele gramaticale care indică
timpul, iar cu roşu, desinenţele care indică persoana şi numărul.

(a) învăţa (a) crea (a) afla (a) părea (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî învăţ creez aflu par merg vin iubesc hotărăsc înveţi creezi afli pari mergi vii iubeşti hotărăşti învaţă creează află pare merge vine iubeşte hotărăşte învăţăm creăm aflăm părem mergem venim iubim hotărâm învăţaţi creaţi aflaţi păreţi mergeţi veniţi iubiţi hotărâţi învaţă creează află par merg vin iubesc hotărăsc
EXERSEAZĂ!
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi desmiardă oceanul de ninsoare,
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...

În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

(Vasile Alecsandri, Iarna)
DESCOPERĂ!
De aceea te apreciez, pentru că te gândeşti mereu la cei de lângă tine.

Ce faci aici? Acum lucrez la un cadou special pentru tine.

112
Fotografii Cu Prieteni
4
1
DESCOPERĂ!
Alege forma verbală care ţi se pare corectă în enunţurile de mai jos:
€ Îşi amintea că grădina bunicilor săi a fost / era mare.

€ Fata a avut / avea ochii albaştri.

€ Mi-am cumpărat / îmi cumpăram un calculator nou când m-am mutat / mă mutam.

€ Când au sosit / soseau musafirii, noi încă am aranjat / aranjam masa.

€ Înainte, sora mea a locuit / locuia cu noi, dar când a devenit / devenea majoră, a închiriat / închiria un apartament.

Precizează, pentru fiecare enunț de mai sus, când se desfăşoară acţiunea în raport cu momentul vorbirii.

Explică de ce ai ales fiecare formă verbală, raportându-te la ce exprimă ele.

IMPORTANT.
• Imperfectul exprimă o acţiune trecută, care se desfăşoară în acelaşi timp cu o altă acţiune trecută, arătând durata.

3 Într-o povestire, imperfectul este folosit în descrierea cadrului acţiunii. Exemplu: Soarele strălucea.

3 Uneori, imperfectul redă o acţiune care se repetă. Exemplu: În fiecare luni mergeam la bibliotecă.

3 În exemplele de mai jos, cu albastru sunt scrise sufixele gramaticale care indică timpul, iar cu roşu, desinenţele (care indică persoana şi numărul).

(a) învăţa (a) crea (a) afla (a) părea (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî învăţam cream aflam păream mergeam veneam iubeam hotăram învăţai creai aflai păreai mergeai veneai iubeai hotărai învăţa crea afla părea mergea venea iubea hotăra învăţam cream aflam păream mergeam veneam iubeam hotăram învăţaţi creaţi aflaţi păreaţi mergeaţi veneaţi iubeaţi hotăraţi învaţau creau aflau păreau mergeau veneau iubeau hotărau.
• Perfectul compus exprimă o acţiune trecută şi terminată în momentul vorbirii. Perfectul compus este alcătuit din formele specifice ale verbului auxiliar a avea şi forma verbală nepersonală de participiu a verbului.

(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî (a) iubi (a) hotărî am învăţat am părut am mers am venit am iubit am hotărât iubeam hotăram ai învăţat ai părut ai mers ai venit ai iubit ai hotărât iubeai hotărai a învăţat a părut a mers a venit a iubit a hotărât iubea hotăra am învăţat am părut am mers am venit am iubit am hotărât iubeam hotăram aţi învăţat aţi părut aţi mers aţi venit aţi iubit aţi hotărât iubeaţi hotăraţi au învăţat au părut au mers au venit au iubit au hotărât iubeau hotărau.
• Imperfectul este folosit în redarea amintirilor, în descrierea locurilor, a persoanelor, în timp ce perfectul compus face referire la momente punctuale din trecut.

113

Modul indicativ. Timpul imperfect. Timpul perfect compus • Elemente de construcție a comunicării
4
EXERSEAZĂ!
4 Scrie verbele dintre paranteze la modul indicativ, timpul imperfect sau perfect compus:

Precizează persoana şi numărul verbelor la modul indicativ, timpul imperfect, din următorul fragment:
Notează persoana şi numărul verbelor la modul indicativ, timpul perfect compus, din următorul fragment:
Transcrie în caiet doar enunţurile pe care le consideri corecte: a) Următoarea serie cuprinde numai verbe la timpul imperfect: veneam, vedeai, scria, cercetaţi, căutau. b) Verbele am povestit, aţi pictat, au creat, ai citit, a descoperit sunt la timpul perfect compus. c) Timpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar a avea. d) Timpul perfect compus este folosit în redarea amintirilor, în descrierea locurilor, a persoanelor. e) Timpul imperfect face referire la momente punctuale din trecut.

Rescrie enunţurile pe care le-ai considerat greşite la exerciţiul anterior, astfel încât informaţia să devină corectă.

Alcătuieşte o compunere, de 80-150 de cuvinte, în care să povesteşti o întâmplare petrecută în timpul unei ninsori, folosind cel puţin șase verbe la timpul imperfect şi la perfect compus.

Subliniază-le.

Scrie, pe două coloane, verbele la imperfect şi la perfect compus identificate în fragmentul de mai jos:
Tabloul pe care l-(a realiza) (a înfăţişa) o imagine din natură. (A fi) o furtună pe mare. (A folosi) culori reci, pe care le-(a combina) ca un pictor adevărat.

Abia aşteptam să vină iarna, ca să merg la săniuş. Până la derdeluş parcurgeam aproape un kilometru, dar nu conta. Mereu mă însoţea vecinul meu, George, care îmi spunea glume pe drum. Seara, ajungeam vineţi de frig şi cu picioarele îngheţate, dar cine mai simţea ceva?
A fost odată ca niciodată un împărat și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:
— Ehei, dragii mei copii, v-ați făcut mari.

(Petre Ispirescu, Broasca țestoasă cea fermecată)
La granița cu Elveția ne-am oprit la o stație nostimă de benzină. Avea o singură pompă. Dintr-o căsuță verde a ieșit un bărbat foarte scund. Era pitic, se pare. Tata i-a pus în față o hartă și l-a întrebat care e cel mai scurt drum prin munții Alpi, spre Veneția. Piticul i-a răspuns cu o voce pițigăiată, în timp ce căuta cu degetul pe hartă. Vorbea doar germana, așa că tata mi-a tradus că omulețul ne sfătuia să înnoptăm într-un sătuc ce se numea Dorf.

(Jostein Gaarder, Misterul cărților de joc)
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
114
Fotografii Cu Prieteni
4
DESCOPERĂ!
1 Citeşte fragmentul de mai jos, în care un câine rătăcit de la o stână ajunge la o şcoală dintr-un sat, apoi răspunde cerinţelor:
Câinele, amăgit, intră înăuntru. Nimeni nu-l băgă de seamă. Mai în fund, în faţa lui, o clădire tot albă, cu ferestre mari, cum nu mai văzuse în viaţa lui. [...]
Dar el nu ştia carte şi nici copii nu mai văzuse. Cunoscuse numai oameni mari, îndeosebi pe baciul lui şi pe păstori.

(Vasile Voiculescu, Ciobănilă) a) Precizează ce fel de acţiune exprimă verbul din prima propoziţie, raportându-l la momentul vorbirii. b) Când se desfăşoară acţiunea verbelor văzuse şi cunoscuse, raportat la momentul vorbirii? c) Dar raportat la acţiunea celorlalte verbe din text?
IMPORTANT
• Perfectul simplu exprimă o acţiune petrecută şi încheiată în trecut.

3 În comunicarea ficţională şi în textele istorice, perfectul simplu este timpul povestirii la persoana a III-a.

3 În limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (mai ales în Oltenia) şi exprimă o acţiune
terminată de curând, deosebindu-se, în acest caz, de perfectul compus. Se utilizează frecvent persoanele I şi a II-a.

3 Perfectul simplu se formează astfel:
• În cazul verbelor care se termină în -t la participiu, se elimină -t şi se adaugă desinenţele specifice fiecărei persoane şi fiecărui număr.

• În cazul verbelor care se termină în -s la participiu, se adaugă -e şi desinenţele specifice fiecărei persoane
şi fiecărui număr.

3 În exemplele din tabelul de mai jos, cu albastru sunt scrise sufixele gramaticale care indică timpul, iar cu roşu, desinenţele (care indică persoana şi numărul).

(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî învăţai părui mersei venii iubii hotărâi învăţaşi păruşi merseşi venişi iubişi hotărâşi învăţă păru merse veni iubi hotărî învăţarăm părurăm merserăm venirăm iubirăm hotărârăm învăţarăţi părurăţi merserăţi venirăţi iubirăţi hotărârăţi învăţară părură merseră veniră iubiră hotărâră
115

Timpul perfect simplu. Timpul mai-mult-ca-perfect • Elemente de construcție a comunicării
4
IMPORTANT
• Mai-mult-ca-perfectul exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.

3 Spre deosebire de perfectul simplu, mai-mult-ca-perfectul se foloseşte atât în comunicarea curentă, cât şi în textele narative literare.

3 Mai-mult-ca-perfectul se formează astfel: la forma de persoana a III-a, numărul singular a perfectului simplu se adaugă -se şi desinenţele specifice fiecărei persoane şi fiecărui număr.

3 În tabelul de mai jos, cu verde sunt scrise sufixele gramaticale specifice perfectului simplu, cu albastru, sufixele gramaticale care indică timpul mai-mult-ca-perfect, iar cu roşu, desinenţele (care indică persoana şi numărul).

(a) învăţa (a) părea (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî învăţasem părusem mersesem venisem iubisem hotărâsem învăţaseşi păruseşi merseseşi veniseşi iubiseşi hotărâseşi învăţase păruse mersese venise iubise hotărâse învăţaserăm păruserăm merseserăm veniserăm iubiserăm hotărâserăm învăţaserăţi păruserăţi merseserăţi veniserăţi iubiserăţi hotărâserăţi învăţaseră păruseră merseseră veniseră iubiseră hotărâseră
EXERSEAZĂ!

Citeşte, cu atenţie, textul de mai jos pentru a răspunde, în scris, următoarelor cerinţe: a) Precizează modul, timpul, numărul şi persoana verbelor subliniate. b) Scrie două verbe la modul imperativ din replica învăţătorului.

Alege forma corectă a verbelor la timpul mai-mult-ca-perfect din următoarele enunţuri: a) Noi începusem / începuserăm petrecerea când au venit ultimii invitaţi. b) Când am ajuns la şcoală, voi plecaseţi / plecaserăţi de mult timp. c) Când ţi-am adus cartea cerută, tu deja ţi-o cumpărasei / cumpăraseşi. d) Eu dormisei / dormisem mai mult, de aceea eram odihnit.

Selectează forma corectă a verbelor la timpul perfect simplu: a) Vânătorul ochi / ochii prada. b) Doar eu ochi / ochii animalul de pluş?
Scrie forma de perfect simplu, persoana I şi a III-a, numărul singular a următoarelor verbe: a iubi, a dori, a dărui, a munci, a primi, a sădi, a veni. Explică ortografia.

Notează formele de perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a, numărul singular ale următoarelor verbe: a culege, a scrie, a merge, a pune. Explică ortografia.

Construieşte enunţuri cu verbele a fugi şi a coborî la modul indicativ, la toate timpurile trecutului, persoana a II-a, numărul singular.

„Ăsta e baciul lor”, îşi zise Samson. Se ridică şi se smeri, vârând puţin coada între picioare. Învăţătorul se uită de departe la el: era hâd în adevăr, dar nu părea primejdios. Sta liniştit, fără niciun gând rău. Totuşi, n-avea ce căuta la şcoală. Făcu câţiva paşi, se plecă să ia o piatră, o azvârli în el şi-l huidui.

Samson, ca orice strein, nu mai aşteptă: se trase afară, şi dascălul închise poarta, mulţumindu-se să-l mai alunge cu un „huo”... Dar câinele nu se depărtă mult; îl intriga noul soi de miei... şi stete locului:
„ţarcul o fi al baciului, dar drumul era slobod”, şi se puse în şezut, cu ochii la poartă. Copiii se luaseră după domnul lor şi, căutând pietre, se buluciră la zăbrele să-l lovească. Învăţătorul îi certă.

— Un câine fugar, poate s-a rătăcit... Lăsaţi-l în pace. Intraţi în clasă!
(Vasile Voiculescu, Ciobănilă)
116
Fotografii Cu Prieteni
4
DESCOPERĂ!
1 Citeşte, cu atenţie, fragmentele următoare, pentru a răspunde cerinţelor de mai jos:
A. Ia-o cu tine, mi-a spus el cu o voce gâtuită. E făcută dintr-un ciob pe care l-am găsit în burta unei căprioare rănite de un vânător. Cred că vei avea nevoie de ea la Dorf, ce spun eu, sigur vei avea nevoie de ea, băiete. Pentru că un lucru pot să-ți spun: de cum te-am văzut, am fost sigur că vei avea nevoie de o mică lupă pe drum! mi-a tradus tata.

(Jostein Gaarder, Misterul cărților de joc)
B. Când tu vei ajunge acasă, eu voi fi venit de mult.

IMPORTANT
• Viitorul exprimă o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii. Viitorul este alcătuit din formele specifice ale verbului auxiliar a vrea şi forma verbală nepersonală de infinitiv a verbului.

EXERSEAZĂ!
2 Construieşte cinci enunţuri cu verbe la modul indicativ, timpul viitor, în care să incluzi următoarele cuvinte:
€ mâine; € luna viitoare; € la anul; € peste 10 ani; € în anul 2025.

(a) învăţa (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî voi învăţa voi merge voi veni voi iubi voi hotărî vei învăţa vei merge vei veni vei iubi vei hotărî va învăţa va merge va veni va iubi va hotărî vom învăţa vom merge vom veni vom iubi vom hotărî veţi învăţa veţi merge veţi veni veţi iubi veţi hotărî vor învăţa vor merge vor veni vor iubi vor hotărî
(a) învăţa (a) merge (a) veni (a) iubi (a) hotărî voi fi învăţat voi fi mers voi fi venit voi fi iubit voi fi hotărât vei fi învăţat vei fi mers vei fi venit vei fi iubit vei fi hotărât va fi învăţat va fi mers va fi venit va fi iubit va fi hotărât vom fi învăţat vom fi mers vom fi venit vom fi iubit vom fi hotărât veţi fi învăţat veţi fi mers veţi fi venit veţi fi iubit veţi fi hotărât vor fi învăţat vor fi mers vor fi venit vor fi iubit vor fi hotărât
• Viitorul anterior exprimă o acţiune viitoare terminată înaintea altei acţiuni viitoare. Viitorul anterior este alcătuit din formele specifice ale verbului auxiliar a vrea, forma verbală nepersonală de infinitiv a verbului auxiliar a fi şi forma verbală nepersonală de participiu a verbului. a) Precizează când se desfăşoară acţiunea verbelor subliniate, în raport cu momentul vorbirii. b) Explică din ce sunt alcătuite verbele la modul indicativ, timpul viitor.

117

Modul indicativ. Timpul viitor.
• Elemente de construcție a comunicării.

Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele va / v-a.

Transcrie în caiet varianta corectă:
€ Copilul va / v-a vedea tigri la grădina zoologică.

€ Toţi vor / v-or fi acolo la ora stabilită.

€ Noi ne vom / v-om întâlni mai devreme.

€ Voi veţi / ve-ţi cumpăra biletele.

€ Eu voi / v-oi aduce pliantele.

Completează, în caiet, tabelul de mai jos, folosind verbele a răsări, a bate, a acoperi, a se situa, a apune, în funcţie de reperele temporale date:
Ieri Azi Mâine
Soarele .... la ora 6.45.

Vântul .... moderat.

Norii .... cerul.

Temperaturile .... între 2 şi 3 grade Celsius.

Soarele .... la ora 18.45.

Identifică verbul la timpul viitor anterior din următoarele versuri:
Compune patru reguli care să conţină verbe la modul indicativ, timpul viitor, pe care le veţi respecta în excursia pe care aţi planificat-o / o veţi planifica. Afişaţi toate regulile pe un panou.

Scrie enunţuri cu formele verbale indicate:
€ a cerceta – modul indicativ, timpul viitor, persoana a II-a, singular;
€ a găsi – modul indicativ, timpul viitor anterior, persoana a II-a, singular;
€ a spera – modul indicativ, timpul viitor, persoana a III-a, singular;
€ a lăuda – modul indicativ, timpul viitor, persoana a III-a, plural;
€ a căuta – modul indicativ, timpul viitor, persoana I, singular;
€ a aduce – modul indicativ, timpul viitor, persoana I, plural.

Notează, în caiet, sarcinile pe care le va avea fiecare membru al familiei în organizarea unei petreceri-surpriză de ziua bunicii:
€ Mama va .... . € Bunicul va .... . € Voi veţi .... .

€ Tata va .... . € Eu voi .... . € Toţi vom .... .

Rescrie versurile de mai sus, înlocuind verbele la timpul prezent cu formele de viitor.

Scrie 10 enunţuri despre ce-ţi propui să faci când vei împlini 14 ani, care să conţină verbe la timpul viitor.

— Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: „Bine-ai venit!”
(Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
118
Fotografii Cu Prieteni
4
Citește, cu atenție, textul următor:
— Mamă, îi spuse ea bătrânei, nu cumva ai păţit ceva de-ai întârziat atât de mult?
— N-am păţit nimic, fetiţa mea, răspunse bătrâna. Dimpotrivă, domnul ăsta a fost atât de binevoitor şi mi-a dus povara. Şi, închipuie-ţi, când m-am simţit obosită, m-a luat şi pe mine-n cârcă!... Şi aşa s-a făcut că drumul nu mi s-a părut lung deloc, şi-am fost veseli, şi-am glumit tot timpul.

Când îşi termină vorbele, bătrâna se dădu jos din spinarea flăcăului. Apoi îi luă şi legătura din spate, şi coşurile din mâini şi, privindu-l foarte prietenos, îi spuse:
— Acum, aşază-te pe banca asta din faţa uşii şi odihneşte-te. Ţi-ai meritat pe deplin răsplata şi nu voi întârzia să ţi-o dau. [...]
Flăcăul se întinse pe bancă, la umbra unui măr sălbatic, şi se uită în jur. [...] Cât vedeai cu ochii, se întindea o pajişte verde, plină cu ghiocei, cimbrişor sălbatic şi zeci şi zeci de alte soiuri de flori. Prin mijlocul grădinii curgea un pârâu limpede precum cleştarul, în care se răsfrângeau razele soarelui, şi pe undele lui se preumblau în sus şi-n jos gâştele albe. [...]
Îi întinse un sipeţel făurit dintr-un singur smarald.

— Păstrează-l bine, adăugă ea, că îţi va aduce mult noroc!
Flăcăul sări în sus de bucurie şi se simţi iarăşi în puteri şi plin de voie bună. Şi după ce-i mulţumi bătrânei pentru dar, o porni la drum, fără ca măcar să arunce o privire către fata babei. Merse el ce merse, cale lungă, nu glumă, şi-n urechi tot îi mai venea din depărtare gâgâitul vesel al gâştelor. (după Fraţii Grimm,
Păzitoarea de gâşte).

Transcrie, din text, o replică a bătrânei, ce conţine două verbe la modul imperativ.

Identifică, în text, câte un verb la un timp compus care să conţină verbele auxiliare a avea şi a vrea.

Scrie un enunţ în care să foloseşti verbul auxiliar a fi.

Alcătuieşte enunţuri în care verbele a fi, a vrea şi a avea să fie predicative.

Selectează, din text, verbe conform cerinţelor:
€ un verb la modul indicativ, timpul perfect simplu; € un verb la modul indicativ, timpul imperfect;
€ un verb la modul indicativ, timpul perfect compus; € un verb la modul indicativ, timpul viitor.

Scrie varianta pe care o consideri corectă:
€ Verbul închipuie-ţi este la modul... a) indicativ. b) imperativ.

€ Verbele subliniate din enunţul Când îşi termină vorbele, bătrâna se dădu jos din spinarea flăcăului., sunt la modul indicativ, timpul... a) perfect simplu. b) imperfect. c) prezent.

€ Verbele la timpul imperfect din fragmentul subliniat în text au rolul... a) de a reda amintiri. b) de a descrie locul. c) de a descrie un personaj.

€ Verbul din propoziția Flăcăul se întinse pe bancă este la timpul... a) mai-mult-ca-perfect. b) perfect simplu.

119

Verbul – aplicaţii • Elemente de construcție a comunicării
4
7 Rescrie ultimul paragraf al textului, înlocuind verbele la timpul perfect simplu cu forme ale timpului mai‑mult-ca-perfect.

8
9
10
Asociază verbele din stânga cu timpurile verbale potrivite din dreapta:
Completează, în caiet, enunțurile de mai jos:
€ Verbul spuse are funcţia sintactică de …. .

€ Cuvântul ai din structura ai păţit este verb .... .

€ Verbul din structura Păstrează-l bine este la modul .... .

€ Forma pentru timpul mai-mult-ca-perfect a verbului spuse este …. .

€ Verbul mulţumi are la timpul perfect simplu, persoana, I, numărul singular forma .... .

€ Verbul va aduce este la modul …., timpul …. .

€ Forma verbului ai meritat la modul indicativ, timpul prezent este .... .

€ Formele verbului luă la modul imperativ, singular şi plural sunt .... .

€ Formele negative ale verbului sări la modul imperativ, numărul singular şi numărul plural sunt .... .

€ Verbul a dus este la timpul …. .

Scrie forma verbului pentru modul şi timpul precizate între paranteze:
€ Ea (a aşeza – indicativ, prezent) cărţile pe birou.

€ Toţi (a crea – indicativ, imperfect) compuneri frumoase.

€ (a tăcea – imperativ, plural, formă afirmativă) odată!
€ Filmul (a apărea – indicativ, viitor) peste o săptămână.

€ Împreună (a hotărî – indicativ, perfect simplu) traseul excursiei.

€ Noi (a da – indicativ, mai-mult-ca-perfect) deja teza, când a avut loc serbarea.

€ Când tu (a ajunge – indicativ, viitor) în clasa a opta, eu (a termina – indicativ, viitor anterior) deja liceul. imperfect perfect simplu mai-mult-ca-perfect viitor viitor anterior
11 Redactează o compunere narativă, de 80-150 de cuvinte, în care să foloseşti cinci verbe identificate în
textul din pagina anterioară.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! întinse întindea curgea spusese am glumit vei păstra vei fi ajuns spui dăduse adaugă
120
Fotografii Cu Prieteni
4
Răspunde, în scris, cerințelor următoare:
Care este primul document scris în limba română, așa cum este precizat în text?
Cine a tipărit primele cărți în limba română?
Care este asemănarea dintre primul text tipărit de Gutenberg și primele tipărituri în limba română?
Propune o definiție a cărții digitale, pornind de la următorul fragment selectat din text: Primul om care a pus conținutul unei cărți în memoria unui calculator... a fost americanul Michael Hart.

Selectează din text avantajele pentru care cititorii români și din lumea întreagă preferă cartea digitală.

Numește, din experiența ta sau a altora, un dezavantaj al utilizării cărților digitale.

Ce vei face? O axă a cărților tipărite de-a lungul timpului.

De ce vei face? Pentru a vedea cum a evoluat cartea tipărită în lume și în viața ta.

Cum vei face?
Citește textul de mai jos:
Istoria cărților este îndelungată și se pierde în negura vremilor. La început, erau scrise de mână pe suporturi, precum plăcuțele din argilă și papirusurile. Hârtia, descoperită de chinezi, se răspândește în Europa abia în secolul al XIII-lea.

Peste două secole, germanul Johannes Gutenberg inventează tiparnița cu litere mobile din plumb. Cu Biblia în 42 de rânduri tipărită de Gutenberg în 1455, începe marea aventură a cărții tipărite pe hârtie.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cartea ca obiect de hârtie începe să fie înlocuită de cărțile digitale (ebook-uri). Primul om care a pus conținutul unei cărți în memoria unui calculator, în 1971, a fost americanul Michael Hart.

În zilele noastre, orice tip de informație este conceput și vehiculat în format electronic: de la afișe la ziare și reviste, de la manuale școlare la cărți.

Pe teritoriul locuit de români s-a vorbit româneşte, cu aproximație, încă din secolul al VII-lea. Primul document scris în limba română, păstrat până în zilele noastre, este
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung care datează din 1521.

Primele tipărituri în limba română au fost scrieri religioase și au fost realizate de diaconul Coresi în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la Brașov.

Cele mai reprezentative texte tipărite pentru începuturile scrierii în limba română sunt: Carte românească de învățătură, de Varlaam, Psaltirea în versuri, de mitropolitul Dosoftei, Biblia de la București.

De la primele tipărituri în secolul al XVI-lea și până în zilele noastre, cartea în limba română a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, dovadă fiind bibliotecile publice și private unde numeroși cititori se documentează.

Pe de altă parte, românii preferă și ei cartea digitală pentru avantaje precum: este mai rapid și ușor de procurat, nu ocupă spațiu, se poate găsi pe internet gratuit sau la prețuri mici.

Primele tipărituri în limba română au fost tot scrieri religioase și au fost realizate de diaconul
Coresi în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la Brașov.

Cele mai reprezentative texte tipărite pentru începuturile scrierii în limba română sunt:
Carte românească de învățătură, de Varlaam,
Psaltirea în versuri, de mitropolitul Dosoftei,
Biblia de la București. z
De la primele tipărituri în secolul al XVI-lea și până în zilele noastre, cartea în limba română a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, dovadă find bibliotecile publice și private unde numeroși cititori se documentează.

Pe de altă parte, românii preferă și ei cartea digitală pentru avantaje precum: este mai rapid și ușor de de procurat, nu ocupă spațiu, se poate găsi pe internet gratuit sau la prețuri mici.

De la prima carte tipărită la cartea digitală.
121

Proiect tematic – • Elemente de construcție a comunicării
4
€ Analizează axa cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos.

€ Prezintă colegilor axa realizată de tine. Întreabă-i ce le-a plăcut, de ce le-a plăcut și ce îți recomandă.

Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Este respectată axa timpului pentru istoria cărţii.

Sunt completate casetele conform indicațiilor.

Este respectată ordinea cronologică.

6 Tradiția scrisului și a tipăriturilor s-a răspândit în întreaga lume. Dovada o constituie bibliotecile. Mergi împreună cu doamna sau domnul profesor și colegii tăi într-o vizită de documentare la biblioteca din școală sau din localitatea ta.

€ Concepe, alături de colegii tăi, un set de întrebări pe care să le pui bibliotecarului pentru a afla: a) care este cea mai veche carte din biblioteca școlii (sau a localității) și anul tipăririi ei; b) care este cea mai nouă carte din biblioteca școlii (sau a localității) și anul tipăririi ei; c) numărul de volume tipărite din bibliotecă; d) care este cea mai citită carte din bibliotecă; e) dacă biblioteca are calculatoare pe care le pot utiliza cititorii; f) dacă biblioteca are colecție de cărți digitale.

€ Notează răspunsurile în caiet sau înregistrează audio / video convorbirea numai după ce ai cerut acordul bibliotecarului.

7
8
9
10
Notează, în caiet, informații despre o carte preferată de tine. Consultă și google.ro: a) titlul, autorul, anul în care a fost tipărită; b) dacă există și în format electronic.

Întreabă și un adult (părinte, bunic, profesor etc.) despre cartea preferată de el în copilărie. Notează despre aceasta, în limita posibilităților, aceleași informații ca la exercițiul anterior.

Consultă, din biblioteca personală sau din biblioteca școlii / a localității, enciclopediile pentru copii, colecțiile de știință sau revistele destinate copiilor, pentru a afla alte date despre cartea tipărită de-a lungul
timpului. Notează-le în caiete pe cele mai interesante. a) Copiază, de mai jos, pe o coală mare de hârtie, axa timpului pentru istoria cărții.

Folosește informațiile!
Cum vei şti dacă ai reuşit? b) Completează căsuțele cu informațiile din textul dat și cu informațiile notate la exercițiile 6.a) și b),
7.a), 8, 9. Desenează sau lipește ilustrații / fotografii reprezentative.

1400 1455 1500 1550 1600 1700 1800 1900 2000
Biblia
Gutenberg.

Documentează-te!
De la prima carte tipărită la cartea digitală.
122
Fotografii Cu Prieteni
4
I. TEXTUL LITERAR
Vă amintiți, desigur, că între castelul Vrăjitoarei Rele și Cetatea de Smarald nu exista niciun drum, nici măcar o potecă. Când cei patru călători porniseră în căutarea ei, Vrăjitoarea îi văzuse și trimisese după ei
Maimuțele Înaripate. Era mai greu de găsit o cale înapoi, prin câmpurile cu margarete și piciorul-cocoșului, căci nu mai erau purtați pe sus. Știau, desigur, că trebuie s-o țină drept către răsărit, înainte spre soare răsare, și o porniră într-acolo. Dar la prânz, cu soarele deasupra capului, nu mai știură care e estul și care vestul și se rătăciră pe marile câmpii.

Își continuară totuși drumul, iar când se lăsă noaptea, ieși, strălucitoare, luna. Așa că se întinseră printre florile plăcut mirositoare și dormiră zdravăn până în zori – toți, în afară de Sperie-Ciori și Omul de Tinichea.

În dimineața următoare, soarele se ascunsese după un nor, dar ei continuară să meargă de parcă ar fi știut exact încotro s-o ia.

— Dacă mergem tot așa, zise Dorothy, sunt sigură că vom ajunge cândva, undeva.

Dar ziua trecu și tot nu văzură înaintea lor decât câmpii roșiatice. Sperie-Ciori începu să bombăne.

— Cu siguranță ne-am rătăcit și, dacă nu mai găsim calea spre Cetatea de Smarald, n-o să am minte niciodată.

— Nici eu n-o să am inimă, spuse Omul de Tinichea. Și eu abia aștept să ajung la Oz; trebuie să recunoașteți că e o călătorie cam lungă.

— Vedeți, se văicări și Leul, eu n-am curaj s-o țin tot așa, mergând fără să ajung undeva.

Dorothy se descurajă. Se așeză pe iarbă, uitându-se la tovarășii de drum. Se așezară și ei privind-o la rândul lor, iar Toto, pentru prima oară în viață, găsi că e prea obosit ca să mai vâneze fluturele ce-i zbura deasupra capului. Așa că scoase limba gâfâind și o privi pe Dorothy de parcă ar fi întrebat-o ce-i de făcut.

— Ce-ar fi să chemăm șoarecii de câmp, fu ea de părere. Poate că ei știu încotro e Cetatea de Smarald.

— Cu siguranță știu, strigă Sperie-Ciori. Cum de nu ne-am gândit până acum?
Dorothy suflă în fluierașul pe care-l purta la gât de când i-l dăduse Regina Șoarecilor. În câteva minute auziră tropăitul lăbuțelor și o mulțime de șoricei cenușii veniră în grabă spre ea.

(L. Frank Baum, Vrăjitorul din Oz – fragment)
1
2
Scrie care sunt personajele ce participă la acțiunea redată în fragmentul de mai sus.

Completează enunțurile de mai jos cu informații din text: a) Cei patru prieteni și câinele Toto vor să ajungă la …. . b) Căutând drumul, ei s-au confruntat cu….

trimise de …. . c) Au pornit către răsărit, dar s-au rătăcit pentru că .... . d) Noaptea s-au odihnit printre .... . e) Singurii care nu au dormit au fost .... . f) A doua zi au continuat să meargă, dar înaintea lor nu se aflau decât .... . g) Sperie-Ciori era nemulțumit pentru că ...., iar
Omul de Tinichea pentru că .... . h) Leul se plânse și el că .... . i) Deodată, Dorothy avu ideea să .... . j) Pentru a chema ajutoarele, fetița folosi .... .

123

Proiect tematic – • Elemente de construcție a comunicării
4
3 Lucrați în pereche!
€ Notează, pe foi separate, șase idei secundare, extrase din textul dat.

€ Așază-le în altă ordine decât cea din text.

€ Fă schimb cu colegul tău. Fiecare va ordona ideile formulate de coechipier, astfel încât să refacă firul narativ al textului.

Prezintă, în 100-120 de cuvinte, acțiunea textului dat, folosind ideile formulate la exercițiul anterior.

Lucrați în echipă!
€Grupați-vă câte trei elevi și realizați o bandă desenată pentru a reda întâmplările din textul Vrăjitorul din Oz, prezentate mai sus.

€ Respectați indicațiile următoare:
3 urmați firul narativ;
3 desenați cel puțin trei imagini;
3 creați bule de vorbire pentru cel puțin două imagini.

Scrie un text, de 80-120 de cuvinte, în care să îţi imaginezi întâmplarea în care Dorothy a obținut fluierașul de la Regina Șoarecilor. Apoi compară textul tău cu fragmentul corespunzător din textul Vrăjitorul din Oz. Ai anticipat unele întâmplări? Care sunt acestea?
Lucrați în echipă!
€Grupați-vă câte cinci-șase elevi.

€Continuați, cu 5-8 replici, dialogul în care personajele fragmentului citat află de la șoricei drumul spre Cetatea de Smarald.

€Utilizați cel puțin patru acte de limbaj!
Selectează, din primul enunţ, un verb la modul indicativ, timpul imperfect.

Precizează modul, timpul şi funcţia sintactică a verbelor din următorul enunţ: Dorothy suflă în fluierașul pe care-l purta la gât de când i-l dăduse Regina Șoarecilor.

Transformă propoziţia Dorothy se descurajă., astfel încât verbul să fie la modul imperativ, forma negativă.

Verbul am din structura Cu siguranță ne-am rătăcit este: a) verb predicativ; b) verb auxiliar.

Verbele din enunţul Își continuară totuși drumul, iar când se lăsă noaptea, ieși, strălucitoare, luna. sunt la timpul: a) perfect simplu; b) prezent; c) imperfect.

Rescrie enunţul În câteva minute auziră tropăitul lăbuțelor și o mulțime de șoricei cenușii veniră în grabă spre ea., astfel încât verbele să fie la modul indicativ, timpul viitor.

14 Asociază, pe caiet, verbele din stânga cu timpurile verbale din dreapta:
ştiură întinse ascunsese mergem prezent vom ajunge
(ne)-am rătăcit imperfect zbura n-am (curaj) perfect simplu dăduse nu găsim mai-mult-ca-perfect viitor.
Recapitulare.
124
Fotografii. Cu Prieteni.
4
II. TEXTUL NONLITERAR
Pregătirile pentru amenajarea spațiului au demarat de dimineață. Micii cercetași au sosit în tabără între orele
16 și 19, aduși de părinți. Ne-am împărțit în două echipe – lupii mari și lupii mici – și am început activitățile.

După ce lupii mari s-au echipat, au avut loc jocurile din pădure – deplasarea printre obstacole și traseu de orientare: cercetașii au primit o hartă și au înaintat, urmând indicațiile. La fiecare post au avut de trecut probe: 1 – tricolorul (semnificația culorilor și Hora Unirii), 2 – trecerea peste obstacole, 3 – Legea Cercetașului,
4 – modalități de comunicare la distanță, 5 – proba de cățărat în copac, folosind frânghia.

Lupii mici au avut inițiere în manevre de instrucție, proba de alergare viteză, recunoaștere traseu de orientare și proba de trecere prin traseul cu obstacole. (Adaptare după cercetasii-traditionali.blogspot.ro)
15 Citește explicațiile cuvântului cercetaș și transcrie pe caiet explicația potrivită pentru sensul din text:
€ persoană trimisă să cerceteze, să ia informații despre ceva; militar care execută o cercetare;
€ persoană ce face parte din organizația cercetășiei (organizație cu caracter sportiv-educativ).

16 Răspunde în scris la următoarele întrebări, pe baza fragmentului citat: a) Când au sosit în tabără cercetașii? b) În câte echipe au fost organizați? c) Care sunt denumirile echipelor? d) La ce activități au participat cercetașii mari? e) Câte probe au avut de trecut lupii mari? f) În ce a constat ultima probă? g) În ce activități au fost implicați cercetașii mici?

De ce crezi că sunt numiți cercetașii lupii mari și lupii mici?
Scrie o propoziție în care a fi să aibă valoare de verb auxiliar.

18 Tu ai putea să treci prima probă a lupilor mari? Notează în câte un enunț semnificația fiecărei culori din steagul României.

19 Lucrați în pereche!
Alege una dintre situațiile de mai jos și discută cu unul dintre colegii tăi, aşa încât fiecare dintre voi să aibă 2-3 replici.

€ Invitația de a face parte din rândul cercetașilor.

€ Reproșul de a rata una dintre probe.

€ Complimentul pentru reușita în realizarea uneia dintre probe.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă în trei echipe.

€ Faceți propuneri și votați un coordonator, care se va asigura că toți membrii grupului participă la activitate și colaborează.

€ Decideți ce pasăre sau ce animal ar putea să reprezinte echipa voastră și alegeți-vă un nume, după modelul: Vulturii creativi, Pisicile curajoase etc.

€ Concepeți în clasă trei probe la care să-i supuneți pe membrii celorlalte două echipe, folosind ceea ce ați învățat în unitatea Fotografii cu prieteni. De exemplu: să rezolve exerciții cu verbe, să așeze în ordine logică ideile dintr-un text, să realizeze scurte dialoguri în care să adreseze invitații sau să facă și să primească un compliment, să scrie o scurtă poveste pe baza unor imagini, să deseneze o ilustrație pentru un fragment de text etc.

€ Fiecare echipă va trece prin probele propuse de colegi.

125

Proiect tematic – • Elemente de construcție a comunicării
4
Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:
Locomotiva Emma trase cu nădejde aer în piept și fu cât pe-aici s-o apuce din nou urlatul ei deznădăjduit, când o voce cristalină o făcu să se oprească.

— Dar ce se întâmplă aici?
Era Jim Năsturel care-l așteptase pe Lukas până când adormise. Și nu găsise alt loc mai bun s-o facă decât în
tenderul1 plin de cărbuni al locomotivei. Iar când Lukas începuse să vorbească cu Emma, sporovăiala mecanicului reușise să-l trezească. Ceea ce însemna că, fără să vrea, Jim auzise totul.

— Bună, Jim! rosti Lukas, aproape speriat. Păi, tot ce ai auzit nu era chiar pentru urechile tale. Dar ia stai puțin!
După mine, nu văd de ce n-ai afla și tu despre ce-i vorba? Ei bine, Emma și cu mine, noi doi adică, plecăm de aici. Pentru totdeauna. Așa s-a hotărât.

— Din pricina mea? întrebă Jim, de-a dreptul îngrozit.

— La drept vorbind acum, răspunse Lukas, dacă e să privim chestia asta mai îndeaproape, regele cam are dreptate. Lummerland e totuși mult prea mică pentru noi toți.

— Și când v-ați hotărât să plecați? bâigui Jim.

— Cel mai bine ar fi să n-o mai întindem prea mult cu despărțitul, dacă tot e să fie, răspunse Lukas, fără înconjur. Și mai cred că cel mai bine e s-o facem chiar acum, în noaptea asta, vreau să spun.

Câteva clipe, Jim rămase gânditor. Apoi, cu hotărâre în glas rosti:
— Merg și eu cu voi.

(Michael Ende, Jim Năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă)
1 tender, tendere, s. n. Vehicul de cale ferată, cuplat direct cu o locomotivă cu abur sau făcând corp comun cu aceasta, care servește la depozitarea și la transportul combustibilului și apei necesare funcționării locomotivei.

Scrie răspunsurile pentru cerințele de mai jos:
1 Scrie dacă următoarele afirmații sunt corecte sau incorecte, având în vedere acțiunea din textul de mai sus: a) Auzind urletul Emmei, Jim Năsturel ieși din ascunzătoare. b) Jim fusese ascuns în tenderul locomotivei. c) Lukas îl anunță că va pleca împreună cu Emma din Lummerland. d) Motivul plecării era acela că în Lummerland este prea pustiu. e) Jim hotărî să plece împreună cu prietenii săi. 10 p.

A. (30 de puncte)
126
Fotografii Cu Prieteni
4
AUTOEVALUARE ELEV EVALUARE PROFESOR punctaj punctaj
3 Cum consideri că te-ai descurcat la această evaluare: foarte bine, bine, suficient sau insuficient? Bifează căsuța corespunzătoare.

3 Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic. Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii.

2 Formează, pe caiet, perechile potrivite:
4 p.

Povestește, în 6-8 rânduri, fragmentul de mai sus. 10 p.

De ce crezi că Jim Năsturel ia o hotărâre atât de importantă, fără să stea pe gânduri?
Răspunde într-un enunț de 20-30 de cuvinte. 6 p.

Verbele trase, fu, făcu, din primul enunţ, sunt la modul indicativ, timpul... a) imperfect. b) perfect simplu. c) mai-mult-ca-perfect. 3 p.

Completează spaţiile punctate, astfel încât enunţurile să fie corecte:
€ Verbul din enunţul Dar ce se întâmplă aici? este la modul ...., timpul ...., persoana ...., numărul .... şi are funcţia sintactică de .... .

€ Verbul găsise este la timpul .... .

€ Verbul aţi hotărât este la timpul .... .

€ Verbul din structura Dar ia stai puțin! este la modul .... .

€ Verbul ai, din structura ai auzit este .... . 27 p.

C. (30 de puncte)
B. (30 de puncte)
7 Scrie un text, de minimum 80 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare imaginară, inspirată de fotografia alăturată.

Vei avea în vedere următoarele:
3 să ai un text narativ; 8 p.

3 să prezinți o întâmplare corespunzătoare imaginii date; 8 p.

3 să propui un titlu original pentru întâmplarea relatată; 4 p.

3 să respecți structura specifică unei compuneri; 3 p.

3 să te încadrezi în limita minimă de cuvinte; 2 p.

3 să respecți regulile de ortografie și de punctuație. 5 p. locomotiva băiețelul insula mecanicul de locomotivă
Ende Lukas Lummerland
Jim Năsturel
Emma
5
127
55
Vei identifica elementele nonverbale / paraverbale care facilitează comunicarea.

Vei descoperi ideile care pot structura un plan simplu, prin dialog cu un partener.

Vei identifica unele informaţii, intenţiile de comunicare ce exprimă emoţii dintr-o secvență dialogată.

Vei reformula unele idei / informații audiate.

Vei prezenta oral unele informaţii şi unele idei pornind de la textele ascultate.

Vei identifica tipuri de personaje și modalitățile prin care acestea sunt construite.

Te vei antrena în descifrarea și conceperea mesajelor din sfera textelor multimodale: afișul.

Vei identifica informaţii importante din texte literare și nonliterare.

Vei redacta o compunere descriptivă pe o temă dată.

Vei redacta texte scurte pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice.

Vei deprinde corectitudinea gramaticală, respectând convenţiile ortografice şi de punctuaţie în transcrierea unor texte, în scrierea după dictare sau autodictare.

Vei analiza constant scrierea unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii.

Vei mima o situație de comunicare indicată.

Vei selecta unele elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare.

Vei continua un dialog pe o temă dată.

Vei realiza interacţiuni verbale cu colegii din clasa ta.

Vei identifica particularitățile textelor narativ nonliterar, popular și explicativ, de factură istorică.

Vei identifica temele și ideile principale și secundare din texte diverse.

Vei aplica noile cunoștințe despre: substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, prepoziție.

Vei utiliza achiziţiile sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard.

Vei realiza un proiect tematic pentru promovarea unor elemente de cultură națională, precum imaginea unui domnitor.

Vei asocia unele experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi.

128
Galeria Eroilor
5
Straşnic domn a mai fost şi Cuza-Vodă!
El a făcut şcolile, el ne-a dat pământ şi tot el a surpat1 şi pătulele2 împărătești.

Tot Cuza-Vodă a unit ţărişoarele noastre, pe Valahia3 cu Țara Moldovenească, de a făcut ţara românească mare și puternică, așa cum e azi.

Se spune că atunci când s-a dus la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă ţările, a făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci.

Era obiceiul ca domnii ţării noastre, când intrau la împărat, să se târască de la poarta curţii palatului până la picioarele împăratului, în genunchi. Cuza însă nu era omul care să sufere ruşinea asta!
A mers la palat drept, cu fruntea sus şi cu sabia zornăind ca un Făt-Frumos.

– Îngenunche şi mergi târându-te, băiete, dacă vrei să fii primit! i-au strigat paznicii de la poartă.

– Asta n-oi face-o eu niciodată! a strigat Cuza supărat. Şi dacă îi vorba aşa, mă duc de unde-am venit!
Dacă l-au văzut plecând, turcii au spus împăratului şi el a dat poruncă să-l primească aşa.

A intrat Cuza-Vodă.

– Bună ziua, înălțate împărate!
I-a mulțumit în limba lui şi apoi, mirat că-l vede înaintând drept, soldăţeşte şi fără sfială, l-a întrebat:
– De ce ai venit aşa?
– Aşa m-a trimis pe mine Țara! a răspuns Cuza cu aşa mândrie şi cu aşa curaj, că s-a mirat şi împăratul.

Şi, el ştie cum o fi mai vorbit şi ce o mai fi vorbit, că a îmblânzit inima turcului şi a ascultat împăratul dorinţa lui Cuza.

L-a pus pe urmă împăratul pe Cuza la masă cu el, au mai vorbit ei ba de una, ba de alta şi, când să plece, l-au adus turcii pe Vodă Cuza cu o cinste nemaipomenită, până la Constanţa, de se mirau toți cei întâlniți în cale şi-l priveau ca pe-un viteaz din poveşti.

1 surpá, surp, vb. (aici) A desființa. 2 pătúl, pătule, s. n. (aici) Construcție cu pereții din șipci, din nuiele împletite etc., ridicată pe mai mulți pari, la mică înălțime deasupra solului, care servește la păstrarea știuleților de porumb. 3 Valahia s.f. Nume dat, în trecut, Munteniei.

EXPLOREAZĂ TEXTUL!
Lucrați în echipă! a) Pregătiți tot atâtea pătrățele de hârtie câți elevi sunt în clasă. Pe unul dintre ele desenați un microfon.

Îndoiți-le și puneți-le într-un bol. Extrageți câte un singur bilet. Elevul care extrage microfonul va citi cu voce tare, fluent și expresiv, fragmentul de mai sus.

1
Literatura populară este o parte importantă a folclorului și cuprinde creațiile reprezentative pentru simțirea și spiritul unui popor, transmise prin viu grai, la realizarea cărora și-au adus contribuția mai mulți autori, rămași anonimi (necunoscuți). b) Ascultați cu atenție lectura colegului. c) Analizați-o după criteriile din tabelul de pe pagina următoare, apoi prezentați oral rezultatele.

Lectură
129

Cuza-Vodă – Lectură
5
Explică, în 10-20 de cuvinte, absența autorului textului citit, valorificând informațiile din chenar despre literatura populară.

Scrie care dintre următoarele teme este redată în lucrare:
Formulează în scris un enunț în care să precizezi titlul acestei povestiri populare.

Alege oral varianta corectă, pentru a completa propoziția următoare: Cuvântul domn are, în textul dat, sensul de: a) orășean, b) stăpân, c) soț, d) domnitor.

Scrie forma din dicționar a termenilor: neturburat, îngenunche, îi (vorba).

Citește, din subsolul textului, explicația termenilor necunoscuți și alcătuiește un singur enunț în care să folosești doi dintre ei.

Găsește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre termenii subliniați:
Alcătuiește un enunț în care să-i să fie scris în alt fel. a) Realizează un tabel asemănător celui de mai jos și notează următoarele verbe la indicativ în coloana potrivită, în funcție de timpul lor: a făcut, a unit, se spune, s-a dus, intrau, a mers, vrei, mă duc, a mulțumit, vede, a întrebat, ai venit, ştie, a îmblânzit, se mirau, priveau. Trasează o linie în rubricile rămase goale. a) Desparte în silabe următoarele cuvinte: mergi, băiete, vrei, primit, paznicii, poartă. b) Scrie câte litere și câte sunete se găsesc în fiecare dintre acestea.

Identifică în text două verbe la modul imperativ. Precizează, în scris, ce exprimă aceste forme ale verbului.

Transcrie din text: • o propoziție simplă; • o propoziție dezvoltată; • un enunț exclamativ; • un enunț interogativ;
• un enunț asertiv.

În totalitate Parțial Deloc
I. Citește tare.

II. Citește fluent.

III. Citește expresiv. 1. Respectă pauzele indicate de punct și de virgulă.

2. Ridică vocea la semnul întrebării.

3. Coboară vocea la semnul exclamării.

4. Respectă precizările povestitorului în rostirea replicilor (de exemplu: au strigat paznicii, mirat, cu așa mândrie etc.)
5. Are voci diferite pentru: ....

Prezent Perfect simplu Perfect compus Imperfect Mai-mult-ca-perfect Viitor.

Se spune că atunci când s-a dus la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă ţările, a făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci. b) În care coloană se află cele mai multe verbe? c) Ai observat că majoritatea verbelor din text sunt la același timp? Explică într-un enunț de ce.

COPILĂRIA NATURA ISTORIA FAMILIA ARTA EROISMUL.

Galeria Eroilor.

Ordonează următoarele idei și notează-le în caiet pentru a obține planul dezvoltat al operei:
A. Deși era obiceiul ca toți cei veniți la împărat să se târască în genunchi, Cuza a mers drept și mândru.

B. Cuza l-a impresionat pe împăratul turc și l-a convins să-i împlinească dorința.

C. Domnitorul a fost condus cu cinste mare, până la Constanța.

D. Cuza-Vodă a rămas în amintirea poporului pentru faptele sale însemnate.

E. Împăratul a hotărât să-l primească.

F. Domnul român a mers la împăratul turc pentru a-i cere permisiunea de a domni peste Valahia și Țara Moldovenească.

G. Domnitorul i-a avertizat pe paznici că preferă să plece, în loc să îngenuncheze. a) Notează pe caiet care consideri că este scopul textului „Cuza-Vodă”, alegând dintre variantele de mai jos: a) Începutul textului mi-a atras atenția pentru că .... b) Momentul cel mai tensionat mi s-a părut cel în care .... c) Cel mai mult m-a impresionat ….

De ce crezi că, în răspunsul pe care domnitorul i-l dă împăratului, substantivul Țara este scris cu majusculă?
Explică în 10-20 de cuvinte.

Completează enunțurile din jurnalul de lectură de mai jos:
Lucrați în echipă!
A. Grupați-vă în echipe de câte șase elevi și desenați steluțele de mai jos.

Fiecare dintre voi va nota într-unul dintre colțurile steluței: a) o trăsătură pe care ar trebui să o aibă un erou; b) un exemplu de faptă eroică.

B. Grupați-vă în echipe de câte patru elevi. Fiecare dintre voi va repovesti, în scris, la persoana I, întâmplarea din text, din perspectiva unuia dintre următoarele personaje: Cuza-Vodă, împăratul, unul dintre paznicii
turci, un român care l-a văzut pe Cuza la Constanța și a aflat ce s-a întâmplat.

Citiți compunerile în cadrul echipei și observați împreună care sunt elementele comune și în ce constau diferențele dintre cele patru povești.

Recitește cu atenție textul și alege varianta / variantele corecte:
€ Despre Cuza-Vodă se spune că... a) a întemeiat şcoli. b) a luat pământul țăranilor. c) a surpat pătulele împărătești. d) a unit Transilvania și Moldova. e) a unit Muntenia și Moldova.

€ Cei care voiau să i se adreseze împăratului turc erau obligați... a) să meargă cu capul plecat. b) să-l privească drept în ochi. c) să se târască în genunchi.

€ Atunci când intră la împărat, Cuza-Vodă înaintează... a) fără sfială. b) cu capul plecat. c) drept. d) soldăţeşte. e) umil.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
€ să redea atmosfera acelor timpuri;
€ să înfățișeze un model pentru generațiile tinere;
€ să ajute copiii să descopere istoria neamului;
€ să prezinte un erou din istoria României. b) Justifică alegerea în 20-30 de cuvinte.

EROU FAPTE
EROICE
PORTOFOLIU d) Dacă aș fi autorul textului, aș schimba .... e) Mi-aș dori să aflu mai multe despre ....

131

Cuza-Vodă – Lectură
5
FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
El a făcut şcolile, el ne-a dat pământ […] a surpat şi pătulele împărătești [...] a unit ţărişoarele noastre. un bun conducător.

– Aşa m-a trimis pe mine Țara! a răspuns Cuza cu aşa mândrie
şi cu aşa curaj, că s-a mirat şi împăratul.

Şi, el ştie cum o fi mai vorbit şi ce o mai fi vorbit, că a îmblânzit inima turcului şi a ascultat împăratul dorinţa lui Cuza.

Cuza însă nu era omul care să sufere ruşinea asta!
Notează personajele din Cuza-Vodă.

Menționează două trăsături fizice ale domnitorului, așa cum sunt evidențiate în text.

Ce trăsături morale (sufletești) ale lui Cuza reies din citatele următoare? Completează pe caiet, după model:
Numește-l pe cel care se află în centrul acțiunii. Ai mai întâlnit numele acestei personalități? Dacă răspunsul este afirmativ, explică în ce situație.

Transcrie din textul popular două comparații folosite pentru a-l descrie pe domnitorul român și, pe baza acestora, notează răspunsurile la întrebările următoare: a) Cu ce personaj este asemănat domnitorul? b) Ce au în comun cei doi?

IMPORTANT.
Personajul este o ființă imaginată de către scriitor sau inspirată din realitate, care participă la acțiunea unei opere literare. Denumirea provine din limba latină, în care persona însemna „mască de teatru, rol, actor”.

Prin intermediul personajelor, autorul își exprimă în mod indirect sentimentele, ideile și viziunea despre lume.

I. În funcție de raportul dintre opera literară și realitate, personajele pot fi:
• reale (sunt inspirate din realitate și se comportă asemenea oamenilor obișnuiți; totuși, personajul operei se deosebește de o personalitate istorică sau de o persoană din viața reală);
• fantastice (au puteri neobișnuite și nu ar putea exista în realitate).

II. În funcție de rolul pe care îl au în operă, personajele pot fi:
• principale (domină acțiunea și participă la majoritatea evenimentelor);
• secundare (nu sunt prezente pe tot parcursul acțiunii, dar acționează în scenele importante);
• episodice (sunt prezente într-unul sau mai multe episoade ale acțiunii).

III. În funcție de trăsăturile lor, personajele pot fi:
• pozitive (întruchipează calități morale);
• negative (întruchipează defecte morale).

Menționează ce tip de personaj este fiecare dintre cele identificate la exercițiul 1: a) real; b) fantastic; c) principal; d) secundar; e) episodic.

6
EXERSEAZĂ!
132
Galeria Eroilor.
5
Amintește-ți de alte zece personaje, cunoscute din textele pe care le-ai citit. Realizează în caiet un tabel asemănător celui de mai jos și notează numele fiecărui personaj în căsuța potrivită, după model:
Notează în două coloane distincte calitățile și defectele personajului, identificate în text.

Lucrați în pereche! Alături de colegul de bancă, găsește trăsăturile prin care se aseamănă Cuza-Vodă și Limir Împărat, respectiv pe cele care îi diferențiază:
Imaginează-ți că ești eroină / erou într-o carte. Răspunde la întrebările de mai jos, în funcție de preferințele tale:
€ Ai fi un personaj real sau fantastic? Pozitiv sau negativ?
€ Ce puteri neobișnuite ți-ai dori să ai?
€ Care ar fi numele tău de eroină / erou?
€ Cine ar fi inamicul tău? În confruntarea dintre voi, cine ar ieși învingător?
Prezintă, în 100-150 de cuvinte, o întâmplare în care tu ești personajul principal.

Vei folosi toate detaliile din răspunsurile notate la exercițiul anterior.

Știai că, în trecut, familiile nobile aveau o stemă sau un blazon, așa cum au astăzi țările, regiunile sau județele? Desenează, pe o planșă sau la calculator, un asemenea blazon pentru eroul imaginat, în care vei include câteva simboluri care consideri că te reprezintă.

Poți folosi ca model imaginea alăturată.

Lucrați în echipă!
€ Privește cu atenție desenele colegilor tăi. Găsește alți copii care au pe blazon elemente comune cu
tine. Împreună veți alcătui o echipă de eroi. Dacă nu ai identificat simbolurile tale la nimeni, atunci îți poți alege oricare dintre grupurile deja formate.

€ Împreună veți găsi un nume potrivit pentru echipa voastră, veți alege o deviză și veți desena un blazon nou, care să vă reprezinte.

€ Pe rând, toate echipele se vor prezenta în fața clasei.

Scrie într-un enunț ce tip de personaj este Limir.

Citește cu atenție textul de mai jos:

Personaje principale secundare episodice reale Dănuț, Olguța, Monica doamna Deleanu fantastice .... .... ....

Limir Împărat
Calități Defecte
.... ....

Limir acesta era nu un făt-frumos ca toți feții-frumoși de prin povești, vreun fecior de împărat, care umbla razna prin lume și încurca mințile zânelor și ale fetelor de împărat, ci el însuși împărat, care avea și împărăție întinsă, și oștiri nenumărate, și palaturi strălucite, și slujitori credincioși, toate câte se cer pentru o stăpânire mare și puternică. Toate le avea, ba mai era și blând, și drept, și milos, și darnic, cum unui împărat i se cuvine să fie, dar avea și un păcat: prea se credea, prea se socotea mai și mai decât toți, prea era doritor de a ieși din lume și prea nemulțumit că nu poate să iasă. (Ioan Slavici,
Limir Împărat)
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
Trăsături particulare
Trăsături particulare
Trăsături comune
Cuza-Vodă Limir Împărat
133

Cuza-Vodă – Lectură
5
Scrie cine este personajul principal din fragmentul dat, precizând în câte un enunț: numele, vârsta și ocupația.

Notează trăsăturile fizice ale personajului principal din fragmentul dat.

Menționează, în scris, de cine a fost crescut Harry. Din ce cauză?
Notează, într-un enunț, impresia pe care acest personaj ți-a lăsat-o, motivând ceea ce simți față de el.

Răspunde, în scris, la următoarele întrebări:
€ Care este indiciul care amintește de trecutul misterios al lui Harry?
€ Cum s-a ales cu acel semn?
€ Ce i-au spus părinții adoptivi despre acest lucru?
€ Care este motivul pentru care Harry făcea lucruri stranii, chiar fără voia lui?
€ Când a aflat băiatul adevărul despre puterile lui speciale?

Harry nu semăna deloc cu restul familiei [...] era mic și slăbănog, cu ochi verzi, strălucitori, și păr negru-cărbune, întotdeauna ciufulit. Purta ochelari rotunzi și pe frunte avea o cicatrice subțire, în formă de fulger.

Această cicatrice îl făcea pe Harry aparte, chiar și pentru un vrăjitor. Cicatricea era singurul indiciu care amintea de trecutul foarte misterios al lui Harry, motiv pentru care fusese lăsat pe pragul casei familiei Dursley, în urmă cu unsprezece ani.

La vârsta de un an, Harry supraviețuise – nu se știa cum
– blestemului unuia dintre cei mai crunți vrăjitori din toate
timpurile, Lordul Cap-de-Mort, al cărui nume se temeau să-l rostească majoritatea vrăjitorilor. Părinții lui Harry muriseră în
timpul atacului lui Cap-de-Mort, dar Harry scăpase numai cu cicatricea aceea în formă de fulger și – alt mister pentru toți
– puterea lui Cap-de-Mort dispăruse din momentul în care nu reușise să-l omoare pe Harry.

Astfel, Harry fusese crescut de sora mamei lui și de soțul ei, adică de familia Dursley. Trăise zece ani cu ei, neînțelegând de ce făcea lucruri stranii, chiar fără voia lui, și crezând povestea pe care i-o spuseseră părinții lui adoptivi, că avea cicatricea aceea în urma accidentului de mașină în care îi muriseră părinții naturali.

Apoi, exact în urmă cu un an, Harry primise o invitație de la Hogwarts și toată povestea ieșise la iveală.

Harry își ocupase locul la școala de vrăjitori, unde el și cicatricea lui erau faimoși…
(J K Rowling, Harry Potter și camera secretelor – fragment)
Citește, cu atenție, textul următor și rezolvă cerințele:
FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
134
Galeria Eroilor
5
IMPORTANT
Când scrii o compunere în care descrii un personaj, o persoană reală sau un animal, este recomandat:
€ În introducere:
3 să precizezi cine este cel căruia îi faci descrierea;
3 să precizezi, dacă e cazul, numele, vârsta, ocupația personajului / persoanei.

€ În cuprins:
3 să numești trăsăturile sale fizice și / sau morale;
3 să prezinți mediul în care trăiește: familia, școala etc.;
3 să povestești pe scurt unele fapte semnificative pentru trecutul personajului / persoanei / animalului.

€ În încheiere, să exprimi impresia pe care ți-o produce personajul / persoana / animalul.

€ Pentru ca trăsăturile descrise să fie credibile și pentru ca ideile să se lege firesc, ai în vedere următoarele aspecte:
Așa nu: Așa da:
Pe frunte avea o cicatrice subțire.

Pe frunte avea o cicatrice subțire, ce îl făcea pe vrăjitorul Harry special, pentru că era singurul indiciu care amintea de trecutul foarte misterios al băiatului.

Așa nu: Așa da:
Era diferit de membrii familiei sale.

Era diferit de membrii familiei sale, deoarece făcea lucruri stranii / era vrăjitor.

Așa nu: Așa da:
Îmi place personajul! Îmi place personajul pentru că, deși este orfan, are puteri magice.

• Enumeră trăsăturile, asociindu-le cu fapte sau stări ale personajului / persoanei / animalului ori cu impresia pe care o produce asupra altor participanți la acțiune!
• Explică relația cu alte personaje / alte persoane!
• Justifică-ți sentimentele / impresiile despre personaj / persoana / animalul descris!
Imaginează-ți că ești Harry! Scrie o compunere-autoportret, de minimum 80 de cuvinte, pe baza informațiilor selectate la exercițiile 1-5. Pentru aceasta, trebuie să folosești persoana întâi a verbelor. Adaugă patru trăsături morale pe care le consideri potrivite pentru acest personaj. Respectă regulile de scriere a unei astfel de compuneri!
Scrie o compunere, de minimum 80 de cuvinte, în care să îl descrii pe eroul tău preferat, real sau imaginar.

Inserează în compunerea ta:
3 serii de sinonime:
€ erou, personaj, protagonist;
€ trăsătură, caracteristică, însușire.

6
7
EXERSEAZĂ!
3 perechi de antonime:
€ calitate – defect;
€ pozitiv – negativ.

Descrie, într-o compunere de minimum 80 de cuvinte, animalul care îți place cel mai mult.

8
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
135

Cuza-Vodă – Lectură
5
A F
Solul pășește sigur pe sine până în fața tronului.

Cei doi participanți la dialog se privesc în ochi.

Trimisul sultanului citește solia stând în genunchi.

Domnitorul ascultă așezat pe tron și ținând în mână sceptrul.

Expresia feței celor doi vorbitori arată nehotărâre.

Solul sultanului are priviri amenințătoare.

Domnitorul Moldovei se simte amenințat și se ridică de pe tron ca să îl îmbuneze pe sol.

DESCOPERĂ!
Citește următoarele informații despre Ștefan cel Mare și despre sultanul Mahomed al II-lea.

Urmărește, de pe CD, secvența din filmul Ștefan cel Mare, apoi răspunde cerințelor.

Ce moment istoric prezintă secvența audiată?
Cine sunt participanții la dialog?
În numele cui se adresează primul vorbitor? Dar al doilea?
Scrie, în caiet, planul simplu de idei.

Citește, pentru înțelegerea corectă a textului audiat, explicațiile următoarelor cuvinte, din dicționarul de la finalul manualului: rigă, bei, tribut, Valahia, a se desface de ceva sau de cineva, volbură, a prigoni, sol, principe, neatârnare.

Ce solicită primul vorbitor? Care este răspunsul solicitărilor primite? Formulează, împreună cu un coleg, ideile principale pentru fiecare dintre replici.

Analizează cu atenție contactul vizual, poziţia corpului, expresia feței celor două personaje și transcrie în caiet enunțurile pe care le consideri adevărate. Pe cele pe care le consideri false, rescrie-le, astfel încât să exprime adevărul.

Scrie, în dreptul ideilor formulate la exercițiul 7, cuvântul sau grupul de cuvinte potrivit pentru a caracteriza intensitatea vocii solului turc, respectiv a lui Ștefan cel Mare:
Ștefan cel Mare a fost domnul
Moldovei între anii 1457 și
1504. Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane trimise de sultanul
Mahomed al II-lea și conduse de Soliman-Pașa în 1475.

Mahomed al II-lea Cuceritorul sau Mehmed al II-lea (1432-1481) a fost unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman.

Cucerirea Constantinopolului i-a adus renumele unui conducător de temut. Armatele sale au purtat războaie cu Moldova pentru a-i fi recunoscută supremația și pentru a-i fi plătit tribut. foarte slabă; înceată; adecvată; tare; foarte tare.

136
Galeria Eroilor
5
Argumentează oral de ce alege fiecare vorbitor o astfel de intensitate a vocii, folosindu-te de următoarele sugestii: a) Solul este trufaș. El aduce cuvântul de amenințare al lui Mahomed Cuceritorul. b) Ștefan este hotărât să își apere poporul cu demnitate. c) Ștefan arată că, la rândul său, poate fi un pericol pentru sultan și armata lui. a) Selectează, din replica lui Ștefan cel Mare, câte un enunț asertiv, respectiv exclamativ și scrie-le în caiete.

Nu uita să folosești punctuația corespunzătoare! b) Ce te-a ajutat în identificarea acestora? c) Ce atitudine exprimă fiecare dintre enunțurile selectate? d) Citește enunțul asertiv ca și cum ar fi interogativ. Se schimbă sensul transmis? e) Precizează oral dacă fiecare dintre enunțurile selectate sunt rostite într-un ritm lent / potrivit / alert.

Ascultă încă o dată replica lui Ștefan. Este ușor de observat că ritmul vorbirii se schimbă pe măsură ce își rostește cuvintele. Numește oral emoția / emoțiile pe care o / le transmite atunci când ritmul devine mai alert.

IMPORTANT
În comunicare, nu doar cuvintele transmit mesaje, ci și elemente precum:
ELEMENTE PARAVERBALE
Intensitatea vocală este pronunțarea mai intensă sau mai puțin intensă a cuvintelor în timpul vorbirii. foarte înceată (șoptită); slabă; potrivit de înceată; potrivit de tare (normală); tare; foarte tare.

Intonația felul în care glasul (tonalitatea acestuia) se coboară sau se ridică în timpul vorbirii. enunțul asertiv - tonalitate obișnuită, continuă; enunțul interogativ - tonalitatea înaltă; enunțul exclamativ - tonalitatea joasă.

Tempoul vorbirii este dat de ritmul sau cadența cu care rostim cuvintele. lent; potrivit; rapid.

ELEMENTE NONVERBALE
Mimica este expresia feței vorbitorului. poate transmite, involuntar, stări, sentimente; poate ascunde trăirile printr-o expresie neutră, controlată.

Poziția corpului reprezintă modul în care vorbitorul se așază în raport cu ascultătorul. comunică starea, trăsăturile, intențiile vorbitorului.

Contactul vizual reprezintă legătura cu partenerul de comunicare prin urmărirea cu privirea.

Lucrați în pereche! Continuă, împreună cu un coleg, dialogul dintre solul lui Mahomed al II-lea și Ștefan cel Mare. Respectă elementele paraverbale și nonverbale pe care ți le impune rolul ales!
Un proverb spune că, atunci când solicităm cuiva ceva, „vorba dulce mult aduce.” Realitatea ne arată că și alte elemente ne asigură succesul în solicitările noastre. Alege cele mai potrivite cuvinte, dar și cele mai potrivite elemente paraverbale și nonverbale pentru a exprima oral:
• dorința de a primi de ziua ta, de la părinți, un anume cadou;
• necesitatea ca reprezentanții unei bănci să finanțeze acțiunea ta de voluntariat;
• rugămintea de a fi ascultat de profesor pentru mărirea mediei / îndreptarea notei;
• plăcerea de a fi însoțit de colegul / colega ta de bancă la joacă alături de ceilalți prieteni ai tăi.

EXERSEAZĂ!
Elemente de construcție a comunicării
137

Cuza-Vodă – Elemente de construcție a comunicării
5
Fiinţe Lucruri Fenomene ale naturii
Acţiuni Însuşiri Stări sufleteşti
Relaţii dintre oameni copil baghetă ploaie copiere bunătate bucurie prietenie microscop pisică creangă băiat ninsoare cercetător telefon scriere plecare răutate furtună citire frumuseţe viscol iubire colegialitate tristeţe inteligenţă veselie amiciţie tristeţe.

DESCOPERĂ!
Substantivele din tabelul de mai jos au fost amestecate de un vrăjitor al cuvintelor începător. Doar substantivele din primul rând au rămas în coloanele potrivite.

1
A. Ajută-l să-şi perfecţioneze tehnicile, rezolvând, în scris, următoarele cerinţe: a) Rescrie cuvintele după domeniul dat. b) Transformă cuvintele, astfel încât să denumească mai multe obiecte. c) Grupează substantivele în trei categorii, după modul în care se numără: un – doi: …. o – două: …. un – două: …. d) Construieşte un enunţ în care substantivul creangă să se scrie cu majusculă.

B. Drept recompensă pentru că l-ai ajutat, vrea să te iniţieze în lumea vrăjitorilor şi te va învăţa prima lecţie predată la şcoala lui, ŢOMANAP.

Spune alfabetul Colegul tău spune: STOP! Completează tabelul de mai jos cu substantive corespunzătoare fiecărui domeniu. Ai grijă cum le scrii pe acelea care denumesc țări, orașe, munți și nume!
Ţări Oraşe Munţi Ape Nume Animale Plante
Albania Alba-Iulia Alpi Argeş Ana antilopă alun
IMPORTANT
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, însuşiri, stări sufleteşti, relaţii dintre oameni.

Substantivele sunt:
Substantivele se încadrează în trei clase de genuri:
Substantivele au forme pentru numerele:
3 Numărul substantivului este indicat de terminaţii, care sunt sunete sau grupuri de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului.

3 Substantivul poate avea funcţia sintactică de subiect: Micul vrăjitor învaţă magia. (cine învaţă?)
3 Substantivul care determină un alt substantiv are funcția sintactică de atribut: Atitudinea domnitorului i-a mirat pe turci. (a cui atitudine?) comune: oraș, fată, masă, sărbătoare; proprii: Bucureşti, Ioana, Masa Tăcerii, Crăciun. singular (prieten, clasă, lucru); plural (prieteni, clase, lucruri). masculin (un băiat, doi băieţi); feminin (o fată, două fete); neutru (un dulap, două dulapuri).

138
Galeria Eroilor.

Precizează intrusul din seriile de mai jos: a) băiat, prieten, frumos, om; b) caisă, coace, prună, măr;
Identifică subiectul primei propoziţii de la exerciţiul anterior.

Alcătuieşte enunţuri în care substantivele cărţi şi eroii să aibă funcţia sintactică de subiect.

Scrie patru enunţuri în care substantivele neamț şi buşteni să fie, pe rând, comune şi proprii.

Precizează genul următoarelor substantive: obicei, domn,
ţară, împărat, poartă, curte, picior, genunchi, ruşine, om.

Scrie forma de plural a următoarelor substantive selectate din fragmentul de mai sus: obicei, împărat, poarta, curţii, palatului, împăratului.

Corectează următorul text selectat dintr-o discuţie pe un forum :
Transcrie, în caiet, doar formele corecte de plural ale substantivelor de mai jos:
€ chibrit – chibrite / chibrituri;
€ monedă – monede / monezi;
€ hotel – hotele / hoteluri;
Scrie substantivele proprii din fragmentul selectat din textul Cuza-Vodă:
Completează domeniile date cu trei substantive proprii corespunzătoare:
€ țări;
€ regiuni;
Transcrie, în caiet, substantivele din enunţurile următoare:
€ Elevii citesc legende.

€ Din cărţi învăţ lecţii de viaţă de la eroii mei preferaţi.

€ Fiecare popor are obiceiurile lui.

EXERSEAZĂ! c) copii, pălării, venii, puişorii; d) pene, lene, gene, alene.

€ planete;
€ sărbători;
€ ape;
€ nume de scriitori.

Era obiceiul ca domnii ţării noastre, când intrau la împărat, să se târască de la poarta curţii palatului până la picioarele împăratului, în genunchi. Cuza însă nu era omul care să sufere ruşinea asta!
A mers la palat drept, cu fruntea sus şi cu sabia zornăind ca un Făt-Frumos. imi place sa primesc carti sau sa cumpar. pasiunea aceasta am descoperit-o cand eram mica si mama imi citea povesti inainte de culcare si imi doream sa pot sa ii citesc si eu. asa ca acum cand citesc o carte compar viata personajului care imi place cu viata mea.si realizez ca deseori povestile pe care ele le traiesc, le-am trait si eu dar in alt context.

Postat pe 03 August 2017 - 10:13 dia_2006 a răspuns:
€ aragaz – aragaze / aragazuri;
€ albuş – albuşe / albuşuri;
€ chitară – chitare / chitări.

139

Articolul – Elemente de construcție a comunicării
5
DESCOPERĂ!
Asociază enunţurile din prima coloană cu afirmaţiile din coloana a doua:
Cărui cuvânt îi pui întrebarea pentru a răspunde cuvântul subliniat din propoziţia: Alexandru Ioan Cuza a fost domnitorul Moldovei şi al Ţării Româneşti.?
Alege forma corectă: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza / Alexandrului Ioan Cuza a fost scurtă.

1
3
2
1. Alexandru Ioan Cuza a fost domnitor.

2. Alexandru Ioan Cuza a fost un domnitor iubit de popor.

3. Alexandru Ioan Cuza a fost domnitorul
Moldovei şi al Ţării Româneşti. a) Obiectul denumit de substantivul subliniat este bine cunoscut de vorbitori. b) Obiectul denumit de substantivul subliniat este puţin cunoscut de vorbitori. c) Nu se oferă informaţii privitoare la gradul de cunoaştere. d) Se oferă informaţii în plus referitoare la gradul de cunoaştere.

IMPORTANT
Articolul însoţeşte un substantiv, arătând în ce măsură obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor.

• Substantivul este nearticulat când nu primeşte nicio informaţie referitoare la gradul de cunoaştere a obiectului.

• Articolul hotărât însoţeşte substantivul, arătând că obiectul denumit de acesta este bine cunoscut vorbitorilor.

3 Articolul hotărât se adaugă la sfârşitul substantivului, formând un singur cuvânt.

3 Articolul hotărât la singular se leagă de substantiv, uneori, prin sunetul de legătură -u-.

3 Numele de persoane masculine sau cele feminine terminate în consoană ori de origine străină sunt precedate de articolul hotărât lui (lui Dan, lui Carmen, lui Jeni). masculin feminin neutru singular băiatul, băiatului, fratele, fratelui, tata,
tatăl, tatei, lui tata fata, fetei, cureaua, curelei dulapul, dulapului plural băieţii, băieţilor, fraţii, fraţilor, taţii, taţilor fetele, fetelor, curelele, curelelor dulapurile, dulapurilor masculin feminin neutru singular un băiat, unui băiat o fată, unei fete un dulap, unui dulap plural nişte băieţi, unor băieţi nişte fete, unor fete nişte dulapuri, unor dulapuri
3 Formele articolului hotărât sunt:
3 Adjectivele preiau articolul substantivelor pe care le precedă, dar articolul rămâne al substantivului:
Talentatul actor joacă rolul lui Alexandru Ioan Cuza.

3 Articolul nehotărât însoţeşte substantivul, arătând că obiectul denumit de acesta este mai puţin cunoscut vorbitorilor.

3 Formele articolului nehotărât sunt:
140
Galeria Eroilor
5
Grupează substantivele din lista dată în substantive articulate nehotărât şi substantive articulate hotărât: monumentul, nişte bărci, pietrele, o idee, un costum, unei mătuşi, fiicele, palat, învăţâmântului, legilor, drum, nişte televizoare, peştişorii, nişte pui, puii, împărăţia, mândrie, unei cartele, unui om, unor copii.

Rescrie enunţul următor, articulând nehotărât substantivele subliniate: Băiatul cu ochii albaştri îl fulgeră cu privirea, dar nu spuse nimic.

Scrie formele de plural pentru următoarele substantive:
Identifică substantivele comune din textul de mai jos şi scrie-le în coloanele potrivite, într-un tabel asemănător celui alăturat:
Copiază textul următor în caiet, completând spațiile libere cu articolele nehotărâte potrivite:
Adaugă articolul hotărât substantivelor dintre paranteze:
Scrie, în caiet, formele cu articol hotărât pentru substantivele:
Scrie, în caiet, formele cu articol nehotărât pentru substantivele:

€ elev
€ carte
€ copil
€ sat
€ copil
€ poezie
€ un munte
€ muntele
€ o farmacie
EXERSEAZĂ!
€ poezie
€ exerciţiu
€ puişor
€ lecţie
€ fiu
€ poveste
€ unchi
€ măr
€ avion
€ exerciţiu
€ puişor
€ lecţie
€ fiu
€ oraş
€ casă
€ floare
€ cercel
€ gard
Am văzut .... carte despre domnitorii români în vitrina .... librării. .... colegi mai mari mi-au recomandat-o.

…. prieten mi-a spus că a citit-o. Acum i-a împrumutat-o .... văr, care e pasionat de istorie.

(Băieţel) şi (fetiţă) se joacă în curte. (Tată) le aduce (album) despre (oameni) cunoscuţi ai (istorie) universale. (Copii) le plac (poveşti). Vocea (adult) îi vrăjeşte. (Mamă) se alătură şi ea.

L-a pus pe urmă împăratul pe Cuza la masă cu el, au mai vorbit ei ba de una, ba de alta şi, când să plece, l-au adus turcii pe Vodă Cuza cu o cinste nemaipomenită, până la Constanţa, de se mirau toți cei întâlniți în cale şi-l priveau ca pe-un viteaz din poveşti. (Cuza-Vodă)
€ farmacia
€ o câmpie
€ câmpia
€ un lup
€ lupul
€ o primărie
€ primăria
€ o jucărie
€ jucăria
Substantive nearticulate
Substantive articulate cu articol nehotărât
Substantive articulate cu articol hotărât
12 Transcrie, în caiet, doar enunţurile în care este utilizat corect articolul:
€ Prietenii lui Andrei citesc mult.

€ Cărţile Danei sunt interesante.

€ Ideea este a Olgăi.

€ La nişte colege le plac trandafirii.

€ Irinucăi i-am împrumutat-o.

€ Lui Maria îi dau temele.

141

Articolul – Elemente de construcție a comunicării
5
Completează spaţiile cu formele potrivite ale substantivelor proprii indicate între paranteze.

Identifică forma corectă a substantivelor scrise înclinat în exemplele următoare:
Explică de ce ambele enunţuri sunt corecte:
Notează, în caiet, varianta corectă:
Scrie în caiet enunţurile pe care le consideri adevărate:
Alcătuieşte câte un enunţ în care substantivele proprii Simona şi George să aibă funcţia sintactică de subiect.

€ Caietele …. (Carla) sunt îngrijite.

€ Prietenii .... (Sebastian) sunt în clasa alăturată.

€ I-am cumpărat …. (Anca) o enciclopedie.

€ Nu i-am spus .... (Carmen) vestea cea bună.

€ Am ascultat povestea lui Andreea / Andreei.

€ Mă gândesc la întrebările lui Jeni / Jeniei.

€ Succesele / Succesurile colegilor ne bucură.

€ Eşecurile / Eşecele ne ambiţionează.

€ Părerea sorei / surorii mele contează.

€ Prima zi a săptămânii / săptămânei e încărcată.

€ Aleile grădinii / grădinei strălucesc sub lumina lunii / lunei.

€ Zglobiii copii aleargă prin curtea şcolii.

€ Copiii zglobii aleargă prin curtea şcolii.

€ În enunţul: Copiilor le plac poveştile bunicului., substantivele sunt... a) articulate hotărât. b) articulate nehotărât. c) nearticulate.

€ În enunţul: Oamenii curajoşi sunt nişte eroi., substantivele sunt, în ordine... a) articulat cu articol nehotărât, articulat cu articol hotărât. b) articulat cu articol hotărât, articulat cu articol nehotărât. c) articulat cu articol hotărât, nearticulat.

€ În enunţul: Colegii mei au câştigat un premiu la concursul de istorie., există... a) numai substantive articulate. b) numai substantive nearticulate. c) un substantiv nearticulat, un substantiv articulat nehotărât şi două substantive articulate hotărât.

€ Articolul hotărât arată că obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut vorbitorilor.

€ Lui este articol nehotărât în enunţul: Lui Alexandru îi place istoria.

€ Articolul nehotărât arată că obiectul denumit de substantiv este mai puţin cunoscut vorbitorilor.

€ Articolul nehotărât nişte este folosit pentru substantive de genul masculin, feminin, neutru.

€ Unor este articol hotărât în propoziţia: Le dau unor elevi cărţile despre istoria României.

€ Articolul nehotărât se aşază înaintea substantivului.

142
Galeria Eroilor
5
DESCOPERĂ!
Adaugă cuvinte potrivite următoarelor enunţuri, astfel încât să aibă sens:
Alege din sac prepoziţiile cu ajutorul cărora să completezi, în caiet, următoarele enunţuri:
Indică partea de vorbire de care depind ca înţeles substantivele precedate de cuvintele adăugate de tine.

Scrie, pe un rând, cuvintele adăugate care sunt formate dintr-un termen şi pe alt rând, pe cel format din doi termeni.

 Cartea .... istorie este .... bancă.

€ Şi-ar da haina .... el ca să ajute un om necăjit.

€ Am găsit caietul .... dulap.

€ Ne jucăm de-a / dea „Baba Oarba”.

IMPORTANT
• Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care face legătura dintre o parte de propoziţie şi partea de vorbire pe care o determină (de care depinde...).

Prepoziţiile sunt: a) simple – alcătuite dintr-un singur termen (cu, de, după, fără, în, între, la, lângă, pe, între, peste, până, sub etc.); b) compuse – alcătuite din mai mulţi termeni (de la, de lângă, de pe, de peste, de prin, de sub, pe după, pe la, pe lângă, pe sub, de pe la, de pe lângă, de pe sub etc.).

• Substantivul precedat de prepoziţie, care determină un alt substantiv, are funcţia sintactică de atribut:
Podul de piatră s-a dărâmat. (care pod? sau ce fel de pod?)
Formează cât mai multe prepoziţii compuse, folosind următoarele prepoziţii simple: de, la, pe.

Construieşte un enunţ în care prepoziţia din să lege un atribut de un substantiv.

Completează, în caiet, spaţiile cu articolele nehotărâte un, o:
Scrie prepoziţia la sau grupul l-a, în spaţiile punctate, după ce ai transcris enunţurile pe caiet:
.... întrebat dacă vrea să meargă .... teatru. El .... asigurat că va fi acolo .... ora stabilită.

Scrie forma potrivită contextului:
Transcrie varianta care conţine numai prepoziţii simple: a) din, dinspre, peste, până; b) spre, înspre, sub, la;

EXERSEAZĂ! c) ca, pe, despre, de la; d) de, cu, spre, pe.

€ Scriu .... stiloul.

€ Caută .... cutia .... pat.

€ .... cărare, .... izvor, am văzut un cerb.

Într-.... zi, pe când venea de la şcoală, a văzut o pisică într-.... copac. Dintr-.... parte se auzea lătratul îndârjit al unui câine. Dintr-.... colţ, a apărut un băiat cu bicicleta. Câinele a lăsat pisica în pace.

€ Îi place să de-a / dea lecţii.

€ Caietul .... catedră are foile rupte. € Mergem .... fragi şi mure. de pe după cu în de sub pe lângă
143

Articolul – Elemente de construcție a comunicării
5
Selectează, din text, un substantiv comun şi un substantiv propriu.

Precizează genul substantivelor o femeie, mirosul, omul.

Identifică, în text, un substantiv la numărul singular şi un substantiv la numărul plural.

Selectează din text câte un substantiv cu funcţia sintactică de subiect, respectiv, de atribut.

Integrează într-un enunţ, în ordine inversă, cuvintele din structura peştii aurii.

Grupează substantivele din fragmentul subliniat în text în: nearticulate, articulate hotărât, articulate nehotărât.

Scrie răspunsul pe care îl consideri corect:
€ Prepoziţia din structura de un boboc este: a) un; b) de un; c) de.

€ În structura înzestrat cu un simț al auzului ieșit din comun, există: a) o prepoziţie; b) două prepoziţii; c) trei prepoziţii.

€ În propoziţia Omul și-a apropiat urechea de un boboc de trandafir, substantivele omul şi de trandafir au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a) atribut, subiect; b) subiect, atribut.

€ Prepoziţia din structura om din vechime stă în faţa unui: a) subiect; b) atribut.

Citește, cu atenție, textul următor, pentru a rezolva cerințele de mai jos:
În China, se povestește istoria unui om din vechime, înzestrat cu un simț al auzului ieșit din comun. Astfel, putea auzi, de pe mal, peștii care înotau în râu. Lipindu-și urechea de pământ, auzea mișcările cârtițelor și chiar ale râmelor. Spunea că uneori, noaptea, îl trezea foiala unui păianjen.

Într-o zi, a anunțat că auzise înflorirea lentă a unui trandafir. Întâmplarea a fost socotită un miracol și, a doua zi dimineața, mai mulți vecini l-au însoțit într-o grădină.

Omul și-a apropiat urechea de un boboc de trandafir întredeschis și a rămas așa mai bine de două ceasuri, cu ochii pe jumătate închiși, cu un surâs ușor pe buze. Vecinii îl întrebau:
— Ei? Auzi ceva?
El răspundea coborându-și pleoapele și își punea un deget pe buze, rugându-i pe curioși să nu-i tulbure experiența, care părea un soi de extaz.

— Da, spunea el, auzea cum petalele florii se dezlipeau unele de altele cu o lentoare extremă, auzea seva care urca în plantă, auzea infimele particule de țesut vegetal care se depărtau, se deschideau, cu un freamăt insesizabil, și nu găsea cuvinte pentru a descrie ceea ce auzea.

După trei-patru ore petrecute în grădină, o femeie l-a întrebat:
— Dar mirosul? Cum e mirosul? Poți să-l descrii?
— Mirosul? a exclamat omul. Cum adică, mirosul? Trandafirii au și miros?
(Jean-Claude Carrière, Sunetul trandafirilor)
Completează enunţurile de mai jos cu răspunsurile pe care le consideri corecte, după ce le-ai copiat în caiet:
€ Cuvântul subliniat din sintagma mai mulţi vecini l-au însoţit are funcţia sintactică de .... .

€ În propoziţia l-au însoţit într-o grădină există un articol .... .

144
Galeria Eroilor
5
Textul explicativ
Notează două explicații diferite ale termenului erou și găsește câte un exemplu potrivit pentru fiecare dintre ele.

Scrie două propoziții dezvoltate în care să folosești cuvintele eroism și eroic. Menționează în paranteză ce parte de vorbire reprezintă fiecare. a) Transcrie pe caiet următoarele definiții din Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) și notează în dreptul fiecăreia cuvântul care consideri că a fost explicat:
? s. m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. � Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare. � Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite.

? s. f. 1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie și abnegație în diverse împrejurări. 2. Femeie care reprezintă personajul principal dintr-o operă literară. � Femeie care este personajul principal al unei întâmplări, care atrage, într-o anumită împrejurare, atenția asupra ei.

Lucrați în pereche! Construiți un dialog de șase replici, care să conțină:

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
€ forma de feminin a termenului erou;
€ două substantive proprii;
€ două enunțuri interogative;
€ trei enunțuri asertive;
€ un enunț exclamativ.

DESCOPERĂ! b) Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești fiecare dintre cele trei sensuri ale primului cuvânt explicat anterior. c) Alege pentru fiecare propoziție alcătuită de tine la punctul b) câte o imagine reprezentativă, dintre cele alăturate.

IMPORTANT
Textul explicativ oferă lămuriri despre un anumit subiect și conține informații prezentate în detaliu.

Pentru clarificare, textul poate fi însoțit de imagini, scheme, tabele sau diagrame. Acestea pot fi definiții, articole de dicționar, instrucțiuni de folosire a diferitelor aparate etc.

A B C
Lectură
145

Textul explicativ – Lectură
5
6 Lucrați în pereche!
€ Respectând modelul din dicționar, formulați în scris o explicație potrivită pentru cuvântul român.

€ Citiți explicația acestui cuvânt din dicționarul de la sfârșitul manualului, descoperiți alte sensuri și completați-vă răspunsul. a) Caută, într-un dicționar englez-român tipărit sau on-line, explicația termenilor din limba engleză. Cum explici numărul mare al acestora în textul citit? b) Ce reprezintă Song Hero? c) Prin ce este diferită telecomanda acestuia? d) Ce genuri de muzică pot fi selectate? e) Care sunt platformele compatibile cu Song Hero? f) Consideri că imaginea de mai sus te poate ajuta să înțelegi mai bine informațiile prezentate în text? Motivează-ți răspunsul, într-un enunț. g) Poți identifica în imagine cel puțin un element numit și în text? Notează-l. h) Care consideri că ar fi avantajele pe care le prezintă Song Hero?
39

Jocuri - Ana Blandiana • Comunicare orală
2
DESCOPERĂ!
Privește-i cu atenție pe cei doi copii. Fiecare trebuie să ducă în mijlocul său de transport cuvintele care aparţin timpului său. Scrie pe două coloane cuvintele din listă pe care le consideri potrivite pentru fiecare dintre ei: haiduc, internet, autobuz, poştalion, surugiu, bi-
, computer, domnitor, pix, skateboard, ,
şerb, otoman, primar, hatman, , hrisov, jungher,
şofer, marker.

Dicționarul de la sfârșitul manualului sensul cuvintelor necunoscute.

Alcătuiește două enunț unul vechi. a) Cuvintele internet și computer denumesc modalități de comunicare actuale. Notează în caiete alți
termeni care indică mijloace de comunicare folosite în ziua de azi. b) Consultă-te cu ceilalți colegi, află ce mijloace utilizează eiși apoi completează următorul enunț: Pentru a comunica la distanță, copiii din clasa mea folosesc cel mai des .... .

și poştalion
Scrie cuvinte noi care au același sens cu următorii termeni: , copilăros, biruitor, greşeală, obosit, răutăcios, folositor, prieten, zgârcit, sigur.

EXERSEAZĂ!
IMPORTANT
Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea cuvintelor unei limbi, utilizate în prezent sau ieşite din uz.

Vocabularul este într-o permanentă mișcare:
• apar cuvinte noi, care denumesc realități noi;
• unele cuvinte nu se mai întrebuințează, deoarece au dispărut realitățile denumite de ele.

Selectează din următoarele enunț
3 Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de Galați.

3 „În cetăț și, trimiși de ispravnicul de Neamț.” (Costache Negruzzi, Sobieski și românii)
3 „Stai, pașă, să piară azi unul din noi!” (George Coșbuc, Pașa Hassan)
7
€ , deoarece ….

€ poştalion, deoarece ….

.... nu mai există realitatea denumită de el.

.... a fost înlocuit de un cuvânt nou.

.... nu există în limba română.

Scrie ce tip de text explicativ reprezintă fiecare dintre imaginile de mai jos:
Citește cu atenție textul următor, observă imaginea și răspunde, în scris, la întrebările de mai jos:
5
7
EXERSEAZĂ!
Song Hero
Jocul este o alegere potrivită pentru orice vacanță și pentru orice iubitor de muzică. Song Hero este un joc ce le permite jucătorilor să mixeze și să se bucure cu adevărat de ritm. Telecomanda este diferită de cele ale altor jocuri. Se pot folosi butoane colorate, un turntable și un crossfader pentru a mixa două sau chiar trei melodii, iar paleta de selecție este generoasă. Song Hero este plin de muzică diversă, actuală și veche, din pop, R&B, rap, hip-hop și rock.

Este de apreciat faptul că jocul a primit review-uri pozitive. Este considerat un bun restart pentru muzică, având în vedere gama largă de titluri bazate pe tehnica de chitară. Platformele compatibile:
Xbox 360, PS3, PS2 și Wii.

(adaptare www punct. #. playtech. #. punct ro)
146
Galeria Eroilor
5
Citește cu atenție textul următor, pentru a rezolva cerința de mai jos:
8
Ecaterina Teodoroiu, născută Cătălina Vasile Teodoroiu, a fost cercetașă și a participat la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești, luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

S-a născut la 14 ianuarie 1894, la Vădeni (astăzi parte a orașului
Târgu Jiu), județul Gorj, într-o familie de agricultori care mai aveau cinci băieți și două fete. A început studiile la școala primară din sat și le-a continuat la Târgu Jiu, perioadă în care și-a schimbat numele în
Ecaterina Teodoroiu. A continuat să studieze la școala româno-germană din Târgu Jiu și apoi a mers la un gimnaziu-pension din București cu scopul de a deveni învățătoare.

După intrarea țării sale în război, a activat ca asistentă medicală pe front, apoi a hotărât să ia parte la lupte.

În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Trupele Armatei I Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. A fost luată prizonieră, dar a reușit să evadeze. Revenită la unitatea sa, a continuat să lupte pentru țară, fiind rănită de mai multe ori.

Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1917 mai întâi de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească” de aur, iar apoi prin decret regal cu „Virtutea militară” clasa a II-a. A fost vizitată personal de regina Maria, care i-a conferit decorația și a înaintat-o în gradul de sublocotenent.

În ciuda faptului că a fost rănită de mai multe ori, a continuat să lupte în fruntea soldaților pe care îi comanda.

A rămas în istorie drept una dintre cele mai mari eroine ale României.

(adaptare după ro punct. #. wikipedia. #. punct org)
Scrie un text de 100-200 de cuvinte în care să arăți de ce Ecaterina Teodoroiu este considerată o eroină a României, respectând următoarele indicații:
3 vei integra în răspunsul tău explicația potrivită a cuvântului eroină, de la exercițiul 4;
3 vei preciza cel puțin două întâmplări ce dovedesc eroismul Ecaterinei Teodoroiu;
3 vei numi decorațiile primite de aceasta;
3 vei folosi cuvinte și structuri precum: deoarece, fiindcă, pentru că, așadar, deci.

9 Lucrați în echipă!
€ Vă veți organiza în grupe de câte șase elevi.

€ Fiecare dintre voi va identifica și va nota, în 50-100 de cuvinte, câte un exemplu de text explicativ, întâlnit în viața de zi cu zi.

€ Analizați împreună materialele selectate și scrieți trei trăsături comune ale acestora, pe care le-ați observat.

€ Alegeți unul dintre cele șase texte și ilustrați-l cu o imagine potrivită.

€ Prezentați textul ilustrat și trăsăturile identificate în fața clasei.

147

Textul explicativ – Lectură.
5
Pronumele personal.
DESCOPERĂ!
Recunoaşte pronumele din dialogul de mai jos.

Care dintre pronumele recunoscute indică: a) persoana care vorbeşte; b) ascultătorul;
1
2
Azi începem repetiţiile pentru piesa de teatru.

Eu am adus piesele pentru decor. Tu ce ai adus,
Andrei? Costumele?
Le aduce Dan, Maria.

El a promis. Eu am pregătit replicile. c) obiectul sau persoana despre care se vorbeşte?
IMPORTANT
Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv.

Pronumele personal indică persoanele care iau parte la actul comunicării, precum şi participanţii indirecţi, despre care se vorbeşte sau care sunt martori.

Pronumele personal are forme pentru: singular – el, ea; plural – ei, ele. masculin – el, ei; feminin – ea, ele. persoana I indică vorbitorul – eu, noi; persoana a II-a indică ascultătorul – tu, voi; persoana a III-a indică persoana despre care se vorbește – el, ea, ei, ele.

• trei persoane:
• două numere:
• gen numai la persoana a III-a:
3 Alte forme ale pronumelui personal:
3 Dânsul, dânsa, dânşii, dânsele sunt pronume personale: Scorpia ospătă pe Făt-Frumos şi mai şi decât
Gheonoaia, iar el îi dete dânsei înapoi capul ce i-l luase cu săgeata. (Petre Ispirescu, Tinereţe fără bătrâneţe
şi viaţă fără de moarte). În româna actuală, aceste forme sunt simţite ca pronume de politeţe atenuată.

3 Când arată cine face acţiunea, pronumele personal are funcţia sintactică de subiect: Eu am pregătit replicile.

3 Când determină un substantiv, pronumele personal are funcţia sintactică de atribut: Părerea lor contează. singular plural
Persoana I (pe) mine, mie mă, m-, îmi, mi- (pe) noi, nouă ne-, ni
Persoana a II-a (pe) tine, ţie te, îţi, ţi- (pe) voi, vouă vă, v-, vi
Persoana a III-a, masculin (pe) el, lui îl, l-, îi, i- (pe) ei, lor îi, i-, le-, li
Persoana a III-a, feminin (pe) ea, ei o, îi, i- (pe) ele, lor le-, li
148
Galeria Eroilor
5
Înlocuieşte substantivele subliniate cu pronumele personale corespunzătoare:
Identifică, în enunţurile scrise de tine la exerciţiul anterior, un pronume personal cu funcţia sintactică de subiect şi un pronume personal cu funcţia sintactică de atribut.

Rescrie doar pronumele personale din următoarea listă de cuvinte: casă, el, cercetător, noi, învaţă, mie, verb, lor, frumos, vouă, bine, i-am spus, calendar, le-am vorbit, acasă, caută-l, perdea, anotimp, ei.

Scrie câte un enunţ, în care cuvântul lui să fie: a) pronume personal; b) articol hotărât.

Scrie în caiet varianta corectă:
€ Î-l / Îl caut de două zile.

€ Ascultându-l / Ascultândul, mi s-a făcut milă de el.

€ Ma-i / M-ai iertat pentru că nu am venit?
€ Te-a / Tea dus la meci?
€ Dă-i-l-e / Dă-i-le, sunt ale lui!
Recunoaşte valorile lui l, o şi i din coloana a doua, în enunţurile date în prima coloană:
Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele:

EXERSEAZĂ!
€ Prietena locuieşte la munte.

€ Fetele sunt încântate de peisaj.

€ În cabana pădurarului sunt multe trofee.

€ Am pregătit un ceai cald pentru mama.

€ Fetelor le place să picteze.

€ Băiatul e alpinist.

€ ia, i-a;
€ la, l-a;
€ aţi, a-ţi;
€ Copilului îi place să schieze.

€ Elevii au câştigat concursul.

€ Ideile Mariei sunt minunate.

€ Scrisorile de la Dana mă emoţionează.

€ Le-am dat lui Mihai şi lui George câte un pix.

€ mai, m-ai;
€ va, v-a;
€ iau, i-au;
€ neam, ne-am;
€ nea, ne-a.

€ L-am întâlnit la magazin.

€ Băiatul este inteligent.

€ O vede mai des acum.

€ Mi-am cumpărat o îngheţată.

€ Nu-i acasă.

€ Du-i la plimbare.

€ articol nehotărât
€ articol hotărât
€ verb predicativ
€ pronume personal
149

Textul explicativ – Lectură
5
Pronumele personal de politeţe
• Excelenţa Sa ne-a făcut onoara de a participa la inaugurarea bibliotecii.

• Alteţa Voastră, sunteţi aşteptată la focul de artificii!
• Matale m-ai ajutat de mică.

• Dumneavoastră doriţi ceai?
• Scuzaţi-mă, nu ştiu unde se află blocul pe care îl căutaţi dumneavoastră.

• Preafericirea Sa a oficiat slujba duminicală de la Patriarhie.

• Domnule profesor, aceasta e cartea dumneavoastră?
• Ia loc aici, te rog!
• Iată situaţiile cerute de dumneavoastră.

• Te invit la ziua mea.

• Ţi-ai scris tema la enleză?
• Băieţaş, ai grijă şi tu pe unde calci!
DESCOPERĂ!
1 Precizează în ce situaţii de comunicare se folosesc următoarele formulări :
IMPORTANT
Pronumele personal de politeţe exprimă respectul faţă de o persoană.

Pronumele personal de politeţe are forme numai pentru persoana a II-a şi a III-a:
• Observă că la formele prescurtate se pune punct doar dacă nu e scrisă partea finală a cuvântului.

• În limbajul familiar, se folosesc următoarele pronume personale de politeţe: mata, matale, mătălică, mătăluţă, mătălică, tălică.

• În limbajul oficial, faţă de persoanele importante, se folosesc formule reverenţioase, care exprimă cel mai înalt grad de respect: Domnia Ta, Alteţa Sa, Preafericirea Sa, Sanctitatea Sa, Excelenţa Voastră,
Înălţimea Voastră etc.

• Când arată cine face acţiunea, pronumele personal de politeţe are funcţia sintactică de subiect: Dumneavoastră aţi pregătit întrebările pentru concurs?
• Când determină un substantiv, pronumele personal de politeţe are funcţia sintactică de atribut: Părerea dumnealor contează. singular plural
Persoana a II-a dumneata (d-ta), dumitale (d-tale) dumneavoastră (dv., dvs., d-voastră)
Persoana a III-a, masculin dumnealui (d-lui) dumnealor (d-lor)
Persoana a III-a, feminin dumneaei (d-ei) dumnealor (d-lor)
• cu un prieten
• cu un coleg
• cu un membru al familiei
• cu o persoană de vârstă mai mică
• cu o persoană de aceeaşi vârstă
• cu un necunoscut
• cu o persoană mai în vârstă
• cu un cadru didactic
• cu un superior în relaţiile de serviciu
• cu regina Marii Britanii
• cu ambasadorul Franţei la Bucureşti
• cu patriarhul Bisericii Ortodoxe
FORMULAREA SITUAȚIA DE COMUNICARE
150
Galeria Eroilor
5
Scrie prescurtarea potrivită fiecăruia dintre pronumele personale de politeţe de mai jos :
Scrie, în caiet, formula reverenţioasă potrivită pentru fiecare persoană:
Înlocuieşte cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos cu pronumele personale de politeţe potrivite:
€ Tu unde ai fost duminică?
€ Pe ele le-am întâlnit la concurs.

€ Vouă v-au trimis premiile?
€ Mergeţi şi voi diseară la spectacol?
Scrie enunţurile pe care le consideri corecte:
€ Pronumele personal de politeţe din propoziţia Pe dumneaei ai întrebat-o? este la persoana a III-a, numărul singular, genul feminin.

€ Pronumele personal de politeţe din propoziţia Dumnealui mi-a confirmat prezenţa. are funcţia sintactică de subiect.

€ Dânsa e pronume personal de politeţe doar atunci când arată respectul faţă de o persoană.

€ Pronumele personal de politeţe are forme pentru persoana I.

€ În propoziţia Dumneata ai vorbit cu dumnealui? există un pronume personal de politeţe.

Precizează funcţia sintactică a pronumelor personale de politeţe din următoarele enunţuri:
€ Bunicule, matale ai fost vreodată la film?
€ Poveştile dumnealor mă fascinează.

€ Dumneaei a plecat mai devreme.

€ Mesajul de la dumnealor nu a ajuns la timp.

EXERSEAZĂ! dumneaei dumneata dumnealor dumnealui d-voastră d-lui d-ta dv. d-lor d-ei dumneavoastră rege ambasador patriarh al Bisericii Ortodoxe papă
Sanctitatea Sa
Preafericirea Sa
Excelenţa Sa
Maiestatea Sa
151
.
Textul explicativ – Lectură.
5
Caută în dicționar și notează, în câte un enunț, explicația cuvintelor voluntar, voluntariat și comunitate.

Identifică oral în mesajul fiecărui afiș, câte un cuvânt-cheie.

Completează enunțurile următoare pe caiet, cu varianta / variantele pe care le consideri potrivite. a) În afișul 1, palmele deschise și inimile din coroana copacului exprimă faptul că...

€ un voluntar trebuie să depună efort, dar să pună și suflet în ceea ce face;
€ este nevoie de cât mai mulți oameni, pentru a duce un proiect la bun sfârșit;
€ „Unde-s mulți, puterea crește.”;
€ munca făcută cu drag are întotdeauna rezultate bune. b) Trunchiul arborelui din primul afiș este asemenea unei mâini deoarece:
€ astfel, imaginea impresionează mai mult;
€ orice echipă are nevoie de un coordonator;
€ fiecare membru al unei comunități este responsabil pentru cei de lângă el;
€ comunitatea se bazează pe fiecare dintre noi. c) Din enunțul Împreună ajutăm România să prindă rădăcini publicul poate înțelege că...

€ oricine poate planta un copac;
€ o țară cu oameni uniți, buni și harnici este una puternică;
€ pădurile se împuținează și trebuie ocrotite;
€ valorile românești se pot păstra numai cu ajutorul cetățenilor;
€ voluntarii vor planta cât mai mulți arbori, pentru a reîmpăduri România.

Text și imagine – afișul
Privește cu atenție afișele de mai jos și rezolvă cerințele următoare:
Împreună ajutăm România să prindă rădăcini. Și tu poți fi
Supereroina sau
Supereroul comunității!
Voluntarii sunt inima comunității.

Fii voluntar!
Înscrie-te pe www.elevivoluntari.ro
Înscrie-te pe www.elevivoluntari.ro
Fii voluntar alături de noi!
Înscrie-te pe www.elevivoluntari.ro

152
Galeria Eroilor
5
Notează câte un enunț pentru fiecare dintre cele trei afișe, în care să numești un cuvânt-cheie din mesaj.

Lucrați în pereche! Găsiți două elemente comune între textul și imaginea din fiecare afiș și notați-le în caiet, folosind culori diferite.

Citește textul de mai jos. Care dintre afișele din pagina anterioară ți se pare potrivit pentru a-l ilustra? Scrie două motive care justifică alegerea făcută.

Lucrați în echipă!
€ Vă veți organiza în grupe de câte șase elevi.

€ Propuneți o activitate de voluntariat potrivită vârstei voastre, prin care să ajutați comunitatea în care
trăiți, de exemplu: să-i sprijiniți pe cei care au nevoie de ajutor, să faceți localitatea voastră mai frumoasă, să ajutați la amenajarea unor spații necesare locuitorilor.

€ Prezentați, în scris, etapele acestei activități.

€ Realizați un afiș reprezentativ. Nu uitați să folosiți cuvinte-cheie, care să ajute la transmiterea mesajului!
€ Prezentați colegilor rezultatul muncii voastre. Alegeți cel mai bun proiect și puneți-l în practică în vacanța de vară.

7 d) Imaginea copiilor din al doilea afiș sugerează faptul că...

€ nu este greu să devii erou pentru cei din jur;
€ și fetele, și băieții sunt la fel de puternici și pot ajuta la fel de mult;
€ faptele bune „îți dau aripi” – te fac să ai încredere în tine și să te bucuri că ai fost de folos. e) Din enunțul Și tu poți fi Supereroina sau Supereroul comunității publicul poate înțelege că...

€ orice copil îi poate ajuta pe cei din jur;
€ gesturile mici sunt uneori mai importante decât faptele mari;
€ așa cum, în desene animate, supereroii salvează omenirea, așa și voluntarii pot salva lumea în care
trăiesc. f) În afișul 3 imaginea și textul exprimă ideea că...

€ o țară, un sat sau un oraș nu ar putea exista fără oamenii care îi dau viață;
€ pentru ca lumea în care trăim să fie frumoasă și armonioasă, este nevoie de ajutorul și de dragostea fiecăruia dintre noi;
€ voluntarii au inimă mare și de aceea se oferă să-i ajute pe cei din jur.

În vacanța de primăvară, o echipă de 20 de voluntari din clasa a 5-a B a amenajat un spațiu de relaxare, din butuci de lemn, în curtea școlii gimanziale din comuna Mândra, unde cei mici pot să se odihnească în pauzele dintre orele de curs. Elevii au tăiat butucii, i-au cărat la locul stabilit, au săpat gropi pentru fixare și... locul de relaxare ECO a fost gata.

Afișul invită publicul să asiste la un eveniment, să participe la o activitate, să viziteze un anumit loc. Acesta asociază textul cu imaginea, pentru a oferi informații de interes general despre produs sau eveniment.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU.
V O L U N T V O L U N T A R I
IMPORTANT
153

Textul explicativ – Lectură
5
Adjectivul
DESCOPERĂ!
Scrie câte o însuşire a participanţilor la concursul de alergare ilustrat mai jos.

Compară-i pe cei trei, în funcţie de înălţime şi rapiditate.

1
2
IMPORTANT
• Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însuşirea unui obiect. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină şi are funcţia sintactică de atribut.

• Gradele de comparaţie sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta în ce măsură un obiect are o însuşire în raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existenţei aceluiaşi obiect.

• Gradele de comparaţie sunt:
€ Pozitiv: înalt;
€ Comparativ de superioritate: mai înalt;
€ Comparativ de egalitate: la fel de înalt, tot aşa de înalt, tot atât de înalt;
€ Comparativ de inferioritate: mai puţin înalt;
€ Superlativ relativ de superioritate: cel mai înalt;
€ Superlativ relativ de inferioritate: cel mai puţin înalt;
€ Superlativ absolut: foarte înalt.

Sensul unor adjective acceptă gradul superlativ absolut de inferioritate: foarte puţin cunoscut, foarte puţin agreat.

Alte mijloace de redare a superlativului absolut:
€ Repetarea adjectivului: înalt, înalt;
€ Folosirea unor structuri de tipul: extraordinar de (înalt), grozav de, nemaipomenit de, excesiv de, atât de, aşa de, din cale-afară de, peste măsură de etc.

€ Prelungirea unei vocale: înaaalt;
€ Prelungirea unei consoane: galllben.

Există adjective care nu au grade de comparaţie deoarece însuşirea lor nu poate fi modificată, sensul acestora nu permite comparaţia sau sunt la origine superlative ori comparative.

Exemple: complet, arhicunoscut, principal, electric, inferior, superior, maxim, enorm, grozav, teribil, minim.

Identifică, din următoarele exemple, genul și numărul adjectivelor şi al substantivelor pe care acestea le determină:
€ Dragi copii, învăţaţi cât puteţi de bine!
€ Dragi colege, vă mulţumesc pentru că mă ajutaţi!
3
EXERSEAZĂ!
154
Galeria Eroilor
5
Realizează acordul adjectivelor cu substantivele determinate:
€ Îi dau unei eleve (frumos) și (deştept) o carte.

€ (Silitor) fete le-am adus câte un album.

€ Părinții (mândru) se laudă cu rezultatele (bun) de la şcoală.

€ (Auriu) peștișori sunt prinși de pescarii (răbdător).

€ Cartea (interesant) a fost citită de (nerăbdător) copii.

Indică gradul de comparaţie al adjectivelor evidenţiate în enunţurile de mai jos: a) Ana este o fată frumoasă. b) Nu a scris cea mai frumoasă compunere din clasă. c) Vitrina aceea era frumoasă, frumoasă. d) Cartea aceasta e mai frumoasă decât cea pe care am citit-o săptămâna trecută. e) Gestul său e cel mai puţin elegant. f) Buchetul tău e foarte frumos. g) El este cel mai puţin interesat de studierea limbii chineze.

Corectează greşelile din enunţurile următoare: a) Ion a obţinut punctajul cel mai maxim. b) E un lucru foarte arhicunoscut. c) A depus efortul cel mai minim. d) Meciul a fost mai puţin interesant şi captivant decât s-au aşteptat spectatorii.

Transcrie în caiet forma corectă a următoarelor adjective:
€ continuu / continu;
€ năpraznic / năprasnic;
Alege forma corectă a adjectivelor din enunţurile următoare:
€ Îi admir pe dragii / dragi mei colegi.

€ I-am adus dragei / dragii mele bunicuţe o floare.

€ Îi dau micii / micei mele surori bomboană / bomboane.

€ Succesul marii / marei noastre sportive a fost răsunător.

€ Proprii / Propriii copii au ajutat-o.

Adaugă câte un adjectiv fiecărui substantiv din enunţurile de mai jos:
Norii vor aduce ploaia. Îmi plac florile. Razele luminează pământul.

Menţionează funcţia sintactică a adjectivelor din enunţurile de la exerciţiul anterior.

Alcătuieşte enunţuri în care adjectivul interesant să fie folosit la toate gradele de comparaţie.

Scrie formele de plural pentru adjectivele: viteaz, treaz, fix, complex, englez, japonez.

Precizează gradele de comparaţie ale adjectivelor din textul dat :

€ obligator / obligatoriu;
€ dezumflată / desumflată.

€ Grijuliii / grijulii părinţi fac sacrificii pentru copiii lor.

€ Grijulile / grijuliile mămici cumpără zilnic fructe şi legume.

Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se întinde o ţară mândră
şi binecuvântată între toate ţările semănate de Domnul pe pământ.

(Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul)
€ Le-a dat copiilor creioane (colorat).

€ (Eficient) asistente i s-a mărit salariul abia acum, deși lucrează de mult
timp în (vechi) spital.

155

Textul explicativ – Lectură
5
Articolul demonstrativ
DESCOPERĂ!
Precizează ce părţi de vorbire leagă cuvântul subliniat în enunţul de mai jos:
Pentru serbare aleg rochia cea roşie, nu rochia albastră.

Identifică gradul de comparaţie în componenţa căruia intră cuvântul cea în enunțul dat:
Aceasta e cea mai frumoasă.

Scrie genul, numărul şi funcţia sintactică a adjectivelor pe care le însoţesc articolele demonstrative identificate la exerciţiul anterior.

Completează, pe caiet, enunţurile cu articolele demonstrative potrivite:
€ Îmi place coperta caietului .... mare, nu a caietului .... mic.

€ Părinţii le dau recompense copiilor .... cuminţi, nu copiilor …. obraznici.

€ Fetelor …. silitoare li s-au dat premii.

€ Elevei .... harnice i-am adus în dar o carte.

Construieşte enunţuri cu ortogramele: cel / ce-l; cea / ce-a; cei / ce-i.

IMPORTANT
• Articolul demonstrativ leagă un adjectiv de substantivul pe care îl determină.

Exemplu: Omul cel înţelept e respectat de toată lumea. Copilului celui harnic i se dau note mari.

• Articolul demonstrativ este folosit în structura adjectivului la gradele de comparaţie superlativ relativ de superioritate şi superlativ relativ de inferioritate:
Exemple: Rochia aceasta este cea mai frumoasă. El este cel mai puţin mulţumit.

• Formele articolului demonstrativ sunt: masculin feminin neutru singular cel, celui cea, celei cel, celui plural cei, celor cele, celor cele, celor
3 Identifică articolele demonstrative din textul următor:
EXERSEAZĂ!
Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.

(Mihai Eminescu, Floare albastră)
156
Galeria Eroilor
5
Precizează genul, numărul şi funcţia sintactică a adjectivelor din enunţurile:
€ Clopotul bătrân bate în turla bisericii vechi.

€ Fata cea rea şi invidioasă a babei din poveste a fost pedepsită.

Transcrie doar enunţurile pe care le consideri corecte:
€ Adjectivele inferior, minim, continuu nu au grade de comparaţie.

€ Adjectivul din structura un vânt foarte rece este la gradul superlativ absolut.

€ Cuvintele subliniate din propoziţia: Am scris cu verde şi cu roşu. sunt adjective.

€ Adjectivul are funcţia sintactică de atribut.

€ Adjectivul este o parte de propoziţie.

€ Articolul demonstrativ leagă un adjectiv de substantivul pe care îl determină.

Alege varianta corectă:
€ În propoziţia Ciobănaşul moldovean cânta dintr-un fluier fermecat. există... a) un adjectiv. b) două adjective. c) trei adjective.

€ În versurile Din umbra falnicelor bolţi / Ea pasul şi-l îndreaptă, adjectivul falnicelor are funcţia sintactică de... a) atribut. b) subiect. c) predicat.

€ Seria care conţine numai adjective fără grade de comparaţie este... a) adânc, verzui, titanic. b) selenar, terestru, acvatic. c) optim, cavaleresc, scund.

€ Sunt corect scrise toate cuvintele din seria... a) complecşi, ficşi, ortodocşi. b) complexi, fixi, ortodoxi. c) complecşi, fixi, ortodocşi.

Rescrie enunțurile completând spaţiile punctate cu formele potrivite ale adjectivelor din paranteză:
€ Miresmele …. (îmbietor) ale cozonacilor proaspăt …. (copt) îmi aduceau aminte de copilăria mea (fericit).

€ Bluza …. (roz) se asortează cu pantalonii .... (negru).

€ Norii .... (plumburiu) se adunau peste sat.

€ Holdele .... (auriu) se întindeau până în zare.

Selectează adjectivele fără grad de comparaţie din următoarea serie: principal, palid, bolnav, suprem, inferior, fericit, superior, uşor, complet, electronic, terestru, mic, complet.

Alcătuieşte enunţuri cu formele următoarelor adjective la gradul comparativ (de superioritate, de egalitate, de inferioritate): vesel, tânăr, prietenos.

Alcătuieşte enunţuri cu formele următoarelor adjective la gradul superlativ relativ (de superioritate, de inferioritate) şi superlativ absolut: supărat, fericit.

Transcrie textul completând spațiile punctate cu formele corespunzătoare ale articolului demonstrativ:
Corectează enunţurile greşite de la exerciţiul anterior.

Indică, prin rescriere, formele corecte ale adjectivelor de mai jos: ambigu / ambiguu; bleumarin / bleumaren; împărătesc / înpărătesc.

În vârful muntelui .... înalt se zăreşte o cabană cochetă.

Doar aventurierii ajung până la piscurile .... ascuţite. Neînfricarea alpiniştilor .... curajoşi mă înfioară.

157
.
Textul explicativ – Lectură.
5
DESCOPERĂ!
Privește cu atenție fotografia de mai jos și notează pe caiet varianta de răspuns pe care o consideri corectă.

În imaginea de mai sus este unul dintre avioanele proiectate de Aurel Vlaicu (1882-1913), inventator și pionier al aviației române. Pentru a afla mai multe despre acest erou al aeronauticii, citește următorul
text și rezolvă cerințele.

Într-o zi timidă de primăvară, Aurel, fiul lui Dumitru Vlaicu și al Anei din comuna Binținți, de lângă Orăștie, județul Hunedoara, ajunsese la Munchen, urmând să se înscrie la prestigioasa Universitate Politehnică. A fost începutul visului unui genial tânăr român care a scris istorie în știința aeronauticii. Din nefericire, insuficient cunoscut pentru generațiile de astăzi, Aurel Vlaicu nu a pregetat să sacrifice propria tinerețe și viață pentru dreptul de a-și transforma visul în realitate! [...]
Muncit de gânduri și dorințe înăbușite, Aurel Vlaicu revine în țară în anul
1908. Un an mai târziu își termină de construit primul planor ajutat de Ion, fratele său, planor cu care efectuează câteva zboruri în satul natal Binținți.

La îndemnurile prietenului său de școală, poetul Octavian Goga, se îndreaptă spre București, unde, în fața unui public format din personalitățile vremii, în frunte cu Spiru Haret, face câteva demonstrații cu prototipul avionului său.

Sprijinit de Casa Regală și de Armata Română, ambițiosul inventator și pionier al aviației românești și mondiale face, la atelierele de la Arsenalul Armatei „Vlaicu I”, primul avion construit pe teritoriul românesc.

Cu acest avion, Aurel Vlaicu va decola prima oară pe data de 17 iunie 1910, deasupra Câmpului Cotroceni.

[...]
Un an mai târziu, inginerul Vlaicu își construiește un al doilea avion, celebrul „Vlaicu II”, cu care zboară în mai multe orașe din regat, în cadrul unor turnee în care își face cunoscute invențiile.

Succesele sale nu se opresc aici, Aurel Vlaicu participând la război pe timpul campaniei din Bulgaria, unde a îndeplinit misiuni de observație aeriană.

În anul 1913, compania engleză Marconi comandă lui Aurel Vlaicu proiectarea și construirea unui avion metalic cu două locuri. Inginerul român purcede la fapte și în doar câteva luni termină avionul, pe care îl denumește „Vlaicu III”. Geniul românesc a mai dăruit astfel o invenție prețioasă omenirii – „Vlaicu III” a fost primul avion funcțional din lume construit integral din metal!
(Nicu Pârlog, Aurel Vlaicu – Icar deasupra Carpaților, fragmente, www.descopera.ro)
I
II a) În imagine este redat:
€ un avion de jucărie
€ un aparat de zbor din trecut
€ un avion modern
€ un aparat fantastic, dintr-o poveste b) Despre fotografie cred că:
€ este realizată pe tărâm românesc
€ este făcută într-o altă țară c) În interiorul cabinei:
€ se află un om
€ se află doi oameni
€ nu se află nimeni d) Aparatul zboară peste:
€ un câmp pustiu
€ un oraș
€ un câmp la marginea căruia se observă un sat
158
Galeria Eroilor
5
Lucrați în pereche! Fă schimb de caiete cu un coleg și corectați răspunsurile date la exercițiul I, folosind informațiile aflate.

Completează enunțurile următoare cu date din text:
€ Părinții lui Aurel Vlaicu se numeau …. și locuiau în comuna .... din județul .... .

€ Tânărul a plecat la .... pentru a se înscrie la Universitatea Politehnică.

€ Aurel Vlaicu revine în țară în anul .... și termină primul planor în anul .... .

€ Primul avion construit pe teritoriul românesc și proiectat de Aurel Vlaicu a fost denumit ....

€ Cu acest avion, Aurel Vlaicu va decola prima oară pe data de .... .

€ Primul avion funcțional din lume făcut integral din metal s-a numit .... și a fost construit de A. Vlaicu în .... .

Răspunde la următoarele întrebări despre participanții la acțiune: a) Cine se află în centrul evenimentelor prezentate? b) Cine îl ajută pe inventator să construiască primul său planor? c) Cine îl îndeamnă pe Aurel Vlaicu să vină la București?
Folosește dicționarul de la sfârșitul manualului pentru a afla cine a fost Icar și explică, în scris, în ce constă asemănarea cu Aurel Vlaicu, sugerată în titlul fragmentului.

4 d) Ce personalitate a vremii se află în public la demonstrațiile făcute de
tânăr cu prototipul avionului său?
IMPORTANT.
În textele care oferă informații exacte, adevărate, participanții la acțiune sunt persoane reale. De multe ori, acestea sunt personalități din diverse domenii: știință, artă, sport etc.

Lucrați în pereche!
€ Având în vedere ceea ce ai aflat despre Aurel Vlaicu, notează trei variante de titlu, potrivite pentru fotografia de la exercițiul I.

€ Schimbă caietul cu colegul de bancă și alege dintre cele trei variante propuse de el pe aceea pe care o consideri potrivită. Motivează-ți în scris alegerea.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte trei. Documentați-vă și alegeți o personalitate despre care v-ar plăcea să aflați mai multe informații. Folosiți surse diferite: manuale de la alte discipline, enciclopedii, internet, adulții din jur etc.

€ Sub îndrumarea profesorului de limba română, alegeți doar informațiile sigure, pe care le considerați importante și așezați-le în ordinea în care s-au întâmplat evenimentele, folosind ca model textul Aurel Vlaicu – Icar deasupra Carpaților.

€ Adăugați o fotografie sau un desen cu personalitatea aleasă. Găsiți un titlu potrivit pentru lucrare.

€ Prezentați-le colegilor rezultatul cercetării voastre.

Caută informații despre personalitățile din imaginile următoare, utilizând surse diverse: manuale, internet, reviste, adulții din jur. Folosind drept indicii cuvintele-cheie de sub imagini, descoperă numele, perioada în care au trăit, domeniul în care s-au remarcat și motivul pentru care au rămas în memoria românilor.

5
7
6
EXERSEAZĂ!
Unirea de la
1600
Coloana
Infinitului
10 absolut la
Olimpiada de la Montreal
Romanul adolescentului miop
159

Textul explicativ – Lectură
5
DESCOPERĂ!
Completează începutul următorului chestionar pentru ora de consiliere şi orientare: a) Cum te numeşti? b) Câţi ani ai? c) Pe ce dată eşti născut? d) Câţi fraţi sau câte surori ai?
I
Ce exprimă numerele din răspunsurile tale?
Scrie pe un carton colorat două situaţii din viaţa de zi cu zi în care foloseşti numere.

IMPORTANT
• Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau arată ordinea obiectelor prin numărare.

• Numeralul cardinal exprimă un număr.

• Numeralele cardinale sunt:
3 Simple: de la unu la zece, sută, mie, milion, miliard;
3 Compuse: a) de la unsprezece la nouăsprezece, formate din numeral + prepoziţia spre + numeralul zece; b) de la douăzeci la nouăzeci şi nouă, formate din numeral + zeci + şi + numeral; c) de la o sută în sus, formate din numeral care exprimă sute sau mii + numeral simplu sau compus.

3 Numeralele unu şi doi şi cele compuse cu acestea îşi modifică forma în funcţie de gen: un domnitor, o domniţă, doi domnitori, două domniţe, doisprezece ani, douăsprezece minute.

3 Numeralul cardinal are valoare substantivală când ţine locul unui substantiv: Trei au venit.

3 Numeralele cardinale de la unu la nouăsprezece, însoţite de substantive, au valoare adjectivală: Trei copii au venit.

3 Când arată cine face acţiunea, numeralul cardinal are funcţia sintactică de subiect: Cinci au venit mai devreme. Douăzeci şi trei de elevi din clasa noastră au participat la concursuri.

3 Când determină un substantiv, numeralul cardinal are funcţia sintactică de atribut: Cinci colegi au venit mai devreme.

3 Numeralele de la 20 în sus sunt despărţite de substantivele care le însoţesc de prepoziția de:
Am cumpărat douăzeci de creioane. Îmi trebuie o sută de lei.

3 Numeralele de la 1 la 19 şi cele compuse cu acestea se leagă direct de substantiv: Pentru proiect, avem nevoie de un capsator, de două cartoane mari şi de o sută nouăsprezece ace de birou.

3 Pentru exprimarea orei, numeralul unu şi compusele acestuia se folosesc la masculin, iar numeralul două şi compusele acestuia se folosesc la feminin: Este ora unu / unsprezece / douăzeci şi unu. Am ajuns la ora două / douăsprezece / douăzeci şi două.

3 Pentru exprimarea datei se folosesc numerale cardinale, în afară de prima zi a lunii. Pentru compusele lui unu se foloseşte masculinul. Pentru doi şi compusele lui doi se folosesc atât femininul, cât şi masculinul:
Astăzi este douăzeci şi unu iunie. Concursul este pe douăzeci şi două / douăzeci şi doi martie. e) Care este adresa ta? f) La ce şcoală înveţi? g) În ce clasă eşti? h) În ce bancă stai?

160
Galeria Eroilor
5
Scrie cu litere numerele: 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17, 18, 39, 110, 232, 927, 1 999, 3 420, 16 274, 335 678, 3 547 689.

Clasifică numeralele de mai sus în simple şi compuse.

Construieşte patru enunţuri în care cuvintele un şi o să fie articole nehotărâte şi numerale.

Transcrie enunţurile de mai jos în două coloane, ca în tabelul dat:
€ Un copil mănâncă un măr.

€ O fată a deschis geamul.

€ Am doar un caiet.

€ Nu am decât un stilou.

Precizează valorile morfologice ale cuvântului o din enunţul Am văzut-o ieri, dar o singură privire nu a fost de ajuns ca să îmi dau seama dacă este o europeană sau o asiatică.

Menţionează funcţiile sintactice ale numeralelor din următoarele enunţuri:
€ Cine fuge după doi iepuri nu prinde niciunul.

€ Şi cel mai frumos trandafir are cel puţin doi spini.

€ Unde-s doi, puterea creşte.

Creează o reţetă culinară, în care să foloseşti zece numerale cardinale. Întâi enumeri ingredientele, apoi descrii modul de preparare. Nu uita să precizezi timpul de lucru!
Scrie o listă cu rechizitele necesare, în care să foloseşti zece numerale cardinale.

Selectează forma corectă a numeralelor cardinale din enunţurile următoare:
€ Începem programul la ora doisprezece / douăsprezece.

€ Am citit două zeci şi cinci / douăzeci şi cinci de pagini.

€În clasa mea sunt patrusprezece / paisprezece fete şi cincisprezece / cinsprezece băieţi.

€ Optisprezece / Optsprezece elevi merg în excursie.

€ Clasa noastră a donat douăzeci şi doi / douăzeci şi două de jucării copiilor de la grădiniţă.

€ Pentru prăjitură am nevoie de o sută douăzeci şi două de grame / o sută douăzeci şi două grame de zahăr.

€ Cumpărăturile au costat o sută doi de lei / o sută doi lei.

€ Ziua ta este pe treizeci şi unu / treizeci şi una iulie?

EXERSEAZĂ!
Enunțuri care conțin numerale Enunțuri care conțin articole nehotărâte
€ Mai am o singură dorinţă.

€ Am mâncat o pară şi două caise.

€ Am rezolvat un exerciţiu şi zece probleme.

161
Textul explicativ – Lectură
5
DESCOPERĂ!
Un copac bătrân le povesteşte nepoţilor despre fiecare avion văzut de-a lungul vieţii sale. Priveşte cu atenţie imaginea din dreapta şi rezolvă următoarele cerinţe: a) Ce exprimă numeralele din imagine? b) Din ce sunt formate numeralele al III-lea şi a X-a? c) Precizează genul numeralelor al III-lea şi a X-a. d) Pune un substantiv pe lângă numeralul a II-a. e) Înlocuieşte numeralul al III-lea cu un adjectiv. f) Alcătuieşte un enunţ în care numeralul al III-lea să aibă funcţia sintactică de subiect. g) Scrie cu litere numeralele redate prin cifre romane. h) Scrie cu cifre romane numeralele din replicile nepoţilor. i) De ce nu poţi scrie cu cifre romane cuvântul ultimul?
I
IMPORTANT
• Numeralul ordinal arată ordinea obiectelor prin numărare. Numeralele ordinale au forme diferite după gen.

• Numeralul ordinal este format:
€ la genul masculin şi neutru din cuvântul al + numeral cardinal + articolul hotărât -le + particula a;
€ la genul feminin din cuvântul a + numeral cardinal + articolul hotărât -a.

3 În scrierea cu cifre romane, numărul este precedat de cuvântul a şi este urmat de articolul hotărât, legat prin cratimă de acesta: al IV-lea, a 5-a.

V – 5 X – 10 XL – 40 L – 50 LX – 60 XC – 90
C – 100 CD – 400 D – 500 DC – 600 CM – 900 M – 1 000
3 Primul, prima, întâiul şi întâia sunt numerale ordinale, dar ultimul și ultima nu sunt numerale ordinale pentru că nu exprimă ideea de număr.

3 Numeralul ordinal are valoare substantivală: Al doilea e mai interesant.

3 Numeralul ordinal are valoare adjectivală când determină un substantiv şi se acordă în gen şi număr cu acesta: Acum suntem în clasa a cincea.

3 Când arată cine face acţiunea, numeralul ordinal are funcţia sintactică de subiect: Al treilea este cu noi.

3 Când determină un substantiv, numeralul ordinal are funcţia sintactică de atribut: Al treilea copil este cu noi.

Mi-a plăcut povestea primului avion. A doua e mai palpitantă.

Când a trecut pe aici ultimul avion?
Povestea primului avion a 2-a al 3-lea avion a 10-a poveste al 5-lea avion prima
162
Galeria Eroilor
5
Scrie cu cifre romane următoarele numerale ordinale:
€ a noua;
€ al zecelea;
€ a treizeci şi una;
€ al patruzeci şi doilea;
€ al o sutelea;
Scrie cu cifre romane următoarele numerale ordinale: a) A treia din rând este prietena mea. b) Terra este a treia planetă de la Soare. c) În anul 1911, Aurel Vlaicu îşi proiectează al doilea avion. d) Ea a ajuns a patra la sosire, dar nu ultima.

Precizează funcţia sintactică a numeralelor ordinale din următoarele enunţuri:
€ Primul mi-a plăcut cel mai mult.

€ Ştii cine este primul aviator care a traversat Carpaţii?
€ În clasa a opta vom da examen.

€ A opta din rând a luat cea de-a doua carte.

Rescrie enunțurile alegând forma corectă a numeralelor ordinale:
€ I-a dat a optsprezecea / a optisprezecea parte din tort.

€ I-au făcut o petrecere surpriză cu ocazia celei de-a şaisprezecea / şasesprezecea aniversări.

€ Dă-mi, te rog, a cincea / a cincia carte din raftul al zecilea / al zecelea.

€ Am împărtăşit bucuria celui de-al doilea / de-a doilea coleg.

€ Nu cred că ai numărat până la al două miilea / al două mielea cuvânt din carte.

€ S-a născut al două sutălea / al două sutelea pui de urs din rezervaţie.

€ Stă în banca întâi / întâia / prima.

€ Sora mea este în clasa a doisprezecea / a douăsprezecea.

€ Lipseşte a cincisprezecea / a cinsprezecea foaie din carte.

Imaginează-ţi că eşti crainic la un radio şi că transmiţi în direct desfăşurarea unei demonstraţii aviatice. Folosind cel puţin cinci numerale cardinale şi ordinale, scrie un text de minimum 70 de cuvinte, în care să prezinţi acest eveniment.

EXERSEAZĂ!
€ a o suta;
€ al două mii trei sutelea;
€ al doilea;
€ a zecea;
€ al optulea;
€ al o sutălea;
€ a optzeci şi opta;
€ al două miilea;
€ al nouăzeci şi cincilea;
€ a douăsprezecea;
€ al o mie cinci sute
şaptezeci şi cincilea. e) Când doi se ceartă, al treilea câştigă. f) Al treizeci şi unulea elev la catalog este Mihai. g) Ai ajuns la al treilea capitol?
163

Textul explicativ – Lectură
5
Corectează, împreună cu profesorul clasei și colegii, textul scris după dictare.

Răspunde, în scris, cerințelor următoare: a) Explică folosirea semnului întrebării din a doua propoziție. b) Justifică folosirea virgulei în structura: Bine ați venit atunci, glăsui un altul […] c) Construiește un enunț în care virgula să aibă o altă utilizare. Pentru a-ți reaminti, consultă tabelul de la pagina 30, din unitatea 2. d) Explică folosirea primei cratime din text. e) Scrie un sinonim pentru cuvântul defel din text. Alcătuiește un enunț cu de fel. a) Unele dintre cele mai frumoase și mai cunoscute versuri despre eroismul unui domnitor român se regăsesc în dialogul dintre Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid, din poemul Scrisoarea III, de Mihai Eminescu. b) Caută textul într-un volum de poezii ale acestui scriitor, citește dialogul indicat la punctul a) și memorează
10-15 versuri. c) Scrie pe caiet, după autodictare, versurile memorate. d) Schimbă caietul cu un coleg ca să verificați corectitudinea autodictării.

Imaginează-ți că ești pe țărm și valurile aduc spre tine un recipient cu biletul de mai jos. Citindu-l, identifici abateri de la normele de ortografie și de punctuație. Ai vrea să îl ajuți pe cel care a trimis mesajul, dar mai întâi ai nevoie să îl rescrii ca să fii sigur că ai înțeles ce te roagă. Transcrie-l în caietul tău corectând erorile.

Imaginează-ți că ești un cititor / o cititoare foarte activ / activă pe blogul autorului tău preferat. Acesta a răspuns în limba română, pe care o învață de foarte puțin timp, la o postare de a ta.

Rescrie următorul text, completând cu semnele de punctuație care lipsesc:
€ Ai ascultat deci sfatul meu Ai citit primul volum
€ Da Al doilea e gata
€ O nu Lucrez din greu la el și am nevoie de tine cititorule să mă ajuți să îl termin
€ Autorule de ce m-ai ales pe mine pentru o asemenea misiune
€ Pentru că ești cititorul pasionat al cărților mele

Draga cititorule,
Ma bucur very mult ca ai citit cartile mea. Cred ca esti un copil ok: tu petreci timpul in lumea de imaginatie. E o lucru care aduce satisfaction mare. Eu te felicitam si doresc tie spor in tot activitatile care le faci!
Scrie după dictare fragmentul de pe CD, din textul Închide ochii și vei vedea Orașul, de Iordan Chimet.

Sînt naufragiat întrun loc ce pare o insulă. Nu știu cum ași putia fii găsit și salvat dar am mare nevoie de ajutor. Singur, Flămînd și neângrijit numi doresc altceva de cât să revin pintre oameni. Nu mă abandona-ți. b) Tehnoredactează un răspuns, în limba română, de 20-25 de cuvinte, adăugând trei emoticoane, care să exprime emoții diferite. Imprimă pagina cu răspunsul şi ataşeaz-o în caiet. c) Scrie unui prieten un SMS de 10-15 cuvinte despre mesajul primit de la autorul preferat. Respectă regulile de scriere!
Fă o poză SMS-ului, printeaz-o și lipește-o în caiet. a) Citește mesajul și transcrie-l în caiet, corectând greșelile de gramatică (de acord). Pune semnele diacritice acolo unde este cazul.

164
Galeria Eroilor
5
Ștefan cel Mare în imagini
Ce veţi face? Un album al domnitorului Ștefan cel Mare.

De ce veți face? Pentru a avea dovada că aparțineți unui neam de eroi.

Cum veţi face?
3 Consultați cartea de istorie sau alte surse de informare nonliterare și căutați detalii despre viața și domnia lui
Ștefan cel Mare. Selectați pe o pagină distinctă informații despre: anii vieții sale, anii domniei, un fapt pentru care e apreciat în istorie, alte informații care v-au atras atenția.

3 Căutați o imagine reprezentativă pentru portretul domnitorului, faceți o copie sau un desen pentru copertă.

3 Citiți fragmentele literare selectate pe următoarea pagină a manualului. Numiți, într-un enunț,
trăsăturile fizice ale domnitorului. Transcrieți patru scurte citate și scrie, pentru fiecare dintre ele, câte o trăsătură morală a lui Ștefan.

3 Alegeți trei opere literare din lista următoare: Imn lui Ștefan cel Mare, Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri, Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu, legendele populare Daniil Sihastru, Legenda Mănăstirii Putna, Codrii Cosminului și Dumbrava roșie, Ștefan cel Mare și Vrâncioaia.

Citiți-le și transcrieți, din fiecare, fragmente de minimum 20 de cuvinte în care să se regăsească o descriere a domnitorului și povestirea a două fapte de luptă sau de domnie ale acestuia.

3 Scrieți o compunere, de minimum 80 de cuvinte, în care să-l prezentați pe domnitor. Aveți în vedere:
• menționarea a două trăsături fizice și a patru trăsături morale desprinse din secvența de film văzută în clasă, din fragmentele selectate de voi și din citatele oferite de manual;
• povestirea unei fapte pentru care domnitorul rămâne în amintirea poporului;
• precizarea unui motiv pentru care vă mândriți că țara voastră a avut în trecutul ei un așa domnitor.

3 Numerotaţi paginile.

3 Realizaţi coperta: scrieți titlul cu litere interesante; scrieți numele autorilor.

3 Legați toate paginile şi coperțile.

Cum veţi şti dacă aţi reuşit?
3 Analizaţi albumul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos.

3 Prezentaţi albumul colegilor. Întrebaţi-i ce le-a plăcut, de ce le-a plăcut și ce vă recomandă.

Lucraţi în echipă! Citiţi etapele proiectului, apoi realizaţi albumul Ștefan cel Mare în imagini, folosindu-vă de sugestiile date.

Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Pe copertă sunt scrise titlul, autorul (autorii) și se află portretul domnitorului.

Sunt prezentate datele domniei.

Fragmentele selectate respectă cerințele.

Compunerea respectă cele trei cerințe.

Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.

165

Textul explicativ – Lectură
5
„Fost-au acest Ștefan Vodă om nu mare de stat, mânios și degrabă vărsător de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Altfel, era om întreg la fire, neleneș, și lucrul său îl știa a-l acoperi și, unde nu gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie era meșter, unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzându-l ai săi să nu se îndepărteze și, din acest motiv, rare erau războaiele în care nu biruia. Și, când îl biruiau alții, nu pierdea nădejdea, căci, știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor.”

„Vodă Ştefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustaţa uşor cărunţită. Avea o puternică strângere a buzelor şi o privire verde
tăioasă. Deşi scund de statură, cei dinaintea sa, opriţi la zece paşi, păreau că se uită la el de jos în sus.

Pe când suna încă axionul, vlădica Iosif înainta, cădelniţând între făcliile diaconilor, apoi, primind sfântă Evanghelie de la cei care i-o purtau, o înfăţişă Măriei Sale ca să-i sărute icoanele de smalţ, aşezate în chip de cruce.

Vodă făcu semnul creştinesc şi sărută Evanghelia, apoi îndemnă printr-un semn mic, din ochi, pe coconul său să săvârşească acelaşi lucru. Poporul şi dregătorii se aplecară adânc în faţa slăvitei feţe a măriei sale. Prea sfinţitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă îşi împlini aceeaşi datorie cătră bătrânul stareţ. Îndată medelnicerul sfântului lăcaş păşi înainte, înfăţişând pânea şi sarea. Domnul frânse o viţă a colacului. Abia o atinse de buze şi se puse în mişcare cu pas viu. Prundul începu să sune de paşii cailor.

Cum prea sfinţitul Iosif umbla greu în odăjdii, Vodă se opri zâmbind o clipă, şi porni iar mai domol, alături de călugăr.”
(Mihail Sadoveanu, Frații Jderi)
„ȘTEFAN (se ridică din jeț): (...) Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani... mulți și puțini... de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boierii răzăși și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova așa vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am despuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții... că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit... că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească (...)
Oh! pădure tânără!... Unde sunt moșii voștri? (...) Unde sunt părinții voștri? (...) Pământ!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași! (...)
Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe... că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor... ”
(Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Apus de soare.

Pentru realizarea proiectului tematic, ai în vedere și următoarele fragmente literare:
(adaptare după Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)
Ștefan cel Mare în imagini
166
Galeria Eroilor
5
I. TEXTUL LITERAR
— Ultimul premiu din această dimineață, a zis domnul Tushman după ce copiii de pe scenă s-au întors la locurile lor, este Medalia Henry Ward
Beecher, care se acordă elevului remarcabil sau exemplar în afara activității școlare. De obicei, această medalie se oferă pentru voluntariat sau pentru servicii deosebite aduse școlii. [...]
A ridicat mâna dreaptă, ca și cum ar fi numărat pe degete.

— Curaj. Bunătate. Prietenie. Caracter. Acestea sunt calitățile care ne definesc ca ființe umane și ne împing, uneori, spre măreție. Iar Medalia
Henry Ward Beecher asta urmărește: recunoașterea măreției. Dar cum putem recunoaște măreția? Cum o putem măsura? Iarăși, nu există măcar instrumente pentru genul acesta de lucruri. Atunci, măcar cum putem defini măreția? Ei bine, Beecher are un răspuns la această întrebare. [...]
— „Cel mai măreț” a continuat el să citească în cele din urmă, „este acela care însuflețește cele mai multe inimi prin puterea inimii lui”. Fără s-o mai lungesc, anul acesta sunt foarte mândru să acord Medalia Henry
Ward Beecher elevului a cărui forță discretă a însuflețit cele mai multe inimi. August Pullman, ești bun să vii pe scenă și să primești acest premiu? [...]
Nu doar rândurile din față, ci tot publicul s-a ridicat dintr-odată în picioare, chiuind, strigând, aplaudând nebunește. Erau ovații în picioare. Pentru mine!
Am traversat scena spre domnul Tushman, care mi-a strâns mâna cu amândouă mâinile și mi-a șoptit la ureche: „Bravo, Auggie!”. Apoi mi-a așezat medalia de aur la gât, exact cum se face la Jocurile Olimpice, și m-am întors cu fața spre public. Mă simțeam de parcă m-aș fi uitat la mine însumi într-un film, aproape ca și cum aș fi fost altcineva.

(R. J. Palacio, Minunea – fragment)
Numește oral personajele principale din fragmentul de mai sus.

Precizează dacă sunt personaje reale sau fantastice. Explică oral alegerea făcută, în 20-30 de cuvinte.

Transcrie enunțul care prezintă felul în care îl ovaționează publicul pe August.

Completează, pe caiet, enunțurile de mai jos, cu informații din text: a) Premiul care se va înmâna se numește …. b) Acesta se acordă unui elev .... pentru .... c) Calitățile care definesc ființele umane sunt .... d) În viziunea lui Beecher poate fi considerat măreț cel care .... e) Domnul Tushman îi șoptește lui August ....

Notează trăsătura lui August identificată în secvența: …sunt foarte mândru să acord Medalia Henry Ward
Beecher elevului a cărui forță discretă a însuflețit cele mai multe inimi.

Ce simte copilul atunci când primește premiul? Răspunde, în scris, incluzând în răspunsul tău unul sau mai multe dintre următoarele substantivele: entuziasm, tristețe, emoție, fericire, nedumerire.

Imaginează-ți că ești August, pe scenă, la înmânarea premiului. Exprimă ceea ce simți cu ajutorul cuvintelor, al intonației, al intensității vocale, al mimicii și al poziției corpului.

167

Textul explicativ – Lectură
5
II. TEXTUL NONLITERAR
Șapte elevi de gimnaziu sunt „Super-eroii” Odyssey of the Mind!
Pentru prima oară în România, în acest an, o trupă formată din elevi de gimnaziu a obținut calificarea la prestigiosul concurs Eurofest 2017, care se va desfășura în Belarus, în perioada 28 aprilie - 3 mai.

La începutul anului 2017, opt echipe de copii au participat la o competiție de creativitate, în cadrul proiectului internațional Odyssey of the Mind, ce oferă prilejul rezolvării creative a unor probleme pentru copii și tineri de toate vârstele, de la învățământul primar, până la cel universitar. Pentru prima dată de când există acest concurs în România, calificarea pentru Eurofest 2017 a fost obținută de către o echipă de elevi de gimnaziu, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani.

Coordonatoarea echipei, actrița Dana Piroiu, a ales problema cu numărul 5 din concurs: Suspans cu supereroi! – Creativitatea dispare de pe planetă, iar echipa Odyssey trebuie să o salveze! Gadgeturile acaparează viețile marilor creatori de frumos. Elevii au creat o piesă umoristică în care un supererou neașteptat întâmpină trei situații în care trebuie să salveze creativitatea. Supereroul își schimbă înfățișarea când își folosește superputerea, însă este un personaj obișnuit din societate când nu o folosește. Sceneta include, de asemenea, un ajutor de erou neîndemânatic, un inamic al supereroului, coregrafia unei bătălii și un final care lasă publicul în suspans.

(adaptare după www punct de ce. #. news. #. punct ro)
Ce fapte crezi că ar putea face un simplu elev, încât să merite un asemenea premiu? Desenează pe caiet, în format mai mare, medaliile de mai jos și notează în fiecare câte un exemplu, după modelul dat.

Precizează, în caiet, funcţia sintactică a substantivului subliniat în următorul fragment: tot publicul s-a ridicat dintr-odată în picioare.

Scrie două pronume personale şi un articol demonstrativ din următorul fragment: „Cel mai măreț”, a continuat el să citească în cele din urmă, „este acela care însuflețește cele mai multe inimi prin puterea inimii lui”.

Imaginează-ți că ai fost prezent la premierea lui August Pullman. Scrie un text de minimum 80 de cuvinte, în care îl prezinți prietenilor tăi pe August. Ai în vedere regulile și sugestiile din lecția Descrierea unui personaj / unei persoane / unui animal.

Identifică oral adjectivul din enunţul: Acestea sunt calitățile care ne definesc ca ființe umane. a) Consideri că băiatul ar putea fi considerat un erou? b) Scrie un SMS unui coleg în care îi explici de ce este / nu este August un erou. c) Primești drept răspuns următorul SMS: Ecsagerezi k de fiecare dată. August e buni, da nici kiar asa. Și nici măcar nu a spus cuvantarea care a promiso. Rescrie mesajul, corectând greșelile observate.

Scrie varianta pe care o consideri corectă:
€ Substantivele subliniate din fragmentul care se acordă elevului remarcabil sau exemplar în afara activității școlare sunt: a) nearticulate; b) articulate hotărât; c) articulate nehotărât.

€ În enunţul Bravo, Auggie! sunt: a) două substantive proprii; b) un substantiv propriu.

€ Adjectivul foarte mândru este la gradul: a) comparativ de superioritate; b) superlativ relativ de superioritate; c) superlativ absolut.

8
11
13
14
12
9
10 să ajute un coleg
Recapitulare
168
Galeria Eroilor
5
Completează, pe caiet, enunțurile următoare cu date din text:
€ Concursul Eurofest 2017 se va desfășura în ...., în perioada .... .

€ Competiția de creativitate la care au participat elevii face parte din proiectul internațional .... .

€ Pentru prima dată, calificarea a fost obținută de către o echipă de elevi ...., cu vârste cuprinse între .... .

€ Coordonatoarea echipei a ales problema numărul ...., intitulată .... .

€ Personajul piesei create de elevi este .... .

€ Acesta întâmpină .... situații în care trebuie să salveze .... .

€ Alte două personaje prezente în piesă sunt .... .

Răspunde oral la următoarele întrebări despre participanții la acțiune: a) Câte echipe au participat la competiție?
b) Câți membri are echipa câștigătoare?
Lucrați în echipă! a) Formați echipe de câte 5-6 copii! b) Imaginați-vă că sunteți elevii din trupa care a participat la competiția de calificare pentru prestigiosul concurs Eurofest 2017. Înainte de anunțarea rezultatelor competiției, așteptați în culise decizia juriului. c) Realizați o situație de comunicare în care fiecare dintre voi să își exprime stări și atitudini diferite: nerăbdarea, siguranța că veți fi câștigători, îndoiala, încurajarea celorlalți etc. d) Nu uitați de elementele care vă ajută să vă exprimați mimica, poziția corpului, contactul vizual, intensitatea vocală, intonația și ritmul vorbirii!

Transcrie un substantiv nearticulat, un substantiv articulat nehotărât şi un substantiv articulat hotărât din următoarea propoziție: …oferă prilejul rezolvării creative a unor probleme pentru copii și tineri de
toate vârstele.

Scrie varianta pe care o consideri corectă: Cuvântul subliniat în fragmentul echipa Odyssey trebuie să o salveze este: a) numeral cardinal; b) pronume personal; c) articol nehotărât.

Identifică oral un numeral cardinal şi un numeral ordinal din al doilea paragraf al textului.

Transcrie, din ultimul enunţ al textului: a) un substantiv cu funcţia sintactică de subiect; b) un articol nehotărât; c) un adjectiv; d) o prepoziţie.

Alcătuieşte un enunţ cu o prepoziţie compusă identificată în textul de mai sus.

Rescrie, din textul nonliterar, un adjectiv care nu poate avea grad de comparaţie.

Transformă, în scris, propoziția A ales problema cu numărul 5., astfel încât numeralul cardinal să devină numeral ordinal.

Sunt erou al clasei mele! a) Confecționează o medalie din carton! b) Stabilește, consultându-te cu colegii tăi, care este calitatea prin care te remarci și pe care o poți folosi pentru a-i ajuta pe ceilalți. c) Noteaz-o pe medalia confecționată, folosind adjective formate după modelul următor: Super-Cuminte,
Super-Isteț, Super-Atent.

Notează pe caiet de ce crezi că elevii sunt numiți „Super-eroii” Odyssey of the Mind?

17 c) Cine este coordonatoarea echipei?
d) Care este ocupația acesteia?
169

Textul explicativ – Lectură
5
Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:
În clipa aceea, Regele, care câtva timp mâzgălise de zor ceva în caietul lui cu însemnări, strigă cu glas răsunător:
— Linişte! Apoi citi din caiet: „Regulamentul Patruzeci
şi doi”: „Orice persoană care are o înălţime mai mare de un kilometru este obligată să părăsească sala de judecată.”
Toată lumea se uita spre Alice.

— Eu n-am o înălţime de un kilometru, spuse Alice.

— Ba ai, zise Regele.

— Ai aproape doi kilometri! zise Regina.

— Şi ce dacă! De plecat tot nu plec, spuse Alice, şi-afară de asta nici nu este o regulă reală: aţi inventat-o acum.

— Este cea mai veche regulă din Codul Civil, spuse Regele.

— Dac-ar fi aşa, s-ar chema Regula numărul Unu, ripostă
Alice.

Regele păli şi închise repede caietul cu însemnări.

— Daţi verdictul! spuse către juriu, cu glas moale şi tremurător. […]
— Nu, nu! strigă Regina. Întâi condamnarea şi apoi verdictul.

— Ce prostie gogonată, exclamă Alice tare. I-auzi colo: întâi să condamne şi abia apoi să dea verdictul!
— Ţine-ţi gura! răcni Regina, învineţindu-se de furie.

— Ba n-o să mi-o ţin! răspunse Alice.

— Să i se taie capul! zbieră Regina.

— Cui îi pasă de voi? spuse Alice. (Între timp crescuse până la înălţimea ei deplină). Nu sunteţi decât un pachet de cărţi de joc!
În acea clipă, toate cărţile din pachet se ridicară mai întâi în văzduh, apoi se lăsară din zbor asupra-i. Alice scoase un ţipăt scurt, parte de teamă, parte de mânie şi se strădui să le înlăture, dând din braţe.

...Şi se văzu tolănită pe mal, cu capul în poala surorii ei, care da binişor deoparte câteva frunze veştede care fluturaseră din arbori peste faţa fetiţei.

— Trezeşte-te, Alice dragă! Ce mult ai dormit! spuse sora ei.

(Lewis Caroll, Alice în Țara Minunilor – fragment)
Ce fel de personaje sunt Alice, Regele și Regina? Transcrie variantele potrivite pentru fiecare:
Scrie răspunsurile pentru cerințele de mai jos:
1 9 p.

A (30 p.) a) principale; b) secundare; c) episodice; d) pozitive; e) negative; f) reale; g) fantastice.

170
Galeria Eroilor
5
Notează, pentru fiecare secvență dată, trăsătura lui Alice pe care o poți deduce din gesturile și cuvintele sale: a) De plecat tot nu plec, spuse Alice, şi-afară de asta nici nu este o regulă reală: aţi inventat-o acum. b) — Ba n-o să mi-o ţin! răspunse Alice. c) Alice scoase un ţipăt scurt, parte de teamă, parte de mânie şi se strădui să le înlăture, dând din braţe.

Selectează un substantiv articulat hotărât, un adjectiv la numărul plural, un pronume personal şi o prepoziţie din următorul enunţ: Şi se văzu tolănită pe mal, cu capul în poala surorii ei, care da binişor deoparte câteva frunze veştede care fluturaseră din arbori peste faţa fetiţei.

Scrie o compunere de minimum 80 de cuvinte, în care să prezinți personajul Alice pe baza
textului dat. Vei avea în vedere următoarele repere:
3 să precizezi numele, tipul de personaj, autorul și titlul cărții din care e selectat;
3 să numești patru trăsături fizice și / sau morale;
3 să prezinți două trăsături ale personajului prin referire la gesturile, cuvintele, atitudinile sau faptele sale;
3 să exprimi impresia pe care ți-o produce personajul;
3 să respecți structura specifică unei astfel de compuneri;
3 să respectați limita minimă de cuvinte;
3 să respecți regulile de ortografie și de punctuație.

Notează varianta pe care o consideri corectă: Cuvântul un din fragmentul o înălţime mai mare de un kilometru, este: a) articol nehotărât; b) numeral cardinal; c) substantiv comun.

Precizează, în scris, funcţiile sintactice ale substantivelor subliniate în următorul enunţ: Regele păli şi închise repede caietul cu însemnări.

Scrie ce parte de vorbire este cuvântul subliniat din structura cea mai veche.

Consideri că Alice dă dovadă de eroism? Explică, într-un text de 30-50 de cuvinte.

AUTOEVALUARE ELEV EVALUARE PROFESOR.
punctaj. punctaj.
3 Cum consideri că te-ai descurcat la această evaluare: foarte bine, bine, suficient sau insuficient? Bifează căsuța corespunzătoare.

171
Vei extrage informațiile esențiale și de detaliu din diferite texte audiate.

Vei identifica unele informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-o secvență dialogată.

66
Vei ordona cronologic informaţii şi idei dintr-un set de texte cu aceeaşi temă.

Vei prezenta oral, pe baza unor repere date de profesor, unele informaţii pornind de la textele ascultate.

Vei completa unele enunțuri care să exprime manifestarea atenției și a empatiei față de vorbitor.

Vei realiza interacţiuni verbale cu colegii din clasa ta.

Vei identifica trăsăturile specifice ale unui text multimodal: manualul.

Vei identifica informaţii importante din texte literare și nonliterare.

Vei observa împletirea realului cu fantasticul în literatură.

Vei manifesta interes și îți vei focaliza atenţia în timpul lecturii unor texte pe teme familiare.

Vei exersa citirea fluentă şi expresivă a textului scris.

Te vei antrena în dialoguri simple, pe teme de interes, de tipul „întrebare – răspuns”.

Vei observa comportamentul şi atitudinea de lectură, identificând aspectele care necesită îmbunătățire.

Vei redacta secvențe de compunere, completând paragrafele după modelul „La început…, Apoi…, În sfârșit… .”
Vei redacta texte scurte pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice.

Vei redacta o pagină de manual, după model dat, în care vei insera desene, fotografii.

Vei redacta, individual şi / sau în echipă, texte simple, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme.

Vei aplica, în exerciții diverse, noile cunoștințe despre funcțiile sintactice.

Vei utiliza achiziţiile sintactice pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intențiilor comunicative.

Vei compara mesajele postate pe blog cu norma limbii române standard.

Vei utiliza competenţele lingvistice în procesul de învăţare.

Vei realiza un proiect tematic despre prietenie ca model de comportament în legendele grecești.

Vei asocia unele experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi.

172
Timpul Legendelor
6
Lectură
Trecuse peste mări și țări, și munți, și râuri cristaline... Plutea deasupra Africii...

Se povestește că, în cale, din sacul său ar fi curs sânge, câteva picături, în mare.

Din ele s-a făcut mărgeanul1
– despre care cei vechi ziceau c-aduce-ntotdeauna lacrimi.

Alți picuri roșii, curși din sacul unde era capul Meduzei, au nimerit peste pământul cel ars de soare-al Libiei. Picurii s-au schimbat în șerpi. Iar șerpii-aceia veninoși s-au înmulțit peste măsură, au ucis mii de animale și Libia s-a pustiit.

...Și, tot zburând, fiul lui Zeus a ajuns, spre lăsatul-serii, deasupra unei țări de vis.

În revărsarea purpurie a razelor din asfințit, se vedea-n vale o grădină plină de roade și de flori, și-n ea sclipea un măr uriaș, cu fructele numai de aur.

Aici, în Mauritania, stăpânea regele Atlas, fiul titanului2
Iapet și frate bun cu Prometeu.

Acum Perseu plutea deasupra acestei țări mari și bogate. Și-nflămânzit de drum și lupte, s-a hotărât să se coboare și să mănânce niște fructe, să soarbă și puțină apă și să-și urmeze apoi zborul...

Numai că regelui Atlas îi prezisese un oracol3 că, într-o seară, va să vie fiul vrăjmașului său, Zeus, ca să-i ia merele de aur. Și, cunoscând acest oracol, Atlas s-a mâniat nespus.

Și, coborându-se flăcăul în acea țară desfătată, cu gând să ceară de mâncare, s-a pomenit în piept cu pietre și pălmuit fără cruțare cu vorbe grele, de ocară.

— Ce vrei?... Ce cauți?... strigă titanul. Vrei poate merele de aur? Pleacă de-aici, că te ucid... Netrebnic fiu al celui care mi-a pus povara asta-n spate...

Și l-a lovit cu-atâta ură, încât Perseu, până la urmă, n-a putut să se stăpânească.

— Ești un titan bătrân și prost, a glăsuit fiul lui Zeus. Tatăl meu te-a năpăstuit; dar eu nu-i seamăn în nimic.

M-am luptat numai pentru oameni, și am răpus-o pe Meduza. Voiam să mă lupt și cu alți monștri. Tu m-ai lovit însă cu ură, deși eram nevinovat. Nu-ți doream merele de aur. Îți ceream doar o-mbucătură și cel mult un căuș de apă. Și fiindcă nu vreau să lovesc pe fiul marelui Iapet, am să-ți plătesc insulta altfel...

1 mărgean, mărgeanuri, s. n. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie, mai rar albă, înfipți pe un schelet calcaros; coral.

2 titan, titani, s. m. (aici) Nume dat în mitologia greacă fiecăruia dintre cei 12 fii ai lui Uranus, cunoscuți prin lupta lor împotriva lui Zeus pentru stăpânirea pământului.

3 oracol, oracole, s. n. (în Antichitate) Răspuns profetic pe care, potrivit credinței anticilor, zeii îl dădeau celor veniți să-i consulte cu privire la viitor; prevestire, prezicere, profeție; lăcașul sacru unde se făceau și se interpretau aceste profeții.

173

La titanul Atlas – Alexandru Mitru • Lectură
6
Și-a scos, din sacul fermecat, capul oribil al Meduzei. L-a pus în fața lui Atlas. Iar el – cum a cătat spre cap
– a împietrit numaidecât. Oasele lui s-au făcut stânci. Umerii s-au schimbat în creste. Barba și perii de pe cap s-au preschimbat, ca prin minune, în arbori deși, păduri întregi, întunecoase și-ncâlcite. S-a făcut muntele
Atlas, purtând încă pe umeri cerul, cu stelele-i nenumărate.

Spatele lui s-a-ncovoiat sub apăsarea dureroasă a bolții grele, înstelate. Cu deznădejde s-a încordat, să-și mai păstreze-nfățișarea de titan. S-a sprijinit pe talpa stângă și pe genunchiul drept. Zadarnic!... Soarta i-a fost pecetluită. Trupul i-a fost pietrificat.

Alexandru Mitru (1914-1989) a fost un prozator român, cunoscut mai ales pentru lucrările destinate copiilor și adolescenților, precum Legendele Olimpului, Din marile legende ale lumii sau Povești despre Păcală și Tândală.

1 Citește cu voce tare textul de mai sus, folosind o intonație corectă.

a) Descoperă, mai jos, care este explicația numelor din text:
Perseu – erou legendar, personaj înzestrat cu puteri neobișnuite, fiul lui Zeus și al unei pământene,
Danae.

Meduza – făptură fantastică, având șerpi în loc de păr, care împietrea pe oricine o privea direct în ochi; a fost învinsă de Perseu.

Libia – țară arabă, din nordul Africii.

Zeus – conducătorul zeilor, de pe muntele Olimp.

Mauritania – țară din nord-vestul Africii.

Iapet – unul dintre titanii învinși de Zeus și trimiși în Tartar, închisoarea zeilor înfrânți.

Prometeu – titanul care a furat de la zei focul, pentru a-l oferi oamenilor și, drept pedeapsă, a fost înlănțuit de Zeus de o stâncă.

Atlas – titan pedepsit de Zeus să poarte pe umeri bolta cerească. b) Scrie care dintre aceste substantive proprii desemnează personaje ce participă la acțiune.

Notează câte un sinonim și un antonim pentru fiecare dintre cuvintele: s-a pustiit, a ajuns, deasupra, asfințit, s-a mâniat, a glăsuit, nevinovat.

Transformă oral următoarele propoziții dezvoltate în propoziții simple:
€ Aici, în Mauritania, stăpânea regele Atlas, fiul titanului Iapet și frate bun cu Prometeu.

€ Acum Perseu plutea deasupra acestei țări mari și bogate.

Transcrie din replica lui Perseu:
€ un substantiv propriu;
€ un articol hotărât;
€ un grup substantiv – adjectiv – adjectiv;
€ un pronume personal cu funcția sintactică de subiect.

EXPLOREAZĂ TEXTUL!
174
Timpul Legendelor.
Citește explicația legendei și completează, pe caiet, enunțul dat cu varianta corectă / variantele corecte:
€ Legenda La titanul Atlas explică apariția... a) Libiei. b) mărgeanului. c) Mauritaniei. d) muntelui Atlas. e) Africii.

Scrie ce mod și ce timp au verbele din enunțul În revărsarea purpurie a razelor din asfințit, se vedea-n vale o grădină plină de roade și de flori, și-n ea sclipea un măr uriaș, cu fructele numai de aur. Rescrie întregul enunț, astfel încât verbele să fie la modul indicativ, timpul viitor.

Răspunde în scris la întrebările următoare, folosind informații extrase din text:
€ Cum a apărut mărgeanul?
€ Din ce cauză a fost pustiită Libia?
€ Ce se găsea în grădina plină de roade și de flori din Mauritania?
€ De ce a hotărât Perseu să coboare în această gradină?
€ Pentru ce credea Atlas că a venit tânărul?
€ Cine era vrăjmașul lui Atlas și tatăl lui Perseu?
€ Din ce motiv a împietrit titanul?
Completează enunțurile următoare cu detalii din text: a) În calea sa, Perseu a ajuns să plutească deasupra .... . b) Picăturile de sânge ce s-au scurs din sacul lui s-au transformat în .... și în .... . c) Țara în care a hotărât să coboare pentru a se odihni se numea .... și era condusă de ...., fiul lui .... și fratele lui .... . d) Titanul aflase că va veni fiul lui Zeus de la un .... și l-a întâmpinat pe erou cu .... . e) Supărat de primirea plină de ură a lui Atlas, Perseu l-a transformat în .... .

Găsește în coloana B cuvântul / grupul de cuvinte potrivit fiecărui element din coloana A, pentru a arăta cum s-a petrecut transformarea lui Atlas. Notează perechile pe caiet.

A B oasele păduri umerii munte barba și părul cer cu stele
titanul creste stânci
Formulează în scris câte o idee principală pentru fiecare dintre fragmentele marcate cu steluțe colorate.

EXPRIMĂ-ȚI IMPRESIILE!
Legenda este o povestire care conține elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică apariția unui lucru, a unei ființe, a unui element al naturii sau a unui fenomen.

Fantasticul reprezintă ceea ce nu există în realitate, fiind plăsmuit de imaginație.

Miraculosul se referă la ceea ce este produs prin miracol, printr-un fenomen supranatural.

175

La titanul Atlas – Alexandru Mitru • Lectură
6
Scrie, pe caiet, numele celor două personaje din legendă și notează în dreptul fiecăruia:
€ trei adjective care să exprime trăsături;
€ două substantive care să reprezinte emoțiile trăite în timpul confruntării;
€ două verbe care să exprime acțiunile acestora. a) Imaginează-ți că te afli în locul lui Perseu și, când cobori în Mauritania pentru a te odihni și a te ospăta, ești primit de Atlas cu lovituri și vorbe aspre. Scrie, în 20-40 de cuvinte, răspunsul pe care i l-ai da titanului. b) Citește textul tău, folosind o intonație adecvată.

Selectează variantele corecte, pentru a completa pe caiet enunțurile, și explică oral alegerile făcute:
€ Consider că Perseu este un personaj ..... (real / fantastic) și .... (pozitiv / negativ).

€ De asemenea, cred despre Atlas că este un personaj .... (real / fantastic) și .... (pozitiv / negativ).

Scrie un alt titlu potrivit pentru această legendă.

Creează un final fericit pentru istorisirea de mai sus, pe care să-l notezi în 50-80 de cuvinte.

Completează, pe caiet, enunțurile de mai jos, pentru a-ți exprima impresia creată de lectura acestui text: a) Momentul cel mai tensionat mi s-a părut cel în care .... . b) Cel mai mult m-a impresionat …. . c) Din punctul meu de vedere, cea mai importantă calitate a lui Perseu este .... . d) Dacă aș fi autorul acestui text, aș schimba .... . e) Mi-aș fi dorit să aflu mai multe despre .... .

Lucrați în pereche!
Stabiliți, prin tragere la sorți, care dintre voi va fi Atlas și care Perseu. Povestiți, în scris, din perspectiva personajului pe care îl reprezentați, întâmplarea redată în text. Veți avea în vedere următoarele cerințe:
€ să povestiți la persoana întâi;
€ să respectați firul narativ;
€ să exprimați ceea ce simte personajul;
€ să vă încadrați în 80-100 de cuvinte.

Lucrați în echipă!
3 Grupați-vă câte patru elevi și stabiliți ce rol are fiecare, având în vedere că o echipă este alcătuită dintr-un cercetător, un povestitor, doi ilustratori.

€ Cercetătorul va căuta alte două texte din volumele Legendele Olimpului sau Din marile legende ale lumii de Alexandru Mitru. Citiți-le și alegeți-l, împreună, pe cel care v-a impresionat în mod deosebit.

€ Povestitorul va prezenta în scris conținutul legendei alese, în 100-120 de cuvinte.

€ Ilustratorii vor realiza o imagine reprezentativă – pictură, desen, colaj sau grafică pe calculator.

3 Expuneți lucrările tuturor echipelor (text și imagine) într-o expoziție intitulată Timpul legendelor.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU.
176
Timpul Legendelor.
6
IMPORTANT.
Transcrie câte un grup de cuvinte ce exprimă timpul, din secvențele marcate cu săgeată portocalie, respectiv cu săgeată verde în legenda scrisă de Alexandru Mitru.

Alege varianta potrivită, din punctul tău de vedere, pentru a completa pe caiet enunțul dat:
€ Evenimentele povestite în textul La titanul Atlas au loc...

... într-un moment îndepărtat, pierdut în negura vremurilor.

… acum aproximativ 1 000 de ani.

… în urmă cu un secol.

… într-un timp fantastic, imaginat de povestitor.

Notează, pe caiet, următoarele structuri referitoare la spațiu, în ordinea în care apar în legendă, pentru a reface drumul lui Perseu:
€ deasupra unei țări de vis;
€ în Mauritania;
€ peste mări și țări, și munți, și râuri cristaline;
€ (î)n vale;
€ în acea țară desfătată;
€ deasupra Africii;
€ deasupra acestei țări mari și bogate;
€ peste pământul cel ars de soare-al Libiei.

Precizează oral care dintre structurile notate la exercițiul 3 sunt exacte.

În textul narativ literar, reperele spațiale și temporale fixează locul și timpul acțiunii.

Numite și coordonate spațio-temporale, acestea pot fi:
FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
• reale – au corespondent în realitate: Cei cu
toporul dau jos brazii din pădure şi-i duc la apa Bistriţei; după aceea îi fac punte pe care le mână până la Galaţi. (Mihail Sadoveanu,
Baltagul);
• imaginare – nu au corespondent în realitate:
În urmă cu mulţi, mulţi ani, cam pe când furnicile mai erau cât buhaii şi mugeau gros...

(Vladimir Colin, Măria Sa Moșul);
• exacte – stabilite cu precizie: Liceul Gh. Lazăr din Bucureşti era în primul său an de funcţionare, după Primul Război Mondial. (Grigore
Băjenaru, Cişmigiu & Comp.);
• nedeterminate – care nu sunt stabilite cu precizie:
Amu cică era odată într-o ţară un crai... (Ion
Creangă, Povestea lui Harap-Alb).

177

Textul narativ literar. Timpul și spațiul • Lectură
6
EXERSEAZĂ!
Lucrați în pereche!
Transcrieți cu albastru coordonatele spațiale din fragmentele următoare și cu verde, pe cele temporale:
Realizează, pe caiet, un tabel asemănător celui de mai jos. Notează, în rubricile potrivite, titlurile operelor din care au fost extrase citatele de la exercițiul anterior, având în vedere felul coordonatelor spațio-temporale:
„Într-o seară, de la începutul lui iulie 1909, cu puţin înainte de orele zece, [...] în strada
Antim, venind dinspre strada Sfinţii
Apostoli...” (George Călinescu, Enigma
Otiliei)
„Mai în urmă, l-am întâlnit tot aici pe Eminescu, împreună cu un frate al lui, ofițer. Plecau amândoi în străinătate – el la Viena, celălalt la Berlin.” (I.L. Caragiale, În Nirvana)
„A fost odată ca niciodată; că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești.” (Prâslea cel voinic și merele de aur, basm cules de Petre Ispirescu)
„Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului.” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
5
6
„A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește.” (Ioan Slavici,
Zâna Zorilor) a) Citește, cu atenție, fragmentul următor, din Percy Jackson și Olimpienii. Hoțul fulgerului de Rick Riordan:
„Uitați cum stă treaba, nu eu am cerut să fiu semizeu. Dacă citiți asta pentru că vă gândiți c-aș putea fi unul, vă dau un sfat: închideți cartea chiar acum. […]
Mă numesc Percy Jackson.

Am doisprezece ani. Până acum câteva luni, eram elev la Academia
Yancy, o școală particulară cu internat, pentru copii cu probleme, situată în nordul statului New York.

Sunt copil cu probleme?
Da. S-ar putea spune asta.

Aș putea-o dovedi începând din orice moment al vieții mele scurte și mizerabile, dar lucrurile s-au înrăutățit cu adevărat în luna mai, anul trecut, când am făcut o excursie cu clasa în Manhattan
– douăzeci și opt de copii zănateci și doi profesori, într-un autobuz școlar galben, mergând la Muzeul
Metropolitan de Artă ca să se uite la antichități grecești și romane.” b) Identifică reperele spațio-temporale din text. c) Scrie, în minimum 100 de cuvinte, o posibilă continuare a acțiunii redate în fragmentul de mai sus.

7
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
Coordonate reale Coordonate imaginare Coordonate exacte Coordonate nedeterminate
Zâna Zorilor Zâna Zorilor
178
Timpul Legendelor
6
DESCOPERĂ!
Am descoperit legendele cu zei și eroi greci la sfârșitul clasei a patra, când doamna învățătoare ne-a recomandat să citim, printre altele, Legendele Olimpului de Alexandru
Mitru.

Recunosc, ideea de a-mi petrece câteva zile din vacanța de vară în compania unui volum, care se anunța teribil de plictisitor, nu m-a încântat deloc. Nu mă înțelegeți greșit, ador să citesc, dar prefer cărțile mai actuale, cu personaje de vârsta mea, care trăiesc în zilele de azi.

Primul pas a fost să fac rost de Legendele Olimpului. Din fericire, în orașul meu, Iași, am destule opțiuni: librării, biblioteci și, desigur, rafturile pline de cărți din căsuța bunicilor, aflată în cartierul Țicău.

(Știți cine a locuit în acest cartier? Chiar Ion Creangă, autorul Amintirilor din copilărie. Nu cumva să ratați bojdeuca Domniei Sale, când treceți pe aici!). De data asta, am mers la Biblioteca Județeană Gheorghe
Asachi și am găsit volumul căutat. A fost o surpriză să descopăr cât de interesante sunt legendele și, poate nu o să mă credeți, dar am citit prima parte, Zeii, în două zile. Apoi, în scurt timp, am dat gata și Eroii. Tocmai descoperisem o lume nouă, uimitoare, plină de personaje supranaturale.

Povestea nu se oprește aici. Anul acesta, în clasa a cincea, i-am povestit colegului meu de bancă, Rareș, despre Legendele Olimpului și el mi-a zis că există o serie de romane scrise de Rick Riordan, în care apar aproape toți zeii și eroii pe care i-am întâlnit în cartea lui Alexandru Mitru. Astfel, am descoperit lumea lui Percy Jackson. Cred că nu mai este nevoie să vă spun că am citit deja toate volumele din seria Percy Jackson și Olimpienii... Primele două, Hoțul fulgerului și Marea monștrilor, au fost deja ecranizate (și văzute de subsemnata, evident!), iar al treilea, Blestemul titanului, va apărea anul acesta, în iunie.

Totuși, v-aș da un sfat: înainte de a alerga la cinema, citiți cărțile! Nu veți fi dezamăgiți!
Ana este o fetiță de 12 ani, care are un blog – ana_descopera_lumea.ro – unde scrie despre cărțile și filmele ei preferate. De curând, a postat următorul articol, în care povestește cum a descoperit lumea legendelor grecești, dar și un personaj nou, surprinzător și câțiva dintre cititorii săi fideli au adăugat comentarii:
179

Textul narativ nonliterar. Timpul și spațiul • Lectură
6
1 Identifică în articolul de pe blogul Anei coordonatele spațio-temporale și completează enunțurile următoare: a) Ana a citit Legendele Olimpului în …., de la sfârșitul clasei …. . b) Fetița locuiește în orașul …. . c) Casa bunicilor ei se află în cartierul …., unde a locuit și …. . d) Ana a împrumutat cartea de Alexandru Mitru de la …. . e) A citit prima parte, Zeii, în …. zile. f) Despre seria al cărei protagonist este Percy Jackson, Ana a aflat în clasa …. . g) Filmul Blestemul titanului va apărea în .... .

Comentarii: rareș_matei
9 mai 2017 la 17.00
@ana_descopera_lumea, am mai găsit o serie de romane cu zei!!!! Îți spun mâine, la școală!
Lenono
10 mai 2017 la 20.00
@doby, ai dreptate că este foarte interesant să vezi un film, dar, de cele mai multe ori, în filmele făcute pe baza unei cărți nu apar multe dintre întâmplări și personaje, pe care le poți descoperi numai citind. ana_descopera_lumea
9 mai 2017 la 16.22
Ai dreptate, dia_papadia, sunt multe războaie purtate de zei și semizei, dar faptul că lumea este salvată de un copil ca oricare dintre noi mi se pare extraordinar. E drept, el este semizeu, dar, poate, și noi suntem și nu am aflat încă dia_papadia
Ana, si eu sunt pasionata de mitologie si de legendele greco-romane. Chiar am citit Legendele Olimpului si mi-au placut foarte mult, dar cartile cu Percy Jackson nu sunt pe gustul meu. Este prea multa violenta si toata lumea se lupta cu toata lumea. doby
10 mai 2017 la 11.03
Deci mia imi plac mai mult filmele pt k nu pierzi asa mult timp. O carte poate sa-ti ia si 2 saptamani dar filmul il vezi in 2 ore. Plus k e super sa vezi cu ochii tai intamplarile, parca ai fii acolo. vio_sofia
10 mai 2017 la 22.11
Sunt de acord cu Lenono. În plus, dacă citești mai mult, îți poți dezvolta imaginația și... exprimarea
Rezolvă, în scris, cerințele următoare:
180
Timpul Legendelor
6
Lucrați în pereche! Priviți, cu atenție, comentariile cititorilor și veți observa că nu sunt așezate în ordine.

Mai mult, la postarea făcută de dia_papadia nu sunt menționate ziua și ora. Observați detaliile din mesaje și scrieți în caiete în ce ordine au fost postate comentariile.

Rescrie comentariul lui doby, corectând toate greșelile de exprimare, de ortografie și de punctuație.

Caută în dicționarul de la sfârșitul manualului explicația cuvântului mitologie, folosit de dia_papadia, apoi integrează acest termen într-un enunț scris.

Transcrie mesajul de la dia_papadia, folosind diacriticele.

Alege-l, dintre cele șase comentarii, pe cel cu care ești de acord în cea mai mare măsură și explică oral alegerea făcută.

IMPORTANT
În textul narativ nonliterar, timpul și spațiul în care se petrec întâmplările sunt reale și bine determinate.

EXERSEAZĂ!
În care dintre aceste texte poți recunoaște coordonate spațio-temporale exacte și reale? Răspunde în scris, alegând una dintre variantele următoare:
Scrie un comentariu de 30-40 de cuvinte, în care să-i transmiți lui doby opinia ta despre afirmația lui.

Tu ce părere ai despre legendele greco-romane? Alege-ți un pseudonim și scrie propriul mesaj, pe care l-ai putea adăuga la articolul scris de Ana. Vei nota ziua și ora la care a fost postat comentariul.

Imaginează-ți că ești invitată / invitat să postezi un articol pe blogul de lectură al școlii tale. Povestește despre cum ai descoperit cartea preferată, într-o compunere de minimum 100 de cuvinte. În compunerea ta trebuie:
€ să notezi titlul și autorul cărții;
€ să menționezi când și unde ai citit cartea;
€ să scrii cine ți-a recomandat-o;
€ să prezinți pe scurt acțiunea și personajele, fără să dezvălui finalul;
€ să-ți exprimi propriile impresii despre cartea aleasă.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte 6-8 elevi și realizați un jurnal colectiv, în care fiecare dintre voi va scrie o pagină despre filmul preferat.

€ Veți reda titlul, subiectul și propriile impresii.

€ Veți insera imagini cu afișe sau desene.

€ Veți prezenta jurnalul în fața colegilor.

10
11
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
JURNALUL AMATORILOR
DE FILME
DIN CLASA... a) într-un articol de ziar; b) într-un basm; c) într-o legendă; d) într-o lecție din manualul de istorie; e) într-o lecție din manualul de geografie.

181

Ascultarea activă. Atenția și empatia • Comunicare orală
6
DESCOPERĂ!
Ascultă cu atenție anunțul de pe CD!
Comunicare orală
Lucrați în echipă! a) Grupați-vă în echipe de câte patru elevi:
€ Primul elev reformulează informația audiată, utilizând detaliile despre evenimentul prezentat. El va alege cele mai potrivite elemente paraverbale și nonverbale pentru a exprima o atitudine veselă.

€ Al doilea elev ascultă informația reformulată de primul privindu-l în ochi, dând din cap, zâmbind, arătând că este interesat.

€ Al treilea elev ascultă informația reformulată de primul elev, stând în fața lui fără să îl privească în ochi. Deși pare atent, nu este interesat.

€ Elevul al patrulea este întors către alt coleg, pare că nu ascultă ce spune primul elev. b) Mărturisiți-le colegilor cum v-ați simțit în timpul exercițiului, completând enunțurile următoare:
Primul elev: La început, știind că trebuie să prezint ceva în fața altor copii, trăirea mea a fost (de)… . Apoi, privind la elevul al doilea, am trăit o stare de .... . Al treilea elev mi-a transmis o stare de …. . Observându-l pe al patrulea elev, am simțit .... . În final, am ales să privesc pe .... deoarece
…. . Din această experiență am învățat că .... .

Ceilalți trei elevi: La început, știind că trebuie să joc rolul celui ...., am simțit ...., deoarece .... . Apoi, mi-am intrat cu ușurință / cu greutate în rol pentru că, de felul meu, eu sunt un ascultător bun / plictisit / interesat / (altă variantă). Văzând starea de …. a primului elev, mă simțeam .... . Din această experiență am învățat că .... .

1 Scrie, în caiet, varianta corectă:
I. Denumirea evenimentului este...

... Parada Micilor Mari Eroi de Legendă.

... Parada Micilor Biciclişti.

... Parada baloanelor de săpun.

III. Evenimentul va avea loc...

... pe 1 mai, la Teatrul Țăndărică.

... pe 1 Iunie, în parcarea de la Palatul Copiilor.

... pe 1 Iunie, în parcarea de la Sala Polivalentă.

II. Activitățile propuse de organizatori sunt...

... întreceri sportive, ateliere de povești și momente artistice.

... ateliere de povești și momente artistice.

... o paradă a costumelor eroilor preferați, întreceri sportive, ateliere de povești și momente artistice.

4. Parada este organizată de...

... Asociaţia Legendele Copilăriei.

... Cinema Patria.

... Asociația Salvați Copiii!. a) Selectează un enunț care exprimă atitudinea vorbitorului. Numește această atitudine! b) Te-a convins să participi la eveniment? Exprimă o opinie, într-un enunț oral, despre rolul atitudinii vorbitorului în transmiterea informației.

182
Timpul Legendelor
6
Lucrați în pereche! a) Sunteți interesați de activitățile organizate cu ocazia zilei de 1 Iunie. Ascultați cu atenție următorul grupaj de anunțuri de pe CD, pentru a pregăti programul acestei zile. b) Numiți oral activitățile la care vreți să participați! c) Mai ascultați o dată anunțurile și fiți atenți la data și la orele desfășurării activităților de care sunteți interesați. Ordonați-le cronologic alcătuind un program, pentru amândoi, cu ocazia acestei zile. Completați, în caiete, un tabel asemănător celui alăturat. d) Prezentați, oral, programul pregătit, altor doi colegi pe care vreți să îi convingeți să vă însoțească. Nu uitați: alegeți cele mai potrivite elemente paraverbale și nonverbale pentru a exprima o atitudine entuziastă și plină de încredere! e) Ascultați activ prezentarea colegilor care vor să vă convingă să îi însoțiți în activitățile dedicate Zilei
Copilului!
€ formulați întrebări de clarificare;
€ reformulați o informație ca să vă asigurați că ați înțeles mesajul;
€ exprimați verbal înțelegerea față de trăirile celuilalt.

Activități Ziua Ora Locul Activitatea
1.

2.

EXERSEAZĂ!
4
IMPORTANT
• Știi deja că, în comunicare, oamenii îndeplinesc, pe rând, rolurile de vorbitor, respectiv, de ascultător.

Atât vorbitorul, cât și ascultătorul transmit mesaje atunci când comunică, implicarea fiecăruia determinând reușita dialogului. Vorbitorul are datoria de a se exprima clar, corect, dezvăluind atitudini potrivite situației de comunicare. Ascultătorul trebuie să dovedească atenție și empatie (înțelegere față de trăirile celui care vorbește), adică trebuie să manifeste ascultare activă.

• Demonstrezi că ești un ascultător activ, dacă:
3 asculți atent, fără a întrerupe vorbitorul;
3 reții corect cât mai multe informații;
3 formulezi întrebări de clarificare;
3 reformulezi un pasaj ca să te asiguri că ai înțeles corect informațiile;
3 îl privești în ochi pe cel care vorbește;
3 arăți, cu ajutorul cuvintelor, al mimicii și al gesturilor că ești nu doar interesat de ceea ce ți se spune, dar și înțelegi ceea ce simte vorbitorul.

Cine...? Ce...? Când...? Unde...? Cum...?
Adică vrei să spui că...?
Dacă înțeleg bine, ai spus că...?
Înțeleg ce îmi zici! / Văd că ești foarte ...!
Îmi pare bine / rău să te văd așa de... .

A da din cap afirmativ este o manifestare nonverbală a interesului.

183

Predicatul verbal • Comunicare orală
6
IMPORTANT
Predicatul verbal este partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul. Predicatul verbal poate fi exprimat printr-un verb la modurile:
• indicativ: Copilul scrie.

• imperativ: Ascultă-mă!
DESCOPERĂ!
Citeşte, cu atenţie, enunţurile de mai jos:
Perseu ajunge la titanul Atlas.

Regele îl goneşte:
— Pleacă din ţara mea! a) Precizează cuvântul care arată, în primul enunţ, ce face Perseu. b) Identifică verbele din celelalte două enunţuri. c) Notează modul verbelor din cele trei enunţuri. d) Explică ce exprimă ultimul verb.

1
EXERSEAZĂ!
Identifică predicatele verbale din următorul fragment: Ce vrei?... Ce cauți?... strigă titanul. Vrei poate merele de aur? Pleacă de-aici [...]!
Precizează modul şi timpul verbelor prin care sunt exprimate predicatele verbale de la exerciţiul anterior.

Transformă enunţurile: Ce vrei?... Ce cauți?... Vrei poate merele de aur? Pleacă de-aici [...]!, astfel încât verbele prin care sunt exprimate predicatele verbale să fie la numărul plural.

Scrie patru enunţuri în care predicatele verbale să fie exprimate prin verbul a căuta la modul imperativ, numărul singular şi numărul plural, formă afirmativă şi formă negativă.

Alcătuieşte două enunţuri în care predicatele verbale să fie exprimate prin verbul a pleca la modul indicativ,
timpul prezent, persoana a doua, numărul singular şi numărul plural.

Inventează două instrucţiuni de folosire a capului Meduzei, utilizând predicate verbale exprimate prin verbe la modul imperativ, forma afirmativă şi forma negativă.

Subliniază predicatele verbale din enunţurile realizate la exerciţiul anterior.

Notează, în caiet, predicatul verbal din următoarea propoziţie: [...] am răpus-o pe Meduza.

Precizează modul şi timpul verbului prin care este exprimat predicatul verbal de la exerciţiul anterior.

Rescrie enunţul de la exerciţiul 9, astfel încât verbul prin care este exprimat predicatul verbal să fie la persoana a III-a, timpul mai-mult-ca-perfect.

184
Timpul Legendelor.
6
Transcrie doar forma corectă a verbelor prin care se exprimă predicatele verbale din următoarele enunţuri: a) Începeţi / Începe-ţi fără mine! c) Du-l / Dul acasă! b) Vin-o / Vino mai devreme! d) Adumi / Adu-mi cartea, te rog!
Alcătuieşte enunţuri în care predicatele verbale să fie exprimate prin verbele date, la formele indicate: a) a descrie – persoana a III-a, numărul plural, modul indicativ, timp mai-mult-ca-perfect; b) a lucra – persoana a III-a, numărul plural, modul indicativ, timp prezent; c) a lucra – persoana a II-a, numărul singular, modul imperativ, formă afirmativă; d) a asculta – persoana I, numărul singular, modul indicativ, timp perfect simplu; e) a aduce – persoana a II-a, numărul singular, modul imperativ, formă negativă; f) a construi – persoana a III-a, numărul singular, modul indicativ, timp perfect simplu; g) a lăsa – persoana a II-a, numărul singular, modul indicativ, timp imperfect; h) a lăsa – persoana I, numărul singular, modul indicativ, timp perfect simplu; i) renunţa – persoana a III-a, numărul singular, modul indicativ, timp perfect compus; j) a intra – persoana a II-a, numărul plural, modul indicativ, timp perfect compus; k) a duce – persoana a III-a, numărul plural, modul indicativ, timp viitor; l) a învăţa – persoana I, numărul singular, modul indicativ, timp viitor anterior; m) a merge – persoana a II-a, numărul plural, modul indicativ, timp mai-mult-ca-perfect.

Citeşte, cu atenţie, fragmentul următor şi rezolvă cerinţele: a) Indică numărul predicatelor verbale din al doilea alineat. b) Transcrie câte un predicat verbal exprimat prin verb la modul:
€ indicativ;
€ imperativ. c) Precizează timpul verbelor prin care se exprimă următoarele predicate verbale:
€ trăieşte;
€ a rostit. d) Transformă următorul enunţ, astfel încât verbul prin care este exprimat predicatul verbal să aibă formă negativă:
— Hermes, condu-o pe pământ! e) Alcătuieşte două propoziţii în care predicatul verbal să fie exprimat prin:
€ verbul a conduce la persoana a II-a, numărul plural, modul indicativ, timpul prezent;
€ verbul a conduce la persoana a II-a, numărul plural, modul imperativ, forma afirmativă. f) Explică asemănările şi deosebirile dintre cele două enunţuri alcătuite de tine.

„Pandora s-a plecat înaintea lui Zeus cel atotputernic:
— Hermes, condu-o pe pământ, în locul unde trăieşte preaîndrăzneţul Prometeu, a mai rostit stăpânul.”
(după Alexandru Mitru, Legendele Olimpului)
185

Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul • Comunicare orală
6
IMPORTANT
Subiectul este partea principală de propoziţie care arată cine face acţiunea exprimată de un predicat verbal. Subiectul este:
• simplu – când este alcătuit dintr-un singur termen: Elevii citesc legende.

• multiplu – când este alcătuit din mai mulţi termeni: Dan, Andreea şi Maria citesc legende.

3 Subiectul se exprimă prin:
• substantiv comun: Zeii locuiesc pe muntele Olimp.

• substantiv propriu: Prometeu le-a dăruit oamenilor focul.

• pronume personal: Tu şi el aţi încălcat porunca lui Zeus.

• pronume personal de politeţe: Dumnealui nu a înţeles.

• numeral cardinal cu valoare substantivală: Trei dintre ei au avut curaj.

• numeral ordinal cu valoare substantivală: Al doilea s-a descurcat mai bine.

3 Acordul predicatului cu subiectul constituie un aspect esenţial al limbii române utilizate corect.

Verbul prin care se exprimă predicatul verbal se acordă în persoană şi număr cu partea de vorbire prin care se exprimă subiectul.

• Atena le-a adus oamenilor măslinul.

• Atena şi Afrodita le-au dăruit oamenilor din înţelepciunea şi frumuseţea lor.

3 Când subiectul multiplu se exprimă prin pronume de persoane diferite, persoana a II-a are prioritate faţă de a III-a, iar persoana I faţă de celelalte două persoane.

• Noi şi voi am desenat titanii.

• Tu şi el nu aţi citit despre zeii Olimpului?
DESCOPERĂ!
Citeşte, cu atenţie, enunţurile următoare pentru a rezolva cerinţele:
Zeus stăpâneşte Olimpul. Prometeu şi Perseu i-au ajutat pe oameni. Al doilea a doborât Meduza.

Pământenii le-au mulţumit pentru sacrificiul făcut. Uneori, ei nu au ascultat sfaturile lor. a) Cine face acţiunea exprimată de predicatele verbale? b) Câte cuvinte alcătuiesc primul subiect? c) Câte cuvinte alcătuiesc cel de-al doilea subiect? d) Prin ce sunt exprimate subiectele din fiecare enunţ? e) În ce se acordă verbul prin care se exprimă predicatul verbal cu pronumele prin care se exprimă subiectul din ultimul enunţ?
1
186
Timpul Legendelor
6
EXERSEAZĂ!
Citeşte, cu atenţie, textul de mai jos pentru a răspunde următoarelor cerinţe:
Selectează, din text, un subiect simplu exprimat prin substantiv comun.

Notează, din primul alineat al textului, un subiect simplu exprimat prin pronume personal.

Transcrie un enunţ în care un subiect este exprimat prin substantiv propriu.

Alcătuieşte o propoziţie în care numeralul trei să aibă funcţia sintactică de subiect.

Scrie varianta pe care o consideri corectă:
€ În propoziţia De când știu eu, subiectul este exprimat prin... a) substantiv comun. b) pronume personal. c) verb.

€ Subiectul propoziţiei Pe fețele noastre înflorise un zâmbet de ușurare și de nespusă dragoste pentru
Barosanul! este... a) pe feţele. b) un zâmbet. c) pentru Barosanul.

Transformă propoziţia Pe fețele noastre înflorise un zâmbet, astfel încât verbul să aibă formă pentru persoana III-a, numărul plural.

Explică ce alte modificări ai făcut pentru ca propoziţia ta să fie corectă.

Adaugă predicatului verbal spuneţi un subiect exprimat prin pronume personal de politeţe.

Modifică verbele dintre paranteze, astfel încât să realizezi acordul predicatului cu subiectul:

— Strămoșii noștri, romanii, purtau trei nume... și anume, făcu el zâmbind: nomen, numele de familie, cum ar fi, de exemplu, la mine,
Enăchescu, prenomen, numele de botez, cum ar fi, Sterie – și aici își îngroșă glasul, iar după o pauză scurtă, care nouă, însă, ni s-a părut uriașă: ... și cognomen, adică porecla, cum ar fi Barosanul! [...]
Barosanul se aștepta să râdem, dar clasa încremenise.

— Hai, mă, nu fiți ipocriți*... De când știu eu că îmi spuneți Barosanul!
Asta e mania voastră a elevilor... [...]
Pe fețele noastre înflorise un zâmbet de ușurare și de nespusă dragoste pentru Barosanul! (Grigore Băjenaru, Cișmigiu & comp.)
*ipocrit – prefăcut, făţarnic a) Cireşele şi piersicile (a se coace) în luna iunie. b) Tu şi el (a citi). c) Noi şi ele (a pleca) la munte. d) Un băiat şi o fată (a obţine) premiul întâi. e) Cei zece (a impresiona). f) Al zecelea (a ajunge) la timp. g) Mulţi oameni i- (a ajuta) pe semenii lor. h) Cărţile (a împodobi) sufletul. i) Dumnealui nu (a răspunde). j) Copilului îi (a plăcea) îngheţata cu fructe. k) Uneori, îl (a durea) picioarele.

187

Atributul • Comunicare orală
6
IMPORTANT
• Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un substantiv sau un înlocuitor al acestuia
(un pronume sau un numeral cu valoare substantivală).

• Atributul se exprimă prin:
3 substantiv comun: Legendele despre zei au impresionat omenirea.

3 substantiv propriu: Fiii lui Zeus au puteri miraculoase.

3 pronume personal: Cărţile de la el mi-au plăcut.

3 pronume personal de politeţe: Poveştile dumnealui ne captivează.

3 numeral cardinal cu valoare substantivală: Volumele celor doi sunt acolo.

3 numeral cardinal cu valoare adjectivală: Am nevoie de trei cărţi.

3 numeral ordinal cu valoare substantivală: Faptele celui de-al doilea au atras mânia zeilor.

3 numeral ordinal cu valoare adjectivală: Şi al zecelea răspuns a fost bun.

3 adjectiv: Zeii locuiesc în temple mari şi frumoase.

• Întrebările la care răspunde atributul sunt: care? ce fel de? ai, a, al, ale cui? cât? câtă? câţi? câte?
DESCOPERĂ!
Citeşte, cu atenţie, enunţurile următoare pentru a rezolva cerinţele:
Demetra era sora Herei. Doi dintre oameni au găzduit-o în coliba lor. Ea îl salvează pe al doilea copil al familiei şi îl învaţă agricultura. Din recunoştinţă, băiatul organizează cele mai bogate serbări din Elada.

EXERSEAZĂ!
Citeşte, cu atenţie, enunţurile următoare pentru a rezolva cerinţele:
Ce părţi de vorbire determină cuvintele Herei şi dintre oameni?
Prin ce sunt exprimate cuvintele subliniate în enunţurile de mai sus?
Precizează întrebările la care răspund cuvintele subliniate.

Muzele, fiicele lui Zeus și ale Mnemosynei, sunt considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului și ale poeziei și patroane ale artelor în general. Ele îi desfătau pe zeii Olympului cu cântecele lor la ospețe și la serbări. Au participat, de pildă, în această calitate, la nunta Harmoniei cu Cadmus, la cea a lui Thetis cu Peleus. Se născuseră în Thracia, anume în Pieria, și sălășluiau în pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului. Erau nouă surori: Clio – muza istoriei, Eutrepe – muza poeziei lirice, Thalia – muza comediei, Melpomene – muza tragediei, Terpsichore – muza dansului, Erato – muza poeziei de dragoste, Polymnia – muza retoricii, Urania – muza astronomiei și Calliope – muza poeziei epice. În mitologia romană, muzele purtau numele de Camene.

(Mic dicționar de mitologie, Musae)
188
Timpul Legendelor
6
13
14
Descrie, în 30-50 de cuvinte, pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului, în care s-au născut muzele, folosind, cel puţin 10 atribute exprimate prin diferite părţi de vorbire.

Foloseşte descrierea ta într-o compunere, în care să povesteşti o întâmplare petrecută în pădurile umbroase ale Heliconului și ale
Parnasului.

Subliniază atributele.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
Selectează din text:
€ un atribut exprimat prin substantiv propriu;
€ un atribut exprimat prin pronume personal;
€ un atribut exprimat prin adjectiv;
€ un atribut exprimat prin numeral cardinal;
€ un atribut exprimat prin substantiv comun.

În structura muza poeziei de dragoste, există... a) un atribut exprimat prin substantiv. b) două atribute exprimate prin substantive.

În enunţul În mitologia romană, muzele purtau numele de Camene., cuvântul subliniat este atribut exprimat prin... a) substantiv. b) adjectiv.

Adaugă substantivului serbări din enunţul Ele îi desfătau pe zeii Olympului cu cântecele lor la ospețe și la serbări:
€ un atribut exprimat prin adjectiv;
€ un atribut exprimat prin pronume personal;
€ un atribut exprimat prin substantiv.

Construieşte enunţuri în care cuvintele date să aibă funcţia sintactică de atribut:
€ substantivul floare la numărul plural;
€ substantivul roman;
€ numeralul cardinal zece;
€ pronumele personal lui;
€ adjectivul minunată.

Realizează acordul adjectivelor care au funcţia sintactică de atribut, cu substantivele pe care le determină:
€ Fetele (zglobiu) aleargă prin pădurea (des).

€ Liniştea (adânc) din codru e tulburată de cântece (vesel).

Precizează partea de vorbire prin care se exprimă atributele din enunţul următor: Plimbarea prin pădurea muzelor ne-a trimis în lumea lor minunată.

189

Funcţii sintactice – aplicaţii • Comunicare orală
6
Citeşte, cu atenţie, textul:
Notează trei predicate verbale din textul de mai sus.

Selectează din text un subiect simplu exprimat prin substantiv comun.

Transcrie din text:
€ un atribut exprimat prin adjectiv;
€ un atribut exprimat prin substantiv;
€ un atribut exprimat prin numeral.

În enunţul E recunoscut de la distanţă datorită coifului cu cleşti de homar. există... a) un atribut. b) două atribute. c) trei atribute.

Rescrie fragmentul Trăieşte cu un veac mai mult decât zmeul comun[...], astfel încât verbul prin care se exprimă predicatul verbal să fie la persoana a III-a, timpul mai-mult-ca-perfect.

Transformă fragmentul Flacăra pe care o scoate pe nări are cam 15 metri lungime şi e verde pal. [...]
De fapt, în luptă, se bizuie mai mult pe cleşti şi buzdugan., astfel încât acţiunea să se petreacă în viitor.

Alcătuieşte enunţuri în care predicatele verbale să fie exprimate prin verbele date, la formele indicate:
€ a scoate – persoana a III-a, numărul plural, modul indicativ, timp mai-mult-ca-perfect;
€ a acorda – persoana a III-a, numărul plural, modul indicativ, timp prezent;
€ a lupta – persoana a II-a, numărul singular, modul imperativ, formă afirmativă;
€ a se bizui – persoana a I, numărul singular, modul indicativ, timp perfect simplu.

Modifică verbele dintre paranteze, astfel încât să realizezi acordul predicatului cu subiectul:
€ Grâul (a se recolta) în luna iunie.

€ Tu şi ea (a citi) despre zmei.

€ Eu şi ele (a merge) la mare.

€ Zmeul zmeilor (a obţine) ce-şi doreşte.

€ Cei cincisprezece (a veni) mai devreme.

€ Al nouălea (a deschide) cutia.

€ O mulţime de oameni (a se aduna) în jurul lor.

€ Balaurii şi zmeii (a înfricoşa) prin înfăţişare, dar unii (a avea) suflet bun.

€ Dumnealor (a asculta) cu atenţie.

€ Zmeilor le (a plăcea) pădurile umbroase.

Zmeul zmeilor. Exemplar foarte rar, mai masiv şi mai feroce decât zmeii comuni. Odinioară răspândit din Carpaţi în Tibet, supravieţuieşte azi doar în câteva grădini zoologice particulare americane.[...] Trăieşte cu un veac mai mult decât zmeul comun şi este cu un cot mai înalt, de aceea i se acordă întâietate înfricoşată în orice habitat locuit de zmei. E recunoscut de la distanţă datorită coifului cu cleşti de homar pe care-l poartă pe cap. Flacăra pe care o scoate pe nări are cam 15 metri lungime şi e verde pal. [...] De fapt, în luptă, se bizuie mai mult pe cleşti şi buzdugan.

(Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor)
190
Timpul Legendelor
6
Completează, în caiet, spaţiile libere cu atribute exprimate prin adjective:
€ Zmeul .... scoate flăcări .... .

€ Grădinile .... ascund animale .... .

€ Copiii .... îi adoră pe zmeii .... .

Formulează enunţuri în care substantivul zmeul să aibă următoarele funcţii sintactice:
€ subiect; atribut.

Alcătuieşte enunţuri în care pronumele ei să îndeplinească următoarele funcţii sintactice:
€ subiect; atribut.

Scrie enunţuri în care numeralul cardinal zece să fie:
€ subiect; atribut.

Construieşte enunţuri în care predicatul verbal să fie exprimat prin verb la:
€ modul imperativ;
€ modul indicativ, timp prezent;
€ modul indicativ, timp perfect compus;
€ modul indicativ, timp viitor;
€ modul indicativ, timp viitor anterior.

Scrie variantele pe care le consideri corecte:
€ În enunţul Zmeul are solzi noi., cuvântul subliniat este... a) atribut exprimat prin pronume. b) atribut exprimat prin adjectiv.

€ Cuvintele subliniate în enunţul următor Întrebările şi răspunsurile date ne-au impresionat., au funcţia sintactică de... a) subiect simplu. b) subiect multiplu. c) atribut.

Realizează corespondenţa între coloane, având în vedere funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:
A B
Mi-au plăcut cerceii albaştri.

Solzii zmeului par de smarald.

Zmeii şi balaurii trăiesc mai mult decât oamenii?
Transcrie, în caiet, doar enunţurile pe care le consideri corecte:
€ Predicatul verbal este partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul.

€ Predicatul verbal se exprimă prin verb auxiliar.

€ Verbul prin care se exprimă predicatul verbal se acordă în persoană
şi număr cu partea de vorbire prin care se exprimă subiectul.

€ Atributul este partea secundară de propoziţie care determină un verb.

€ Atributul poate fi exprimat prin pronume, substantive, adjective, numerale.

17 subiect predicat atribut subiect multiplu
191

Personajul în compuneri.
• Redactare.
6
Redactare
Citește cu atenție textul următor și rezolvă cerințele:
Se spune că odată, demult, o mamă văduvă şi sărmană avea şi ea pe sufletul ei un odor1 de fecior, la care se uita ca la lumina ochilor. Că era bun şi cuminte şi asculta de vorba maică-sii, ca de sfânta Evanghelie. Într-o zi, neavând biata femeie de nici unele la casa ei şi neştiind ce să-i dea băiatului de mâncare, a scos un ştergar2
, de-l avusese dar de la maică-sa pe când se măritase, şi, dându-i-l împăturit frumos băiatului, îl trimise în alt sat, la un neam al ei, ca să-i dea pe el un căuş3 de mălai şi un boţ4 de brânză.

Dar bordeiul5 văduvei era la marginea satului şi, ca să treci în satul celălalt, trebuia să treci o pădure mare şi întunecoasă, apoi o câmpie şi, după aceea, un deal şi-o vale, pustie nevoie mare! I se strângea inima femeii de grijă, când socotea că-i atâta cale lungă pentru biet fecioru-său, care de sărăcie şi nemâncare, de-abia se ţinea pe picioarele-i şubrede, dar ce era să facă? Îşi făcu o cruce, îl puse şi pe copil să se închine, să zică un „Doamne ajută!” şi-l porni la drum.

Pornise băiatul cam când era soarele de două suliţi pe cer şi acu, acu sta să-nsereze şi bietul copil nu mai venea. Biata maică-sa făcea ce făcea, ieşea în prag, punea mâna streaşină la ochi şi cerceta zarea. De fecior, nici gând! Dacă văzu ea că asfinţeşte soarele şi nici ţipenie de vietate nu se zăreşte cât cuprinzi cu ochiul, îşi
trase ştergarul bine pe cap, înţepeni uşa bordeiului şi porni să afle de urma fiului său. Merse ea mai întâi mai domol, trecu pădurea şi ieşi pe câmpie.

Din vreme în vreme, îşi striga feciorul pe nume, doar, doar i-o răspunde, dar câmpia tăcea ca mormântul.

O cuprinse atunci o frică de moarte şi o luă la fugă peste câmpul plin de mărăcini şi, unde punea piciorul, tot în mărăcini se înfunda şi-l scotea plin de sânge. Dar ea nu simţea nimic, că în sufletul ei nu era decât dorul de copilu-i rătăcit ori, fereşte Doamne, mâncat de fiarele sălbatice din pădure.

Şi alerga sărmana într-un suflet şi la tot pasul picura sângele din tălpile-i împunse de spini şi unde cădea picătura de sânge, răsărea o floare mare şi roşie, până ce se umplu câmpia toată de asemenea flori. Tocmai când striga ea mai amar: „Ionică! Ionică!”, numai ce auzi, de dincolo de deal, un glas slab de copil venit ca de la mare depărtare, care îngâna: „Mamă..., mamă...”.

Femeia nu mai simţi nici urcuşul greu al dealului, nici valea abruptă şi într-o clipită fu lângă copil, unde căzu grămadă.

După ce-şi mai veni în fire, îşi luă feciorul în braţe şi porni cu el înapoi acasă. Dar când să treacă peste câmpie, ce să vezi?
Numai flori roşii, încotro vedeai cu ochii! De atunci se zice că ar fi macii pe pământ.

(Legenda macului – text popular)
1 odor, odoare, s. n. (aici) Ființă iubită, prețuită.

2 ștergar, ștergare, s. n. 1. Bucată dreptunghiulară de pânză, uneori cu broderii sau cu franjuri, care servește ca prosop sau ca podoabă în casele țărănești. 2. Fâșie lungă de voal fin (borangic), cu franjuri la capete, cu care își acoperă capul femeile de la țară.

3 căuș, căușe, s.n. Cantitatea de apă, făină, grăunțe etc. care intră într-un căuș (vas de lemn în formă de cupă sau de lingură mare).

4 boț, boțuri, s. n. Bucată mică, de formă rotundă, dintr-o materie care se poate face bulgăre sau cocoloș.

5 bordei, bordeie, s. n. Locuință mică, sărăcăcioasă.

192
Timpul Legendelor
6
Răspunde, oral, următoarelor cerințe:
Ce temă identifici în textul Legenda macului?
Selectează, din primul alineat, trei cuvinte / grupuri de cuvinte care indică timpul în care se petrec întâmplările.

Care sunt personajele care participă la acțiune?
Care este motivul pentru care mama îl trimite pe fiu la ruda lor din satul vecin?
Identifică, în alineatul al doilea, enunțul care numește spațiul desfășurării acțiunii. Cum este drumul pe care îl are de făcut băiatul?
În ce moment al zilei pleacă fiul la drum?
Din ce cauză se îngrijorează mama? Ce decide aceasta să facă?
Ordonează, prin numărare, enunțurile următoare, pentru a reface succesiunea evenimentelor. a) Şi alerga sărmana într-un suflet şi la tot pasul picura sângele din tălpile-i împunse de spini. b) Merse ea mai întâi mai domol, trecu pădurea şi ieşi pe câmpie. c) Tocmai când striga ea mai amar: „Ionică! Ionică!”, numai ce auzi [...] „Mamă..., mamă...”. d) O cuprinse atunci o frică de moarte şi o luă la fugă peste câmpul plin de mărăcini. e) Din vreme în vreme, îşi striga feciorul pe nume, doar, doar i-o răspunde, dar câmpia tăcea ca mormântul.

Recitește enunțul de la exercițiul 8 care prezintă cel mai tensionat moment al căutării.

Prezintă finalul întâmplării. În acest sens, formulează ideea principală a ultimului alineat.

Ai observat că întâmplările sunt povestite în ordinea desfășurării lor. Identifică în textul legendei cuvintele / grupurile de cuvinte scrise aplecat și scrie-le în caiete.

Ce rol au ele în povestirea acțiunii?
În textul narativ sunt şi alte cuvinte / grupuri de cuvinte prin care sunt ordonate cronologic faptele, întâmplările: a) pentru momentele de la început: pe vremea aceea, pe atunci, la început, mai întâi; b) pentru acțiunile din cuprins: apoi, după un timp, după o vreme, atunci, deodată, dintr-odată, la un moment dat, când, brusc; c) pentru acțiunea din final: în sfârșit, la final, până la urmă, de atunci.

Acestea au un rol important în înlănțuirea întâmplărilor.

Care este partea de vorbire cu ajutorul căreia sunt redate acțiunile personajelor? Motivează-ți răspunsul, într-un enunț, folosind exemple din textul dat. a) Scrie, în 30-50 de cuvinte cum este explicată apariția macilor. b) Răspunde, într-un enunț, dacă explicația dată de legendă este adevărată. c) Numește un sentiment cu care asociezi Legenda macului.

FOLOSEȘTE-ȚI CUNOȘTINȚELE!
193

Personajul în compuneri • Redactare
6
Lucrați în echipă! a) Organizați-vă în cinci echipe. Scrieți scurte compuneri narative, de 60 - 100 de cuvinte, în care să povestiți călătoria în care mama l-a trimis pe copil.

€ Echipa 1 prezintă drumul copilului prin pădure și pe câmp.

€ Echipa 2 prezintă drumul prin satul vecin până la casa rudei la care trebuie să ajungă.

€ Echipa 3 prezintă întâmplările de la casa rudei căreia trebuie să îi dea ștergarul în schimbul mâncării.

€ Echipa 4 prezintă drumul de întoarcere.

€ Echipa 5 prezintă împrejurările în care mama și-a regăsit copilul și l-a adus acasă. b) Utilizați, în cele trei părți ale compunerii (introducere, cuprins, încheiere), cuvinte / grupuri de cuvinte prin care se redau cronologic faptele. c) Citiți compunerile în fața clasei.

14
EXERSEAZĂ!
IMPORTANT
• Compunerea narativă este un text în care prezinți întâmplări reale sau imaginare. În etapa de scriere a acesteia, este recomandat:
ÎN INTRODUCERE,
3 să precizezi timpul și locul întâmplărilor;
3 să prezinți, pe scurt, participanții / personajele și situația lor inițială.

ÎN CUPRINS,
3 să prezinți cauza care declanșează acțiunea;
3 să povestești, în succesiunea lor, întâmplările;
3 să relatezi momentul cel mai tensionat din derularea întâmplărilor.

ÎN ÎNCHEIERE,
3 să prezinți cum se termină întâmplarea și cum se simt, în acel moment, participanții / personajele;
3 opțional, să prezinți ce învățătură se desprinde din întâmplarea povestită.

• Utilizează, în compunerile tale narative, verbe la timpurile prezent, perfect compus, imperfect!
Scrie, în 80 – 150 de cuvinte, propria compunere narativă în care să îți imaginezi călătoria copilului din
Legenda macului. Folosește acele idei propuse care ți-au plăcut mai mult.

15
Amintește-ți că etapele scrierii unui text sunt:
• stabilirea temei și a titlului;
• formularea planului de idei;
• scrierea textului:
• corectarea textului;
• rescrierea în forma finală. a) Scrie o compunere narativă, de 80 – 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei sărbători, în localitatea ta. b) Cum vei ști dacă ai reușit? Verifică-te prin completarea unui tabel asemănător celui de mai jos:
Da Nu
1. Am respectat părțile componente ale unui text.

2. Am precizat locul și timpul desfășurării acțiunii.

3. Am numit participanții / personajele.

4. Am prezentat cauza care declanșează acțiunea.

5. Am relatat evenimentele în ordinea lor cronologică.

6. Am oferit soluția pentru rezolvarea situației tensionate.

7. Am prezentat finalul întâmplărilor.

16
DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA!
194
Timpul Legendelor
6
DESCOPERĂ!
Privește cu atenție pagina de manual de mai jos și rezolvă cerințele următoare:
................................................................................................................................................................................ 38
Țara mea e un colț de rai.

LECTURĂ FACULTATIVĂ.

România este o țară frumoasă, unică, datorită peisajelor pitorești și a tradițiilor păstrate peste veacuri. România este o țară minunată cu locuri de poveste, care te așteaptă să le cunoști și să le admiri.

ța, Sucevița,
Humor, Voroneț sunt considerate printre cele mai importante monumente ale umanitățiiși fac parte din patrimoniul UNESCO.

În partea de sud-est a țării, în apropiere de orașul Mangalia, există Peștera Movile, unică în lume datorită unor viețuitoare care se găsesc doar aici. Acestea au reușit să supraviețuiască milioane de ani, în ciuda aerului irespirabil.

În apropiere de orașul
Orșova, pe malul stâng al Dunării, se află cea mai înaltă statuie din Europa. În stânca înaltă de 55 de metri a fost cioplit chipul lui
Decebal, ultimul și cel mai viteaz rege dac.

În județul Hunedoara, la o distanță de aproape
10 km față de orașul
Hațeg biserica de la Densuș, cea mai veche biserică din România. Aceasta a fost construită cu pietre luate de la
Sarmizegetusa, ale apropiere.

Mulți oameni ș Timișoara este cel mai mare și cel mai frumos oraș din Banat.

Dar câți ș Timișoara a fost primul oraș european iluminat electric, că timișorenii au fost primii români care au vorbit la telefon, primii care s-au plimbat cu
tramvaiul electric și s-au distrat privind primele proiecții cinematografice?
Lectură
195

Text și imagine – manualul • Lectură
6
Nu ne așezăm la masă având capul acoperit. 1
Ne așezăm șervetul pe genunchi. 2 3
Notează pe caiet care dintre cele cinci imagini ți-a atras cel mai mult atenția. Prezintă motivul alegerii, în 20-30 de cuvinte.

Scrie care sunt mănăstirile din Bucovina ce fac parte din patrimoniul Unesco.

Numește oral patru orașe, menționate în textele din pagina anterioară.

Completează, pe caiet, enunțurile următoare, folosind informațiile din pagina de manual: a) România este o țară unică, datorită …. . b) Peștera Movile se află în apropiere de …. . c) Timișoara a fost primul oraș din Europa …. și prima localitate din România în care …. . d) Biserica din Densuș se află în județul …., în apropiere de orașul …. și de ruinele cetății …. . e) Cea mai înaltă statuie din Europa este considerată .... și se află în apropiere de .... . Aceasta are o înălțime de .... .

Alege, din pagina de manual, locul pe care ți-ar plăcea să-l vizitezi. Explică, în 30-40 de cuvinte, prin ce anume ți-a trezit interesul acest loc.

1 În ce fel de manual crezi că se regăsește această pagină? Răspunde oral.

2
3
4
5
6
IMPORTANT
Manualul este o lucrare în care se prezintă elementele fundamentale ale unei științe, arte sau îndeletniciri practice. Textul, care oferă informații, este însoțit de imagini sugestive, de grafice, de tabele sau scheme, care îl ajută pe cititor să înțeleagă conținutul.

Scrie o compunere, de 80-100 de cuvinte, cu titlul Țara mea de poveste, în care să folosești cinci grupuri de cuvinte din textul de mai sus și să inserezi un desen ilustrativ.

Privește imaginile din dreapta, extrase dintr-un manual de bune maniere pentru copii, și rezolvă cerințele: a) Transcrie regulile din primele două pagini. b) Notează pe caiet regula pe care o consideri potrivită pentru imaginea din a treia pagină:
€ Ajutăm la strângerea mesei.

€ Folosim corect tacâmurile.

€ Nu vorbim cu gura plină.

€ Spunem Te rog! și Mulțumesc!
€ Cerem, nu ne întindem peste masă.

7
8
EXERSEAZĂ!
9 Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte trei și realizați o pagină asemănătoare celei de la începutul lecției, în care să prezentați
trei obiective turistice din zona voastră. Puteți lucra pe o foaie din blocul de desen sau pe computer, iar apoi să printați materialul.

€ Folosiți texte scurte, informații exacte și imagini reprezentative (fotografii, desene).

€ Expuneți lucrarea voastră, alături de cele ale colegilor, într-o expoziție dedicată zonei în care trăiți, intitulată după modelul: Comorile Vrancei.

DOVEDEȘTE-ȚI CREATIVITATEA! PORTOFOLIU
Nu ne așezăm la masă având capul acoperit. 1
Ne așezăm șervetul pe genunchi. 2 3
Nu ne așezăm la masă având capul acoperit. 1
Ne așezăm șervetul pe genunchi. 2 3
....

196
Timpul Legendelor
6
O prietenie de legendă
Citește etapele proiectului, apoi realizează albumul, folosindu-te de sugestiile date.

Ce vei face? Vei realiza un album în care vei nota răspunsurile cerințelor de mai jos.

De ce vei face? Ca să descoperi că prietenia este o valoare umană, apreciată din cele mai vechi timpuri.

Cum vei face?
I. Citește capitolul Castor și Polux din Legendele Olimpului, volumul II, Eroii.

3 Completează următoarea fișă copiată pe o foaie A4 cu informațiile solicitate:
3 Realizează, pe o foaie separată, un arbore genealogic al celor doi frați utilizând informațiile consemnate în fișă. Poți utiliza modelul din unitatea 2 sau un alt model, preferat de tine.

3 Scrie, pe baza fișei completate, un articol de dicționar intitulat Castor și Polux. Lipește / inserează o ilustrație care să îi reprezinte pe cei doi eroi.

3 Alcătuiește o listă cu alte personaje din lecturile tale, care pot fi asemănate cu legendarii Castor și Polux. În dreptul fiecăruia notează titlul și autorul operelor literare. Scrie, într-un enunț, ce îi aseamănă cu eroii greci.

3 La o întâlnire a eroilor, Perseu îi invită pe Castor și pe Polux să povestească despre una dintre faptele lor. Scrie o compunere narativă, de minimum 80 de cuvinte, în care unul dintre cei doi frați povestește o întâmplare la care au participat.

€ Cetatea natală a celor doi frați: ….

Castor
Părinții: ….

Sora: ….

Se pricepe la : ….

Polux
Părinții: ….

Sora: ….

Se pricepe la : ….

€ Vârsta la care s-au implicat pentru prima dată în restabilirea dreptății: ….

€ Patru fapte de vitejie ale celor doi frați: ….

€ Valorile umane pe care le simbolizează cei doi eroi greci: ….

€ Dreptul pe care l-au primit în Olimp: ….

€ Modul în care grecii le-au onorat memoria: ….

II. Pentru realizarea albumului:
Numerotează paginile; Creează coperta: scrie titlul și numele autorilor.

Cum vei şti dacă ai reuşit?
Analizează albumul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Pe copertă sunt scrise titlul și autorul.

Sunt prezente răspunsurile la sarcinile de lucru.

Răspunsurile sunt corespunzătoare cerințelor.

Textul creat de tine respectă structura compunerii narative.

Sunt respectate regulile de scriere și de exprimare corectă în limba română.

• Prezintă albumul colegilor. • Întreabă-i ce le-a plăcut, de ce le-a plăcut și ce îți recomandă.

197

RECAPITULARE • Lectură
6
I. TEXTUL LITERAR
Cu optzeci și șapte de ani în urmă, familia Tuck venise de departe, dinspre răsărit, căutând un loc în care să se stabilească. În vremurile acelea, păduricea nu era atât de mică, ci era un codru în toată puterea cuvântului, așa cum îi povestise lui Winnie și bunica ei: o pădure enormă care se întindea până hăt departe. Soții Tuck se gândeau să-și construiască o fermă la marginea pădurii. Dar părea că pădurea nu se mai sfârșește. Când au ajuns cam pe unde se afla păduricea de-acum și au ieșit de pe potecă în căutarea unui loc în care să poposească, au dat peste un izvor.

— Era un loc foarte frumos, spuse Jesse oftând. Luminișul însorit, copacul cu rădăcinile acelea cioturoase.

Am oprit și am băut cu toții apă din izvor, chiar și calul nostru.

— Nu, spuse Mae, n-am băut toți. Pisica n-a băut. Este un detaliu important.

— Da, zise și Miles, să nu uităm amănuntul acesta. Am băut cu toții, mai puțin pisica.

— Oricum, continuă Jesse, apa avea un gust oarecum ciudat. Am poposit acolo peste noapte. Tata a scrijelit un T mare pe trunchiul copacului, ca să marcheze locul. Apoi am pornit mai departe.

După ce-au parcurs încă multe mile înspre apus, ieșind în sfârșit din pădure, au ajuns la o vale în care nu locuiau prea mulți oameni și-acolo și-au ridicat ferma.

Cel mai mult însă îi îngrijora trecerea timpului. Lucrau la fermă, își făcuseră un rost în locul acela, aveau prieteni. Însă după zece ani, apoi după douăzeci, fuseseră nevoiți să recunoască faptul că ceva era în neregulă.

Niciunul dintre ei nu îmbătrânea.

— Eu trecusem deja de patruzeci de ani, spuse Miles cu tristețe. Mă însurasem și aveam doi copii. Dar după înfățișare nu mi-ai fi dat mai mult de douăzeci și doi de ani.

Apoi și-au amintit că băuseră cu toții apă din izvorul acela. Și ei, și calul. Numai pisica lor nu băuse. Și într-adevăr, pisica trăise fericită la fermă multă vreme, dar trecuseră deja vreo câteva zeci de ani de când murise. Așa și-au dat seama în sfârșit că motivul pentru care ei nu se schimbaseră deloc era apa izvorului.

(Natalie Babbitt, Tuck pentru totdeauna)
Transcrie din următoarele enunțuri structurile referitoare la timp și la spațiu, grupându-le pe două coloane:
€ Cu optzeci și șapte de ani în urmă, familia Tuck venise de departe, dinspre răsărit, căutând un loc în care să se stabilească.

€ În vremurile acelea, păduricea nu era atât de mică, ci era un codru în toată puterea cuvântului.

€ Soții Tuck se gândeau să-și construiască o fermă la marginea pădurii.

€ Când au ajuns cam pe unde se afla păduricea de-acum și au ieșit de pe potecă în căutarea unui loc în care să poposească, au dat peste un izvor.

€ Am poposit acolo peste noapte.

€ După ce-au parcurs încă multe mile înspre apus, ieșind în sfârșit din pădure, au ajuns la o vale în care nu locuiau prea mulți oameni și-acolo și-au ridicat ferma.

€ Însă după zece ani, apoi după douăzeci, fuseseră nevoiți să recunoască faptul că ceva era în neregulă.

€ Și într-adevăr, pisica trăise fericită la fermă multă vreme, dar trecuseră deja vreo câteva zeci de ani de când murise.

1
198
Timpul Legendelor
6
Justifică, în 10-20 de cuvinte, dacă reperele spațio-temporale identificate la exercițiul anterior sunt reale sau imaginare.

Lucrați în pereche!
€ Fiecare dintre voi va formula patru idei secundare pe baza fragmentului, în care va include câte un reper temporal.

€ Notați ideile pe o foaie, în altă ordine decât cea din text.

€ Faceți schimb de foi și scrieți în caiet ideile formulate de coleg, în ordinea corespunzătoare întâmplărilor relatate în text.

Lucrați în echipă!
€ Organizați-vă câte patru și creați o pagină de manual despre un arbore ales de voi, care s-ar putea găsi într-un manual de biologie.

€ Pentru a descrie mediul în care crește, folosiți drept sursă de inspirație următoarele secvențe din text: era un codru în toată puterea cuvântului, o pădure enormă care se întindea până hăt departe, luminișul însorit, copacul cu rădăcinile acelea cioturoase.

€ Notați informații exacte și adăugați desene, fotografii sau scheme cu părțile copacului, precum cea alăturată.

€ Expuneți pagina voastră de manual, alături de cele ale colegilor, într-o expoziție tematică.

Transcrie din text o secvență care să susțină faptul că membrii familiei Tuck sunt nemuritori.

Justifică, în 20-30 de cuvinte, de ce crezi că oamenii ar dori / nu ar dori să devină nemuritori.

Scrie o compunere narativă, de minimum 80 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare reală sau imaginară care se petrece în pădure.

Stabileşte oral subiectul şi predicatul primei propoziţii din text.

Menţionează, în caiet, modul şi timpul primului verb prin care se exprimă predicatul verbal.

Scrie funcţia sintactică a substantivului (de) ani, de la începutul textului. Ce cuvânt determină acesta?
Selectează și apoi notează în caiet, din prima replică a lui Jesse:
€ un atribut exprimat prin adjectiv la gradul superlativ absolut;
€ un subiect exprimat prin substantiv propriu;
€ un predicat verbal exprimat prin verb la modul indicativ, timp perfect compus.

Răspunde oral dacă numeralul din propoziția aveam doi copii are funcţia sintactică de... a) subiect. b) atribut.

Transformă, pe caiet, enunţul Eu trecusem deja de patruzeci de ani., astfel încât subiectul să fie exprimat prin pronume personal la persoana I, numărul plural.

Adaugă, în scris, substantivului înfăţişare din enunţul Dar după înfățișare nu mi-ai fi dat mai mult de douăzeci și doi de ani. un atribut exprimat prin adjectiv.

Completează, în caiet, răspunsurile referitoare la ultimul enunţ al textului: Așa și-au dat seama în sfârșit că motivul pentru care ei nu se schimbaseră deloc era apa izvorului.

3 Cuvântul ei este subiect exprimat prin …. .

3 Nu se schimbaseră este .... exprimat prin ...., modul ...., timpul …. şi are formă …. .

3 Cuvântul izvorului este .... exprimat prin …. .

Proiect tematic - O prietenie de legendă • Lectură
6
II. TEXTUL NONLITERAR
Vara aceasta, pe 22 iunie, va fi lansat în România filmul Tuck Everlasting – Bărbatul în costum galben.

La premiera de la București vor participa actrița din rolul principal, Alexis Bledel, și regizorul peliculei, Jay
Russell.

Filmul este o ecranizare a cărții prozatoarei Natalie Babbitt, Tuck pentru totdeauna. Spectatorii vor descoperi povestea unei fete, Winnie Foster, şi a unei familii cu totul neobișnuite pe care aceasta o întâlneşte.

Toţi membrii familiei Tuck au un secret: au băut din izvorul tinereţii şi acum sunt nemuritori. În final, Winnie va trebui să aleagă între a deveni nemuritoare, pentru a rămâne alături de prietenii săi, sau să urmeze firul vieţii sale de muritoare.

Mesajul filmului este că nu ar trebui să te temi de moarte, ci de o viaţă netrăită.

(adaptare după cinemagia.ro)
Numește oral filmul despre care este vorba în text și numele autoarei cărții din care a fost inspirat.

Transcrie, din primul paragraf, două coordonate spațiale și două temporale.

Justifică în 10-20 de cuvinte, dacă reperele spațio-temporale identificate la exercițiul anterior sunt exacte sau nedeterminate.

Lucrați în pereche!
Răspundeți în scris la următoarele întrebări despre Tuck Everlasting – Bărbatul în costum galben: a) Cum se numește eroina filmului? b) Cum se numește familia întâlnită de aceasta? c) Care este secretul acestei familii? d) Ce alegere trebuie să facă Winnie?
Transcrie enunțul ce redă mesajul filmului. a) După ce ai parcurs fragmentul din Tuck pentru totdeauna de la partea I și ai descoperit, în partea a
II-a, că textul a fost ecranizat, explică oral dacă ai prefera să citești cartea sau să vezi filmul. b) Adresează-te colegilor care au răspuns oral cerinței anterioare, utilizând formule prin care te asiguri că ai înțeles explicația, precum și formule prin care îți dovedești empatia.

Notează, în caiet, funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunțul Spectatorii vor descoperi povestea unei fete...

Scrie două enunțuri în care cuvântul povestea să fie subiect, respectiv atribut.

Transcrie, din text, un substantiv propriu cu funcție sintactică de subiect.

Identifică oral predicatele din enunțul În final, Winnie va trebui să aleagă între a deveni nemuritoare, pentru a rămâne alături de prietenii săi, sau să urmeze firul vieţii sale de muritoare.

Transformă, în scris, propoziția dezvoltată La premiera de la București vor participa actrița din rolul principal, Alexis Bledel și regizorul peliculei, Jay Russell. în propoziție simplă.

Lucrați în pereche!
€ Scrie un comentariu la articolul extras de pe cinemagia.ro, în care îți exprimi intenția de a participa la premiera filmului de la București.

€ Schimbă caietul cu cel al colegului și corectează eventualele greșeli.

Recapitulare
200
Timpul Legendelor
6
— Ei bine, dragile mele, a fost odată ca niciodată, undeva, între pământ și cer, un loc ascuns numit Ținutul Sariilor. Cum niciun ochi omenesc nu reușise vreodată să-l vadă, acesta nu era trecut nici măcar pe cele mai noi hărți aeriene. Când lumina zilei îl învelea, părea la fel de transparent ca aerul. Păsările nu încercau să
treacă prin el, iar dragonii, până să plece în altă parte, nu se încumetaseră să zboare așa sus…
— Da? Se mirară într-un glas cele trei sarii copii.

— Nimeni nu știa că de aici, de deasupra celor văzute, sariile împrăștie peste oameni și lume toate culorile.

De la Blumina se răsfiră sclipirea cerului și a oceanelor, de la Zafira, verdele plantelor și-al pietrelor de sub pământ, iar de la Stacaja, roșeața apusului. Și de la noi, celelalte, nenumăratele nuanțe care ne bucură viața…
(Ioana Nicolaie, Ferbonia)
Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:
Identifică, în prima replică, două repere spațiale și două temporale.

Scrie o compunere narativă, de minimum 100 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare imaginară cu zâne ale aerului / ale pădurii / ale apelor. În compunerea ta, trebuie:
€ să precizezi locul, timpul și participanții / personajele acțiunii; 6 p.

€ să prezinți evenimentele în succesiunea lor cronologică; 8 p.

€ să respecți structura compunerii narative; 3 p.

€ să ai un conținut adecvat cerinței; 5 p.

€ să ai o exprimare corectă din punct de vedere gramatical; 3 p.

€ să respecți normele de ortografie și de punctuație; 3 p.

€ să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte. 2 p.

Identifică subiectul şi predicatul din propoziţia: Când lumina zilei îl învelea […].

Alege varianta corectă, pentru a completa enunțul:
Coordonatele spațio-temporale sunt .... (reale / imaginare) și .... ( exacte / nedeterminate).

Transformă propoziţia […] sariile împrăștie peste oameni și lume toate culorile, astfel încât subiectul să fie exprimat prin pronume personal.

Rescrie propoziţia Păsările nu încercau […], trecând la numărul singular substantivul prin care este exprimat subiectul şi verbul prin care este exprimat predicatul verbal.

Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat în enunţul.
Se mirară într-un glas cele trei sarii copii.

În propoziţia De la Blumina se răsfiră sclipirea cerului și a oceanelor, există... a) două atribute.  b) trei atribute.  c) un atribut.

Formulează două idei principale pe baza textului, respectând ordinea temporală.

Selectează, din primul alineat al textului, un atribut exprimat prin adjectiv.

Povestea începe
202
Limba şi literatura română 7
Recapitulare finală. Textul literar narativ
Cronicile din Narnia. Nepotul magicianului de. #. C S Lewis. #.
Unchiul Andrew și biroul lui dispărură cât ai bate din palme.

Apoi, preţ de o clipă, totul deveni neclar. Digory se trezi învăluit de o lumină verde, blândă, pornită de deasupra lui, pe când dedesubt era beznă. Digory nu părea să stea pe ceva. Şi nu părea să-l atingă nimic. „Cred că sunt în apă”, îşi zise el. „Sau sub”. Asta-l înspăimântă pentru o clipă, dar simţi imediat că ţâşnea în sus.

Apoi, capul îi ajunse la suprafață, iar el se trezi chinuindu-se să ajungă la mal, pe iarba moale de la marginea unui ochi de apă.

Când se ridică în picioare, observă că nici nu avea hainele ude, nici nu gâfâia, ca atunci când ai stat mult sub apă. Avea hainele uscate, uscate. Se afla pe marginea unui mic ochi de apă – nu mai lung de trei metri, de la un cap la altul – dintr-o pădure. Copacii erau unul lângă altul şi atât de stufoși, încât Digory nu vedea niciun petic de cer. Lumina era verde toată și venea dintre frunze, dar mai mult ca sigur deasupra lor era un soare foarte puternic, fiindcă lumina asta verde era strălucitoare și caldă. Era cea mai liniștită pădure cu putință. Nu tu păsări, nu tu insecte, nu tu animale și nu tu vânt. Aproape că auzeai cum creşteau copacii.

Ochiul de apă din care ieșise nu era singurul. Mai erau alte zeci, cât vedeai cu ochii, la câţiva metri unul de altul. Aproape că simțeai cum sorbeau copacii apa prin rădăcini. Pădurea aceasta era foarte vie. Când încerca s-o descrie, mai târziu, Digory spunea întotdeauna că era un loc plin. Plin ca o tartă cu prune.[…]
După ce se uită la pădure o bună bucată de vreme, Digory observă, la câțiva metri de el, o fată culcată pe spate lângă trunchiul unui copac. Avea ochii întredeschiși, ca și cum s-ar fi aflat între somn și trezie. Se uită la ea îndelung, fără să zică nimic. În cele din urmă, fata deschise ochii, îl privi cu atenţie și la început nu spuse nici ea nimic. Apoi rosti, cu o voce visătoare și mulțumită:
— Cred că te-am mai văzut.

— Şi eu la fel, spuse Digory. Ești de mult aici?
— A, dintotdeauna, zise fata. Sau cel puțin – nu știu exact – de foarte multă vreme.

— La fel și eu.

— Nu, nici vorbă, spuse ea. Tocmai te-am văzut ieșind din ochiul ăla de apă.

— Mda, cred că așa e, răspunse Digory cu un aer nedumerit. Am uitat.

Pe urmă tăcură amândoi o bună bucată de vreme.

— Auzi, zise fata după aceea, mă-ntreb dacă ne-am mai întâlnit cu adevărat și-n alte dăți. Mi-a trecut prin minte un gând – un fel de imagine pe care-am avut-o în cap – cu un băiat și o fată așa ca noi, care trăiau într-un loc cu totul altfel decât ăsta și care făceau una şi alta.

Poate că n-a fost decât un vis.

POVESTEA CONTINUĂ...

203
— Cred c-am avut şi eu același vis, spuse Digory. Cu un băiat și o fată care locuiau ușă-n ușă și mergeau de-a bușilea pe nişte grinzi. Mi-amintesc că fata era murdară pe față.

— Nu cumva le-ncurci? În visul meu, băiatul era murdar pe față.

— Nu-mi amintesc fața băiatului, spuse Digory, după care exclamă:
Hopa! Ce-i ăla?
— Ha! Un porcușor de Guineea, zise fata.

Porcușorul – destul de gras, altminteri – căuta ceva prin iarbă. Însă în jurul pântecelui i se legase o panglică de care fusese prins un inel de un galben aprins.

— Uite! Uite! strigă Digory. Inelul! Și fii atentă, ai și tu unul pe deget. La fel ca mine.

De data asta, fata se ridică, arătându-se în sfârșit curioasă. Se uitară intens unul la celălalt, încercând să-și amintească. Apoi, în același timp, ea strigă „domnul Ketterley”, iar el „unchiul Andrew”, își amintiră cine erau și începură să retrăiască întreaga poveste.

După o discuție însufleţită de câteva minute, lămuriră lucrurile. Digory îi arătă cât de îngrozitor fusese unchiul Andrew.

— Și-acum ce facem? întrebă Polly. Îl luăm pe porcușor și plecăm acasă?
— Nu-i nicio grabă, zise Digory şi căscă de-i trosniră fălcile.

— Ba eu cred că e, zise Polly. E prea multă liniște-n locul ăsta. E... ca într-un vis. Suntem aproape adormiți.

Dac-o să cădem pradă somnului, o să ne-ntindem şi-o să moțăim aşa pentru totdeauna.

— E foarte plăcut aici, spuse Digory.

— Da, este, răspunse Polly. Dar trebuie să ne-ntoarcem. Se ridică și se îndreptă cu grijă spre porcușorul de Guineea. Dar apoi se răzgândi.

— Am putea să-l lăsăm pe porcușor, spuse ea. E foarte fericit aici, iar unchiul tău sigur o să-i facă rău dacă-l luăm cu noi acasă.

— De-asta sunt sigur, zise Digory. Uită-te cum ne-a tratat pe noi. Apropo, noi cum ajungem acasă?
— Ne-ntoarcem în apă, cred.

Merseră și se așezară amândoi pe iarbă, privind în jos spre apa lină. Reflectarea crengilor stufoase și verzi o făcea să pară foarte adâncă.

— N-avem costume de baie, spuse Polly.

— Nici nu ne trebuie, zise Digory. Intrăm în apă cu hainele pe noi. Nu-ți amintești că nu ne-am udat deloc când am ieşit la suprafaţă?
— Știi să-noți?
— Un pic. Tu?
— Hm, nu cine ştie ce.

— Nici nu cred c-o să trebuiască să-notăm, spuse Digory. Doar ne ducem în jos, nu?
Niciunuia nu-i venea să sară în ochiul de apă, dar n-o recunoşteau. Se luară de mână și numărară:
— Un’, doi, trei, și!
Se auzi un pleoscăit, iar copiii închiseră ochii. Dar când îi deschiseră la loc, erau încă în picioare, cu apa abia până la glezne, ținându-se de mână în pădurea verde. Apa nu părea să fie mai adâncă de câțiva centimetri.

Ţopăiră înapoi pe mal.

— De ce n-a mers? întrebă Polly speriată, dar nu într-atât cât ai putea să te-aştepţi, fiindcă într-o pădure ca aceea nu puteai să te temi de-adevăratelea – era un loc mult prea liniștit.

— Gata, știu, zise Digory. Sigur că nu merge. Încă purtăm inelele galbene. Cu astea se ajunge aici. Pentru întors acasă e nevoie de alea verzi. Trebuie să le schimbăm. Ai vreun buzunar? Bun. Pune inelul galben în buzunarul stâng. Eu am două verzi. Uite, ăsta-i pentru tine.[...]
Își puseră inelele verzi, se luară de mână și strigară din nou:
Recapitulare finală. Textul literar narativ
204
Limba şi literatura română 7
— Un’, doi, trei, și!
De data asta reușiră. E foarte greu să vă spun ce-au simțit, pentru că totul s-a întâmplat rapid. La început au apărut niște lumini puternice pe un fundal negru; Digory spune mereu că erau stele și chiar se jură că a văzut planeta Jupiter de aproape – atât de aproape, că i se zărea și luna.

Dar aproape în același timp apărură șiruri întregi de acoperișuri și hornuri, iar copiii văzură Catedrala Saint
Paul. Erau la Londra. Însă treceau cu privirea prin pereții tuturor caselor. Apoi îl zăriră, foarte vag și întunecat, pe unchiul Andrew, a cărui imagine devenea din ce în ce mai clară și mai bine conturată. Dar înainte să se întrupeze cu adevărat, Polly strigă „Schimbă!”, copiii își puseră celelalte inele, lumea noastră se îndepărtă ca un vis, iar lumina verde de deasupra lor deveni tot mai puternică, până când cei doi ajunseră la suprafața apei și ieşiră anevoie la mal. În jurul lor nu se afla decât pădurea – verde, strălucitoare și liniștită ca întotdeauna. Toată povestea durase mai puțin de un minut.

Alege, din următoarea listă, cel puțin o temă prezentă în Cronicile din Narnia: familia, timpul, natura, prietenia, istoria, copilăria, eroismul. Transcrie câte două cuvinte-cheie pentru fiecare temă selectată.

Completează următoarele enunțuri cu informațiile din text: a) Digory ajunge în pădure prin .... . b) Totul este învăluit într-o lumină de culoarea .... . c) Digory observă, la câțiva metri de el .... . d) În fața celor doi apare un .... . e) Animalul are legată în jurul pântecului .... de care se afla prins .... . f) Copiii hotărăsc să sară în ...., dar nu reușesc să se întoarcă în lumea lor, deoarece poartă .... . g) După ce își pun inelele verzi, ajung în .... . h) În cele din urmă, se reîntorc în .... .

Scrie care sunt personajele ce participă la acțiunea prezentată în fragmentul de mai sus.

Notează, din text, două repere spațiale și două temporale.

Transcrie trei enunțuri în care este descrisă pădurea.

Lucrați în pereche! Alcătuiți planul dezvoltat de idei al textului.

Lucrați în pereche! Continuați dialogul dintre Polly și Digory cu 5-10 replici, în care fiecare dintre cele două personaje, întoarse în pădure, își exprimă una dintre următoarele emoții:
€ încântarea de a se regăsi în același loc;
€ entuziasmul în urma călătoriei fantastice pe care a întreprins-o;
€ dezamăgirea de a nu fi găsit drumul spre casă;
€ îngrijorarea în legătură cu dispariția porcușorului de Guineea.

Prezintă acțiunea din fragmentul de mai sus, în 100-150 de cuvinte, respectând ordinea evenimentelor.

Notează pe caiet câte două trăsături ale fiecărui personaj, transcriind câte o secvență ilustrativă din fragmentul citat.

Scrie textul unui SMS pe care l-ai trimite unui prieten, dacă ai fi unul dintre cei doi copii şi nu ai şti drumul spre casă.

Scrie o compunere narativă, de 100-120 de cuvinte, în care să îți imaginezi ce se întâmplă după ce Polly și
Digory se reîntorc în pădure. La acțiune va participa și un alt personaj, imaginat de tine.

POVESTEA CONTINUĂ...

205

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte cinci elevi: chiar voi veți deveni PERSONAJE DE POVESTE!
€ Meșteriți din carton patru inele colorate diferit. Fiecare inel va avea o putere magică, aleasă de comun acord, și va fi purtat de către unul dintre voi.

€ Creați împreună o poveste, în care patru personaje – care vor purta chiar numele voastre – să fie puse într-o situație neobișnuită, pe care o vor rezolva cu ajutorul inelelor magice.

€ Pe baza acestui text narativ, realizați o bandă desenată, care să cuprindă 6-8 imagini.

€ Prezentați-le colegilor rezultatul lucrului în echipă.

Selectează, în caiet, din ultimele trei enunţuri ale textului de mai sus: a) un substantiv propriu; b) un substantiv articulat hotărât; c) un verb la modul imperativ; d) un verb la modul indicativ, timpul imperfect; e) un verb la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect;
Transcrie varianta pe care o consideri corectă:
În fragmentul apărură șiruri întregi de acoperișuri și hornuri, cuvintele au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a) predicat verbal, subiect simplu, atribut, atribut, atribut; b) predicat verbal, atribut, atribut, subiect multiplu; c) predicat verbal, atribut, atribut, atribut, subiect simplu.

Selectează oral, din text, un cuvânt care se pronunţă diferit faţă de cum se scrie.

Explică, în caiet, rolul semnelor de punctuaţie şi de ortografie din replica lui Polly: — Știi să-noți?
Notează câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: închiseră, liniștit, rapid, puternice.

Transcrie, din primul enunţ, un cuvânt în care sunetul i să fie vocală, unul în care i să fie doar literă ajutătoare
şi unul în care sunetul i să fie semivocală.

Precizează, în scris, modul şi timpul verbelor subliniate în următorul enunţ: Când se ridică în picioare, observă că nici nu avea hainele ude, nici nu gâfâia, ca atunci când ai stat mult sub apă.

Alcătuieşte oral două enunţuri, în care primele două verbe de la exerciţiul anterior să fie la modul indicativ,
timpul prezent.

Scrie valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în următorul fragment: La început au apărut niște lumini puternice pe un fundal negru.

Explică, în scris, ortografia cuvintelor subliniate în următorul fragment: […] iar copiii închiseră ochii.

19 f) un articol nehotărât; g) o prepoziţie; h) un numeral cardinal; i) un pronume personal; j) un adjectiv la gradul de comparaţie pozitiv.

Recapitulare finală. Textul literar narativ
206
Limba şi literatura română 7
Recapitulare finală. Textul literar descriptiv
Vară de Otilia Cazimir
E cald. Grădina-n jurul meu
Se-ntinde leneşă la soare.

Frunzişul prăfuit şi greu
Îşi culcă umbra călătoare.

Pe-al ierburilor câmp plăpând,
Râzând cu capul dat pe spate,
Un mac îşi scutură pe rând
Petalele însângerate.

Claude Monet, Câmp cu maci
Citește poezia și privește cu atenție tabloul reprodus mai sus, realizat de pictorul francez Claude Monet.

Identifică în imagine trei elemente ale naturii care apar menționate și în text și prezintă-le oral.

Completează citatele următoare cu câte o comparație creată de tine:
€ Grădina-n jurul meu se-ntinde …. .

€ Frunzişul prăfuit şi greu .... .

€ În sălcii, vrăbiile tac…. .

€ Trifoiul adormit .... .

€ Flori uşoare şi rotunde .... .

Numește două culori prezente în tabloul Câmp cu maci, sugerate și în versurile Otiliei Cazimir.

Transcrie trei personificări din trei strofe diferite.

Transcrie din text un vers care exprimă o emoție, pe care o vei numi.

Găsește, în a doua coloană, cuvântul potrivit pentru emoția pe care ți-o provoacă fiecare dintre următoarele imagini:

În sălcii, vrăbiile tac.

Doar cucul cel bătrân aruncă,
Ne-ndemânatic şi buimac,
Chemarea-i scurtă peste luncă.

Şi din trifoiul adormit,
Cu flori uşoare şi rotunde,
Acelaşi dulce ţârâit
De greieri tineri îi răspunde. grădina care se-ntinde leneşă la soare un mac râzând cu capul dat pe spate
trifoiul adormit, cu flori uşoare şi rotunde un dulce ţârâit de greieri tineri melancolie
Scrie pe caiet perechile formate. fericire încântare dor plictiseală mâhnire
POVESTEA CONTINUĂ...

207

Identifică, în text, trei termeni din câmpul lexical (semantic) al plantelor.

Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvântului dulce.

Notează, în caiet, un antonim al cuvântului râzând.

Precizează câte litere şi câte sunete conţine cuvântul chemarea.

Explică rolul cratimei în structura se-ntinde.

Transcrie, din text, verbele care exprimă acţiuni omeneşti atribuite plantelor.

Rescrie substantivele care denumesc elementele grădinii.

Selectează, din text, adjectivele corespunzătoare substantivelor rescrise la exerciţiul 7.

Identifică, în poezie, un articol nehotărât, un articol demonstrativ şi o prepoziţie.

Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul vers: Doar cucul cel bătrân aruncă.

Memorează poezia și scrie-o după autodictare.

Lucrați în pereche! a) Primul elev: Adresează-te colegului / colegei de bancă pentru:
€ a-l / a o întreba despre ce i-a plăcut în poezia Vara de Otilia Cazimir;
€ a-l / a o invita să priviți împreună, într-un album de artă, picturi de Claude Monet;
€ a-i face un compliment pentru modul în care a recitat poezia Vara;
€ a-i aduce un reproș pentru că a făcut multe greșeli la autodictare. b) Al doilea elev: Răspunde colegului / colegei tale utilizând formule ale acceptării / refuzului, acolo unde este cazul.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte cinci elevi și propuneți o activitate prin care să promovați arta în școala voastră.

Exemple: o expoziție de pictură / de fotografie / de afișe / de benzi desenate, un concurs de poezie, un atelier de creație.

€ Prezentați această activitate în 50-80 de cuvinte.

€ Realizați un afiș reprezentativ, în care să îmbinați textul și imaginile.

Nu uitați să folosiți cuvinte-cheie, care să ajute la transmiterea mesajului, să menționați data și locul desfășurării evenimentului!
€ Prezentați colegilor activitatea și afișul. Alegeți cel mai bun proiect și puneți-l în practică în prima săptămână de școală din clasa a VI-a.

Recitește poezia Vara de Otilia Cazimir și, pornind de la imaginea creată, scrie o compunere în care să descrii o după-amiază de vară. În compunerea ta, trebuie:
€ să folosești patru structuri / expresii selectate din poezie, pe care le vei sublinia cu o linie;
€ să incluzi o comparație și o personificare create de tine, pe care le vei sublinia cu două linii;
€ să exprimi emoțiile pe care ți le trezește natura în acel moment;
€ să respecți structura specifică unei compuneri;
€ să te încadrezi în minimum 100 de cuvinte;
€ să dai un titlu expresiv textului creat de tine.

Recapitulare finală. Textul literar descriptiv
208
Limba şi literatura română 7
Recapitulare finală. Textul nonliterar
Pădurea fermecată a Lăpușatei
Nimeni nu ştie cum a apărut, nu se observă izvoare care să alimenteze lacul și pare să nu aibă legături de acest fel în apropiere. Balta lui Dragu este situată în zona comunei Roșiile din județul Vâlcea.

Comuna este localizată pe Valea Sasa, la distanță de circa 80 km de Craiova și 70 km față de Râmnicu
Vâlcea. Pe drumul care taie creasta dealului dintre
Lăpuşata şi Roşiile, la un moment dat, se intră în pădure. O pădure care acoperă al șaptelea deal
şi al șaptelea sat din frumoasa comună Tetoiu, din
Vâlcea, singura din judeţ care are cele șapte sate dispuse pe șapte dealuri.

Al șaptelea sat poartă cu sine un mister, conform multor legende locale ce s-au perindat1 din generație în generație. Dacă treci în viteză, nu prea ai cum să îl vezi. Însă, mergând mai încet, la un moment dat, pe marginea drumului, se face un mic intrând. De aici, dacă mai mergi puțin până la marginea pădurii se poate zări.

La aproximativ 50 de metri în jos, printre siluetele dezvelite ale fagilor de început de martie, se vede… lacul fără fund. O întindere de culoare verde de apă, care leagă parcă toată pădurea la un loc. O întindere de apă limpede, cristalină, ce stă ascunsă în pădure să fie descoperită parcă, doar de călătorii curioși și aventuroși.

Pădurea Lăpuşatei este, după legendele locale, o pădure fermecată, aşezată pe unul dintre cele mai înalte dealuri din zona localităţii, iar prin traversarea acesteia se ajunge la Roşiile, o altă comună de legendă.

Se ştie că pădurea din Lăpuşata era plină de haiduci2
, dintre care cel mai cunoscut a fost haiducul Dragu, despre care se spune că ar fi ascuns comori în jurul lacului, multe pungi cu galbeni de aur. Legenda spune că acesta a dispărut într-o noapte și că nimeni nu a mai auzit de el. De atunci, balta poartă numele Balta lui
Dragu sau Balta Dragului, cunoscută și drept lacul fără fund.

(adaptare după www.cetateabaniei.ro)
1perinda, perínd, vb. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). 2haidúc, haiduci, s. m. (în trecut) Om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea casa și trăia în păduri, singur sau întovărășit de alții, jefuia pe bogați și ajuta pe săraci.

Identifică în text cinci termeni / structuri ce exprimă repere spațiale.

Notează în coloana corespunzătoare cuvintele din fragment ce aparțin fiecărui câmp lexical indicat:
1
2
Pădure Apă Localități
Completează enunțurile următoare cu informații din text: a) Balta lui Dragu este situată în județul .... . b) Pădurea Lăpușatei se întinde peste .... . c) Comuna Tetoiu este deosebită, deoarece .... . d) Al șaptelea sat ascunde un mare mister .... . e) Cel mai cunoscut haiduc din pădurea fermecată a fost ...., despre care se spune că .... .

3
POVESTEA CONTINUĂ...

209

Răspunde, în scris, la următoarele întrebări: a) De ce se menționează în text că nimeni nu ştie cum a apărut Balta lui Dragu? b) Care este sensul afirmației Pădurea Lăpuşatei este […] o pădure fermecată? c) De ce crezi că în ultimul paragraf structura lacul fără fund este scrisă înclinat?
Lucrați în echipă! Grupați-vă câte patru elevi. a) Imaginați-vă că sunteți doi turiști care se întâlnesc cu doi săteni din comuna Roșiile, județul Vâlcea. b) Realizați oral un dialog, de 5-10 replici, în care turiștii cer informații sătenilor referitoare la drumul pe care
trebuie să îl parcurgă din comuna Roșiile până la Balta lui Dragu. c) Veți avea în vedere:
€ să utilizați cel puțin două acte de limbaj.

€ să adresați cel puțin două întrebări de clarificare.

€ să reformulați o explicație dată de un sătean.

Lucrați în echipă!
€ Grupați-vă câte trei și creați o pagină de manual, în care să prezentați Pădurea fermecată a Lăpușatei.

Puteți lucra pe o foaie din blocul de desen sau pe calculator, apoi să imprimați pagina creată.

€ Redați, pe scurt, informațiile preluate din textul de mai sus.

€ Ilustrați materialul cu un desen realizat de voi.

€ Prezentați lucrarea, alături de cele ale colegilor, într-o expoziție tematică.

€ Faceți „turul expoziției”: membrii echipelor „vizitează”, compară și examinează toate lucrările, adresează întrebări de clarificare și fac observații.

Lucrați în pereche!
€ Formulați, fiecare, câte patru idei principale și notați-le în altă ordine față de cea din text.

€ Faceți schimb de caiete și transcrieți în ordinea corectă ideile formulate de coleg.

Transcrie două enunțuri în care este descris lacul fără fund.

Selectează, din text, un numeral cardinal şi un numeral ordinal.

Explică rolul numeralelor din al doilea paragraf al textului.

Identifică, în ultimul paragraf, un adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate.

Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat, menţionând şi partea de vorbire prin care se exprimă: lacul fără fund.

Transcrie, din ultimul paragraf, un verb la modul indicativ, timpul prezent, şi un verb la modul indicativ,
timpul perfect compus.

Scrie un enunţ în care verbul a ascunde să fie la modul imperativ, numărul singular, forma negativă.

Notează, în caiet, valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: călătorii curioși și aventuroși.

Formulează, în scris, un enunţ, în care structura călătorii curioşi să fie însoţită de un articol demonstrativ.

Alcătuieşte oral un enunţ, în care cuvântul curioşi să devină substantiv, prin adăugarea unui articol.

Scrie, în caiet, două enunţuri, în care substantivul pădurea să fie nearticulat, respectiv, articulat cu articol nehotărât.

Recapitulare finală. Textul nonliterar.
€ să respectați elementele paraverbale și nonverbale pe care vi le impun rolurile alese.

210
Limba şi literatura română 7
EVALUARE FINALĂ
Timp de lucru: 50 de minute
Vei primi 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul următor:
Scrie răspunsurile pentru cerințele de mai jos:
De aici înainte îi mergea bine micuței Momo, în orice caz așa era părerea ei.

Acum avea întotdeauna câte ceva de mâncare, uneori mai mult, alteori mai puțin, după cum se întâmpla și după cât se puteau lipsi oamenii. Avea un acoperiș deasupra capului, avea un pat și, când era frig, putea să-și aprindă un foc. Dar ceea ce era cel mai important: avea mulți prieteni buni.

S-ar putea crede că Momo a avut un mare noroc că a dat de oameni atât de cumsecade ― iar Momo însăși avea această părere. Foarte curând însă s-a dovedit că și oamenii au avut tot atât de mare noroc. Aveau nevoie de Momo și se mirau cum de au scos-o la capăt mai înainte fără ea. Cu cât trecea mai multă vreme de când fetița era la ei, cu atât mai necesară le devenea, atât de necesară încât se temeau ca nu cumva într-o bună zi să plece iar în lume. Astfel se întâmpla ca Momo să aibă foarte mulți musafiri. Aproape întotdeauna putea fi văzut câte cineva șezând lângă ea și vorbindu-i însuflețit. Cei ce aveau nevoie de ea și nu puteau veni,
trimiteau după ea pentru a o aduce la ei. Iar celor ce nu-și dăduseră încă seama că aveau nevoie de ea li se spunea de către ceilalți:
― Du-te la Momo!
Cuvintele acestea se transformaseră treptat într-o expresie uzuală la oamenii din împrejurimi. După cum se spune: „Toate cele bune!” sau „Să vă fie de bine!” sau „Cine știe!”, tot astfel se spunea în toate împrejurările posibile: „Du-te la Momo!”.

De ce oare? Poate că Momo era nemaipomenit de deșteaptă, încât era în stare să dea fiecăruia un sfat mintos? Găsea ea întotdeauna cuvintele potrivite dacă cineva avea nevoie de mângâiere? Avea putința să formuleze câte o judecată dreaptă și înțeleaptă?
Nu, la toate acestea Momo se pricepea tot atât de puțin ca oricare alt copil.

Poate că Momo se pricepea la ceva ce le dădea oamenilor o bună dispoziție? Știa de pildă să cânte cu un glas deosebit de frumos? Sau știa să cânte din vreun instrument? Sau ― având în vedere că locuia într-un soi de circ ― știa chiar să danseze sau să prezinte exerciții acrobatice?
Nu, nu era vorba despre așa ceva.

Poate că știa să facă farmece? Cunoștea vreo formulă magică prin care dispăreau toate grijile și necazurile?
Se pricepea să ghicească în palmă sau să prezică în vreun fel viitorul?
Nu, nimic din toate acestea.

Ceea ce știa să facă micuța Momo ca nimeni altul era: să asculte.

(Michael Ende, Momo – fragment)
A (30 de p.)
5 p.

5 p.

Menționează, într-un enunț, care dintre următoarele teme este redată în fragment:
timpul, iubirea, prietenia, istoria, copilăria, eroismul, familia. Explică-ți alegerea în minimum 20 de cuvinte.

Scrie numele personajului principal din textul citat.

1
2
POVESTEA CONTINUĂ...

211

–
7
B (30 de p.)
C (30 de p.)

Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: părerea, ei, avea, un (pat), cel (mai important), buni.

Scrie un sinonim şi un antonim pentru cuvântul noroc, din text.

Scrie o compunere narativă, de minimum 100 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei vizite la un prieten. În compunerea
ta, trebuie:
3 să precizezi locul, timpul și participanții / personajele acțiunii;
3 să prezinți evenimentele în succesiunea lor cronologică;
3 să respecți structura compunerii narative;
3 să ai un conținut adecvat cerinței;
3 să ai o exprimare corectă din punct de vedere gramatical;
3 să respecți normele de ortografie și de punctuație;
3 să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Selectează, din text, un enunţ interogativ.

Explică rolul semnului exclamării folosit la sfârşitul enunţului: Du-te la Momo!.

Alcătuieşte câmpul lexical pentru substantivul copil (trei termeni).

Precizează câte sunete şi câte litere au cuvintele: trecea, aproape, cineva.

Notează, în caiet, varianta corectă. Cuvintele subliniate în propoziţia Momo a avut un mare noroc. au, în ordine, funcţiile sintactice de: a) subiect multiplu, predicat verbal, atribut; b) atribut, subiect, predicat verbal; c) subiect simplu, predicat verbal, atribut.

Identifică în fragment un reper temporal și unul spațial.

Formulează ideea principală a celui de-al doilea paragraf.

Transcrie enunțul în care se explică motivul pentru care oamenii au nevoie de fetiță.

AUTOEVALUARE ELEV EVALUARE PROFESOR punctaj punctaj
3 Cum consideri ca te-ai descurcat la această evaluare: foarte bine, bine, suficient sau insuficient? Bifează căsuța corespunzătoare.

3 Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic. Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii.

Evaluare finală
212
Limba şi literatura română 7
BUN VENIT, VACANȚĂ!
Într-o poveste de Marin Sorescu
Fără veste, intraţi şi într-o poveste. Aşa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte. Luaţi-o pe poarta asta pe care scrie "A fost doar odată, ca niciodată”, care ne aşteaptă desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă voi sunteţi cei doisprezece pitici. De fapt, sunteţi paisprezece (dacă-o să observe, doi dintre voi spuneţi: „Suntem rezerve”). Şi mai spuneţi că sunteţi în căutarea Zânei Zânelor, furată de-un zmeu din greşeală, crezând că e cine ştie ce procopseală.

Atenţie! Aici la fiecare pas te poţi întâlni cu primejdia nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit. Unul, două, trei, patru... are capete şapte. Numai ca să le numeri, pierzi o zi şi-o noapte. Ca scamatorul suflă foc pe nări. […] Dar aşa, fuga a rămas ultima noastră salvare. Luaţi-o voi înainte, că mie mi-e că fug prea
tare. E pe urmele noastre, care de frică s-au făcut stele verzi şi albastre. Mirela, aruncă tu acum o gresie, să nu-şi facă balaurul cine ştie ce impresie. Să ştie şi el că noi l-am citit pe Ispirescu Petre şi ştim că apar munţi înalţi, numai dacă arunci în urmă cu nişte pietre. Priviţi-i acum, he, he, he! Munţii au răsărit şi-n vârful lor sunt oi care behăie. Ce mari sunt, bată-i vina! Eu nu i-aş sări nici cu prăjina. Dar balaurul – cu el te pui? Ar mai sări peste încă un munte, dar nu-i. Nu mai rămâne decât să azvârl eu pluşul de pantofi, nedespărţitul meu pluş, să se facă în urmă un mare gheţuş! Va aluneca pe el şi va cădea. Ha, ha, ha, dacă-o să-şi spargă măcar un cap
tot e ceva. Mi s-a părut, ori l-a trecut şi n-a căzut? E lângă noi, cum bine vedem. Opriţi-vă, n-are niciun rost să mai fugim când nu mai putem. Balaurul s-a oprit şi el, la un pas. De ce-o fi strâmbând din nas? Zice:
— Hei, voi sunteţi din povestea „Merele de aur”?
Răsuflăm uşuraţi.

— Bată-te să te bată de balaur! Povestea merelor de aur e pe aleea cealaltă, frăţioare. N-ai văzut tăbliţa indicatoare?
În concluzie, bine c-a fost o confuzie.

Şi uite-aşa mergi şi mergi... Zi de vară, zăpuşeală. Nici tu troleibuze, care alunecă pe aţe, nici tu bunici, să
te ia în braţe. Până când... ce sclipeşte acolo în depărtare? Un palat la care nu te poţi uita decât cu ochelari de soare. De altfel, în faţă se află şi trei stejari, în care sunt agăţaţi tot felul de ochelari. Puneţi-vă pe nas sticlele astea colorate – cred că nu-i vreuna lipsă – afumate ca pentru o mare eclipsă. Uite şi un copac ceva mai măricel. Vă dau voie să vă suiţi în el. Cât mai sus, care mai de care, poate vedeţi ce urmează-n continuare.

213

–
7
I. Gânduri despre clasa a cincea
II. Intrăm într-o poveste...

III. Planuri de vacanță
Mi se pare mie sau anul ăsta a trecut cam iute, pe negândite și, parcă, pe nevăzute? Ca să-ți exprimi impresiile completează, pe caietul tău curat și frumos, cele șapte enunțuri de mai jos:
€ Textul meu preferat din manual a fost …. .

€ Cel mai mult mi-a plăcut lecția despre …. .

€ Cea mai interesantă mi s-a părut activitatea cu …. .

€ Ora de limba română pe care mi-o amintesc cel mai bine a fost …. .

€ Nu prea mi-a plăcut lecția despre …. .

€ Cel mai bine am înțeles …. .

€ Aș vrea să aflu mai multe despre …. .

Trebuie să te mai întreb ceva: să te întâlnești cu un personaj din manual ți-ar plăcea? Imaginează-ți că eroul
tău preferat a prins viață și acum îl ai chiar în față. Prezintă oral dialogul cu el și nu te zgârci la replici defel.

Ți-ai făcut prietene și prieteni, bag seamă, la anul vor fi și mai mulți, nu ai teamă! Alege pe cineva, prin urmare, și fă-i o descriere, în continuare. (Te rog să ții minte: într-o compunere de 100-120 de cuvinte!).

Apoi citește-le colegilor ce ai scris, fără să fie vreun detaliu omis. Dar, pentru că tuturor le plac ghicitorile și glumele, să nu cumva să le spui și numele! Lasă-i pe ei să ghicească cine e colega sau colegul din clasă.

Școala se termină fără de veste și, încet, încet, intrăm într-o altă poveste... Tu ce crezi că vei descoperi dincolo de poarta pe care scrie "A fost odată, ca niciodată”: zâne, palate, zmei sau vreo comoară fermecată?
Sau poate zile liniștite la bunici, aventuri mai mari sau mai mici, călătorii către zări cu nesfârșite mări și munți ascunși sub stejari înalți și cărunți? Scrie, în patru-șase rânduri, ce visezi să faci în vacanța de vară, de dimineață și până în seară.

Și, pentru că vacanță fără citit nu se poate (așa scrie în manualele toate), notează câteva cărți într-o listă, care e bine să rămână deschisă, o lista cu ce ți-ai dori să citești. Până n-o termini nu cumva să te-oprești!
Și mai trebuie un detaliu discret, pentru ca planul tău să fie complet: adaugă un desen în creion sau cerneală ca să ai o listă cu adevărat specială!
Mai ții minte biletul secret, pe care te-am rugat să-l păstrezi în caiet? Citește-l, amintește-ți de prima lecție
(asta se numește „retrospecție”) și apoi scrie ce simți acum, când se-mprăștie-n aer al vacanței parfum.

Dar, înainte de a trece mai departe, am o micuță curiozitate: tu cum o să procedezi dacă-ți iese în cale vreun balaur din basm? Spune soluția, cu entuziasm!
Pe o pagină albă, desenează clasa ta și prezintă-le tuturor desenul, nu uita!

S-a terminat și ultima lectie de română din clasa a cincea, iată!
E drept că a fost ceva mai... zvăpăiată.

Atâtea aventuri te-așteaptă în prag.

Vacantă frumoasă, copil drag!
214 aflá, áflu, vb. (aici) (învechit) A întâlni. argílă, argile, s. f. Rocă alcătuită dintr-un amestec de silicați și din fragmente de cuarț, mică etc., întrebuințată în olărie, la lucrări de construcție, în sculptură etc.; lut. atlas, atlase, s.n. Colecție de imagini, hărți, grafice etc., folosită ca material documentar ilustrativ într-un domeniu științific.

atlaz, atlazuri, s. n. Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură față.

axión, axioane, s. n. Imn de slavă (în Biserica ortodoxă). babysitter, babysitteri, s. m. Persoană angajată să aibă grijă de un copil, în absența părinților.

bei, bei, s. m. Guvernator al unui oraș sau al unei provincii din fostul Imperiu Otoman. � Titlu dat de turci domnilor Țărilor
Române. biblioráft, bibliorafturi, s.n. Mapă de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenței, a actelor etc. blog (cuvânt provenit de la expresia englezească web log = jurnal pe Internet) este o publicație web (un text scris) care conține articole periodice sau și actualizate neîntrerupt, ce au de obicei un caracter personal.

cárte, cărți, s. f. (aici) (învechit și popular) Scrisoare. cimbrișór s. m. Plantă aromată, cu flori roșii-purpurii, rar albe, folosită în medicină ca infuzie.

cométă, comete, s. f. Corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos înconjurat de gaze și de pulberi, care, uneori, se prelungește sub forma unei cozi îndreptate în sens opus Soarelui, din cauza presiunii luminii acestuia; stea cu coadă. compătimi, compătimesc, vb. A avea sau a manifesta părere de rău față de suferințele cuiva. comunitáte, comunități, s. f Grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune; totalitatea locuitorilor unei localități, a unei țări etc. contractá, pers. 3 contractează, vb. (aici) A încheia un contract. contractá, pers. 3 contráctă, vb. (Despre mușchi) A se strânge, a se micșora. contravénție, contravenții, s. f. Abatere de la o lege care, având un grad redus de pericol social, este pedepsită numai prin aplicarea de amenzi sau alte pedepse ușoare. crossfader (engleză) – Telecomandă cu ajutorul căreia DJ-ul pornește, oprește sau schimbă sunetele mai repede decât este posibil cu un instrument tradițional. debút, debuturi, s. n. Început, intrare într-o profesie, într-o activitate (artistică, literară etc.); operă, lucrare care constituie acest început. descălecá, descálec, vb. (aici) (Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea Țărilor Române) A se așeza într-un loc, întemeind o țară. desface de ceva sau de cineva – A (se) despărți, a (se) separa de cineva sau de ceva; a se elibera. device (engleză) – aparat, dispozitiv.

DJ (engleză, prescurtare pentru disc-jockey) – Prezentator într-o discotecă, la radio etc. de muzică ușoară și de dans înregistrată. domnitór, domnitori, s. m. Titlu purtat de conducătorii României între 1859 și 1881; persoană care avea acest titlu. ecranizát, -ă, vb. (despre o lucrare literară sau muzicală) Transpus într-o operă cinematografică. eroísm s. n. Capacitatea de a săvârși fapte mari; vitejie; fel de a acționa specific unui erou; spirit eroic, bravură. escaladá, escaladez, vb. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă. flipchart (engleză) – stativ pe care sunt montate foi de hârtie utilizate pentru a prezenta diverse informaţii. folclór s. n. 1. Totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei
țări sau ale unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice, obiceiurile și tradițiile populare. glaciál, -ă, adj. 1. Referitor la gheață, rece ca gheața, care îngheață. 2. (Despre acțiuni, manifestări ale oamenilor) Lipsit de orice căldură, bunăvoință, prietenie; distant, rece. glaciar, -ă adj. 1. (În sintagma) perioadă (sau epocă, eră) glaciară = perioadă din era cuaternară în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ și în care alternau intervalele reci cu cele calde. 2. Provenit din topirea ghețarilor; rezultat în urma acțiunii ghețarilor (lac glaciar).

Mic dicționar Mic dicționar glob, globi, s. m. Parte a ochiului, de formă sferică, adăpostită în orbită. glob, globuri, s. n. 1. Corp în formă de sferă. 2. Planeta locuită de oameni; Pământul. haidúc, haiduci, s. m. (în trecut) Om care, răzvrătindu-se împotriva asupririi, își părăsea casa și trăia în păduri, singur sau întovărășit de alții, jefuia pe bogați și ajuta pe săraci. hatmán, hatmani, s. m. (în Evul Mediu) Unul dintre cei mai importanți boieri în Moldova, care era însărcinat de domnitor cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei. hoverboard, hoverboarduri s.n. Planșă alungită, prevăzută cu roți, utilizată pentru deplasarea rapidă prin alunecare. hrisóv, hrisoave, s. n. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Act domnesc care servea ca titlu de proprietate, prin care se oferea un avantaj, un drept etc.

Icar (Icaros), (în mitologia greacă), fiul arhitectului legendar Dedal. Închis de regele Minos în Labirint, împreună cu tatăl său, a reușit să fugă cu ajutorul unor aripi făcute din pene lipite cu ceară. Ignorând sfaturile tatălui său, s-a apropiat prea mult de Soare, ceara aripilor s-a topit, iar el s-a prăbușit în mare în apropierea insulei Icaria. indolént, -ă, adj. Care este lipsit de energie; nepăsător, apatic; leneș, trândav. insolént, -ă, adj. Obraznic, impertinent; nerușinat; necuviincios. isprávnic, ispravnici, s. m. (învechit) Șef al administrației și poliției dintr-un județ. în van – În zadar, degeaba. junghér, junghere, s. n. (învechit) Pumnal, stilet. lacúnă, lacune, s. f. Spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea unui lucru. � Întrerupere neintenționată și neplăcută într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei. lagúnă, lagune, s. f. Porțiune din bazinul unei mări sau al unui ocean separată aproape complet de rest printr-o fâșie îngustă de pământ. mitologíe, mitologii, s. f. Totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite. Disciplină care studiază geneza și evoluția miturilor, semnificația și simbolurile vehiculate de ele. mixa, mixez, vb. A amesteca. neatârnáre, neatârnări, s. f. Independență (politică). nemérnic, -ă, adj., s. m. și f. 1. (Om) ticălos, infam, mârșav. (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (popular)
(Om) vrednic de milă, sărman. 3. (învechit) (Om) străin, pribeag, pripășit. originál, -ă, adj. 1. (Despre acte, documente, opere artistice și literare, fotografii etc.) care constituie primul exemplar, care a servit sau poate servi drept bază pentru copii. 2. (Despre idei, teorii, opere etc.) care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit. 3. (Adesea substantivat) care iese din comun, neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant. originár, -ă, adj. 1. Care este de loc din... 2. În forma de la început, de origine; inițial. otoman, otomani, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a statului feudal turc; osman. papírus, papirusuri, s. n (aici) Material sub formă de foiță, prelucrat din tulpina unei plante, pe care se scria în Antichitate.

� Vechi manuscris pe un astfel de material. páșă, pași, s. m. (în trecut) Conducător al unei provincii din Imperiul Otoman. pârcăláb, pârcălabi, s. m. Titlu dat în Evul Mediu, în Țările Române, persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ, a unui ținut, a unei cetăți, având atribuții militare, administrative și judecătorești. planór, planoare, s. n. Aparat de zbor fără motor, a cărei deplasare este determinată de factori meteorologici (curenți de aer) sau de relief (zbor de pantă). plăiéș, plăieși, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească) Locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte. plumb, s. n. plumburi, (aici) Element chimic metalic, moale și greu, modelabil, de culoare cenușie-albăstruie, folosit la fabricarea țevilor de canalizare și a tablelor pentru căptușirea unor aparate în industria chimică, la confecționarea plăcilor de acumulatoare etc. poștalión, poștalioane, s. n. (învechit) Trăsură de dimensiuni mari, închisă, cu mai multe locuri, trasă de patru, de șase sau de opt cai, folosită în trecut (înainte de apariția căii ferate) pentru transportul călătorilor și a poștei pe distanțe mari; diligență. prigoní, prigonesc, vb. A provoca cuiva în mod permanent necazuri, neplăceri, a trata cu ură, cu dușmănie, a persecuta;
(despre autorități) a lua măsuri represive, a oprima. 215
216 príncipe, principi, s. m. Titlu purtat de conducătorul unui principat și de membrii unor familii princiare, regale sau imperiale; persoană având acest titlu; prinț. pseudonim, pseudonime, s. n. Nume creat sau ales sub care cineva își ascunde adevărata identitate, folosit mai ales de autorii operelor literare, artistice etc.

R&B (engleză, prescurtare de la Rhythm and blues) – Gen muzical. redáctor, redactori, s. m. Persoană care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste etc. și care scrie, care întocmește, care compune un articol, un act etc. reflectá vb. pers. 3 refléctă A răsfrânge, a oglindi. reflectá, vb. pers. 3 reflecteáză A gândi. restart (engleză) – Început nou. review (engleză) – Analiză, recenzie, evaluare. ridicá, ridíc, vb. (aici) A protesta violent; a sta împotrivă, a se opune; a se răzvrăti, a se răscula, a porni la luptă. rígă, rigi, s. m. (învechit) Rege. roll up (engleză) – Rolă de înfășurare a hârtiei. romancier, romancieri, s. m. Autor de romane. român, -ă, români, -e, s. m., adj. I. s. m. 1. Persoană care aparține populației României sau este originară de acolo.

2. (Popular) Țăran. � Bărbat, soț. � Om (în general), bărbat. 3. (în forma rumân) Denumire dată, în Evul Mediu, în Țara
Românească, țăranilor dependenți de stăpânii feudali; iobag, vecin. II. 1. Adj. Care aparține României sau românilor
(I 1), referitor la România ori la români; românesc. � (Substantivat, s.f.) Limba vorbită de români. Româna comună (sau primitivă) = stadiu în evoluția limbii române anterior diferențierii dialectale; străromâna. rost, rosturi, s. n. (aici) (învechit) Gură. scaun, scaune, s.n. (aici) Tron. skateboard, skateboarduri, s.n. Planșă alungită, prevăzută cu role, utilizată pentru deplasarea rapidă prin alunecare, în scop de agrement și sport. sol, soli, s. m. (aici) Persoană trimisă (oficial) undeva cu o misiune. stih, stihuri s.n. (învechit, popular) Vers; (la plural) creație literară scurtă în versuri; poezie. subsemnát, s. m. (de obicei articulat) Semnatarul unei cereri care își indică numele în introducerea cererii sale; subscris. surugíu, surugii, s. m. (învechit) Persoană care conduce o diligență, un poștalion sau o trăsură boierească, stând călare pe unul dintre cai.

șerb, șerbi, s. m. (în Evul Mediu) Țăran legat de pământul moșierului, depinzând cu persoana și cu bunurile sale de acesta.

tăbărî́
, tábăr, vb. (aici) (învechit) A-și așeza tabăra; a poposi.

Teach for Romania – Program educațional care atrage absolvenți de top care nu ar fi considerat în mod normal, ca opțiuni de viitor profesional, meseria de profesor. Învățătorii / profesorii vor fi angajați cu normă întreagă, în cadrul unor școli selectate de către Teach for Romania ca fiind defavorizate, cu rezultate slabe, comunități de rromi etc., cu potențial mare de dezvoltare și unde este nevoie de cadre didactice dornice să producă schimbări pozitive. Învățătorii / profesorii vor fi evaluați în funcție de progresul elevilor la clasele la care predau și impactul în comunitate.

terifiánt, -ă, adj. Înspăimântător, îngrozitor.

tribút, tributuri, s. n. Obligație (în bani sau în bunuri) pe care o impunea o putere cuceritoare unui popor învins și care se plătea la date fixe; bir.

turná, torn, vb. (aici) A vărsa un material lichid într-un tipar (pentru ca, prin răcire sau în urma unei reacții chimice, să se obțină un obiect solid de forma tiparului).

turná, turnez, vb. A înregistra succesiv pe peliculă, cu un aparat de luat vederi, secvențele care alcătuiesc un film cinematografic; a realiza sau a participa la realizarea unui film cinematografic.

turntable (engleză) = platán, platane, s. n. Disc metalic din aluminiu sau oțel, în ultimii ani însă din sticlă sau ceramică, având o grosime de aproximativ 0,8 – 1 mm.

Valahia s.f. Nume dat Munteniei, trecut și la celelalte popoare și admis odinioară în limba noastră oficială. vlădícă, vlădici, s. m. (aici) Episcop. vólbură, volburi, s. f. (aici) Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej.

voluntár, voluntari, s. m. (aici) (Despre oameni și manifestările lor) Care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient.

voluntariát s. n. Activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material.

Limba și li Limba și literatura română www.intuitext.ro