www.isbn.ro/47628

ISBN 978-606-94476-2-8 / 9786069447628

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ.
- Clasa A V-A.

Editura CORINT.

Autori:
Cristian Moroianu (coordonator).
Ioana Revnic.
Iolanda Iacob.
Isabella Ioniță.

●

9
CORINT
9
PACHETUL EDUCAȚIONAL
este compus din:
Manual (carte + CD)
Caietul elevului
Ghidul profesorului,
accesibil gratuit la adresa
www.pasaport-cultura.ro,
secțiunea RESURSE GRATUITE
ISBN: 978-606-94476-2-8
www.edituracorint.ro
CYANMAGENTAYELLOWBLACK
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - Clasa A V-A ORINT
C
9

LIMBA
ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Cristian Moroianu (coordonator)
Ioana Revnic
Iolanda Iacob
Isabella Ioniță
CORINT
9
MANUAL
PENTRU
CLASA
A V-A
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naționale nr. 5267 din 03.10.2017, în urma evaluării,
și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2017–2018.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
Date despre autoare:
Maria-Emilia Goian – profesor de limba şi literatura română,
grad didactic I, autoare de manuale şi auxiliare şcolare
Lucia Minchevici – profesor de limba şi literatura română, grad
didactic I, Şcoala Gimnazială nr. 194 din Bucureşti, autoare de
auxiliare şcolare
Iulia Preda – profesor pentru învăţământ primar, grad didactic
I, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Bucureşti
Referenţi:
Prof. dr. Ileana-Narcisa Ștefănescu – Centrul Judeţean de
Asistenţă Psihopedagogică Ilfov
Prof. dr. Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil
Madgearu”, Bucureşti
Redactare: Elena Munteanu
Tehnoredactare computerizată: Andreea Apostol,
Olimpia Bolozan
Graca: Mihai Ionuţ Grăjdeanu
Design copertă: Andreea Apostol
Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânzări
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti, cod poştal
010517, Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Depozit
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureşti, cod poştal 060012
Tel.: 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazinul virtual: www.grupulcorint.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
GOIAN, MARIA
Comunicare în limba română: - Clasa a II-a /
Goian Maria-Emilia, Minchevici Lucia, Preda Iulia. - Bucureşti:
Corint Educaţional, 2014
2 vol.
ISBN 978-606-8668-34-5
Semestrul 1 - ISBN 978-606-8668-35-2
I. Minchevici, Lucia
II. Preda, Iulia
372.46
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4781 din 13.10.2014, în urma
evaluării, și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil
timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2014–2015.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
Aspectul manualului*
format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
116.111 - numărul de telefon european de asistenţă pentru copii
Toate drepturile acestei lucrări sunt rezervate EDITURII CORINT EDUCAŢIONAL, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Date despre autoare:
Maria-Emilia Goian – profesor de limba şi literatura română,
grad didactic I, autoare de manuale şi auxiliare şcolare
Lucia Minchevici – profesor de limba şi literatura română, grad
didactic I, Şcoala Gimnazială nr. 194 din Bucureşti, autoare de
auxiliare şcolare
Iulia Preda – profesor pentru învăţământ primar, grad didactic
I, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” din Bucureşti
Referenţi:
Prof. dr. Ileana-Narcisa Ștefănescu – Centrul Judeţean de
Asistenţă Psihopedagogică Ilfov
Prof. dr. Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil
Madgearu”, Bucureşti
Redactare: Elena Munteanu
Tehnoredactare computerizată: Andreea Apostol,
Olimpia Bolozan
Graca: Mihai Ionuţ Grăjdeanu
Design copertă: Andreea Apostol
Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânzări
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti, cod poştal
010517, Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Depozit
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureşti, cod poştal 060012
Tel.: 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazinul virtual: www.grupulcorint.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
GOIAN, MARIA
Comunicare în limba română: - Clasa a II-a /
Goian Maria-Emilia, Minchevici Lucia, Preda Iulia. - Bucureşti:
Corint Educaţional, 2014
2 vol.
ISBN 978-606-8668-34-5
Semestrul 1 - ISBN 978-606-8668-35-2
I. Minchevici, Lucia
II. Preda, Iulia
372.46
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4781 din 13.10.2014, în urma
evaluării, și este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3418 din 19 martie 2013.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil
timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2014–2015.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
Aspectul manualului*
format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
*Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
116.111 - numărul de telefon european de asistenţă pentru copii
Toate drepturile acestei lucrări sunt rezervate EDITURII CORINT EDUCAŢIONAL, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Date despre autori:
Cristian Moroianu – doctor în filologie, profesor universitar,
Departamentul de lingvistică, Facultatea de Litere, Universitatea
din București (coordonator)
Ioana Revnic – doctor în filologie, profesor gradul didactic I, Liceul
Pedagogic „Anastasia Popescu” din București (unitățile 1-4)
Iolanda Iacob – doctor în filologie, profesor gradul didactic I,
Colegiul Național „Decebal” din Deva, metodist, inspector școlar
ISJ Hunedoara (2005—2012) (unitățile 5-8)
Isabella Ioniță - doctorand în filologie, profesor gradul didactic
I, Colegiul Național „Alexandru Lahovari” din Râmnicu-Vâlcea,
metodist, inspector școlar ISJ Vâlcea (unitățile 9-12)
Referenți:
Florin Cioban – doctor în filologie habilitat, profesor universitar,
Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea și Universitatea
ELTE din Budapesta
Marcel Lucaciu – profesor gradul didactic I, Liceul Pedagogic
„Gheorghe Șincai” din Zalău, inspector școlar ISJ Sălaj
Redactare: Alina Sârbu
Tehnoredactare computerizată: Stejărel Decu-Jerep, Liviu Rusu
Design interior: Liviu Rusu
Design copertă: Dan Mihalache
Ilustrații: Șerban Andreescu
Surse foto: Shutterstock, lucrări din portofoliul Grupului Editorial
Corint, arhivele personale ale autoarelor.
Surse animații: toate fragmentele de filme folosite pentru realizarea
AMII-urilor animate au fost preluate de pe YouTube.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
Limba și literatura română : - Clasa a V-a
/ Cristian Moroianu (coord.), Ioana Revnic, Iolanda Iacob,
Isabella Ioniță. -
București : Corint Logistic, 2017
ISBN 978-606-94476-2-8
I. Moroianu, Cristian
II. Revnic, Ioana
III. Iacob, Iolanda
IV. Ioniță, Isabella
811.135.1
821.135.1.09
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate
EDITURII CORINT LOGISTIC, parte componentă a GRUPULUI
EDITORIAL CORINT.
Pentru comenzi și informații, contactați:
GRUPUL EDITORIAL CORINT
Departamentul de Vânzări
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, București,
cod poștal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Depozit
Calea Plevnei nr. 145, sector 6, București,
cod poștal 060012. Tel.: 021.310.15.30
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual: www.edituracorint.ro
3
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertatea și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann
4
Cuprins
UNIVERSUL MEU FAMILIAR
Cuvânt-înainte • Ghid de utilizare a manualului....... 6
Competențe generale și competențe specifice............ 7
FAMILIA.......................................................................... 8
Unitatea 1...................................................................... 8
Lectură: Narativul literar.............................................. 9
Comunicare orală: Roluri în comunicare.................. 13
Redactare: Etapele scrierii • Părțile textului............. 14
Elemente de construcție a comunicării: Enunțul •
Tipuri de enunțuri • Punctuația enunțului •
Propoziția • Tipuri de propoziții................................ 16
Cititul este bucurie: Familii ciudate............................ 20
Elemente de interculturalitate: Familiile limbilor
lumii............................................................................. 21
Unitatea 2.................................................................... 22
Lectură: Narativul literar • Narativul nonliterar....... 23
Comunicare orală: Reguli de acces la cuvânt............ 26
Redactare: Relatarea unei experiențe personale..... 27
Elemente de construcție a comunicării: Predicatul
verbal • Subiectul exprimat (simplu și multiplu)..... 28
Cititul este bucurie: Băiețel de Mihail Sadoveanu •
Hronicul și cântecul vârstelor de Lucian Blaga......... 31
Evaluare....................................................................... 33
ȘCOALA......................................................................... 34
Unitatea 3.................................................................... 34
Lectură: Planul simplu și planul dezvoltat de idei... 35
Comunicare orală: Strategii de concepere și de
înțelegere a textului oral............................................. 38
Redactare: Redactarea unei compuneri
după un plan................................................................ 39
Elemente de construcție a comunicării: Acordul
subiectului cu predicatul • Atributul......................... 40
Cititul este bucurie: Povestea cărții............................ 42
Elemente de interculturalitate: O școală unică......... 43
Unitatea 4.................................................................... 44
Lectură: Narativul în textele multimodale................ 45
Comunicare orală: Elemente nonverbale și elemente
paraverbale în comunicare......................................... 47
Redactare: Redactarea unei narațiuni după un text
multimodal.................................................................. 48
Elemente de construcție a comunicării: Verbul •
Flexiunea verbului • Modul indicativ • Modul
imperativ • Modul indicativ, timpul prezent • Modul
indicativ, timpul imperfect • Modul indicativ, timpul
perfect compus • Modul indicativ, timpul perfect
simplu • Modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect •
Modul indicativ, timpul viitor..................................... 49
Cititul este bucurie: Te cheamă Mitropolitul!
de Nicolae Manolescu................................................. 58
Evaluare........................................................................ 59
LUMI DE POVESTE...................................................... 60
Unitatea 5.................................................................... 60
Lectură: Narativul literar............................................ 61
Comunicare orală: Elemente paraverbale și
nonverbale, mărci ale personalității.......................... 64
Redactare: Redactarea unei narațiuni ficționale...... 65
Elemente de construcție a comunicării: Timpuri
simple • Timpuri compuse......................................... 66
Cititul este bucurie: Micul Prinț de Antoine de
Saint-Exupéry.............................................................. 68
Elemente de interculturalitate: Zilele săptămânii,
zile de poveste............................................................. 69
Unitatea 6.................................................................... 70
Lectură: Descriptivul nonliterar • Cuvinte-cheie •
Temă • Plan de idei..................................................... 71
Comunicare orală: Prezentări simple pe o temă
dată............................................................................... 74
Redactare: Organizarea informației • Notițele......... 75
Elemente de construcție a comunicării: Substantivul
comun și substantivul propriu • Posibilități combinatorii
• Prepoziția • Categoria determinării: articolul
(hotărât, nehotărât)..................................................... 76
Cititul este bucurie: Scrisoarea I
de Mihai Eminescu...................................................... 79
Elemente de interculturalitate: Mituri
cosmogonice................................................................ 80
Evaluare........................................................................ 81
5
PRIETENII.................................................................... 82
Unitatea 7.................................................................... 83
Lectură: Descriptivul literar • Comparația •
Personificarea.............................................................. 83
Comunicare orală: Exprimarea adecvată a emoțiilor •
Atitudini comunicative............................................. 88
Redactare: Descrierea unui prieten real sau imaginar •
Producere de text descriptiv....................................... 89
Elemente de construcție a comunicării: Pronumele •
Tipuri de pronume: pronumele personal, pronumele
de politețe.................................................................... 90
Cititul este bucurie: Prieten imaginar........................ 92
Elemente de interculturalitate: Prieteni legendari.... 93
Unitatea 8.................................................................... 94
Lectură: Descriptivul literar • Autoportretul............. 95
Comunicare orală: Descrierea unui obiect •
Complimente • Invitații • Prezentări......................... 97
Redactare: Autoportretul • Inserarea în texte a unor
desene, grafice, fotografii, scheme............................. 98
Elemente de construcție a comunicării: Adjectivul •
Gradele de comparație..............................................100
Cititul este bucurie: Îndrăgostește-te
de Fabulafia!..............................................................102
Evaluare......................................................................103
JOCURI ȘI JUCĂRII.....................................................104
Unitatea 9..................................................................104
Lectură: Descriptivul literar • Locuri.......................105
Comunicare orală: Dialoguri între doi participanți •
Regulile unui dialog constructiv..............................109
Redactare: Descrierea unui obiect real sau
imaginar.....................................................................110
Elemente de construcție a comunicării: Articol
demonstrativ • Acordul adjectivului
cu substantivul..........................................................111
Cititul este bucurie: Evadare din biblioteca
domnului Lemoncello de Chris Grabenstein...........114
Elemente de interculturalitate: Jocuri
și imaginație..............................................................115
Unitatea 10................................................................116
Lectură: Descrierea în textul nonliterar...................117
Comunicare orală: Strategii de ascultare activă......120
Redactare: Organizarea informației dintr-un text
citit • Schemele..........................................................121
Elemente de construcție a comunicării: Numeralul •
Numeralul cardinal • Numeralul ordinal................123
Cititul este bucurie: Paradisul lui Mimi și Tibi
de Ioan Antoci............................................................127
Evaluare......................................................................129
LOCUL MEU NATAL...................................................130
Unitatea 11................................................................130
Lectură: Textul explicativ..........................................131
Comunicare orală: Acte de limbaj............................134
Redactare: Descrierea unui loc................................135
Elemente de construcție a comunicării: Alfabetul
limbii române • Ordonarea cuvintelor după criteriul
alfabetic • Dicționarul • Articolul de dicționar •
Tipuri de sunete: vocală; consoană; semivocală •
Corespondența sunet-literă • Accentul (aplicativ)..136
Cititul este bucurie: Hronicul și cântecul vârstelor
de Lucian Blaga • 9 Mai 1895 de Lucian Blaga.......141
Elemente de interculturalitate: Din tainele
scrisului.......................................................................143
Unitatea 12................................................................144
Lectură: Tipare textuale de structurare a ideilor....145
Comunicare orală: Prezentări simple,
pe teme date..............................................................148
Redactare: Călătorie culturală prin România •
Redactarea unei compuneri pe o temă dată...........149
Elemente de construcție a comunicării: Vocabularul •
Cuvântul și contextul • Forma și sensul cuvintelor •
Categorii semantice: sinonime, antonime • Câmpul
lexical • Variație stilistică • Limbă standard • Normă
și abatere....................................................................150
Cititul este bucurie: Cum era Mihai Eminescu?.......154
Evaluare......................................................................155
Evaluare semestrul I..................................................156
Evaluare semestrul al II-lea......................................157
Recapitulare finală....................................................158
Recapitulare... altfel..................................................159
Autoevaluare..............................................................160
5
6
Ghid de utilizare a manualului
Cuvânt-înainte
Acest manual cuprinde:
Varianta tipărită Varianta digitală Simboluri folosite doar
în varianta digitală
Rezolvă
Privește
Vizionează
Manualul este structurat în unități de învățare, fiecare unitate cuprinde:
22
Familia
UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție imaginea, pentru a răspunde la următoarele
întrebări.
• Unde crezi că se află cei doi copii?
• Când (în ce anotimp/ perioadă a anului/ zi a săptămânii/ moment
al zilei) ar putea să se petreacă scena din desen? Argumentează.
¾ Povestește ce crezi că au făcut Andu, Anda și Buburuza, înainte de
a ieși la joacă. Folosește formulele: „La început…”, „Apoi…” și „În
sfârșit…”
¾ Explică regulile unui joc în aer liber, pe care îți place să îl practici
împreună cu prietenii tăi.
¾ La un moment dat, Buburuza lovește mingea din toate puterile și...
se întâmplă ceva neașteptat. Spune ce îți închipui că s-a petrecut
mai departe.
¾ Tocmai ai descoperit o fotografie cu imaginea de mai sus. Pe verso
erau câteva însemnări. Din păcate, scrisul s-a șters, din loc în
loc. Au rămas doar câteva cuvinte: „fericire”, „neavând altă ieșire”,
„neliniște”, „am început să plâng”, „mulțumire”, „părinți”, „fântână”.
Încearcă să reconstitui mesajul, pornind de la însemnările care s-au
păstrat. Folosește-le, într-un text de 5−7 rânduri.
JOC DE ROL
Imaginează-ți că, de două
săptămâni, prietenul tău cel
mai bun nu a mai ieșit la joacă.
În timpul liber, stă doar în
casă și butonează la nesfârșit
consola primită în dar de ziua
lui. Încearcă să-l convingi să
se joace afară, alături de tine
și de alți prieteni, dându-i trei
motive pentru a face acest
lucru.
23
Familia
UNITATEA 2
&,7EÄ7E
Înainte de prima lectură a textului de mai jos, joacă împreună
cu colegii de clasă Mingea călătoare (citește descrierea
regulilor acestora în caseta Joc). Sarcina de lucru trebuie să fie:
„Spune despre ce crezi că va fi vorba în textul următor”.
O întâmplare cu tata de Alex. Ștefănescu
O întâmplare pe care încă mi-o amintesc, deși s-a petrecut într-un
trecut îndepărtat, când aveam doar patru ani, este legată de o minge
aruncată de mine, din greșeală, într-o fântână.
Locuiam pe atunci în Lugoj, într-o casă cu o curte plină de pomi și
cu o fântână din care veneau să-și ia apă și vecinii, pentru că era limpede
și rece. Mă jucam de unul singur cu mingea, aruncând-o în sus și
încercând s-o prind. La una din aruncări, ea, în loc să mi se întoarcă în
brațe, a atins o creangă, și-a schimbat direcția și a căzut drept în fântână.
Îndrăgisem acea minge, frumos colorată, ușoară și foarte elastică,
dăruită de tata de ziua mea (pe data de 6 noiembrie 1951). Drept urmare,
am început să plâng cu lacrimi amare. Tata a făcut câteva încercări
s-o scoată, scufundând găleata fântânii în apă și ridicând-o de mai
multe ori, cu speranța că va prinde mingea în ea. Dar mingea, jucăușă
chiar și în situația deloc veselă în care se afla, sărea mereu din găleată.
– Am să-ți cumpăr altă minge, mai frumoasă, mi-a spus tata. [...]
Eu continuam să plâng:
– O vreau pe asta!
– Îți cumpăr zece mingi, numai să nu mai plângi.
– Nu, nu, nu! Pe asta o vreau.
Nevăzând altă ieșire, tata a coborât în fântână, cu picioarele și mâinile
îndepărtate lateral (ca omul generic din celebra schiță a lui Leonardo
da Vinci), ca să se poată sprijini de pereții din piatră de râu.
Era o fântână largă și relativ adâncă [...]. Mă simțeam, vag, vinovat că
tata își pune viața în pericol din cauza mea. Dar dorința arzătoare de
a vedea mingea adusă la suprafață mă făcea nemilos. Tata a recuperat
mingea, pe care o ținea cu mână la piept, astfel încât îi rămăsese o singură
mână disponibilă pentru a se cățăra. S-a chinuit destul de mult,
ținându-se de lanț. Era ajutat de doi bărbați aflați prin preajmă, care
ridicau lanțul încet, folosind manivela fântânii. În cele din urmă, și
tata, și mingea și-au făcut apariția.
Ce fericit am fost! Ce mult l-am iubit atunci pe tata! Și ce rușine mi-e
azi când mă gândesc că l-am pus pe tata în pericol, numai din cauza
egoismului meu de copil răsfățat.
Alex. Ștefănescu (n. 1947) este
critic și istoric literar, prozator,
dramaturg și publicist. A scris mii
de articole și aproape treizeci de
cărţi, dintre care a avut un mare
ecou Istoria literaturii române contemporane.
1941–2000, publicată
în 2005, pentru care a fost distins
cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu
Premiul Academiei. A publicat în
2017 volumul Eminescu, poem cu
poem, în care sunt prezentate simplu,
pe înțelesul oricui, toate poeziile
antume ale lui Eminescu.
LECTURĂ
Narativul literar
JOC
Regulile jocului Mingea călătoare:
toți elevii stau în cerc.
Ei și își vor arunca unul altuia,
pe rând, o minge mică și
moale. Elevul care ține mingea
trebuie să îndeplinească
o sarcină de lucru, trasată de
profesor sau de elevul care
i-a aruncat mingea, iar apoi să
paseze mingea mai departe.
Cine nu poate sau nu știe să
îndeplinească sarcina dă mingea
altui coleg. Două intervenții
greșite atrag excluderea
din joc.
32
Familia
UNITATEA 2 CITITUL ESTE BUCURIE
Hronicul și cântecul vârstelor (fragment)
de Lucian Blaga
În aerul dimineților de primăvară, ne hărțuiam în curtea școlii, în
timp ce în văzduh plutea un miros de fum de vreascuri și cearta gureșă
a vrăbiilor. Un clopoțel, ce suna de intrare, ne curma dintr-odată
alergările și larma... Într-un asemenea ceas, ne-am adunat odată după
recreație în clasă, cu părul vâlvoi și cu frunțile nădușite și așteptam să
intre dascălul. Acesta deschide ușa, palid, și ne zice:
− Copii, plecați degrabă! Arde satul!
Ne-am înghesuit în ușă valvârtej și am ieșit, în goană, din școală.
[...] Cu genunchii tăiați de alergare, ajung acasă. Caut prin casă. În casă
nimeni, dar toate ușile deschise. Mă duc în șură. În șură, nimeni, dar
norul de fum cădea. [...] Trec după șură. Acolo era într-adevăr cineva.
Mama, pe stogul de paie, sta la pândă cu o vadră de apă în mână, ca
să nu ia foc paiele. Mama veghea, se-ntorcea în dreapta și în stânga, și se
repezea să stingă funinginea și scrumul arzător ce cădea din înalt. Era ca
o luptă pe care Mama o ducea acolo sus, cu norul negru care – scormonit
de vânt – se aprindea uneori în rotocoale, chiar deasupra noastră.
Din sat ajungeau până la noi ca un murmur, ca un clocot, iar din
fierberea de pretutindeni – țipete stinse. Câteodată țâșneau în depărtare
flăcări cât plopii. Vedeam pe Mama, puternică, deasupra, înfruntând
elementele și o nespusă încredere mă cuprinse...
E;ER6EA=½
¾ Realizează portretul mamei, așa cum este înfățișată ea în textele
celor doi scriitori.
¾ Spune ce ai fi simțit tu, dacă ai fi trăit una din experiențele povestite
în cele două texte.
¾ Scrie-i mamei tale un mesaj (sub forma unui bilet, a unui sms, a
unui e-mail), în care să-i mărturisești ce simți pentru ea.
¾ Povestește o întâmplare deosebită pe care ai trăit-o alături de mama ta.
VOCABULAR
a curma – a opri
hronic – cronică; (aici) scriere
care redă întâmplări (din viața
autorului), prezentate în ordine
cronologică
nădușit – transpirat
stog – grămadă mare de fân
vadră – găleată
vreasc – creangă uscată, desprinsă
din copac
Lucian Blaga (1865−1961) a fost
poet, prozator, autor de piese de
teatru, filosof și traducător. A fost
profesor universitar și membru al
Academiei Române, cea mai prestigioasă
instituție culturală din
țara noastră. S-a născut în satul
Lancrăm, din județul Alba, fiind al
nouălea copil al familiei sale. Pe
mama scriitorului – înfățișată în
textul citit de tine – o chema Ana
Blaga, iar tatăl lui se numea Isidor
și era preot.
ȘTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
Hronicul și cântecul vârstelor este un roman autobiografic.
Cartea a apărut după moartea autorului
(în 1965), deși a fost redactată cu ani buni înainte (în perioada
1945−1946). Din acest volum te-ar putea interesa paginile despre
copilăria scriitorului. Ce preocupări o fi avut acesta când era mic?
Cum se jucau copiii din vremea lui? Ce înseamnă „să pui la încercare
cerul – cu norii lui cu tot”? Află din romanul autobiografic al lui
Lucian Blaga!
biografic. Cartea a apărut după moartea autorului
Hronicul... de Lucian Blaga
33
Familia
UNITATEA 2
A. Înțelegerea textului
1) Transcrie din text câte o secvență care arată:
timpul acțiunii; spațiul întâmplărilor.
(0,50 puncte)
2) Numește două personaje care participă la
acțiune (0,50 puncte)
3) Formulează două idei principale, desprinse
din acest fragment. (1 punct)
4) Într-un text de 5−10 enunțuri precizează
două caracteristici care justifică faptul că textul
dat este o narațiune. (1 punct)
B. Limba română
1) Transcrie din text: un enunț asertiv și un
enunț interogativ. (1 punct)
2) Motivează folosirea liniei de dialog și a virgulelor
în secvența:
„– Trageți, copii, cu arcul [...].”
(1 punct)
3) Analizează părțile de vorbire prin care sunt
exprimate subiectele în fragmentul: „A fost odată
un împărat mare și puternic, și el avea trei
feciori.” (1 punct)
4) Transcrie enunțurile, corectând greșelile
de acord între subiect și predicat din următorul
enunț: „Grupul au ajuns repede la punctul de întâlnire.
Aici îi aștepta părinții, rudele, cunoscuții.”
(1 punct)
PARTEA A II-A
Alcătuiește o compunere narativă de 10−15
enunțuri, în care să povestești o întâmplare petrecută
alături de familia ta, într-o vacanță.
În compunerea ta, trebuie:
• să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea
logică a faptelor; (0,30 puncte)
• să precizezi două elemente ale contextului
spațio-temporal; (0,30 puncte)
• să respecți structura specifică tipului de compunere
cerut; (0,30 puncte)
• să ai obligatoriu numărul minim de enunțuri
precizat. (0,30 puncte)
Vei primi 0,80 puncte pentru redactarea întregii lucrări
(unitatea compoziţiei – 0,20 puncte; coerenţa textului – 0,20
puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 0,20 puncte; ortografia și punctuaţia –
0,20 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea
– 0,20 puncte). Total: 10 puncte (1 punct din oficiu)
EVALUARE PARTEA I
Citește cu atenție textul următor și răspunde cerințelor:
„A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se
mari, împăratul se gândi [...] să-și însoare copiii ca să fie fericiți. Într-o noapte, nu știu ce visă
împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii într-un turn ce avea în grădină.
Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată.
– Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul.
Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al
doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul
cerului. [...] Când o văzură coborându-se și se înfipse într-un copaci nalt dintr-o pădure mare. Se duse
fiul cel mare, își luă soție pe fata împăratului vecin, și se întoarse cu dânsa la tatăl său. Se duse și cel
mijlociu și se întoarse și el cu o soțioară mândră și frumoasă.
Se duse și cel mic. Cutreieră lumea până ce ajunse la pădurea cea mare unde se lăsase săgeata lui
și [...] dete de copaciul în care se înfipsese și săgeata lui. Acest copaci era nalt și gros și bătrân. [...] Și
din ramură în ramură, [...] ajunse până în vârf. Acolo puse mâna și-și luă săgeata. [...] Nu-i fu destul că
nu-și aflase acolo pe scrisa lui, se mai pomeni, când vru să plece de lângă copaci, că se agață de spinarea
lui o bufniță. [...] Daca văzu și văzu, [..] o luă la drum. În cale, băgă de seamă că alte șase bufnițe se
țineau după dânsul. [...] Cum intră în cămara unde locuia dânsul [..], cele șase bufnițe se așezară careși
pe unde; iar cea d-a șaptea bufniță, care se încleștase de spinarea lui, se așeză în pat. A doua zi, ce să-i
vază ochii? Lângă dânsul în pat, o zână așa de frumoasă, de amuțea și nu știu cine când o vedea; iară la
capetele patului lor șase roabe, una mai frumoasă decât alta.
(după Zâna Zânelor, basm cules de Petre Ispirescu)
Familia
UNITATEA 2
Familia, școala, universul cu toate tainele lui, dar și lumile inventate, prietenii, jocurile, locul natal, locul
în care trăiești fac parte din universul oricărui copil de vârsta ta. Acestea au devenit teme ale capitolelor din
manualul tău de limba română.
Fiecare unitate de învățare cuprinde pagini de: Lectură, Comunicare orală, Redactare, Elemente de
construcție a comunicării. Acestea sunt îmbogățite cu două rubrici incitante: Cititul este bucurie (în care
vei găsi fie prezentări ale unor cărţi sau reviste, fie alte povești interesante) și Elemente de interculturalitate
(cu multe curiozități despre diverse culturi, despre lucruri pe care crezi că le cunoști deja, întru totul:
limba română, scrisul, cititul). Cuprinsul conține titluri care îți vor părea dificile; ele preiau formulările din
programa școlară, un document important în munca la clasă a profesoarei sau a profesorului tău de limba
și literatura română. Însă felul în care conținuturile denumite de titluri îți vor fi prezentate este adaptat
vârstei tale.
Manualul pe care ţi-l propunem poate părea dens, dar nu toate conținuturile sunt obligatorii. Informațiile
suplimentare sunt marcate cu asterisc (*) sau sunt prezentate în rubrica Știai? Află mai multe!
Vei avea la dispoziție și un manual digital cu: exerciții interactive, filme, jocuri, teste de autoevaluare
(existente doar aici) și alte elemente provocatoare.
Atenție! Pentru a rezolva anumite exerciții vei avea nevoie de dicționare precum Dicționarul explicativ al
limbii române (DEX) sau Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a (DOOM 2).
Spor la citit, la scris și – mai ales – la descoperit lucruri noi, în clasa a V-a!
Autoarele
Titlul subtemei
Numărul unității
Domeniul de conținut
Conținut
Joc Joc de rol
Exerciții Text de bază
integral
Vocabular Conținuturi suplimentare
Scurtă prezentare
a autorului
Test
de evaluare
7
Competențe generale și specifice
COMPETENȚE GENERALE
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse
situații de comunicare, prin receptarea și
producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a
limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale
proprii în context național și internațional
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse
situații de comunicare prin receptarea și producerea
textului oral
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale
și de detaliu, a intențiilor de comunicare
explicite și/sau a comportamentelor care exprimă
emoții din texte narative, monologate
sau dialogate
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date
de profesor, a unor informații și a unor idei, exprimând
opinii, emoții și sentimente prin participarea
la discuții pe teme familiare, de interes
sau pornind de la textele ascultate/citite
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și
nonverbale, în funcție de situația de comunicare
1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu doi interlocutori,
folosind strategii simple de ascultare
activă și manifestând un comportament
comunicativ politicos față de interlocutor(i)
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Identificarea informațiilor importante din
texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și
secundare din texte diverse
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a
unui răspuns creativ pe marginea unor texte
de diferite tipuri, pe teme familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției
în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
2.5. Observarea comportamentelor și a atitudinilor
de lectură, identificând aspectele care necesită
îmbunătățire
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare,
având în vedere etapele procesului de scriere
și structurile specifice, pentru a comunica idei
și informații sau pentru a relata experiențe
trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a
unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea
unor imagini, desene, scheme
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a
unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al
clarității
3.4. Observarea atitudinilor manifestate în procesul
redactării unui text, identificând aspectele
care necesită îmbunătățire
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a
limbii în procesul comunicării orale și scrise
4.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice
de bază ale limbii române standard pentru
înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor
comunicative
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de
bază, în procesul de înțelegere și de exprimare
corectă a intențiilor comunicative
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și
a pronunției și scrierii celorlalți, valorificând
achizițiile fonetice de bază
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice
în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și
sintactico-morfologice în interacțiunea verbală
4.5. Utilizarea competenței lingvistice în corelație
cu gândirea logică/analogică, în procesul
de învățare pe tot parcursul vieții
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale
proprii în context național și internațional
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și
de lectură cu acelea provenind din alte culturi
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate
în textele autorilor români din diferite perioade
istorice
8
Familia
UNITATEA 1
'E6&23ER½
¾ Spune primele trei cuvinte care îți vin în minte când auzi cuvântul
familie.
¾ Enumeră titlurile a trei povești sau cărți pe care le-ai citit sau despre
care ai auzit vorbindu-se în familia ta.
¾ Descrie imaginea de mai sus, spunând și ce sentimente îți inspiră
atmosfera din căminul celor doi copii.
¾ Precizează două asemănări și două deosebiri între camera copiilor
și camera ta.
¾ Andu și Anda, cei doi copii din desen, obișnuiesc să citească, în
fiecare seară, o poveste. Acesta este unul dintre lucrurile pe care le
fac întotdeauna împreună. Povestește ce îți place ție să faci, alături
de familia ta.
¾ Scrie un text de maximum cinci enunțuri, în care să îți prezinți propria
familie.
¾ Amintește-ți ce ai învățat în clasa a IV-a la orele de istorie despre
trecutul personal și alcătuiește și tu un arbore genealogic al familiei
tale, asemănător cu acelea din manualul digital. Completează frunzele
cu numele și gradele de rudenie dintre membrii familiei tale.
JOC
În familie, fiecare dintre noi
are propriul mod de a-și exprima
afecțiunea față de cei
apropiați. Chiar și unele povești
ale copilăriei vorbesc
despre acest lucru. Enumeră
trei modalități prin care le
împărtășești celor din familie
dragostea ta.
JOC
În familie, fiecare dintre noi
9
Familia
LECTURĂ UNITATEA 1
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul următor și observă ce trăiri, ce
emoții îți trezește.
Sarea în bucate
de Petre Ispirescu
A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete.
Rămânând văduv, toată dragostea lui el și-o aruncase asupra fetelor.
Ele mărindu-se și văzând sârguința ce punea părintele lor ca
să le crească pre ele, să le învețe și să le păzească de orice răutăți
și bântuieli, se sileau și ele din toată puterea lor ca să-l facă să uite
mâhnirea ce-l cuprinsese pentru moartea mumei lor.
Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata
cea mai mare:
− Fata mea, cum mă iubești tu pe mine?
− Cum să te iubesc, tată? Iaca, eu te iubesc ca mierea, răspunse ea,
după ce se gândi că, oare, ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o
tăie capul pe dânsa, atâta și vorbi.
− Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine!
Și întrebând și pe fata cea mijlocie:
− Dar tu, cum mă iubești pe mine, fata mea?
− Ca zahărul, tată. Atâta o tăie și pe dânsa capul și atâta răspunse.
− Să-ți dea Dumnezeu bine, fata mea! Să mă bucur de tine!
Pasămite, fetele acestea erau lingușitoare și știau să-și arate iubirea
către părintele lor mai mult decât o aveau. Împăratul se bucură cât
un lucru mare, când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El
socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea și ca
zahărul. Și uitându-se și la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte și cu
sfială, o întrebă și pe dânsa:
− Cum mă iubești tu, fata mea?
− Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind
cu dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea.
Ea se rușina, biet, văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, ca o
mai mică ce era.
[Împăratul se înfurie și o alungă pe fată de acasă. Aceasta pribegește
din sat în sat, până ce ajunge la curtea unui alt împărat. Acolo,
mezina devine ajutoarea unei chelărese. Vestea despre vrednicia și
smerenia ei ajunge la urechile împărătesei, care dorește să o cunoască.
Descoperindu-i calitățile, împărăteasa o îndrăgește ca pe copila ei, cu
Petre Ispirescu (1830−1887) a
fost un editor, scriitor și culegător
de folclor român. Îndrăgostit de
creațiile populare românești, a cules
multe basme, le-a repovestit și
le-a publicat în volumul Legendele
sau basmele românilor (1872).
Generații de părinți le-au citit copiilor
basme din această carte:
Aleodor împărat, Prâslea cel voinic
și merele de aur, Greuceanu și multe
altele.
ISTORIA CUVINTELOR
• *Știința care se ocupă cu studierea
originii cuvintelor și a
modului în care forma și sensurile
acestora se modi că se
numește etimologie.
• Cuvântul basm provine din
termenul slav basnŭ care înseamnă
„născocire, scornire”.
Basmul este o creație literară
populară sau cultă. Ideea centrală
a unui basm este lupta
dintre bine și rău. În această
confruntare, binele triumfă.
Narativul literar
10
Familia
UNITATEA 1 LECTURĂ
toate că avea un băiat, pe care îl iubea nespus. Într-o zi, fiul împăratului
plecă la război, alături de tatăl lui. Feciorul se întoarce acasă rănit.
Tânăra slujnică îl îngrijește cu devotament, iar fiul împărătesei se îndrăgostește
de ea și o cere de soție. La nuntă este poftit și tatăl ei. Fata
gătește singură pentru el și nu pune sare în mâncăruri. Nemulțumit de
gustul acestora, împăratul i se plânge cuscrului său. Atunci, mireasa
intervine și le povestește tuturor prin ce a trecut.]
– Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, și iată pentru
ce am făcut-o: acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în
casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile
mele cele mai mari, una îi răspunse că îl iubește ca mierea, alta ca
zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în bucate. Așa am socotit eu
că nu se poate mai multă iubire decât aceasta! Tata s-a supărat pe mine
și m-a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei și, prin muncă,
cinste și hărnicie, am ajuns unde mă vedeți. Acum am vrut să dovedesc
tatei că fără miere și fără zahăr poate omul să trăiască, dar fără
sare nu, d-aia i-am gătit bucatele fără sare. Judecați dumneavoastră cu
minte împărătească cine a avut dreptate.
Toți mesenii într-o glăsuire găsiră cu cale că pe nedrept a fost fata
gonită din casa părintească. Atunci tatăl fetei mărturisi că n-a știut să
prețuiască duhul fetei sale și și-a cerut iertăciune. Fata, și ea, i-a sărutat
mâna și și-a cerut și dânsa iertăciune dacă fapta ei l-a supărat. Și
se puseră pe o veselie și pe o petrecere de se duse vestea în lume. Tatăl
fetei se veselea, nu se veselea, dar socrul știu că se veselea și se mândrea
că a dobândit o așa noră, și de viță bună, și înțeleaptă, și harnică.
Și încălecai p-o șea, și v-o spusei d-voastră așa.
Și încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă.
Și mai încălecai p-un fus, să trăiască și cine a spus.
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
Poți intra pe www.dexonline.ro, pentru a afla înțelesul altor cuvinte
necunoscute din text. Site-ul www.dexonline.ro oferă pe internet
informații extrase din mai multe dicționare ale limbii române.
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Răspunde la următoarele întrebări, după ce recitești textul.
• De ce împăratul le creștea singur pe cele trei fete?
• Ce face mezina, după ce este alungată de acasă?
• Din ce motiv fata cea mică îi gătește împăratului, la nuntă, mâncarea
fără sare?
• Ce reacție au mesenii de la ospăț, după ce află povestea fetei?
VOCABULAR
bântuială – supărare, necaz
chelăreasă – femeie care administra
alimentele de la curtea
unui boier și care păstra și cheile
cămării cuscru – tatăl unuia dintre soți în
raport cu părinții celuilalt soț
duh – (aici) minte, inteligență
de viţă (bună) – de origine aleasă;
nobil
a pribegi – a umbla din loc în
loc, a hoinări
sârguință – strădanie, străduință,
silință; hărnicie, râvnă, zel
a se sili – a se strădui
șea (șa) – parte a harnașamentului
care se pune pe spinarea
calului și pe care stă călărețul
vrednicie – hărnicie, îndemânare,
pricepere
Narativul literar
JOC
Emoții „la cald”
După încheierea primei lecturi
a basmului Sarea în bucate,
completează în caiet o
schemă, pentru a-ți evidenția
emoțiile stârnite de acesta.
Folosește emoticoanele: -, /
sau. (atitudine neutră) etc.
Utilizează între unu și cinci
emoticoane, pentru fiecare
secvență. Motivează-ți, oral,
evaluarea făcută.
JOC
Emoții „la cald”
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾
evaluarea făcută.
Ce am simțit:
− la începutul lecturii:
− pe parcursul lecturii:
− la sfârșitul lecturii:
11
Familia
UNITATEA 1
¾ Enumeră însușirile fetei celei mici, așa cum se deduc din text.
¾ Povestește basmul Sarea în bucate, completând textul de mai jos:
Demult, trăia un împărat care avea trei fete. Într-o zi, el și-a întrebat
fiicele...
Acestea i-au răspuns, pe rând,.... Nemulțumit de răspunsul mezinei,
tatăl... Fata a ajuns... Acolo,... La nuntă,...
În cele din urmă,...
¾ Completează „ciorchinele” de mai jos, adăugându-i oricâte „boabe”
dorești..
Sarea în bucate
(loc, timp, personaje)
3. Enumeră
personajele!
Din împărăția
în care a ajuns
mezina
De la curtea
tatălui împărat
1. Când
se petrec
întâmplările?
2. Unde
se petrece
acțiunea?
REŢINE!
Modul de expunere prin care sunt redate întâmplări reale sau imaginare
se numește narațiune.
Textul în care sunt relatate fapte, evenimente, într-o desfășurare gradată,
este un text narativ. Într-un text literar, autorul inventează propria
lume, cu locuri și personaje imaginare, cu întâmplări aparte.
O narațiune literară are: acțiune (întrebarea Ce se petrece în text? te
ajută să descoperi întâmplările), personaje (pe care le identifici răspunzând
la întrebarea Cine participă la întâmplările povestite?) și narator
(povestitor).
Personajele literare, „actorii” acțiunii, se comportă și acționează după
legi imaginate de autor.
Întâmplările unei povestiri sunt încadrate: în timp (poți afla indicii
temporali răspunzând la întrebarea Când se petrec întâmplările?) și în
spațiu (poți stabili reperele spațiale răspunzând la întrebarea Unde se
petrece acțiunea?).
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Transcrie din text cinci cuvinte care se referă la familie.
¾ Completează lista cu cel puțin cinci termeni cunoscuți de tine care
indică grade de rudenie.
E;ER6EA=½
¾ Apelând la experiența ta de lectură,
completează tabelul alăturat,
după ce l-ai copiat în caiet.
Vei avea în vedere 3–5 texte narative.
Narațiunea
citită
Personajul
principal
Ce
face
eroul?
Locul unde
se petrece
acțiunea
Timpul
întâmplărilor
LECTURĂ
Narativul literar
ISTORIA CUVINTELOR
Substantivul narațiune este
de origine latină (narratio) și
înseamnă „poveste, povestire,
istorie, istorisire”.
12
Familia
UNITATEA 1
¾ Folosindu-te de ceea ce ai aflat despre narațiune, precum și de cunoștințele
dobândite în clasele primare, alege doar afirmațiile pe
care le consideri corecte. Citește-le colegilor.
a) Într-o narațiune, se povestesc întâmplări.
b) Textul în care sunt descrise trăsăturile unui personaj, ale unui
obiect, ale unui peisaj este un text narativ.
c) Lumea basmului este una imaginară, populată de eroi de poveste.
d) Eroii din Sarea în bucate sunt persoane reale.
e) Lectura basmului stârnește emoții, îl impresionează pe cititor, întrucât
textul este literar.
f ) Ca orice text informativ (nonliterar), Sarea în bucate oferă informații
clare despre un aspect din realitate: rolul sării în alimentație.
¾ Argumentează selecția făcută la exercițiul anterior.
¾ Privește filmul despre piesa de teatru Regele Lear de William Shakespeare,
existentă în manualul digital. Enumeră asemănări și deosebiri
între aceasta și Sarea în bucate, referindu-te la timpul și locul
acțiunii, la personaje și la întâmplări.
¾ Precizează două valori morale pe care le respectă atât personajele
din Sarea în bucate, cât și personajele din piesa de teatru
Regele Lear.
LECTURĂ
Narativul literar
DISCUTĂ
• Discută cu toți colegii tăi
despre comportamentul împăratului
față de fiica lui cea
mică, aducând argumente
pentru fiecare din următoarele
ipoteze:
a) Împăratul reacționează exagerat,
pentru că este orgolios
(mândru, îngâmfat).
b) Copleșit de povara creșterii
copilelor și de grijile împărăției,
tatăl nu are răbdare să se gândească
atent la spusele fetei.
• Explică, din punctul tău de
vedere, ce înseamnă „a iubi pe
cineva ca sarea-n bucate”.
PROIECT
Realizează în echipă cu alți
colegi sau colege un proiect
interdisciplinar cu titlul
Minunile sării. Folosește informațiile
dobândite la orele
de geografie și de istorie.
Poți căuta informații despre:
beneficiile sării pentru organism;
pericolele excesului de
sare, în alimentație; utilizarea
inedită a sării, în viața de zi cu
zi; drumul sării – în vechime;
"împărățiile sării” – salinele.
Prezintă proiectul sub forma
unui poster sau a unui colaj
de fotografii și de texte, a unei
prezentări în PowerPoint sau
în Prezi, a unui lm care să
conțină diverse interviuri și
imagini digitale etc.
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
„Sarea este un element indispensabil vieții, fiind considerată încă
din Antichitate un adevărat «dar al zeilor» [...]; treptat, devine un
simbol al ospitalității, ieșirea cu pâine și sare înaintea unui musafir
exprimând sentimentele cele mai sincere de respect și prietenie.”
(Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale
românești)
Sarea era folosită și ca monedă de schimb, iar cuvântul salariu
însemna, la origine, „plata soldaților în sare” (fiind derivat din latinele
sal, salis, „sare”).
Salina Turda
13
Familia
UNITATEA 1
DISCUTĂ
Descrie tabloul lui Edgard Degas (1834−1917), Familia Bellelli,
reprodus alături. (Amintește-ți, de la orele de istorie și desen din
clasa a IV-a, că, atunci când prezinți o imagine, trebuie să ai în
vedere: numărul persoanelor înfățișate; vestimentația acestora;
modul în care sunt înfățișate – în picioare sau așezate, singure sau
în grup etc.; relațiile dintre ele; locul în care se află; momentul în
care au fost surprinse etc. Culorile folosite de pictor, jocul de lumini
și umbre sunt, firește, foarte importante.) Discută cu toți colegii tăi
despre emoțiile pe care pictura ți le transmite.
COMUNICARE ORALĂ
'E6&23ER½
¾ Citește pe roluri replicile subliniate cu caractere cursive în basmul Sarea în bucate (pagina 9).
¾ Numește personajele care au rolurile de vorbitor și de ascultător în dialogul de la exercițiul anterior.
REŢINE!
Pentru a fi în legătură unii cu ceilalți, oamenii comunică.
Atunci când comunicarea se realizează prin intermediul limbajului,
protagoniștii sunt: vorbitorul (sau emițătorul) și ascultătorul
(sau receptorul). Vorbitorul transmite un mesaj. Ascultătorul
primește, receptează mesajul transmis de acesta. Pe parcursul comunicării,
rolurile se schimbă.
Oamenii transmit mesaje prin tonul și volumul vocii ori prin ritmul
vorbirii; prin mimică, prin gesturi, prin mișcările corpului.
Pe lângă limbaj, există și alte modalități prin care oamenii își împărtășesc
gândurile, trăirile, emoțiile sau prin care își transmit unii
altora informații. Muzica, dansul, artele plastice reprezintă forme
de comunicare.
E;ER6EA=½
¾ Precizează cinci cuvinte sau expresii care au înțeles asemănător cu verbul a comunica.
¾ Imaginează-ți că îi iei un scurt interviu mezinei împăratului din basmul Sarea în bucate. Scrie în caiet
întrebările și răspunsurile, ghidându-te după sugestiile de răspunsuri prezentate mai jos.
–...?
– Noi eram trei surori în casa părintească.
–...?
– Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile mele cele mai mari, una îi răspunse că îl iubește
ca mierea, alta ca zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în bucate. Așa am socotit eu că nu se poate mai
multă iubire decât aceasta!
–...?
– Tata s-a supărat pe mine și m-a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei și, prin muncă, cinste
și hărnicie, am ajuns unde mă vedeți.
– Mulțumesc, prințesă!
¾ Numără de câte ori fiecare dintre cele două personaje a avut rol de vorbitor și de câte ori a devenit ascultător
în timpul dialogului improvizat în exercițiul anterior.
Roluri în comunicare
E. Degas, Familia Bellelli
14
Familia
UNITATEA 1 REDACTARE
'E6&23ER½
¾ În clasa a IV-a, la o oră de istorie în care s-a vorbit despre trecutul familiei,
Ioana, o elevă de vârsta ta, prietenă cu Anda și Andu, a avut
de scris o compunere despre eroul familiei sale. Dacă tu ai avea de
scris despre un erou al familiei tale, la cine ai apela, pentru a aduna
informații? Numește trei persoane cu care ai sta de vorbă.
¾ Ioana a decis să scrie despre un străbunic. A formulat și câteva idei,
pentru compunerea sa:
• Dulea Nicolae a trăit între anii 1906−1991.
• A luptat în al Doilea Război Mondial.
• A fost luat prizonier şi a fost trimis la muncă în
bazinul carbonifer Donbas (actuala Ucraina).
• În mină, a avut un accident.
• A fost salvat de către un medic german.
• A trăit mulţi ani în zona Donbasului şi a îndurat
multe greutăţi: frig, foamete...
• După opt ani de prizonierat, s-a întors în România
continuându-şi viaţa alături de familie.
• Admir curajul şi rezistenţa bunicului meu.
¾ Aranjează ideile Ioanei în următorul tabel, după ce l-ai transcris în
caiet.
REŢINE!
Există mai multe etape ale scrierii unui text:
1. Alegerea subiectului: descoperă subiecte în universul familiar.
2. Generarea ideilor: adună informațiile necesare.
3. Planificarea: selectează informațiile semnificative pentru tema ta; organizează informațiile și fă
un plan de idei.
4. Scrierea: încadrează-te în subiect; respectă cele trei părți ale textului – introducerea, cuprinsul,
încheierea; scrie corect; fii atent(ă) la așezarea textului în pagină și la evidențierea paragrafelor.
Paragraful este un pasaj al unei lucrări despărțit de restul textului printr-un alineat nou. Este un fragment
(unitar), care cuprinde o anumită idee.
Partea
compunerii
Idei Ce trebuie să conțină
Introducere Loc, timp, unele personaje;
„intrarea” în poveste
Cuprins Întâmplări prezentate
într-o ordine logică
Încheiere Sfârșitul întâmplărilor,
impresii, concluzii;
"ieșirea” din poveste
Etapele scrierii
LUCREAZĂ ÎN ECHIPĂ
• În orice familie există persoane
care au de împărtășit
istorii aparte. Scrie un text de
șapte−opt paragrafe, în care
să redai povestea eroului din
familia ta. Respectă etapele
scrierii unui text!
• Realizează alături de colegii
din clasa ta o publicație on-line
cu titlul Familii de poveste,
care să cuprindă toate poveștile
despre eroii din familiile
voastre.
Pentru ca munca voastră să e
e cientă, asumați-vă rolurile
potrivite: editor de text, editor
imagine, coordonator etc.
Orientativ, puteți consulta
pos tă rile cu aceeași temă de
pe site-ul www.bunatate.ro
din secțiunea Vorbe bune –
Familii de poveste.
25
„Pe Frontul de Est... nu avem benzină deloc, cerșim prin
toate părțile, dar fără rezultat, armata unei țări cu atâta
benzină ca România stă înțepenită și nu se poate mișca;
multe anomalii se mai întâmplă și în lumea asta... ”
Re}ine!
³³ La 23 august 1944, România a întors armele împotriva
Germaniei. Au eliberat apoi Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.
³³ În vara anului 1944, România a fost ocupată de trupele
sovietice; treptat, s-a instaurat regimul comunist.
³³ Pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial au
murit peste 800 000 de români dintr-o populație care nu
depășea 12 000 000 de locuitori.
Comunism = sistem
politic care pretindea
că urmărește instaurarea
proprietății comune.
DICŢIONAR
1939 – începe al Doilea
Război Mondial.
1940 – România pierde
Basarabia, Transilvania
de la nord de
Mureș și sudul Dobrogei
și încheie o alianță
cu Germania nazistă.
1941 – Basarabia și Bucovina
sunt realipite
țării; armata română
își continuă înaintarea
în U.R.S.S.
1943­1944 – trupele române
suferă înfrângeri
grele pe Frontul de Est.
23 august 1944 – armata
noastră întoarce armele
împotriva Germaniei
naziste.
1947 – regele Mihai I
este silit să abdice; în
România se instaurează
un regim comunist.
CRONOLOGIE
³³ Caută cărți de memorii ale unor martori ai celui de-al Doilea
Război Mondial. Notează-ți cele mai interesante amintiri
pe care le-au scris despre acea perioadă din viața lor.
³³ Citește cu atenție textul de mai jos, un fragment din Jurnalul
ofițerului Constantin Sănătescu și, după ce ai cercetat și alte
surse despre situația armatei române pe Frontul de Est, scrie
un eseu de o jumătate de pagină în care să îți exprimi opinia
despre înaintarea armatei noastre în Uniunea Sovietică:
Exerseaz \
Intrarea trupelor sovietice în București (30 august 1944)
15
Familia
REDACTARE UNITATEA 1
E;ER6EA=½
¾ În cele din urmă, Ioana a scris textul următor. Citește-l cu atenție, pentru a putea rezolva
cerința exercițiului.
Introducere
Cuprins
Încheiere
Supravieţuitorul
Străbunicul, Dulea Nicolae, s-a născut în 1906, în Răzvad,
judeţul Dâmboviţa, şi a murit în 1991. A avut trei copii: două fete
şi un băiat. Și-a făcut stagiul militar în Moldova şi a luptat în al
Doilea Război Mondial.
În 1941, a plecat în război alături de nemţi, împotriva ruşilor.
La scurt timp, a fost luat prizonier de către ruşi, în Basarabia,
şi a fost trimis la muncă în bazinul carbonifer Donbas (din Ucraina).
Acolo existau mine foarte mari, cu galerii de câţiva kilometri.
Într-o zi, s-a produs un accident de muncă, iar străbunicul şi-a
fracturat piciorul. Cum acesta s-a infectat, el era gata să moară,
dar l-a salvat un medic german. În urma accidentului, nu a mai
lucrat în mină şi a fost trimis la colhoz (o cooperativă agricolă de
producţie din fosta Uniune Sovietică). Acolo, iarna era foarte frig
şi, ca să nu îi îngheţe faţa, când ieşea afară, se ungea cu grăsime.
Cât timp a fost prizonier, a suferit foarte mult de foame. Noroc
că a lucrat la bucătărie unde, pe ascuns, se hrănea cu coji de
cartofi şi cu alte resturi de mâncare. Când nu mai rezistau, ceilalţi
mâncau pământ şi mureau.
Prizonierii erau eliberaţi periodic. Străbunicul îşi aştepta
rândul cu înfrigurare, căci era nerăbdător să se întoarcă şi el în
România, la ai lui. După opt ani de prizonierat, a plecat acasă cu
trenul. Călătoria de întoarcere a durat trei săptămâni.
Când a ajuns acasă, vorbea foarte bine limba rusă. Din fericire
, şi-a reluat serviciul la CFR. Ultimii ani de viaţă şi i-a petrecut
alături de familie.
Mă gândesc la curajul străbunicului meu şi îmi spun că eu
nu aş fi în stare de o asemenea îndrăzneală, de atâta rezistenţă în
faţa greutăţilor. Povestea lui de viaţă mi se pare interesantă şi mă
emoţionează de fiecare dată când mi-o amintesc.
(Ioana Vicol, clasa a V-a, București)
După ce l-ai transcris în caiet, completează tabelul de mai jos cu informații despre textul
scris de Ioana:
Părțile textului Număr de paragrafe
Introducere
Cuprins
Încheiere
Părțile textului
16
Familia
UNITATEA 1 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Recompune proverbele, găsind continuarea fiecăruia în coloana
din dreapta:
ca să știu și eu.
Spune-mi cu cine te însoțești … ca să-ți spun cum
îți va fi ziua.
ca să-ți spun cine ești.
ca să fii sănătos.
Trebuie să mănânci un car de sare cu cineva… ca să-l poţi cunoaşte.
ca să ai un prieten.
REŢINE!
În comunicare, cuvintele se organizează în enunțuri.
Enunțul este unitatea de bază a comunicării.
Enunțul:
• se referă la o stare de lucruri reală sau posibilă;
• are un înțeles de sine stătător;
• are o structură unitară;
• are o intonație specifică.
}
}
E;ER6EA=½
¾ Valorificând cunoștințele dobândite anul trecut la orele de educație
civică și pornind de la fragmentul marcat cu litere îngroșate în
pagina 9, scrie cinci enunțuri despre o familie cu un singur părinte.
¾ Citește cu atenție următorul bilet pe care Andu i l-a scris Andei, apoi
rezolvă cerințele.
Anda,
Nu uita! După-amiază, Ioana vine la noi. Cât mă
bucur! Vom repeta rolurile pentru piesa de teatru
inspirată de basmul „Sarea în bucate”. Din păcate,
am rătăcit scenariul. L-ai văzut pe undeva? Fă ordine
în camera noastră! Poate îl găsim acolo.
Andu
¾ Alege apoi, în fiecare caz, răspunsul pe care îl consideri corect și
prezintă-l colegului sau colegei de bancă:
• Enunțul „După-amiază, Ioana vine la noi.”:
a) solicită o informație;
b) exprimă un îndemn, o poruncă adresată cuiva;
c) transmite o informație.
Enunţul • Tipuri de enunţuri
DISCUTĂ
Discută cu toți colegii tăi înțelesul
unuia dintre proverbele
descoperite de tine.
17
Familia
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 1
• Enunțul din textul lui Andu care exprimă o stare sufletească (bucurie,
entuziasm) este:
a) „Nu uita!”;
b) „Cât mă bucur!”;
c) „Din păcate, am rătăcit scenariul.”.
• În biletul lui Andu există:
a) patru enunțuri care exprimă îndemnuri;
b) două enunțuri care exprimă îndemnuri;
c) trei enunțuri care exprimă îndemnuri.
E;ER6EA=½
¾ Citește tot basmul Sarea în bucate de Petre Ispirescu. Notează în
caiet câte un exemplu pentru fiecare tip de enunț învățat.
¾ Redactează o povestire de zece rânduri despre relația ta cu propria
familie, în care să folosești:
• cel puțin trei enunțuri asertive;
• un enunț interogativ;
• două enunțuri exclamative;
• un enunț imperativ.
¾ Joacă-te de-a citirea limbajelor secrete. Descifrează mesajul de mai
jos scris de un șef de trib amerindian și formulează-l în două-trei
enunțuri. Vei găsi semnificația semnelor (codul) alăturat.
DIMINEAȚA LA PRÂNZ SEARA
RÂU LAC MARE
DRUM MÂNCARE
SĂ DISCUTĂM FAMILIE ÎNTÂLNIRE
BĂTRÂNI DEPARTE
APROAPE
RĂZBOI
SAT
ADUCEȚI LUAȚI
REŢINE!
Enunțurile pot fi:
• asertive − transmit o informație. La sfârșitul acestor enunțuri
se pune punct („După-amiază, Ioana vine la noi. Din păcate, am
rătăcit scenariul. Poate îl găsim acolo.”);
• interogative: solicită o informație. La finalul acestora se pune
semnul întrebării („L-ai văzut pe undeva?”);
• imperative − transmit porunci, îndemnuri sau rugăminți („Nu
uita! Fă ordine în camera noastră!”);
• exclamative − transmit emoții, trăiri, atitudini („Cât mă
bucur!”).
La sfârșitul enunțurilor exclamative și imperative se folosește semnul
exclamării.
Enunţul • Tipuri de enunţuri
Codul
18
Familia
UNITATEA 1
REŢINE!
Punctuația
enunțului
La începutul
unui enunț
În interiorul unui
enunț
La sfârșitul
unui enunț
Semnul de punctuație folosit și exemple
Linia de dialog se folosește înaintea replicii
unui personaj.
Virgula:
• izolează un cuvânt care marchează o adresare
directă;
• se folosește între termenii unei enumerații;
• marchează o repetiție.
Punctul se folosește la sfârșitul unui enunț
asertiv.
Semnul întrebării apare la finalul unui
enunț interogativ.
Semnul exclamării este utilizat la finalul
unor enunțuri exclamative sau imperative.
E;ER6EA=½
¾ Folosește semnele de punctuație învățate, astfel încât secvența de
mai jos să aibă două înțelesuri diferite:
Hai să mâncăm copii
¾ Precizează ce stări sufletești sugerează semnele de punctuație marcate
în secvențele de mai jos. Alege dintre: bucurie, tristețe, mirare,
agitație, nerăbdare.
a) Cum se poate una ca asta?
b) Ce bine! Ce bine că ne-am întâlnit!! Ce bucurie!!!
c) Andu, ce faci aici?!
¾ Explică folosirea semnelor de punctuație în fragmentele:
„− Bine, împărate, m-ai chemat la nunta fiului tău ca să-ți bați joc
de mine?
− Vai de mine, Măria-Ta! Cum se poate să-ți treacă prin gând una ca
aceasta?”
Punctuația poate schimba sensul unui enunț.
Semnele de punctuație ajută la înțelegerea stărilor sufletești ale unor
personaje literare sau ale celui care scrie un text.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Citește replica împăratului, ținând cont de semnele de punctuație
folosite:
• „Cum mă iubești, fata mea!”
• „Cum mă iubești, fata mea?”
¾ Explică folosirea semnului exclamării și a semnului întrebării, în
fiecare din cele două enunțuri.
Punctuația enunţului
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Se spune că în Antichitate un
conducător de oști din Grecia
se pregătea pentru o mare
bătălie. Înaintea acesteia, a
dorit să a e care-i va soarta.
Atunci, a consultat Oracolul
din Delphi, celebru pentru
profețiile sale.
Răspunsul primit a fost în limba
latină: ibis redibis nunquam
in bello peribis, care a fost citit
de către rege astfel: „Te vei
duce (,) te vei intoarce(,) niciodată
nu vei pieri în război(!)”.
Numai că acest conducător a
murit pe câmpul de bătălie!
Să greșit, oare, oracolul profeția?

Nu, căci acesta l-a avertizat
pe conducător în legătură cu
soarta sa: „Te vei duce (.) Te
vei intoarce(?) Niciodată(!) Vei
pieri în război(!)”.
Se spune că în Antichitate un
19
Familia
UNITATEA 1
E;ER6EA=½
¾ Continuă enunțurile, astfel încât să obții, de fiecare dată, tipul de
propoziție indicat între paranteze:
Fiicele mai mari ale împăratului... (propoziție afirmativă)
Tatăl... (propoziție dezvoltată, negativă)
După nuntă, prințul și prințesa... (propoziție negativă)
Surorile, părinții, curtenii, poporul … (propoziție simplă, afirmativă)
¾ Transformă propozițiile dezvoltate din enunțurile de mai jos în propoziții
simple.
„O iubea împărăteasa ca pe copilul ei. Se mira și împăratul de atâta
alipire a împărătesei către această fată. Acest împărat avea un fecior
singur la părinți. Tată-său și mumă-sa se uitau la dânsul ca la soare.”
(Petre Ispirescu, Sarea în bucate)
*
„Cuvintele cele blânde și înțelepte ale fetei, mângâierile ei cele dulci
și neprefăcute, smerenia ei deșteptară în inima bolnavului o simțire
nemaiîntâlnită până atunci.”
(Petre Ispirescu, Sarea în bucate)
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Citește enunțurile de mai jos. Răspunde cu adevărat, dacă apreciezi
că afirmația este corectă, sau cu fals, dacă afirmația este eronată.
• Propoziția este o comunicare cu două sau mai multe predicate.
• Propoziția este o comunicare spusă sau scrisă, cu un singur predicat.

• Propozițiile sunt enunțuri.
• Un enunț cu un predicat, dar fără un subiect nu este propoziție.
• Într-o propoziție simplă, alături de subiect și predicat apar și alte
părți de propoziție.
Propoziţia • Tipuri de propoziții
REŢINE!
Propoziția este un grup de cuvinte care sunt organizate în jurul
unui singur predicat.
După felul părților de propoziție care o alcătuiesc, propozițiile
sunt:
a) simple − alcătuite doar dintr-un predicat sau din subiect și
predicat (Ioana citește. Scrie. Corectează.);
b) dezvoltate − conțin și alte părți de propoziție, pe lângă subiect
și predicat (Ioana scrie o compunere despre străbunicul ei.).
După aspectul predicatului, propoziţiile se clasifică în:
a) afirmative −au verbul cu funcție de predicat la forma afirmativă
(Îmi place povestea Ioanei.);
b) negative − au verbul-predicat la formă negativă (Nu voi uita
această istorisire.).
20
Familia
UNITATEA 1 CITITUL ESTE BUCURIE
E;ER6EA=½
¾ Citește cu atenție fragmentele de mai jos din cartea Roboții din familia
mea, apoi precizează câteva trăsături ale robotului E:
a) „Uneori – cum ar fi atunci când o´ează, când își ridică sprâncenele
sau când folosește două creioane pe post de bețe de tobă –
uit că E este un robot, că, de fapt, creierul lui e doar un mănunchi
de circuite de sârme. Uit chiar și faptul că nu are o inimă adevărată.
Sau sentimente. Deși, poate că are, cine știe?! Poate seamănă
cu Pinocchio!” (Sammy)
b) „E nu-i stupid. E posedă una dintre cele mai avansate inteligențe
artificiale pe care eu le-am creat vreodată.” (Elizabeth Hays despre
E)
c) „Așadar, băieți și fete, aș vrea ca noi toți să îi semănăm mai mult
lui E. Ar trebui să ne purtăm unii cu alții în felul în care E s-a purtat
cu noi: cu blândețe și respect.” (Directoarea școlii lui Sammy)
¾ Imaginează-ți că ai avea un frate robot, iar acesta ar fi foarte inteligent.
Enumeră trei avantaje și trei dezavantaje ale faptului că
acesta face parte din familia ta.
Familii ciudate
"Presupun că ciudățenia este ceva tipic familiei
noastre” spune, la un moment dat, unul
dintre eroii cărții Roboții din familia mea a scriitorului
James Patterson. Și, într-adevăr, familia
Hayes-Rodriguez nu este una obișnuită. Pe lângă
mamă (Elizabeth, savant genial), tată (Noah,
renumit ilustrator de cărți) și doi copii (Sammy
și Maddie), din familie fac parte mulți roboți, cu
îndatoriri domestice precise: de la deșteptarea
copiilor dimineața, până la prepararea micului
dejun, tunderea gazonului, ștergerea prafului sau oferirea hârtiei igienice.
Printre toate aceste creaturi zumzăitoare, bâzâitoare, dar utile, în familia Hayes-Rodriguez își face apariția
E. Sarcina acestuia este să îl însoțească pe Sammy la școală, în locul lui Maddie, care e grav bolnavă. E se
consideră fratele copiilor și se comportă ca atare, iar acest lucru îl enervează pe Sammy. Mai ales că robotul
ajunge să fie foarte popular la școală, eclipsându-l. Aici, lucrurile o iau razna la un moment dat, iar E are un
rol decisiv în rezolvarea problemelor ivite.
Prin ce aventuri trec Sammy și E la școală? Se va împăca băiatul cu gândul că are un frate robot? De unde
vine numele acestui personaj? Descoperă răspunsurile la toate aceste întrebări și la multe, multe altele citind
cartea lui James Patterson, Roboții din familia mea.
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul următor și observă
ce trăiri, ce emoții îți trezește.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
James Patterson a fost desemnat
Autorul Anului în 2010 de
către copiii din Statele Unite
ale Americii în cadrul Children’s
Choice Book Awards.
James Patterson a fost desemnat
Familii ciudate
21
Familia
UNITATEA 1
Familiile limbilor lumii
Și limbile au familii. Cercetătorii au descoperit că limbile lumii se
grupează în familii. Româna face parte din marea familie a limbilor
indo-europene, alături de alte peste 400 de limbi vorbite de aproape
trei miliarde de oameni. „Rudele” cele mai apropiate ale limbii române
sunt: franceza, italiana, spaniola, portugheza. Acestea au un strămoș
comun: limba latină.
E;ER6EA=½
¾ Compară următoarele cuvinte extrase din lucrarea Dicționar al elementelor latine ereditare din limbile
romanice (română, italiană, franceză, spaniolă, portugheză) de Andrei Crijanovschi, precizând o asemănare
și o deosebire între formele acestora:
Limba
latină
Limba
română
Limba
italiană
Limba
franceză
Limba
spaniolă
Limba
portugheză
Albus Alb Albo Aube Albo Alvo
Ego (*eo) Eu Io Je Yo Eu
Filius, -um Fiu Figlio Fils Hijo Filho
Folosind diverse surse de informare care există on-line și informațiile dobândite anul trecut la orele de
istorie despre formarea limbii române și a poporului român, precum și despre romanizarea altor popoare
din Europa, alcătuiește o listă cu mai multe cuvinte pe care limbile romanice le-au moștenit din latină.
Discut-o cu toți colegii de clasă.
¾ Urmărește cu atenție filmul din manualul digital despre legenda întemeierii Romei de către gemenii
Romulus și Remus, fiii vestalei Rhea Silvia și ai zeului războiului, Marte. Amintește-ți ce ai învățat la
orele de istorie și de geografie despre orașul Roma și despre Imperiul Roman, apoi redactează un text de
maximum 15 enunțuri, cu titlul Fondarea Romei: istorie și legendă.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
țări cu o populaţie majoritară
vorbitoare a unei
limbi indo-europene
recunoscute oficial
ţări cu minorităţi a căror
limbă indo-europeană
are statut oficial
țări unde, deşi există
populaţii semnificative
de vorbitori ai unei limbi
indo-europene, aceasta
nu are statut oficial
Legendă
Distribuția limbilor indo-europene pe glob
Familiile limbilor lumii
22
Familia
UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție imaginea, pentru a răspunde la următoarele
întrebări.
• Unde crezi că se află cei doi copii?
• Când (în ce anotimp/ perioadă a anului/ zi a săptămânii/ moment
al zilei) ar putea să se petreacă scena din desen? Argumentează.
¾ Povestește ce crezi că au făcut Andu, Anda și Buburuza, înainte de
a ieși la joacă. Folosește formulele: „La început…”, „Apoi…” și „În
sfârșit…”
¾ Explică regulile unui joc în aer liber, pe care îți place să îl practici
împreună cu prietenii tăi.
¾ La un moment dat, Buburuza lovește mingea din toate puterile și...
se întâmplă ceva neașteptat. Spune ce îți închipui că s-a petrecut
mai departe.
¾ Tocmai ai descoperit o fotografie cu imaginea de mai sus. Pe verso
erau câteva însemnări. Din păcate, scrisul s-a șters, din loc în
loc. Au rămas doar câteva cuvinte: „fericire”, „neavând altă ieșire”,
„neliniște”, „am început să plâng”, „mulțumire”, „părinți”, „fântână”.
Încearcă să reconstitui mesajul, pornind de la însemnările care s-au
păstrat. Folosește-le, într-un text de cinci−șapte rânduri.
JOC DE ROL
Imaginează-ți că, de două săptămâni,
prietenul tău cel mai
bun nu a mai ieșit la joacă. În
timpul liber, stă doar în casă
și butonează la nesfârșit consola
primită în dar de ziua lui.
Încearcă să-l convingi să se
joace afară, alături de tine și
de alți prieteni, dându-i trei
motive pentru a face acest
lucru.
JOC DE ROL
Imaginează-ți că, de două săp
23
Familia
UNITATEA 2
&,7EÄ7E
Înainte de prima lectură a textului de mai jos, joacă împreună
cu toți colegii de clasă Mingea călătoare (citește descrierea
regulilor acestuia în caseta Joc). Sarcina de lucru trebuie să
fie: „Spune despre ce crezi că va fi vorba în textul următor”.
O întâmplare cu tata
de Alex. Ștefănescu
O întâmplare pe care încă mi-o amintesc, deși s-a petrecut într-un
trecut îndepărtat, când aveam doar patru ani, este legată de o minge
aruncată de mine, din greșeală, într-o fântână.
Locuiam pe atunci în Lugoj, într-o casă cu o curte plină de pomi și
cu o fântână din care veneau să-și ia apă și vecinii, pentru că era limpede
și rece. Mă jucam de unul singur cu mingea, aruncând-o în sus și
încercând s-o prind. La una din aruncări, ea, în loc să mi se întoarcă în
brațe, a atins o creangă, și-a schimbat direcția și a căzut drept în fântână.
Îndrăgisem acea minge, frumos colorată, ușoară și foarte elastică,
dăruită de tata de ziua mea (pe data de 6 noiembrie 1951). Drept urmare,
am început să plâng cu lacrimi amare. Tata a făcut câteva încercări
s-o scoată, scufundând găleata fântânii în apă și ridicând-o de mai
multe ori, cu speranța că va prinde mingea în ea. Dar mingea, jucăușă
chiar și în situația deloc veselă în care se afla, sărea mereu din găleată.
– Am să-ți cumpăr altă minge, mai frumoasă, mi-a spus tata.
Eu continuam să plâng:
– O vreau pe asta!
– Îți cumpăr zece mingi, numai să nu mai plângi.
– Nu, nu, nu! Pe asta o vreau.
Nevăzând altă ieșire, tata a coborât în fântână, cu picioarele și mâinile
îndepărtate lateral (ca omul generic din celebra schiță a lui Leonardo
da Vinci), ca să se poată sprijini de pereții din piatră de râu. Era
o fântână largă și relativ adâncă. Mă simțeam, vag, vinovat că tata își
pune viața în pericol din cauza mea. Dar dorința arzătoare de a vedea
mingea adusă la suprafață mă făcea nemilos. Tata a recuperat mingea,
pe care o ținea cu o mână la piept, astfel încât îi rămăsese o singură
mână disponibilă pentru a se cățăra. S-a chinuit destul de mult, ținându-se
de lanț. Era ajutat de doi bărbați aflați prin preajmă, care ridicau
lanțul încet, folosind manivela fântânii. În cele din urmă, și tata, și
mingea și-au făcut apariția.
Ce fericit am fost! Ce mult l-am iubit atunci pe tata! Și ce rușine mi-e
azi când mă gândesc că l-am pus pe tata în pericol, numai din cauza
egoismului meu de copil răsfățat.
încercând s-o prind. La una din aruncări, ea, în loc să mi se întoarcă în
brațe, a atins o creangă, și-a schimbat direcția și a căzut drept în fântâi
foarte elastică,
dăruită de tata de ziua mea (pe data de 6 noiembrie 1951). Drept urmare,
am început să plâng cu lacrimi amare. Tata a făcut câteva înceri
ridicând-o de mai
ă
ia deloc veselă în care se afla, sărea mereu din găleată.
i mâiAlex.
Ștefănescu (n. 1947) este
critic și istoric literar, prozator,
dramaturg și publicist. A scris mii
de articole și aproape treizeci de
cărţi, dintre care a avut un mare
ecou Istoria literaturii române contemporane.
1941–2000, publicată
în 2005, pentru care a fost distins
cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu
Premiul Academiei. A publicat în
2017 volumul Eminescu, poem cu
poem, în care sunt prezentate simplu,
pe înțelesul oricui, toate poeziile
antume ale lui Eminescu.
LECTURĂ
Narativul literar
JOC
Regulile jocului Mingea călătoare:
toți elevii stau în cerc.
Ei își vor arunca unul altuia,
pe rând, o minge mică și
moale. Elevul care ține mingea
trebuie să îndeplinească
o sarcină de lucru, trasată de
profesor sau de elevul care
i-a aruncat mingea, iar apoi să
paseze mingea mai departe.
Cine nu poate sau nu știe să
îndeplinească sarcina dă mingea
altui coleg. Două intervenții
greșite atrag excluderea
din joc.
Mingea călă-
24
Familia
UNITATEA 2
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Amintește-ți de presupunerea făcută când te-ai jucat Mingea călătoare.
Dacă a fost apropiată de conținutul textului, prezintă raționamentul
pe baza căruia ai făcut-o.
¾ Recitește fragmentele din care afli:
a) unde și când se petrece întâmplarea povestită în acest text;
b) din ce cauză mingea copilului a ajuns în fântână;
c) ce simte copilul, pe parcursul întâmplării.
¾ Enumeră trei însușiri ale copilului și trei însușiri ale tatălui, așa
cum le deduci din întâmplarea prezentată.
¾ Pornind de la sugestiile oferite de text, precizează trei motive pentru
care tatăl i-a îndeplinit copilului dorința.
¾ Repovestește întâmplarea din perspectiva tatălui, apoi din perspectiva
unui martor al întâmplării.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Precizează cuvinte cu sens opus pentru următoarele din text: îndrăgisem,
ridicând, fericit, ieșire, am iubit, egoist.
¾ Explică, folosind un dicționar tipărit sau unul on-line (www.dexonline.ro),
sensul adjectivului amar din construcțiile: „lacrimi amare”;
„zile amare”; „vorbe amare”; „pâine amară”; „gust amar”.
¾ Povestește, în cinci−șapte enunțuri, o scurtă întâmplare din viața
ta, folosind expresiile: a pune în pericol și a-și face apariția.
¾ Imaginează-ți că îl întâlnești pe autorul textului și vrei să discutați
despre viața lui, despre profesia de critic literar, despre întâmplarea
scrisă de el și citită de tine. Formulează trei întrebări pe care i le-ai
adresa, în legătură cu aceste subiecte.
REŢINE!
O întâmplare cu tata de Alex. Ștefănescu este un text autobiografic.
* Autobiografia este o prezentare orală sau scrisă a vieții unei persoane,
făcută de persoana însăși. În textele autobiografice, relatarea
faptelor se face la persoana I.
E;ER6EA=½
¾ Valorificând informațiile din unitatea anterioară, numește două
tră sături ale unei narațiuni prezente în textul lui Alex. Ștefănescu.
¾ Transcrie din text două structuri/enunțuri care arată implicarea
afectivă a autorului.
¾ Recitește fragmentul următor: „Și ce rușine mi-e azi când mă gândesc
că l-am pus pe tata în pericol, numai din cauza egoismului
meu de copil răsfățat”. Exprimă-ți părerea în legătură cu această
mărturisire făcută de autor, la maturitate.
LECTURĂ
Narativul literar
ISTORIA CUVINTELOR
Preluat din francezul autobiographie,
substantivul autobiografie
este compus din trei
termeni cu înțelesuri proprii.
Aceștia sunt de origine greacă:
autos – „însuși”, bios – „viață”
și graphein – „a scrie”.
DISCUTĂ
• Unii cred că un părinte
ar trebui să îndeplinească
toate dorințele propriului
copil. Exprimă-ți acordul
sau dezacordul față de
această convingere, aducând
argumente în sprijinul părerii
tale.
• Cum ai reacţionat tu în
locul copilului de patru ani,
dacă ți-ai pierdut jucăria
preferată? Explică-ți reacția în
trei−cinci enunțuri.
25
Familia
UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție știrea de mai jos, descoperită de Andu într-un ziar foarte vechi.
Mingea căzută în fântână: Ieri, 10 noiembrie 1951, în timp ce se juca în curtea casei din orașul Lugoj, județul
Timiș, A.Ș (4 ani) și-a scăpat mingea în fântâna din curte. Supărat că și-a pierdut jucăria preferată, i-a
cerut tatălui (I.Ș., 30 de ani) să coboare după ea. În ciuda insistențelor părintelui, băiețelul nu a renunțat la
minge. Drept urmare, bărbatul a coborât în fântâna adâncă, punându-și viața în pericol. Ajutat de doi bărbați
a ați prin preajmă, tatăl a recuperat mingea, iar totul s-a încheiat cu bine. Intervenția a durat aproximativ
15 minute, mingea ind înapoiată copilului, fără ca obiectul să suferit vreo stricăciune (A.M., Vocea Lugojului,
11 noiembrie 1951)
O întâmplare
cu tata
Mingea
căzută în
fântână
LECTURĂ
Narativul nonliterar
a) Numește modul de expunere folosit în text.
b) Enumeră persoanele care participă la evenimentul relatat.
c) Precizează locul și timpul întâmplării.
¾ După ce ai desenat-o în caiet, completează o diagramă Venn cu
asemănările și deosebirile între O întâmplare cu tata de Alex Ștefănescu
și Mingea căzută în fântână a ziaristului „A.M.”. Urmărește:
a) conținutul textelor (Ce se povestește? Cine participă la întâmplări?
Când și unde se petrec faptele?);
b) modalitatea în care se povestește (La ce persoană sunt relatate
faptele? Există cuvinte/construcții care arată implicarea sufletească
a autorilor?);
c) scopul textelor;
d) tipul de texte.
REŢINE!
Textele nonliterare: surprind realitatea așa cum există, fără ca
fantezia și sensibilitatea autorului să intervină în prezentarea
acesteia • oferă date concrete, precise, reale, verificabile • sunt scrise
cu scopul de a informa, de a convinge sau de a amuza.
Un text narativ nonliterar prezintă întâmplări adevărate, la care participă
persoane reale (nu personaje inventate de un autor). Faptele
sunt încadrate în timp și în spațiu.
E;ER6EA=½
¾ Precizează două trăsături ale unui text narativ nonliterar, identificate
în Mingea căzută în fâtână.
¾ Creează un text nonliterar de cinci−zece enunțuri, pornind de la
imaginea alăturată. Nu uita să precizezi: Ce se întâmplă? De ce,
unde și când se întâmplă? Cine participă la întâmplarea relatată?
¾ Valorificând cunoștințele dobândite în unitatea anterioară, transformă
textul creat de tine la exercițiul anterior într-un text literar.
DISCUTĂ
Realizează o povestire „în lanț”
cu ajutorul colegului sau colegei
de bancă, în care să vă
imaginați că tatăl copilului ar
refuzat să coboare în fântână,
după minge. Povestiți ce
s-ar întâmplat mai departe.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
În viața de zi cu zi, narațiuni
nonliterare se întâlnesc: în știrile
prezentate la radio, la televizor,
în ziare; în articolele din
ziare sau din reviste.
În viața de zi cu zi, narațiuni
26
Familia
UNITATEA 2 COMUNICARE ORALĂ
AMINTEŞTE-ŢI!
Privește imaginea alăturată, apoi rezolvă cerințele:
a) Numește persoanele care au rolurile de vorbitor și de ascultător.
b) Imaginează-ți un scurt dialog, de șapte−zece replici, între acestea.
Folosește formule: de începere a unui dialog (Bună ziua!; Salut!; Ce
mai faci?; Mă bucur că te văd! etc.); de menținere a dialogului (Firește!;
Într-adevăr!; N-ar fi mai bine să...; Ce spui despre... etc.); de
încheiere a dialogului (La revedere!; Mai vorbim!; Ținem legătura!;
Pe curând! etc.).
'E6&23ER½
¾ Realizează împreună cu colegii tăi scurte dialoguri pe care să le interpretați apoi ca niște actori. Imaginează-ți următoarele situații:
• Ești copilul din O întâmplare cu tata. Dialoghează cu tatăl tău care
te ascultă atent, încercând să-l convingi să îți aducă mingea căzută
în fântână.
• Ești tatăl copilului care și-a pierdut mingea. Dialoghează cu băiețelul
tău, care te întrerupe mereu când încerci să-l convingi să
renunțe la minge. În conversație intervine și mama.
• Ești un bun prieten al aceluiași copil. Discută cu el, pentru a-l determina
să își schimbe atitudinea.
¾ Pornind de la dialogurile realizate, precizează:
• comportamente sau atitudini care au încurajat comunicarea;
• comportamente sau atitudini care au îngreunat comunicarea.
E;ER6EA=½
¾ Numește trei situații din viața de zi cu zi în care respectarea regulilor
de acces la cuvânt este folositoare.
Reguli de acces la cuvânt
REŢINE!
Există situații în care comunicarea este îngreunată de întreruperi
(vorbitorul nu este lăsat să își termine ideea) sau de suprapuneri (participanții
la dialog nu vorbesc pe rând).
Pentru a desfășura un dialog în condiții bune, respectă câteva reguli
de acces la cuvânt:
• Ascultă-l cu atenție și cu răbdare pe cel care vorbește.
• Intervino doar după ce vorbitorul își termină ideea.
• Așteaptă-ți rândul la cuvânt.
• Folosește formule care să încurajeze comunicarea și să ajute la
înțelegerea mesajului (Vrei să spui că..., Se pare că..., Din câte am
înțeles, tu spui că..., Poți să continui, te rog?, Ce s-a întâmplat mai
departe?, Cum ai reacționat? etc.).
• Încurajează-ți interlocutorul prin gesturi și mimică.
• Fii politicos!
Ce bine îmi pare
că te văd!
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Conversația dintre două sau
mai multe persoane se numește
dialog.
Conversația dintre două sau
JOC DE ROL
Fii atent la vorbitor!
Între elevii clasei se distribuie
rolurile: „actori” și „observatori”.
„Actorii” dialoghează
unul cu celălalt despre întâmplări
cotidiene în care părinții
și-au arătat afecțiunea față
de ei. „Observatorii” notează
în caiete: ce reguli de desfășurare
optimă a unui bun dialog
au fost respectate și ce
reguli au fost încălcate. Elevii
își schimbă apoi rolurile.
JOC DE ROL
Fii atent la vorbitor!
27
Familia
REDACTARE UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Jocul asocierilor: Scrie în caiet la ce te gândești când auzi cuvintele:
„prima zi de școală din clasa a V-a”; „pauza mare”; „duminică
seara”; „curtea bunicilor”; „vacanță cu familia”. Ce stări sufletești
asociezi fiecărei situații?
Exemplu: „prima zi de școală din clasa a V-a” = colegi noi = curiozitate...
E;ER6EA=½
¾ Gândește-te la o întâmplare din viața ta, petrecută într-una dintre situațiile consemnate în caiet, pe parcursul
Jocului asocierilor.
¾ Redactează o compunere de 10−15 enunțuri, în care să povestești această experiență personală.
a) Scrie idei corespunzătoare celor trei părți ale unei compuneri. Amintește-ți de tabelul folosit de Ioana
în unitatea anterioară (pagina 14).
b) Redactează textul, respectând planul conceput de tine.
c) Scrie corect, ordonat, caligrafic.
d) Dă compunerii tale un titlu incitant.
e) Ilustrează compunerea cu un desen potrivit.
f ) Autoevaluează-te, folosind grila din varianta digitală. Acordă-ți între unu și cinci puncte.
Fă schimb de compuneri cu colegul sau colega de bancă și evaluați-vă reciproc. Evaluarea partenerului
corespunde cu evaluarea proprie? Discutați și argumentați-vă opinia. Realizați punctajul total.
6&R,EÄ,V2R%EÄ7E&2RE&7
¾ Transcrie dialogul următor în caiet, completându-l cu semnele de
punctuație învățate în unitatea anterioară.
Profesoara o previne pe mama lui Lică …
… Fiul dvs. vine la școală mereu descheiat la gât …doamnă …
Mama răspunde …
… Sărmanul … e prea mititel … Nu ajunge să se-ncheie la ultimul
nasture …
¾ Apelând la cunoștințele dobândite în clasele primare, numește semnul
de punctuație folosit la finalul enunțurilor scrise cu litere cursive.
E;ER6EA=½
¾ Rescrie în caiet textul de mai jos, corectând toate greșelile:
Mămica o întreabă pe olguța care sa întors acasă după prima zi de
școală ceai învățat azi fetița răspunde nu cine știe ce trebuie să mă
mai duc.
¾ Ai folosit cele două puncte, în textul corectat de tine? Dacă răspunsul
tău este afirmativ, explică de ce le-ai utilizat.
Relatarea unei experiențe personale
REȚINE!
Fii atent la ce ți se întâmplă!
Când scrii, inspiră-te din viața
cotidiană, din experiența
personală. Când povestești o
întâmplare trăită de tine, folosește
persoana I.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Cele două puncte ( : ) anunță
începutul unui dialog (vorbirea
directă). Acestea se folosesc
și înaintea unei enumerări
(Jocurile mele preferate sunt:
kendama, șahul, baschetul.)
) anunță
28
Familia
UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție textul de mai jos, pentru a rezolva cerințele:
O dispariție misterioasă: În curtea bunicilor, jocul cu mingea nu
se oprește. Andu și Anda îi pasează Buburuzei. Gâza se avântă. Lovește
mingea, din toate puterile. Mingea țâșnește cu viteza unui
supersonic la decolare. În zborul ei continuu, desenează în aer traiectorii
ciudate. La un moment dat, ajunge dincolo de nori. Dispare.
În curtea bunicilor, Anda și Andu așteaptă și astăzi reîntoarcerea
mingii zburătoare. Până atunci, Buburuza a hotărât să doarmă. Cât
de tare sforăie piticania!
a) Transcrie textul în caiet.
b) Subliniază cuvintele care arată:
• Ce fac Anda și Andu? • Ce face gâza? • Ce face mingea?
c) Ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate?
d) Apelând la cunoștințele dobândite în clasa a IV-a, precizează ce
rol îndeplinesc aceste cuvinte în propoziție.
REŢINE!
Predicatul este partea principală de propoziție care arată: ce face
subiectul (Jocul cu mingea nu se oprește.) • * ce este sau cum este
subiectul (Buburuza e o gâză/ e foarte încântată.)
Predicatul verbal arată ce face subiectul. Se exprimă prin verb.
În propoziție, predicatul nu are un loc fix (Gâza se avântă./Gâza se
avântă spre minge./Se avântă gâza.)
E;ER6EA=½
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești predicate verbale exprimate
prin: verb, timpul viitor, persoana a II-a singular • verb, timpul trecut,
persoana I plural • verb, timpul prezent, persoana a III-a singular.
¾ Smaranda, mama lui Nică, eroul cărții Amintiri din copilărie de
Ion Creangă, știa să facă multe lucruri pe care copilul ei le considera
"minunății”. Citește fragmentul următor, ca să afli câteva dintre ele:
"… Alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina
în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușii; […]
bătea pământul sau peretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap,
la mână sau la picior, zicând: «Na, na!», și îndată-mi trecea durerea.”
a) Transcrie în caiet fragmentul citat.
b) Subliniază toate verbele care arată ce făcea mama lui Nică.
c) Completează schema de mai jos, cu verbele subliniate.
Verbe care: − sunt predicate în propoziție:...
− nu sunt predicate în propoziție (nu sunt la timpurile
învățate și nu își schimbă forma după persoană):...
d) Analizează ultimele două predicate verbale din text, precizând
timpul, persoana și numărul verbelor prin care sunt exprimate.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Predicatul verbal
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Există forme verbale care nu
sunt predicate în propoziție: a
râde, a plânge; văzând, zicând;
iubit, îndrăgit, de scris, de citit etc.
Există forme verbale care nu
29
Familia
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 2
'E6&23ER½
¾ Recitește enunțurile: „Andu și Anda îi pasează Buburuzei. Gâza se
avântă. Mingea țâșnește cu viteza unui supersonic la decolare.”
a) Identifică subiectele, punând una dintre întrebările la care răspunde
această parte de propoziție (Despre cine este vorba în propoziție?
Cine...? Care este lucrul care...?/ Ce...?).
b) Subliniază subiectele cu două linii.
REŢINE!
Subiectul este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea
exprimată de predicat (Andu și Anda îi pasează Buburuzei.) sau
cui i se atribuie o calitate ori o însușire exprimată de acesta (Andu și
Anda sunt frați/sunt veseli.)
După numărul de termeni, subiectul exprimat poate fi:
– simplu, alcătuit dintr-un singur termen (Jocul cu mingea o încântă
pe Buburuză.);
– multiplu, alcătuit din doi sau mai mulți termeni. Termenii subiectului
multiplu sunt legați, de regulă, prin cuvântul și sau prin virgulă
(Copiilor le plac jocul cu mingea, drumețiile prin păduri umbroase,
călătoriile în locuri necunoscute și aventurile.)
În propoziție, subiectul nu are un loc fix (Mingea țâșnește./Țâșnește
mingea./Țâșnește mingea, cu putere.). De cele mai multe ori, subiectul
stă la începutul unei propoziții. Nu toate propozițiile au un subiect
exprimat ([Gâza] Lovește mingea, din toate puterile.)
E;ER6EA=½
¾ Subliniază cu două linii subiectele din textul O dispariție misterioasă.
¾ Transcrie enunțurile următoare. Încercuiește-le doar pe cele în care
cuvintele subliniate sunt subiecte.
Se vede o minge. • Văd o minge. • Ascult un cântec. • Cântecul se
ascultă în liniște.
• Roșul apus se vede în depărtare.• Îmi place roșul. • Andu, vino
repede! • Andu vine repede.
¾ Completează tabelul de mai jos, construind propoziții:
Tipul de subiect Întrebarea la care răspunde Propoziția
Subiect multiplu Cine?
Subiect simplu Care este lucrul care? (Ce?)
Subiect multiplu Despre cine este vorba în
propoziție?
Subiect multiplu Care este lucrul care? (Ce?)
¾ Menționează funcția sintactică a cuvintelor subliniate:
Anda poartă o cămașă cu buline.
Prea multă sare în mâncăruri
dăunează.
O poartă din lemn se înalță în
fața casei.
Andu sare după minge.
Subiectul exprimat (simplu și multiplu)
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
La întrebarea ce? răspund mai
multe părți de propoziție.
Pentru a nu greși când identifici
subiectul, înlocuiește-o
cu întrebarea "care este lucrul
care?” adresată predicatului.
răspund mai
30
Familia
UNITATEA 2
6&R,EÄ,V2R%EÄ7E&2RE&7
¾ Recitește regulile de folosire a virgulei (pagina 18), apoi bifează
enunțurile în care virgula este folosită corect.
Anda, citește! … Anda, citește. …
Ce-ai pățit, Andu? … Buburuza, sforăie. …
¾ Argumentează-ți oral opțiunea.
REŢINE!
Atenție! Nu se pune virgulă între subiect și predicat.
'E6&23ER½
¾ Citește subiectul din enunțul: „George, Mihai, Anda și Andu merg la
plimbare prin parc.”
¾ Explică de ce s-a folosit virgula în enunțul de la exercițiul anterior.
¾ Înlocuiește subiectul identificat cu: un substantiv comun; un pronume.
REŢINE!
Subiectul se exprimă prin: substantiv comun (Copiii se joacă lângă
casa bunicilor.) și propriu (Anda și Andu se bucură de o zi minunată.);
pronume personal (El îi strigă.) și pronume personal de
politețe (Dumnealui îi cheamă la masă.).
E;ER6EA=½
¾ Subliniază cu o linie predicatele și cu două linii subiectele din
enunțurile următoare:
"− Să mergem, Ramona, zise ea. Poate am timp să-ți citesc puțin,
înainte să ajungă tata acasă.
− Bine, zise încântată Ramona și o luă de mână pe Beezus.”
(Beverly Clearly, Sora mea, Ramona)
¾ Precizează prin ce părți de vorbire se exprimă subiectele subliniate
în enunțurile exercițiului anterior.
¾ Scrie textul unui bilet sau al unui SMS adresat unui membru al familiei
tale, în care să îți exprimi recunoștința pentru grija pe care
ți-o arată. Folosește în textul tău câte un subiect exprimat prin: pronume
de politețe; substantiv comun; pronume personal.
¾ Alcătuiește propoziții despre membrii familiei tale, conform schemelor
date (S = subiect, PV = predicat verbal):
a) S simplu (substantiv propriu) + PV +altă parte de propoziție
b) S multiplu (pronume personale) + PV
c) S simplu (pronume personal) +PV
d) Altă parte de propoziție + PV + S multiplu (substantive comune)
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Subiectul exprimat (simplu și multiplu)
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Substantivul SMS este o prescurtare
formată din literele
inițiale ale denumirii acestui
text în limba engleză, Short
Message Service („serviciu de
[transmitere a unor] mesaje
scurte”). SMS-ul este un text
scurt și reprezintă o modalitate
de comunicare scrisă
folosită în telefonia mobilă.
Strămoașa SMS-ului a fost...
telegrama.
Substantivul SMS este o pres
31
Familia
CITITUL ESTE BUCURIE UNITATEA 2
&,7EÄ7E
Orice mamă pare să aibă puteri magice. Vocea unei mame
care spune o poveste sau îngână un cântec de leagăn adoarme cel mai
neliniștit copil. Sărutul ei vindecă răni și alină dureri. Iar îmbrățișarea
maternă alungă toate spaimele. O mamă nu se teme de nimic, nu-i
așa? Pentru copilul ei, înfruntă cele mai mari pericole. O mamă știe
totul, nu? Ea are răspunsul potrivit la orice întrebare. Astfel o vezi pe
mama, până ce crești. Scriitorii au fost, la rândul lor, copii, ca tine.
Amintirea mamei se regăsește în cărțile lor.
Băiețel
(fragment)
de Mihail Sadoveanu
− Unde te duci așa? Mă oprește mama. Stai, să-ți schimb bluza. [...]
Intru după mama în odăița cu storurile lăsate.
− Na, îmbracă-te cu asta curată.
Când zice mama "îmbracă-te”, dovedește că are încredere în mine
și, mai ales, că mă iubește, căci, dacă nu m-ajută, nu găsesc niciodată
mânecile și rămân cu hăinuța boțită deasupra capului și grumazului.
Așteptând ajutor, bag de seamă că mama ține bluza în zarea ușii și
face o observație pe care putea să n-o facă:
− Ar fi trebuit călcată.
Mă interesez numaidecât:
− Ce-ar fi trebuit călcată?
− Bluza asta. Acuma ești flăcău mare și ți s-ar fi cuvenit o asemenea
cinste.
Eu mă îndrept, atent:
− Atuncea nu mă îmbrac!
− De ce, răule și neînțelegătorule?
− Nu mă îmbrac, până ce nu-mi calci bluza.
Mama mă privește c-un zâmbet dulce. [...]
− Să ți-o calc, se învoiește ea.
Așterne hăinuța pe covor și o calcă ușurel cu piciorul. Eu mă simt
mândru și mulțumit și mama mă ajută să mă îmbrac.
E;ER6EA=½
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești cu sensuri diferite verbul a
călca. La care dintre acestea s-au gândit cele două personaje?
¾ Povestește și tu întâmplări în care înțelegerea diferită a sensurilor
unui cuvânt a dat naștere unor situații amuzante.
¾ Povestește-le colegilor o întâmplare amuzantă imaginată de tine,
pornind de la sensurile diferite ale unui cuvânt (leu, corn, bancă etc.).
Mihail Sadoveanu (1880−1961) a
fost un scriitor important, membru
al Academiei Române. A creat o
operă monumentală, de peste 100
de titluri publicate, alcătuită din:
povestiri, nuvele și romane. Cele
mai cunoscute cărți ale sale sunt:
Țara de dincolo de negură (1926),
Hanu Ancuței (1928), Împărăția
apelor (1928), Baltagul (1930),
Creanga de aur (1933), Frații Jderi
(1935−1942).
Băiețel de Mihail Sadoveanu
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Realizează fișele care să conțină
elemente biografice și titlurile
celor mai importante opere ale
scriitorilor Mihail Sadoveanu și
Lucian Blaga.
Folosește scurtele prezentări
din aceste pagini ca puncte de
pornire.
32
Familia
UNITATEA 2 CITITUL ESTE BUCURIE
Hronicul și cântecul vârstelor (fragment)
de Lucian Blaga
În aerul dimineților de primăvară, ne hărțuiam în curtea școlii, în
timp ce în văzduh plutea un miros de fum de vreascuri și cearta gureșă
a vrăbiilor. Un clopoțel, ce suna de intrare, ne curma dintr-odată
alergările și larma... Într-un asemenea ceas, ne-am adunat odată după
recreație în clasă, cu părul vâlvoi și cu frunțile nădușite și așteptam să
intre dascălul. Acesta deschide ușa, palid, și ne zice:
− Copii, plecați degrabă! Arde satul!
Ne-am înghesuit în ușă valvârtej și am ieșit, în goană, din școală. [...]
Cu genunchii tăiați de alergare, ajung acasă. Caut prin casă. În casă
nimeni, dar toate ușile deschise. Mă duc în șură. În șură, nimeni, dar
norul de fum cădea. [...] Trec după șură. Acolo era într-adevăr cineva.
Mama, pe stogul de paie, sta la pândă cu o vadră de apă în mână, ca
să nu ia foc paiele. Mama veghea, se-ntorcea în dreapta și în stânga, și se
repezea să stingă funinginea și scrumul arzător ce cădeau din înalt. Era
ca o luptă pe care Mama o ducea acolo, sus, cu norul negru care – scormonit
de vânt – se aprindea uneori în rotocoale, chiar deasupra noastră.
Din sat ajungeau până la noi ca un murmur, ca un clocot, iar din
fierberea de pretutindeni – țipete stinse. Câteodată țâșneau în depărtare
flăcări cât plopii. Vedeam pe Mama, puternică, deasupra, înfruntând
elementele și o nespusă încredere mă cuprinse...
E;ER6EA=½
¾ În 5-10 enunțuri, realizează portretul mamei, așa cum este înfățișată
ea în textele celor doi scriitori.
¾ Spune ce ai fi simțit tu, dacă ai fi trăit una din experiențele povestite
în cele două texte.
¾ Scrie-i cuiva drag din familie un mesaj (sub forma unui bilet, a unui
SMS, a unui e-mail), în care să-i mărturisești ce simți pentru el/ea.
¾ Povestește o întâmplare deosebită pe care ai trăit-o alături de mama ta.
VOCABULAR
a curma – a opri
hronic – cronică; (aici) scriere
care redă întâmplări (din viața
autorului), prezentate în ordine
cronologică
nădușit – transpirat
stog – grămadă mare de fân
vadră – găleată
vreasc – creangă uscată, desprinsă
din copac
Lucian Blaga (1865−1961) a fost
poet, prozator, autor de piese de
teatru, filosof și traducător. A fost
profesor universitar și membru al
Academiei Române, cea mai prestigioasă
instituție culturală din
țara noastră. S-a născut în satul
Lancrăm, din județul Alba, ind al
nouălea copil al familiei sale. Pe
mama scriitorului – înfățișată
în textul citit de tine – o chema
Ana Blaga, iar tatăl lui se numea
Isidor și era preot.
ȘTIAI? AFLĂ MAI MULTE!
Hronicul și cântecul vârstelor este un roman autobiografic.
Cartea a apărut după moartea autorului
(în 1965), deși a fost redactată cu ani buni înainte (în perioada
1945−1946). Din acest volum te-ar putea interesa paginile despre
copilăria scriitorului. Ce preocupări a avut acesta când era mic?
Cum se jucau copiii din vremea lui? Ce înseamnă „să pui la încercare
cerul – cu norii lui cu tot”? Află din romanul autobiografic al lui
Lucian Blaga!
biografic. Cartea a apărut după moartea autorului
Hronicul... de Lucian Blaga
33
Familia
UNITATEA 2
A. Înțelegerea textului
1) Transcrie din text câte o secvență care arată:
timpul acțiunii; spațiul întâmplărilor.
(0,50 puncte)
2) Numește două personaje care participă la
acțiune. (0,50 puncte)
3) Formulează două idei desprinse din acest
fragment. (1 punct)
4) Într-un text de cinci−zece enunțuri, precizează
două caracteristici care justifică faptul că
textul dat este o narațiune. (1 punct)
B. Limba română
1) Transcrie din text: un enunț asertiv și un
enunț interogativ. (1 punct)
2) Motivează folosirea liniei de dialog și a virgulelor
în secvența:
„– Trageți, copii, cu arcul [...].”
(1 punct)
3) Analizează părțile de vorbire prin care sunt
exprimate subiectele în fragmentul: „A fost odată
un împărat mare și puternic, și el avea trei
feciori.” (1 punct)
4) Transcrie enunțurile, corectând greșelile de
acord între subiect și predicat: „Grupul au ajuns
repede la punctul de întâlnire. Aici îi aștepta părinții,
rudele, cunoscuții.”
(1 punct)
PARTEA A II-A
Alcătuiește o compunere narativă de 10−15
enunțuri, în care să povestești o întâmplare petrecută
alături de familia ta, într-o vacanță.
În compunerea ta, trebuie:
• să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea
logică a faptelor; (0,30 puncte)
• să precizezi două elemente ale contextului
spațio-temporal; (0,30 puncte)
• să respecți structura specifică tipului de compunere
cerut; (0,30 puncte)
• să ai obligatoriu numărul minim de enunțuri
precizat. (0,30 puncte)
Vei primi 0,80 puncte pentru redactarea întregii lucrări
(unitatea compoziţiei – 0,20 puncte; coerenţa textului – 0,20
puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 0,20 puncte; ortografia și punctuaţia –
0,20 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea
– 0,20 puncte). Total: 10 puncte (1 punct din oficiu)
EVALUARE
PARTEA I
Citește cu atenție textul următor și răspunde cerințelor:
„A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se
mari, împăratul se gândi [...] să-și însoare copiii ca să fie fericiți. Într-o noapte, nu știu ce visă
împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii într-un turn ce avea în grădină.
Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată.
– Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul.
Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al
doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul
cerului. [...] Când o văzură coborându-se și se înfipse într-un copaci nalt dintr-o pădure mare. Se duse
fiul cel mare, își luă soție pe fata împăratului vecin, și se întoarse cu dânsa la tatăl său. Se duse și cel
mijlociu și se întoarse și el cu o soțioară mândră și frumoasă.
Se duse și cel mic. Cutreieră lumea până ce ajunse la pădurea cea mare unde se lăsase săgeata lui
și [...] dete de copaciul în care se înfipsese și săgeata lui. Acest copaci era nalt și gros, și bătrân. [...] Și
din ramură în ramură, [...] ajunse până în vârf. Acolo puse mâna și-și luă săgeata. [...] Nu-i fu destul că
nu-și aflase acolo pe scrisa lui, se mai pomeni, când vru să plece de lângă copaci, că se agață de spinarea
lui o bufniță. [...] Dacă văzu și văzu, [..] o luă la drum. În cale, băgă de seamă că alte șase bufnițe se
țineau după dânsul. [...] Cum intră în cămara unde locuia dânsul [..], cele șase bufnițe se așezară careși
pe unde; iar cea d-a șaptea bufniță, care se încleștase de spinarea lui, se așeză în pat. A doua zi, ce să-i
vază ochii? Lângă dânsul, în pat, o zână așa de frumoasă, de amuțea și nu știu cine când o vedea; iară
la capetele patului lor șase roabe, una mai frumoasă decât alta.”
(după Zâna Zânelor, basm cules de Petre Ispirescu)
Familia
UNITATEA 2
34
Şcoala
UNITATEA 3
'E6&23ER½
¾ Andu și Anda își fac temele. Vorbește despre felul în care te pregătești
tu pentru școală, în fiecare zi.
¾ Spune ce materii neobișnuite ți-ar plăcea să studiezi la școală.
¾ Fă un orar al unei zile obișnuite din viața ta, în care să incluzi: orele
petrecute la școală, timpul liber, orele în care te pregătești pentru a
doua zi etc.
¾ Ai mers vreodată la școală nepregătit sau nepregătită și ai fost ascultat/ascultată?
Povestește ce ai simțit atunci.
¾ Școala viitorului: În Finlanda, în Espoo, s-a deschis Școala Saunalahti,
într-o clădire căreia arhitecții îi vor tot adăuga noi corpuri, pe
măsură ce elevii vor crește și vor avea nevoie de noi încăperi. Sălile
de clasă sunt spațioase, au ferestre largi lângă care sunt așezate
băncile copiilor. În școală există un club de tineret, cinematograf,
bibliotecă etc. Școala seamănă cu o galerie de artă, construită din
materiale naturale. Imaginează-ți că ești elev la școala din Espoo.
Povestește cum ai petrece o zi din viața de elev acolo. Descrie școala
viitorului, apoi privește filmul din manualul digital pentru a-ți
verifica descrierea.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Amintește-ți ce ai învățat
de spre situația copiilor din
trecut și despre școlile din
vechime, la orele de istorie și
de educație civică din școala
primară. Alcătuiește un text
de maximum 100 de cuvinte
despre școlarii de demult.
Îl poți îmbogăți cu fotografii
vechi, diverse obiecte (carnete
de note, caiete sau manuale
vechi). Poți înregistra interviuri
audio sau video cu adulți
din familia ta ori din comunitatea
în care trăiești.
35
Şcoala LECTURĂ UNITATEA 3
Hamurabi
de Mircea Sântimbreanu
Pitită în banca sa ca-ntr-o tranșee, ascunsă după meterezul din
față – cel mai spătos coleg – Eugenița dintr-a cincea trăiește emoțiile
infanteristului în pragul atacului inamic.
„M-ascultă! M-ascultă!!! Și nici titlul lecției nu-l știu... Uf, a-nchis catalogul,
n-ascultă astăzi”, răsuflă ea ușurată și se îndreaptă în bancă,
asudată, dar victorioasă.
Slavă ție, zeiță a infanteriei fără muniții, atacul nu va avea loc!
Deodată se strâmbă ca săgetată într-o măsea: profesorul întreabă
fără catalog, din bănci! Eugenița se pitulează din nou în spatele meterezului,
cu ochii închiși, așteptînd glonțul rătăcit al vreunei întrebări.
"Numai de nu m-ar pocni!” Ascultă pașii grei ai profesorului printre
bănci și se lipește și mai tare de pupitru, ca un calcan de fundul mării.
"Babi... cum? Babilonienii? Cine-or mai fi și ăștia? Sunt un popor care
nu mai sunt?! Încurcată mai e și istoria asta!... Dar nu trebuie să se
vadă că nu știu”, plănuiește mica strategă, hotărâtă să folosească toate
resursele camuflajului. "O să ridic mâna la orice întrebare. Eu! Eu!
Spun eu, domnule profesor. În ce epocă au trăit? Știu eu? Eu! Spun eu!”
Și, lungită peste bancă, cu mâna în aer, pare o praștie întinsă, din care
e gata să-și ia zborul... răspunsul. „Am scăpat, am scăpat, se bucură
fetița, întreabă pe ăi de nu ridică mâna. He-he... Ce războaie au dus?
Au avut și războaie?! Numai de nu m-ar întreba... Eu! Eu! Hait, se uită
la mine... O să dau drumu’ creionului sub bancă... M-aplec și-l caut...”
Stratega intră sub bancă. A găsit creionul și, ghemuită dedesubt, îi roade
nervos capătul. „Uf, a răspuns altul.” Iese... strategic, ștergându-și
absorbită genunchii de praf. „Cine a fost Hamurabi? De unde să știu
eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul și-o să
adun toate penițele, căpețelele de creion, ascuțitoarea, guma... Până
atunci o să răspundă altul....”
– Să spun eu? Eugenița se răsucește cu inocență spre vecinul din
spate, din stânga, din dreapta: Eu? Da, chiar ea.
Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică șovăitoare, palidă, și
îngaimă cu glasul pierdut:
– Ha... Hamuba... Habamu... Habar... n-am, domnule profesor!
Mircea Sântimbreanu (1926–1999)
a fost un scriitor, publicist, scenarist
și producător de lm român. Este
cunoscut de către copii datorită
cărților sale cu întâmplări amuzante,
din viața școlărească: Cu și fără
ghiozdan (1956), Extemporale și…
alte lucrări scrise (1963), Recreația
mare (1965), Să stăm de vorbă fără
catalog (1980).
VOCABULAR
calcan – pește marin cu corpul
în formă de romb, turtit lateral și
asimetric
infanterie – corp de armată care
duce lupta pe jos; pedestrime
infanterist – luptător în infanterie
inocență – nevinovăție
meterez – întăritură militară de
apărare, fortificație
tranșee – șanț îngust, adăpost
împotriva focului inamic
&,7EÄ7E
Citește textul următor. Acordă atenție cuvintelor și expresiilor
folosite de autor, apoi notează în caiet trei dintre acestea.
Planul simplu și planul dezvoltat de idei
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Hamurabi (1792–1750 î.H.) a
fost un rege babilonian care
a creat primul cod de legi. În
vremea sa, Babilonul a devenit
cel mai important centru cultural
din Asia Mică.
(1792–1750 î.H.) a
36
Şcoala
UNITATEA 3
¾ Ce face Eugenița, ca să nu fie ascultată? Enumeră stratagemele ei,
folosind structurile: „La început, …”, „Apoi, …”, „În sfârșit, …”.
¾ Deseneaz-o în caiet pe Eugenița, așa cum e prezentată ea în secvențele
subliniate în text cu litere cursive.
¾ Repovestește întâmplarea, din perspectiva profesorului de istorie.
'E6&23ER½ LUMEA TEXTULUI
¾ Completează următoarea hartă a textului Hamurabi de Mircea
Sântimbreanu fie în caiet, fie după ce ai listat-o din varianta digitală
a manualului:
Titlul
Autorul Tipul textului
Timpul Personajele Trei detalii
de neuitat
Întâmplarea
(10–15 cuvinte)
Locul
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Recitește textul, apoi realizează corespondențe între cuvintele din
cele două mulțimi (A și B) și scrie perechile în caiet:
A: atac, meterez, tranșee, inamic, infanterist;
B: portarul școlii, directorul, colega de bancă, banca, profesorul de
istorie, Eugenița, întrebările profesorului, ascultatul copiilor, un coleg
spătos, Hamurabi.
¾ Transcrie din text cinci cuvinte care se referă la viața de școlar.
¾ Formulează într-o propoziție ideea centrală (ideea cea mai importantă)
a textului.
¾ Apelând la cunoștințele din clasele primare, explică folosirea ghilimelelor
în textul lui Mircea Sântimbreanu.
LECTURĂ
Planul simplu și planul dezvoltat de idei
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• În acest text, ghilimelele se
folosesc pentru a marca gândurile
personajului. În general,
ghilimelele delimitează citatele.
Se mai utilizează pentru
a evidenția un titlu. În limba
română se folosesc și ghilimelele
«…» (pentru un citat prezentat
în interiorul altui citat).
• În viața de zi cu zi, cuvintele-cheie
te ajută să găsești mai
ușor o informație pe internet.
Dacă introduci cuvântul-cheie
dorit în caseta unui motor
de căutare, acesta te va ajuta
să găsești pagini web unde
poți a a mai multe despre
cuvântul-cheie.
• În acest text, ghilimelele se
REŢINE!
Într-un text literar, cuvântul-cheie este un termen semnificativ, care are legătură cu întregul conținut
al textului.
Tema reprezintă ideea centrală a unui text, cel mai important lucru prezentat de autor.
Ideea principală este un enunț care cuprinde informația cea mai importantă dintr-un fragment. Ideea
secundară oferă detalii suplimentare care dezvoltă ideea principală. Detaliile se pot referi la: personaje
(stări, atitudini, înfățișare etc.), la contextul sau împrejurările desfășurării acțiunii (loc, timp etc.).
Ideile principale, prezentate în ordinea apariției lor în text, alcătuiesc planul simplu de idei. Planul
dezvoltat de idei cuprinde atât ideile principale, cât și ideile secundare.
37
Şcoala
UNITATEA 3
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
Pentru a formula o idee principală: citește textul; împarte-l
în fragmente care dezvoltă o singură idee; subliniază cuvintele-cheie
din fiecare fragment; alcătuiește un enunț în care să
sintetizezi conținutul fragmentului.
Pentru a formula o idee secundară: recitește secvența de text
din care ai extras ideea principală; identifică detaliile semnificative
care nuanțează ideea principală; alcătuiește enunțuri în care
să oferi aceste informații. Ideile principale și secundare pot să fie
formulate și ca sintagme (construcții alcătuite din două cuvinte,
între care există o legătură gramaticală).
parte-l în fragmente care dezvoltă o singură idee; subliniază cu
E;ER6EA=½
¾ Scrie în caiet planul simplu de idei al textului Hamurabi, aranjând
ideile următoare în ordinea logică a apariției lor în text.
• Eugenița, o fetiță din clasa a V-a, speră să nu fie ascultată la lecție.
• Se pitește sub bancă, ascunzându-se de profesor.
• Profesorul schimbă metoda de ascultare a elevilor, sporind spaima
Eugeniței.
• Eugenița folosește o strategie aparte, pentru a părea pregătită.
• Fata mărturisește că nu știe răspunsul.
• La un moment dat, profesorul îi adresează o întrebare.
¾ Formulează idei secundare, corespunzătoare fiecărui fragment din
textul lui Mircea Sântimbreanu. Folosește un tabel asemănător celui
oferit drept model mai jos.
Fragmentul Ideea principală Ideea secundară
Eugenița, o fetiță
din clasa a V-a,
speră să nu fie ascultată
la lecție.
• Fetița se ascunde după colegul
din fața ei, pentru a nu
fi văzută de profesorul care îi
asculta pe elevi.
• Ea nu știa nici măcar titlul
lecției.
• Văzând că profesorul închide
catalogul, răsuflă ușurată.
Profesorul schimbă
metoda de ascultare
a elevilor,
sporind spaima
Eugeniței.
LECTURĂ
Planul simplu și planul dezvoltat de idei
JOC
Valori când sugestiile textului,
alcătuiește un cvintet,
pornind de la unul dintre
următoarele cuvinte-cheie:
Eugenița, profesor, lecție.
Regulile de alcătuire a cvintetului:
primul vers este un
cuvânt (un substantiv), care
se referă la temă; al doilea vers
este alcătuit din două cuvinte
(adjective) și arată însușirile
substantivului din întâiul vers;
al treilea conține trei cuvinte
(verbe) și exprimă acţiuni ale
cuvântului temă; al patrulea
vers este format din patru
cuvinte (de regulă, acestea
alcătuiesc o propoziţie care
se referă la temă); al cincilea
vers este format dintr-un
singur cuvânt și reprezintă o
concluzie.
Valori când sugestiile tex
38
Şcoala
UNITATEA 3 COMUNICARE ORALĂ
'E6&23ER½
¾ Completează enunțurile:
Copilul este întrebat unde se varsă Nilul, de aici deduc că acesta
este ascultat la... Băiatul repetă „Mm… mm… mm…”, iar acest lucru
arată că el...
¾ Precizează asemănări și deosebiri între personajele din Hamurabi
și Unde se varsă Nilul? de Mircea Sântimbreanu.
¾ Numește tema comună celor două texte.
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Clasa se împarte în echipe cu număr egal de elevi. Echipele lucrează
pe foi de tip flip-chart pe care fiecare echipă trebuie să noteze:
• trei–cinci cuvinte-cheie sau grupuri de cuvinte ilustrative pentru
tema dialogului ascultat;
• tema textului (Care este ideea centrală a textului?);
• două idei principale ale acestui dialog;
• câte două idei secundare, corespunzătoare fiecărei idei principale
formulate;
În final, membrii echipei realizează un desen reprezentativ pentru
textul ascultat. Foile completate se afișează în clasă și se realizează
apoi „turul galeriei”.
REŢINE!
Cuvintele-cheie sunt foarte importante pentru înțelegerea sau
pentru conceperea unui text oral. În comunicarea orală, cuvintele-cheie
sunt scoase în evidență prin intonație, intensitatea vorbirii,
gesturi etc.
Tema textului oral se stabilește ținând cont de acestea.
E;ER6EA=½
¾ Continuă dialogul dintre elevul și profesorul din schița Unde se varsă
Nilul?, dezvoltând una din următoarele idei:
a) Elevul începe să spună lecția într-o limbă străină.
b) Când elevul răspunde cu mult elan, în școală se aude alarma de
incendiu.
c) În clasă intră un animal fantastic.
¾ Interpretează împreună cu un coleg sau o colegă dialogul creat de
tine.
¾ Imaginează-ți că Eugenița din Hamurabi este colega de clasă a băiatului
din Unde se varsă Nilul? Pornind de la sugestiile oferite de cele
două texte ale lui Mircea Sântimbreanu, realizează un dialog între
acești copii, despre ce li s-a întâmplat la școală.
Strategii de concepere şi de înţelegere a textului oral
JOC DE ROL
Citește pe roluri dialogul
de mai jos, din schița Unde
se varsă Nilul? de Mircea
Sântimbreanu, apoi rezolvă
cerințele din coloana
alăturată:
„Profesorul: Ei, spune, unde
se varsă Nilul?
Elevul: Mm... mm... mm...
Profesorul: N-ai învățat?
Elevul: Vai de mine, domnule
profesor, știu lecția pe dinafară.
Am citit-o de numai
țin minte de câte ori... Eu așa
învăț lecțiile, toate lecțiile, ca
pe o poezie. Numai că nu pot
să sar nicio strofă. Vreau să zic
nicio frază. Dați-mi voie, am
ajuns la izvoare... Mm... mm...
Profesorul: Ei? Unde se
varsă?”
JOC DE ROL
Citește pe roluri dialogul
Ambarcațiune pe Nil
39
Şcoala
REDACTARE UNITATEA 3
REŢINE!
Pentru a întocmi planul unei povestiri proprii, poți să răspunzi
unor întrebări corespunzătoare celor trei părți ale unei compuneri.
Introducere: Unde și când se petrece întâmplarea? Cum arată locul
în care se desfășoară acțiunea? Cine participă la acțiune? Ce
trăsături are personajul principal?
Cuprins: Ce anume declanșează acțiunea? Care sunt episoadele
narațiunii? Care este cel mai tensionat moment al povestirii?
Încheiere: Cum se rezolvă situația dificilă? Cum se sfârșește totul?
'E6&23ER½
¾ Așa cum știi deja, toate poveștile trebuie să aibă un început, un cuprins și o încheiere.
Iar înainte de a te apuca să scrii, ar fi bine să faci un plan al fiecărei părți. Poate că te-ar ajuta să te gândești
la povestea ta – ca la un munte. Iată cum!
Narațiunea începe: se prezintă
personajele și cadrul întâmplării.
"Motorul” (cauza) acțiunii: se întâmplă
ceva și astfel se declanșează povestea.
Întâmplările sunt puse în mișcare
de "motorul” (de cauza) acțiunii.
Intervine un moment tensionat
– folosește: „deodată”, „când
te-aștepți mai puțin”, „când toți
credeau că nimic neașteptat nu
se mai poate întâmpla” etc.
Narațiunea se încheie:
se prezintă rezolvarea
situației tensionate.
¾ Prezintă într-un enunț momentul cel mai tensionat al narațiunii Hamurabi de M. Sântimbreanu.
E;ER6EA=½
¾ Realizează planul unei compuneri în care să povestești o întâmplare petrecută într-o școală a viitorului.
Poți să alegi personajele și cadrul acțiunii din listele care urmează sau poți să inventezi tu unele.
Sugestii pentru personajul principal: clovn • astronaut • elev • zână care citește gânduri• gemeni obraznici
• elefănțel robotizat • explorator • cavaler ultramodern • pisică vorbitoare • uriaș morocănos • orfan
singuratic • dansator • profesor trăsnit • cântăreață de operă • robot prietenos • super-detectiv • maratonist
• păpușar • învățătorul Știe-Tot.
Sugestii pentru cadrul acțiunii: labirint subteran • clădire suspendată • oraș din viitor • ruine misterioase
• tărâmul prăjiturilor • planetă descoperită recent • muzeu • oraș subacvatic • tren de mare viteză • navă
spațială • avion supersonic • castel • arenă.
¾ Redactează o compunere respectând planul realizat la exercițiul anterior.
Redactarea unei compuneri după un plan
LUCREAZĂ ÎN ECHIPĂ
Schimbă planul de idei realizat
de tine la primul exercițiu
al rubricii Descoperă cu
acela al colegului de bancă.
Redactează compunerea,
după planul de idei al colegului
tău sau al colegei tale.
40
Şcoala
UNITATEA 3
E;ER6EA=½
¾ Transcrie tabelul alăturat, apoi
completează căsuțele goale cu
termenii potriviți.
¾ Realizează acordul între subiecte
și verbele cu rol de predicat
dintre paranteze:
În casă e multă vânzoleală. La
petrecerea aniversară a Buburuzei
(a veni) Andu, însoțit de
Anda și de câțiva colegi de clasă
ai celor doi frați. Majoritatea
copiilor (a se distra) de minune.
Când petrecerea era în toi, bubuituri și tropăituri (a se auzi) în fața ușii de la intrare. (A se zgudui)
pereții de atâta zgomot. O parte dintre invitați (a crede) că e cutremur. Când au deschis ușa, ce să vezi?!
¾ Scrie o continuare de cinci−șapte enunțuri a întâmplării de mai sus. Folosește în compunerea ta:
• un subiect multiplu exprimat prin substantive comune;
• cuvântul grup cu rol de subiect;
• un subiect exprimat prin pronume personal.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Anda și Andu au auzit la
televizor afirmațiile de alături.
Transcrie-le în caiet, corectând
greșelile.
¾ Explică de ce propozițiile
de la exercițiul anterior
sunt incorecte.
REŢINE!
Verbul prin care se exprimă predicatul verbal se acordă cu subiectul
în persoană și număr.
Un subiect multiplu impune verbului prin care se exprimă predicatul
numărul plural.
Subiect Predicat
Voi
cântăm.
Anda și Andu
râdea.
Buburuza
Mulțimea copiilor
Grupul elevilor din clasa a IV-a
• „Gala Premiilor Oscar au loc în
Statele Unite ale Americii.”
• „Privirea copiilor îi înduplecau pe
cei mai severi părinți.”
• „Ploaia și vijelia s-a abătut asupra
țării noastre.”
Acordul subiectului cu predicatul
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Dacă subiectul unei propoziții
este exprimat prin substantive
precum mulțime, grup, parte,
serie, majoritate, număr etc.
urmate de alte substantive la
plural, utilizarea la plural a verbului
cu rol de predicat nu este
considerată o greșeală. Prin
urmare, verbul se poate folosi
e la singular, e la plural, în
funcție de context. Când aceste
cuvinte au rol de subiect și
sunt folosite singure, acordul
se face – cu rare excepții – la
singular.
Dacă subiectul unei propoziții
41
Şcoala ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 3
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție textul, pentru a completa tabelul, după modelul prezentat mai jos:
Lecția de matematică i s-a părut grea Buburuzei. Dar s-a străduit să învețe. A repetat formulele. Și-a
făcut tema cu atenție. A umplut paginile caietului ei cu niște calcule dificile. A rezolvat problemele din
manual. După o oră de muncă neîntreruptă, era sleită de atâta efort. La un moment dat, Anda și Andu
au chemat-o la joacă. Care crezi că a fost răspunsul dumneaei? Ce-o fi făcut atunci harnica Buburuză?
Cuvântul
subliniat
Cuvântul
determinat
Întrebarea la care răspunde
cuvântul subliniat
de matematică lecția Care (lecție)? Ce fel de (lecție)?
caietului paginile Ale cui (pagini)?...
ei
¾ Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele din prima coloană a tabelului.
¾ Dar acelea din a doua coloană a tabelului?
REŢINE!
Pe lângă părțile principale de propoziție, există și părți secundare, care depind de cuvinte considerate regente
(substantiv, pronume, adjectiv, verb etc.).
Partea secundară de propoziție care determină un substantiv se numește atribut.
În mod obișnuit, atributul se exprimă prin: adjectiv (calcule dificile), substantiv (probleme din manual)
sau pronume (caietul ei; răspunsul dumneaei).
Acesta răspunde la una din întrebările: Care? Ce fel de? Al/A/Ai/Ale cui?
Atributul este așezat, de obicei, după substantivul determinat, dar poate să stea și înaintea acestuia, evidențiind
calitatea/trăsătura pe care o exprimă (harnica Buburuză).
E;ER6EA=½
¾ Subliniază cu o linie punctată atributele exprimate prin substantive
și prin adjective: "Când copilul dobândea toate cunoștințele pe
care i le putea oferi profesorul de gramatică, intra în școala de retorică.
Era începutul unor «studii superioare»: acolo se reluau marile
opere literare latine, completate cu operele poeților, ale istoricilor
și ale oratorilor greci – să nu uităm că […] micul roman învățase să
vorbească greaca în același timp cu latina, iar cultura romană a fost,
foarte devreme, bilingvă.” (Pierre Grimal, Viața în Roma antică)
¾ Unește cu o săgeată atributele descoperite la exercițiul anterior de
substantivele determinate.
Model: „Când copilul dobândea toate cunoștințele pe care i le putea
oferi profesorul de gramatică, intra în școala de retorică.”
¾ Selectează câte un atribut potrivit pentru școală și lecție. Alege între:
incitantă; de pe Marte; lor; dumneaei; folositoare.
Atributul
LUCREAZĂ ÎN ECHIPĂ
• Ai devenit elev într-o școală
a viitorului. Trimite-le un mesaj
de cinci−șapte enunțuri
prietenilor tăi din vremurile
noastre și dă-le vești despre
ceea ce ți se întâmplă acolo.
Folosește perechi de cuvinte
de tipul substantiv determinat
+ atribut.
• Analizează trei atribute exprimate
prin trei părți de vorbire
diferite, folosite în compunerea
ta.
42
Şcoala
UNITATEA 3
Povestea cărții
Manualul pe care îl citești acum are o variantă tipărită și o variantă
digitală. Pare firesc să ai la îndemână cărțile în aceste forme. Dar cu
mii de ani în urmă, cărțile nu arătau cum le știi tu astăzi.
Primele "cărți” au apărut în China și datează din mileniul al II-lea î.H.
Acestea erau niște plăcuțe din lemn gravate, apoi legate cu niște curele
din piele sau cu fire de mătase. Chinezii au inventat și hârtia, în secolul
I î.H., dar aceasta va fi răspândită în lume și folosită mult mai târziu.
Începând cu anul 2500 î.H., în Egiptul antic se scria pe papirus (foi
realizate din tulpinile unor plante).
Grecii antici și romanii foloseau tăblițe cerate. Din secolul al II-lea î.H.,
grecii inventează pergamentul, o piele de oaie sau de capră prelucrată
în așa fel, încât să se poată scrie pe ea. Foile de pergament erau prinse
în coli și cusute laolaltă. "Cartea” astfel alcătuită se va numi în Evul
Mediu codex sau codice.
Din secolul al IV-lea d.H., pergamentul devine suportul cel mai utilizat
pentru scris. Secole de-a rândul, cărțile erau copiate de mână, de
aici și cuvântul manuscris – termen de origine latină compus din manus
(„mână”) și scriptus („scris”).
Între anii1436 și 1444, Johannes Gutenberg a inventat o tiparniță
cu șurub, în care cărțile erau tipărite cu litere mobile din plumb. Cea
mai cunoscută carte tipărită de Gutenberg este o Biblie (apărută în jurul
anului 1455).
Astăzi, tehnicile moderne de tipărire a cărților (cu ajutorul computerului)
au determinat progrese enorme în publicarea și în răspândirea
acestora. Mai mult, cartea poate apărea și în format electronic (e-book)
sau într-o variantă care poate fi ascultată (audiobook).
Dacă vrei să afli mai multe despre istoria cărții, citește enciclopedia
dedicată tinerilor: Comunicarea, de la origini la internet.
CITITUL ESTE BUCURIE!
&,7EÄ7E
Citește următorul text care conține informații preluate dintr-o
enciclopedie pentru copii, Comunicarea, de la origini la internet.
Povestea cărții
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Pe teritoriul țării noastre,
primele tipărituri sunt cărți
religioase și apar în secolul
al XVI-lea. Acestea erau scrise
în limba slavonă, limba
oficială din acea vreme în
Țara Românească și Moldova.
Catehismul luteran de la Sibiu,
din anul 1544, a fost prima carte
imprimată în limba română,
cu alfabet chirilic, dar s-a pierdut
într-un incendiu.
Un rol important în răspândirea
tipăriturilor în limba română
l-a avut diaconul Coresi.
Despre activitatea sa, desfășurată
la Brașov (1556−1588), vei
a a mai multe în ultima parte
a acestei unități de învățare.
Pe teritoriul țării noastre,
LUCREAZĂ ÎN ECHIPĂ
Alcătuiește alături de colegii
tăi un proiect cu titlul De
la manuscris la carte – astăzi.
Folosește informațiile din
Enciclopedia Comunicarea,
de la origini la internet sau din
alte surse. Fragment de papirus egiptean
43
Şcoala
UNITATEA 3
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul pentru a putea rezolva cerințele.
O școală unică
Cum te-ai simți dacă ai avea la îndemână 6 000 de cărți vechi și 30 000 de documente de demult?
Ei bine, toată această zestre culturală există într-un singur loc: la Muzeul „Prima Școală Românească”
din Șcheii Brașovului.
Mai întâi, a fost Biserica „Sfântul Nicolae”. Cronicile din 1292 scriu despre ea. În curtea bisericii s-a construit
apoi școala unde tinerii învățau să devină notari, profesori și preoți. Începuturile ei s-ar putea fixa
în secolele al XI-lea sau al XII-lea. Din acele vremuri s-a păstrat un Omiliar (o carte cu predici bisericești
și îndrumări morale). Omiliarul era folosit ca manual. În 1399, școala exista,
pentru că în acel an papa Bonifaciu amintea într-un document oficial „despre
ciracii [elevii] din Șcheii Brașovului”.
Aici, din 1556 până în 1588, diaconul Coresi a tipărit primele cărți în limba
română. În 1797, tot în Șchei se tipărește prima gramatică românească. Iar imnul
național – Deșteaptă-te, române! – tot aici este compus, în 1848.
Clădirea primei școli de astăzi datează din 1495 și a fost reclădită în 1760.
Astăzi, lăcașul a devenit Muzeul „Prima Școală Românească” și adăpostește obiecte care au supraviețuit
intacte secole de-a rândul:
• Tiparnița diaconului Coresi: mașinăria din lemn avea sute de tăblițe în care diaconul, ajutat
de colaboratorii săi, scrijelea "în oglindă” (adică scriind invers, de la coadă la cap) pagini după
pagini. A publicat astfel 39 de volume în limba română. Printre aceste volume se găsesc toate
cărțile folosite în cultul bisericesc, în vremurile acelea.
• Cazania lui Varlaam (1643), o „carte românească de învățătură” ",din multe Scripturi tălmăcită
din limba slovenească pre limba românească de Varlaam, mitropolitu de Țara Moldovei”.
• Toate Bibliile vechi, scrise în limba română, acestea negăsindu-se nici măcar în proprietatea Academiei
Române.
• O Cronică a Transilvaniei, din vremea lui Mihai Viteazu, scrisă la Nürenberg, în Germania, în 1603, carte în care domnitorul nostru era numit "erou”. (O curiozitate:
cartea lui Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, apare la noi abia
în 1878.)
• … Multe, multe alte cărți și documente cu povești aparte.
E;ER6EA=½
¾ Recitește fragmentul din care afli cum tipărea diaconul Coresi cărțile. Valorificând
aceste informații și ceea ce ai aflat despre istoria cărții, pe parcursul acestei
unități de învățare, prezintă în cinci−zece rânduri avantajele și dezavantajele folosirii
tehnologiei moderne în tipărirea cărților.
¾ Prezintă-i unui prieten din străinătate trei motive pentru care să viziteze Muzeul „Prima Școală Românească”
din Brașov. Intră pe site-ul www.primascoalaromaneasca.ro, pentru detalii suplimentare.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
O școală unică
44
Şcoala
UNITATEA 4
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție imaginea de mai sus, apoi
discută despre ea cu toți colegii de clasă. Pentru
a o descrie, folosește metoda Exploziei stelare,
împreună cu toți colegii de clasă, astfel:
1. Desenați și decupați o stea din hârtie.
2. Notați problema de rezolvat pe această stea și,
în fiecare colț al stelei câte o întrebare (Cine?
Unde? Când? Cum? De ce? etc.).
3. Împărțiți clasa în echipe.
4. Fiecare echipă preia o întrebare și elaborează o
listă cu interogații care au legătură cu problema
și care încep cu: Cine? Unde? Când? Cum? De ce?
5. Echipele citesc, pe rând, listele în fața clasei.
6. Se găsesc răspunsuri la întrebări.
Cine?
Unde? Când?
Cum? De ce?
Copiii
cercetează
istoria benzii
desenate
românești.
45
Şcoala
UNITATEA 4
Narativul în textele multimodale
LECTURĂ
O zi ciudată
Sună clopoțelul. Ștefan, un băiețel din clasa a V-a, dă buzna pe poarta școlii.
În zadar mama a încercat să îl grăbească, spunându-i, iar și iar, că va întârzia. Deși locuiește la doi pași,
i se întâmplă deseori să nu ajungă la timp. Pur și simplu, copilul nu se îndură să se oprească din citit și să
plece la ore. Ștefan citește foarte mult: romane de aventuri, enciclopedii, reviste de benzi desenate. Participă
la concursuri de literatură și își dorește ca, până la sfârșitul anului, să-și publice prima carte. E scrisă
deja, pe jumătate.
Azi, exact când Ștefan își face apariția, doi colegi îi dau o veste neașteptată. Spusele copiilor îl iau prin
surprindere, îl fac să se simtă cu musca pe căciulă, apoi să își ia picioarele la spinare spre sala de clasă...
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul următor imaginat de un grup de copii de vârsta ta.
46
Şcoala
UNITATEA 4
E;ER6EA=½
¾ Enumeră trei detalii din prima imagine care arată că băiatul era
foarte grăbit.
¾ Precizează emoțiile trăite de copil, ghidându-te după mimica, gesturile,
postura acestuia, așa cum sunt ele reprezentate în banda desenată.
¾ Privește cu atenție prima și ultima imagine. Pornind de la acestea,
exprimă-ți părerea despre atitudinea colegilor față de copil.
¾ În cinci–zece enunțuri, povestește întâmplarea prezentată, imaginându-ți
o posibilă continuare a acesteia.
¾ Imaginează-ți că, ajuns în clasă, Ștefan descoperă sala goală. Povestește
în cinci–zece enunțuri ce s-ar putea întâmpla mai departe.
¾ Realizează o bandă desenată în care să ilustrezi istorisirea creată de
tine la exercițiul anterior.
LECTURĂ
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Precizează când și unde se petrece întâmplarea.
¾ De ce întârzie Ștefan foarte des? Explică.
¾ Numește personajele care rostesc următoarele replici:
a) " Ai câștigat locul întâi la Olimpiada de Lectură.”
b) „Nu-mi amintesc să fi făcut vreo năzbâtie.”
c) „Doamna profesoară e foarte supărată... ”
¾ Enumeră trei trăsături fizice și sufletești ale lui Ștefan, așa cum le
deduci din imagini și din text.
¾ Formulează câte o idee principală, corespunzătoare fiecărei imagini.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Desenează sau mimează în fața clasei ce îți sugerează fiecare dintre
următoarele expresii: a da buzna, a lua prin surprindere, a se simți
cu musca pe căciulă, a-și lua picioarele la spinare.
¾ Caută în dicționar semnificațiile expresiilor de mai sus și notează-le
în caiet.
REŢINE!
Un mesaj poate fi transmis și prin intermediul unui text multimodal.
Acesta combină două sau mai multe moduri de comunicare:
limbă vorbită sau scrisă și imaginile.
Un text multimodal poate fi realizat pe suport de hârtie (manual,
carte cu poze, bandă desenată, afiș etc.) sau digital (desene animate,
site-uri, bloguri, pagini web etc.).
Narativul în textele multimodale
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Textul multimodal face parte
din categoria creațiilor multimodale.
Există următoarele
coduri (sisteme de semne)
care pot să se combine într-o
creație multimodală: codul
lingvistic (limba scrisă și vorbită)
• codul vizual (culoarea,
nuanțele, gama cromatică,
elementele de limbaj plastic)
• codul sonor (volumul, tonalitatea,
ritmul muzicii și al
efectelor sonore) • codul gestual
(mimica, gesturile) • codul
spațial (organizarea și poziția
obiectelor în spațiu).
Textul multimodal face parte
DISCUTĂ
Ajută-l pe Ștefan să găsească
soluții pentru a nu mai întârzia
la școală. Discută cu trei
colegi despre această problemă
și propune trei soluții.
47
Şcoala
UNITATEA 4
REŢINE!
Comunicarea realizată cu ajutorul limbajului se numește comunicare
verbală.
Mimica, gesturile, pozițiile corporale, contactul vizual sunt elemente
ale comunicării nonverbale.
Intensitatea vocii, ritmul vorbirii, intonația sunt elemente ale comunicării
paraverbale.
COMUNICARE ORALĂ
A0,17EÄ7E È,
¾ Privește imaginile benzii desenate de la pagina 45.
Enumeră elementele care nu aparțin limbajului verbal prin intermediul
cărora ilustratorul a reușit să redea: surprinderea copilului și mirarea
colegilor.
E;ER6EA=½
¾ Mimează în fața clasei – împreună cu un coleg sau o colegă – una
din următoarele situații de comunicare:
a) explică unui coleg chinez care este orarul zilei de azi.
b) ajută-l pe un surdo-mut să își cumpere ceea ce dorește, de la librărie.

¾ Ascultă următorul text (o mărturisire făcută de poeta Ana Blandiana
despre anii ei de școală) așa cum este el citit în manualul digital
și compară-l cu textul multimodal propus în deschiderea lecției:
„Îmi plăcea foarte mult la școală. Atât de mult, încât îmi amintesc
și acum nerăbdarea de la sfârșitul vacanței, care mi se părea că
nu se mai termină, și marea plăcere a cumpărării noilor caiete, a învelirii
manualelor în hârtie albastră, a lipirii etichetelor cu numele
și clasa, a așezării creioanelor și penițelor, și radierelor în penar [...]
Învățam bine, ceea ce nu înseamnă că învățam mult, ci că îmi
făcea plăcere să ascult explicațiile, să întreb, să aflu. [...]
E adevărat însă că, deși aveam note foarte mari, nu cred că eram
un elev model, căci foloseam orice minut disponibil [...] ca să citesc
cărți fără legătură cu programa școlară.
În general, cititul a fost pentru mine, încă de la sfârșitul copilăriei,
un adevărat viciu, care nu scăpa nepedepsit, pentru că mama
încerca să mi-l țină în frâu, să-l mențină între limite rezonabile. [...]
Dorința de a citi era însă atât de intensă, încât înceta să fie doar
o formă de cultură, devenind una de evadare din propria realitate.”
Elemente nonverbale și elemente paraverbale în comunicare
JOC
Un copil citește un text din
ma nual, ținând cont de următoarele
indicații:
• Te-ai trezit din somn. Citește!
• Ai furnici pe corp. Citește!
• Citește cu limba mușcată.
• Sughiți. Citește!
Colegii completează șa de
evaluare a comportamentului
nonverbal și paraverbal,
existentă în varianta digitală a
manualului.
Un copil citește un text din
DISCUTĂ
Discută cu trei colegi despre
cum înveți. Care sunt diferențele
dintre învățarea mecanică
(a elevului din textul
Unde se varsă Nilul? de Mircea
Sântimbreanu, pagina 38) și
învățarea logică descrisă de
Ana Blandiana în textul alăturat?
(Fiecare prezentare va
evaluată cu ajutorul șei de
evaluare a comunicării orale,
existentă în varianta digitală a
manualului.)
48
Şcoala
UNITATEA 4 REDACTARE
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție imaginile, cu un băiețel pe nume Năsturel.
¾ Spune, într-un cuvânt, ce crezi că simte copilul, în fiecare împrejurare.
¾ Numerotează imaginile, aranjându-le într-o posibilă ordine logică
și cronologică a desfășurării evenimentelor. Argumentează.
¾ Completează împreună cu toți colegii de clasă schema următoare,
pentru a inventa biografia lui Năsturel.
Ce știu
despre
Năsturel?
1. Cine
este?
6. Unde s-a născut,
unde trăiește?
2. Ce însușiri fizice
și morale are?
3. Ce-i place
și ce nu?
4. Care-i sunt țelurile
și dorințele? 5. Prin ce întâmplări
semnificative a trecut?
Redactarea unei narațiuni după un text multimodal
E;ER6EA=½
¾ Antrenează-și imaginația: alege un obiect pe care îl ai la îndemână.
Scrie trei cuvinte care îți vin în minte când privești lucrul respectiv.
¾ Imaginează-ți că este ziua cea mai ciudată din viața lui Năsturel și
scrie o poveste (de 10–15 enunțuri) despre ea. În compunerea ta vei
integra: descrierea obiectului selectat la exercițiul de antrenare a
imaginației; unele dintre ideile notate pe parcursul jocului Mingea
călătoare; informațiile din schema de mai sus.
¾ Realizează o bandă desenată, prin intermediul căreia să redai întâmplarea
creată de tine.
REŢINE!
O narațiune poate să fie redată și prin intermediul unui text multimodal.
"Marea e
o apă folositoare. Ea se întinde
de aici și până-n zare.
Se întinde și mai departe,
firește, dar marea aia nu se
vede și nu ne privește.”
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Cuvintele lui Năsturel sunt
imaginate de un scriitor,
Marin Sorescu. Caută și alte
informații despre acest autor,
precum și fragmente din operele
sale, pe care să le poți folosi
în timpul orelor de limba
și literatura română din acest
an și din anii următori. Spre
exemplu, ai putea citi integral
textul Marea, o apă folositoare
din volumul Unde fugim
de-acasă? (1966)
JOC
Joacă Mingea călătoare cu
toți colegii de clasă: formulează
câte o idee corespunzătoare
ecărei imagini de mai sus.
Spune într-un cuvânt ce simți
când privești fiecare imagine.
Ideile și cuvintele se notează
pe tablă.
Joacă
49
Şcoala
UNITATEA 4
REŢINE!
Verbul este o parte de vorbire flexibilă (își schimbă forma) și arată acțiunea, starea sau existența.
O categorie gramaticală specifică verbului este timpul, care arată când se petrece acțiunea exprimată
de verb: în momentul vorbirii (prezent); înainte de momentul vorbirii (trecut); după momentul vorbirii
(viitor).
Persoana (I, a II-a, a III-a) și numărul (singular și plural) sunt alte categorii gramaticale ale verbului.
Verbul y Flexiunea verbului
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Apelând la cunoștințele tale din clasele primare, completează schema recapitulativă despre verb, alegând
termenii potriviți din următoarea listă: gen, existența, persoană, număr, fenomene, acțiunea, lucruri,
trecut, prezent, viitor, ființe, însușiri, un număr.
a) Verbul este o parte de vorbire care arată..., starea sau....
b) Verbul își schimbă forma după timp,... și....
c) Verbul are trei timpuri:...,... și....
¾ Pune verbele următoare la persoana și numărul indicate, păstrând timpul:
a) Voi câștiga —... (persoana a II-a, plural)
b) Ați dăruit —... (persoana I singular)
c) Explicau —... (persoana a III-a singular)
d) Știm —... (persoana a II-a singular)
REŢINE!
Modul este o categorie gramaticală specifică verbului și arată cum consideră vorbitorul acțiunea: reală
(învăț); posibilă, realizabilă (să învăț); dorită sau condiționată de o altă acțiune (Aș studia o limbă străină,
dacă aș avea timp.); imperativă (Citește!).
Modurile sunt:
• personale (predicative): la aceste moduri verbul își schimbă forma după persoană și este predicat în
propoziție (Merg. Să mergi. Ar merge. Mergi!);
• nepersonale (nepredicative): la aceste moduri verbul nu își modifică forma după persoană și nu este
predicat în propoziție (a merge, mergând, mers, de mers).
Indicativul este un mod personal care exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală.
E;ER6EA=½
¾ Alcătuiește trei enunțuri despre ce ți s-a întâmplat la școală azi, folosind câte un verb care să exprime:
acțiunea, starea sau existența.
¾ Precizează persoana și numărul verbelor următoare: voi călători, visezi, zburase, descoperirăm, au aflat,
o să ajungeți, au poposit, admiraseși.
Verbul y Modul indicativ
'E6&23ER½
¾ Alege doar formele verbale care arată o acțiune sigură, reală: am cumpărat, aș merge, colaborează, să fi
citit, va descoperi, cunoaștem, să asculte, ați explorat, adu!, s-ar relaxa.
50
Şcoala
UNITATEA 4 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
• Indicativul este singurul mod care are
timpurile prezent, trecut, viitor (sunt, am fost,
voi fi).
• Conjunctivul se recunoaște după cuvântul să
din componența verbului (să vin, să vii, să vină etc.).
• Condițional-optativul este alcătuit din forme
speciale ale verbului a avea plus infinitivul (forma
din dicționar) a verbului (aș dori, ai dori, ar dori etc.).
• Imperativul exprimă o poruncă, un îndemn, o
rugăminte etc. (Vorbește! Vorbiți!).
Modurile nepersonale (nepredicative) sunt:
• Infinitivul – este forma din dicționar a verbului
(a lua, a vedea, a spune, a dormi).
• Gerunziul – se recunoaște după terminațiile
-ind/ -ând (luând, văzând, spunând, dormind).
• Participiul – este o formă verbală terminată în
-t/-s (luat, văzut, spus, dormit).
• Supinul – este alcătuit din cuvinte precum de,
pe, la, pentru etc. și participiul verbului (de citit,
pentru citit, la scăldat).
timpurile prezent, trecut, viitor (
voi fi)
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet exercițiile.
¾ Taie verbul intrus:
a) voi scrie; am corectat; verifică; văzând;
b) a gândi; calculând; a creat; de lucrat;
c) fuge; se înviorează; desenează; ar colora.
¾ Argumentează oral selecția făcută.
¾ Completează tabelul cu formele verbale potrivite, la modul indicativ:
Verbul Prezent Trecut Viitor
Persoana I singular
Persoana a II-a singular te-ai gândit
Persoana a III-a singular va apărea
Persoana I plural Scriem
Persoana a II-a plural v-ați gândit
Persoana a III-a plural veți apărea
'E6&23ER½
¾ Transcrie în caiet verbele din îndemnurile Buburuzei (pagina 51).
Precizează la ce persoană sunt acestea.
¾ Pune la plural verbele transcrise, păstrând persoana.
¾ Precizează ce tip de propoziție este „Nu te supăra prea ușor, din
orice!”, după aspectul predicatului.
Verbul • Modul imperativ
Verbul y Flexiunea verbului
REŢINE!
Modul imperativ al verbului exprimă un îndemn, o poruncă, un
sfat, o urare. Imperativul are doar persoana a II-a singular (Inventează!)
și plural (Inventați!). Un verb la imperativ are: formă afirmativă
(Fii atent! Fiți atenți!) și formă negativă (Nu fi neatent! Nu
fiți neatenți!).
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Verbul se conjugă. A conjuga
un verb înseamnă a-i modifca
formele după mod, timp, persoană
și număr.
51
Şcoala ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 4
Verbul • Modul imperativ
E;ER6EA=½
¾ Subliniază forma corectă a verbelor la modul imperativ:
Copii, scrieți/scrie-ți tot de pe tablă! • Fii/fi grijuliu! • Nu fi/fii neatent!
• Nu te du/nu te duce acolo! • Nu face/fă rele!
¾ Motivează selecția făcută la exercițiul anterior.
¾ Dă-le câte un sfat lui Andu și Andei, imaginându-ți că ești: profesorul
sau profesoara lor de engleză • stomatologul lor • antrenorul lor.
¾ Precizează modurile verbelor din enunțurile:
Faceți liniște, oameni buni! • Spuneți, ce s-a întâmplat? • Voi faceți
multe lucruri lăudabile. • Ce îmi spuneți dumneavoastră?
Verbul • Modul indicativ y Timpul prezent
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție formele verbului a lucra, la indicativ, prezent.
Acestea sunt alcătuite din rădăcina lucr- (obținută de la verbul a
lucr ) plus terminațiile marcate cu roșu.
• eu lucrez • tu lucrezi • el/ea lucrează
• noi lucrăm • voi lucrați • ei/ele lucrează
¾ Completează în caiet formele corecte ale verbului a crea la indicativ
prezent, orientându-te după formele verbului a lucra.
• (eu) creez • (tu) cre.... • (el/ea) cre....
• (noi) creăm • (voi) cre... • (ei/ ele) cre...
REŢINE!
Timpul prezent arată că acțiunea se desfășoară în momentul
vorbirii: (eu) citesc, (tu) citești, (el/ea) citește, (noi) citim, (voi) citiți,
(ei/ele) citesc.
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet următoarele exerciții.
¾ Subliniază forma corectă. Pentru a nu greși, consultă DOOM2:
• continuu/ continui • mă apropii/ mă apropiu • eu periu/ perii • se
așază/ se așează.
Joacă-te în aer liber, cu prietenii! Nu te supăra prea ușor, din orice!
Fii bun!
Zâmbește cât poți de des!
Plantează flori primăvara! Nu spune din prima "Nu pot!”.
ISTORIA CUVINTELOR
Cuvântul imperativ își are originea
în cuvântul latin imperare,
„a porunci”.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Forma negativă a imperativului
se formează astfel:
- la persoana a II-a singular: nu
+ infinitivul verbului (forma
din dicționar) (Nu rămâne!);
- la persoana a II-a plural: nu +
imperativul plural (Nu rămâneți!).
• La sfârșitul unui enunț cu
verb la imperativ se pune semnul
exclamării.
• Forma negativă a imperativul JOC
Alcătuiește un regulament de
comportare în timpul pauzelor,
în care să folosești cinci
verbe la modul imperativ.
52
Şcoala
UNITATEA 4
¾ Completează enunțurile din coloana A cu forma potrivită a verbelor,
din coloana B.
A B
La acest concurs... numeroase premii. se acordă/se acordează
Anda și Andu își... cărțile în bibliotecă. ordonează/ordonă
Violonista Buburuză își... instrumentul. acordă/acordează
Căpitanul îi... să execute comanda. ordonă/ordonează
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești verbele a scrie, a veni, a
deveni la indicativ, prezent, persoana a II-a singular.
¾ Conjugă verbul a agrea la indicativ prezent.
¾ * Ce nu este corect în enunțul: Îți trebuiesc multe informații? Explică.
'E6&23ER½
Rezolvă în caiet următoarele exerciții.
¾ Subliniază verbele la trecut, din textul următor:
Începea o nouă săptămână. Anda, Andu și Buburuza se grăbeau
spre școală, cărându-și cu greu ghiozdanele doldora de cărți și de
caiete. Se îndemnau unul pe altul să se grăbească.
Când au ajuns la poarta școlii, Andu a întrebat-o pe Anda dacă
a încuiat ușa casei. Fata s-a albit, de groază. L-a privit pe fratele ei.
Nu a zis nimic.
¾ Completează „ciorchinele” cu verbele identificate la exercițiul anterior.
Verbe folosite
pentru a crea
cadrul acțiunii:
pentru a povesti
întâmplarea, acțiunea:
REŢINE!
Imperfectul este un timp trecut care arată o acțiune trecută și
neîncheiată. Se recunoaște după terminațiile: -eam/-am; -eai/-ai;
-ea/-a; -eam/-am; -eați/-ați; -eau/-au:
• (eu) citeam • (tu) citeai • (el/ea) citea • (noi) citeam • (voi) citeați
• (ei/ele) citeau
• (eu) lucram • (tu) lucrai • (el/ea) lucra • (noi) lucram • (voi)
lucrați • (ei/ele) lucrau
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Prezentul poate să e folosit
pentru a face referire la un
eveniment din trecut (Mihai
Eminescu se naște în anul 1850.)
sau la un eveniment viitor
(Spectacolul are loc mâine.).
• Verbele la prezent conferă
dinamism narațiunilor, creează
impresia că întâmplările se
desfășoară chiar sub ochii cititorului:
"Sar deodată,/ Dau cu
ciocul/ Cad alături,/ Schimbă locul./
Bat din aripi,/ Dau din gheare./
Unul cade,/ Altul sare.../ Iar
s-atacă,/ Iar se pișcă.../ Dar deodată
nu mai mișcă...” (George
Topîrceanu, Un duel)
• Când povestești în scris un
text narativ, un lm, o întâmplare,
este indicat să folosești
verbe la timpul prezent.
• La modul indicativ, timpul
prezent, verbul a trebui are formă
unică: trebuie.
• Prezentul poate să e folo
Verbul • Modul indicativ y Timpul prezent
Verbul • Modul indicativ y Timpul imperfect
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
53
Şcoala
UNITATEA 4
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet.
¾ Conjugă la modul indicativ, timpul imperfect verbul a îngriji.
(eu) îngrij... (el/ea) îngrij... (voi) îngrij...
(tu) îngrij... (noi) îngrij... (ei/ ele) îngrij...
¾ Subliniază forma corectă a verbelor la modul indicativ, timpul imperfect.
Ieram/eram în parc. Anda și Andu erau/ereau prin preajmă.
Buburuza ierea/era cu ei.
¾ Conjugă la modul indicativ, timpul imperfect verbele a vrea și a voi.
¾ * Ce este greșit în următorul enunț? Explică:
Vroiam să îți explic că nu se pot face lucrurile cum vroiai tu.
'E6&23ER½
¾ Transcrie verbele la timpul trecut, din fragmentul de text de la
pagina 52, scris cu litere cursive.
¾ Continuă cu trei–cinci enunțuri textul de la pagina 52, folosind forme
compuse ale verbelor la timpul trecut.
REŢINE!
Perfectul compus arată o acțiune trecută și deja încheiată.
Este alcătuit din: forme speciale ale verbului a avea (am, ai, a,
am, ați, au) plus participiul verbului de conjugat (forma verbală
terminată în -t/-s): (eu) am citit, (tu) ai citit, (el/ea) a citit; (noi) am
citit; (voi) ați citit, (ei/ele) au citit.
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet!
¾ Completează tabelul de la pagina 54 cu verbe din textul următor:
"Azi, după ce am văzut iar mănăstirea Neamțului […] și după ce am
văzut Cetatea, […] m-am suit de la un han, care răsufla aburi de mâncări
felurite, într-o birjă mare cât o corabie […]. Mă gândeam la vremea când
am cutreierat cu tine aceste locuri, când am mâncat ouă răscoapte, sus,
între ruini, […] și când am cântat într-un amurg liniștit, într-o pulbere
de aur: «Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,/ Unde curge-n vale un
râu mititel…»”
(Mihail Sadoveanu, Domnu Trandafir)
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Marca timpului imperfect o
reprezintă -a/-ea, din structura
verbului.
• Într-o narațiune, imperfectul
se folosește pentru a contura
cadrul povestirii. Totodată, se
utilizează în prezentarea unui
personaj:, "Era un om bine făcut,
puţin chel în vârful capului,
cu ochii foarte blajini. Când
zâmbea, se arătau sub mustaţa
tunsă scurt niște dinţi lungi,
cu strungă la mijloc. Când ne
învăţa cum să spunem poeziile
eroice, vorbea tare și
înălţa braţul drept. [...] Când
trebuia câteodată, sâmbăta
după-amiaza, să ne cetească
din poveștile lui Creangă, ne
privea întâi blând, cu un zâmbet
liniștit, ţinând cartea la
piept, în dreptul inimii, – și în
bănci se făcea o tăcere adâncă,
ca într-o biserică.” (Mihail
Sadoveanu, Domnu Trandafir)
• În limba română, nu există
verbul a vroi. Acesta este un
"hibrid” creat din a vrea și a
voi. Formele vroiam, vroiai, vroia,
vroiam, vroiați, vroiau sunt
incorecte.
• Marca timpului imperfect o
Mănăstirea Neamț
Verbul • Modul indicativ y Timpul imperfect
Verbul • Modul indicativ y Timpul perfect compus
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
54
Şcoala
UNITATEA 4
Verbe la imperfect Verbe la perfectul compus
¾ Alcătuiește enunțuri cu structurile l-a, te-au, ne-am și explică scrierea
lor.
¾ * Așază în topică inversă verbele la modul indicativ, timpul perfect
compus.
Model: • a cântat – cântat-a • le-ați spus – spusu-le-ați
a) ai plecat, am privit, ați prevăzut, au lăudat;
b) i-a chemat, m-a anunțat, ți-a dăruit, ne-ați povestit.
¾ * Transcrie următoarele fragmente extrase din poezii populare, corectând
greșelile.
a) „Murgule, murguțul meu,/ Datumitea taică-tău...” (Toma Alimoș)
b) „Auzitați de-un Mihai/ Ce sare pe șapte cai/ De strigă Stambulul
vai?” (Cântecul lui Mihai Viteazul)
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție enunțurile, apoi alege răspunsul corect și argumentează-ți
alegerea.
Anda și Andu se ridicară în picioare și conjugară un verb. Voi îi ascultarăți
cu atenție. Apoi, când terminară, îi aplaudarăți.
a) Verbele evidențiate sunt la timpul prezent/trecut.
b) Acestea exprimă o acțiune desfășurată în momentul vorbirii/trecută
și neterminată/trecută și încheiată.
REŢINE!
Timpul care arată o acțiune trecută și abia încheiată se numește
perfect simplu.
Se recunoaște după terminațiile -i, -și, -ă/-u/-i/-î, -răm/-răți/-ră:
(eu) citii, (tu) citiși, (el/ea) citi; (noi) citirăm; (voi) citirăți; (ei/ele)
citiră.
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet.
¾ Conjugă la modul indicativ, perfect simplu verbele a cânta și a dori,
adăugând terminațiile potrivite.
(eu) cântai (noi) cânta... (eu) dori... (noi) dorirăm
(tu) cânta... (voi) cântarăți (tu) doriși (voi) dori...
(el/ea) cântă (ei/ ele) cânta... (el/ ea) dori (ei/ ele) dori...
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Într-o povestire, perfectul
compus se folosește pentru a
reda întâmplările, acțiunile.
• În cazul formelor inverse ale
perfectului compus, formele
speciale ale verbului a avea se
leagă prin cratimă de participiul
verbului. Dacă între cele
două componente ale perfectului
compus se intercalează
un pronume, participiului i se
adaugă vocala -u-, drept sunet
de legătură. Formele inverse
ale perfectului compus sunt
vechi. Ele apar îndeosebi în
poezia populară.
• Într-o povestire, perfectul
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Sensul perfectului simplu
este asemănător cu acela al
perfectului compus. Perfectul
simplu se folosește în anumite
zone ale țării (Oltenia,
Muntenia etc.), pentru a exprima
o acțiune trecută și încheiată
de curând.
• Perfectul simplu este timpul
narațiunilor literare. Scriitorii
folosesc acest timp în povestirile
lor.
• Sensul perfectului simplu
Verbul • Modul indicativ y Timpul perfect compus
Verbul • Modul indicativ y Timpul perfect simplu
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
55
Şcoala
UNITATEA 4
¾ Scrie verbele a auzi, a privi, a citi, a veni, a se sfii la modul indicativ,
timpul perfect simplu, la persoanele I și a III-a singular.
¾ Scrie verbele dintre paranteze la perfectul simplu, respectând persoana
și numărul indicate de subiect.
Buburuza (a merge) la magazinul de la colțul străzii. Acolo, o (a întâmpina)
două vânzătoare. Când o (a vedea), ele s-au bucurat foarte
mult. Apoi, doamnele îi (a arăta) o haină mov cu buline galbene. Gâza
(a părea) foarte încântată, văzând-o.
¾ Continuă cu cinci–șapte enunțuri textul de la exercițiul anterior, folosind
în textul tău trei verbe la perfect simplu.
'E6&23ER½
¾ Subliniază verbele la trecut din următorul enunț, după ce l-ai copiat
în caiet:
Buburuza terminase de pregătit prânzul când Anda și Andu au intrat
acasă.
¾ Numește timpul verbului au intrat.
¾ Recitește enunțul de la primul exercițiu. Reprezintă, în două desene:
acțiunea trecută și încheiată, care s-a desfășurat întâia oară;
acțiunea trecută și încheiată care i-a urmat acesteia.
REŢINE!
Timpul care exprimă o acțiune trecută, încheiată înaintea unei alte
acțiuni din trecut se numește mai-mult-ca-perfect.
Se recunoaște după terminațiile -sem, -seși, -se, -serăm, -serăți,
-seră: (eu) citisem, (tu) citiseși, (el/ea) citise, (noi) citiserăm, (voi)
citiserăți, (ei/ele) citiseră.
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet!
¾ Completează verbele la mai-mult-ca-perfect, cu terminația potrivită:
(eu) fugi...., (voi) văzu...; (ei/ele) cânta...; (el/ea) scrise....; (noi)
făcu....; (tu) obosi.....
¾ Continuă conjugarea verbului a fi la modul indicativ, timpurile perfect
simplu și mai-mult-ca-perfect.
Perfect simplu Mai-mult-ca-perfect
(eu) fui
(tu) fuși
(eu) fusei
(tu)...
(eu) fusesem
(tu) fuseseși
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Timpul mai-mult-ca-perfect are
drept marcă proprie grupul
-se-, din structura verbului.
Verbul • Modul indicativ y Timpul perfect simplu
Verbul • Modul indicativ y Timpul mai-mult-ca-perfect
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
56
Şcoala
UNITATEA 4
¾ Subliniază forma corectă de mai-mult-ca-perfect din următoarele
enunțuri.
a) Colegii ajunseseră/ajunseră la școală, înainte de a se suna.
b) Tu învățaseși/ învățasei lecția la istorie.
Când am plecat, voi terminaseți/terminaserăți de făcut temele.
¾ Explică de ce nu este corect enunțul: „Mersesem împreună de la
școală, dar pe drum ne abătusem prin parc, înainte de a o lua spre
casele noastre”.
'E6&23ER½
Îmi voi face temele.
Voi plimba Buburuza.
Îi vom vizita
pe bunici.
¾ Numește timpul verbelor din enunțurile formulate de Anda și Andu.
¾ Prezintă programul zilei de mâine al familiei tale.
¾ Analizează verbele folosite la exercițiul anterior, precizând numărul
și persoana lor.
REŢINE!
Timpul viitor exprimă o acțiune care se va realiza după momentul
vorbirii.
Este alcătuit din forme speciale ale verbului a vrea (voi, vei, va,
vom, veți, vor) și forma de infinitiv (forma din dicționar) a verbului
de conjugat: (eu) voi citi, (tu) vei citi, (el/ea) va citi, (noi) vom citi,
(voi) veți citi, (ei/ele) vor citi.
JOC
Imaginează-ți că personajele
de mai jos, Năsturel și Lily, au
petrecut o zi la școală, în clasa
ta. Povestește, în lanț, ce îți
imaginezi că au făcut aceștia,
pe parcursul zilei. Folosește
verbe la timpurile trecute ale
modului indicativ.
Imaginează-ți că personajele
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Există și alte forme de viitor:
• o să citesc; o să citești; o să citească;
o să citim; o să citiți; o
să citească;
• am să învăț, ai să înveți, are să
învețe; avem să învățăm; aveți
să învățați, au să învețe;
• oi cerceta; îi (ăi) cerceta; o cerceta;
om cerceta; îți (ăți) cerceta;
or cerceta.
Există și alte forme de viitor:
Verbul • Modul indicativ y Timpul mai-mult-ca-perfect
Verbul • Modul indicativ y Timpul viitor
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
57
Şcoala
UNITATEA 4
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet!
¾ Subliniază forma corectă:
îmi va place/îmi va plăcea • vei rămâne/vei rămânea • vom veni/
vom venii • veți creea/veți crea • vei fi/vei fii
¾ Conjugă la modul indicativ, timpul viitor verbul a fi.
¾ Pune în formă inversă verbele la viitor, respectând modelul.
Model: voi cânta – cânta-voi îți voi spune – spune-ți-voi
a) va veni, veți lua, vor chema;
b) îmi vei aduce; ne va asculta.
¾ Alcătuiește enunțuri folosind structurile: va/v-a; vom/v-om; voi/v-oi
și explică scrierea lor.
¾ Redactează un text de cinci–șapte enunțuri cu titlul Amintiri din viitor,
în care să folosești minimum trei verbe la modul indicativ, timpul
viitor.
¾ Analizează verbele subliniate, precizând modul, timpul, persoana
și numărul lor.
Andu cântă astăzi la concert.
Făcu ce făcu și, în ciuda emoțiilor, cântă magistral.
"Cățeluș cu părul creț/ Fúră rața din coteț....”
Buburuza îi fură lui Andu un creion din penar.
¾ Citește cu atenție textul:
„Așa cum probabil bănuiți, copiii din Europa nu au același ritm școlar.
Astfel, în Belgia, Franța, Olanda, Portugalia, Marea Britanie, Suedia,
Irlanda și Luxemburg, elevii petrec toată ziua la școală (orarele diferă
însă de la o țară la alta). În alte țări precum Germania, Austria, Danemarca
și Finlanda, copiii merg la școală numai dimineața. În Grecia
și Italia, se țin ore fie dimineața, fie după-amiaza. Și numărul zilelor
de școala variază de la o țară la alta. Astfel, austriecii studiază cel mai
mult, adică, în medie, 214 zile pe an. Grecii și portughezii beneficiază
de cel mai scurt an școlar, cu o medie de 175 de zile.”
(Adaptare după Vacanțele în Europa, www.descoperaeuropa.ro)
a) Subliniază verbele la prezent.
b) Pune verbele subliniate la toate timpurile modului indicativ, păstrând
persoana și numărul verbului identificat în text.
Verbul la
prezent
Imperfect Perfect
compus
Perfect
simplu
Mai-mult
ca perfect
Viitor
(voi)
bănuiți
bănuiați ați bănuit bănuirăți bănuiserăți veți
bănui
...
JOC
• Imaginează-ți că ești personajul
preferat (dintr-o carte,
dintr-un lm, dintr-un joc
video etc.). Prezintă-te colegilor.
Explică-le cu ce te îndeletnicești,
ce îți place să faci,
ce planuri de viitor ai și povestește
o întâmplare prin care
ai trecut, folosind verbe la toate
timpurile modului indicativ.
Colegii trebuie să ghicească
despre ce personaj este vorba.
• Joacă Mingea călătoare cu
toți colegii. Alcătuiește întrebări
despre modurile și timpurile
învățate și răspunde
la întrebările despre acestea
adresate de colegi.
Imaginează-ți că ești perso
Verbul • Modul indicativ y Timpul viitor
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
58
Şcoala
UNITATEA 4
Te cheamă Mitropolitul!
de Nicolae Manolescu
Eram în clasa întâi primară. […] Într-una din zile, când tocmai dădeam
buzna pe poarta școlii, împingând-o cu umărul, căci mâinile îmi
erau ocupate, am fost întâmpinat de doi colegi. „Ce bine că n-ai întârziat
mai mult, mi-a spus unul dintre ei, că se supără.” „Cine să se supere?”,
am întrebat eu sfeclit. „Cum cine? Mitropolitul, mă! Te așteaptă în grădină.”
La asta chiar că mi-a pierit glasul. Mitropolitul își avea, ca și azi,
reședința alături de Institut, în partea opusă casei noastre, iar grădina era
despărțită de curtea școlii printr-un gard.[…] „N-auzi, mă? Te chemă Mitropolitul!”,
a repetat colegul meu. Ce era să fac? Le-am lăsat ghiozdanul
și tartina cu marmeladă și m-am dus. […]
Cu mintea vâjâind de întrebări, am ajuns în dreptul gardului de la
grădină. Mitropolitul era chiar în dreptul unei portițe, blocată, după câte
îmi amintesc, dar prin care ai fi putut trece în curtea Institutului. Am fost
așa de surprins să-l văd acolo, încât am rămas mut. Și se mai și uita fix
la mine. Nu știu cum am reușit să articulez întrebarea care urmează, ba
chiar să-mi amintesc formula cuvenită de adresare: „M-ați chemat, Înalt
Prea Sfințite?” Înalt Prea Sfințitul a părut că se trezește din meditație, a
holbat ochii la mine și m-a întrebat, la rândul lui, oarecum amuzat:
„Cine ți-a spus că te-am căutat, băiețaș?” Am bâiguit ceva despre colegii
mei. Probabil intuind ce se întâmplă, Mitropolitul a zis: „E adevărat,
te-am căutat, fiindcă vreau să-ți fac un dar”. […] A băgat mâna în
buzunarul rasei și a scos de acolo o bilă. Mi-a întins-o printre șipcile gardului.
Am luat-o tremurând de emoție, am mulțumit și am plecat. […]
Cum lecția începuse de mult, am așteptat pe culoar să sune de pauză
[…] și am contemplat bila. Era mare, din sticlă, colorată. Auzisem eu
ceva despre aceste bile, pe care le-ar fi trimis după război americanii,
dar încă nu văzusem niciuna. Preocupat fiind, n-am auzit clopoțelul.
M-am pomenit cu toată clasa în jurul meu. „Ei, ce-a vrut Mitropolitul
de la tine?”, m-a întrebat cu voce tare unul din cei doi autori ai farsei,
timp în care ceilalți țopăiau și urlau: „Păcăleală de 1 aprilie!”
Eram de un calm perfect. Aveam și motive. I-am lăsat să-și isprăvească
muniția de râs și le-am vârât bila sub ochi: „M-a căutat ca să-mi
dea asta!” […] Din acea zi de 1 aprilie am devenit un personaj important
în clasă, ba chiar și în școală. Poate pentru că bila era cu adevărat
extraordinară și lua ochii sau poate pentru felul în care hazardul întorsese
păcăleala în avantajul meu. Mâna protectoare a Mitropolitului
îmi stătea deasupra creștetului.
CITITUL ESTE BUCURIE
&,7EÄ7E
Citește cu atenție următorul text în care criticul literar Nicolae Manolescu
povestește o întâmplare din copilărie.
Te cheamă Mitropolitul! de N. Manolescu
EXERSEAZĂ
• Prezintă o asemănare și două
deosebiri între banda desenată
din deschiderea unității și
textul scris de N. Manolescu.
• Transmite-i un mesaj personajului
principal, continuând
enunțurile: „Dragul meu prieten,
citind povestea ta, am învățat
că... Experiența prin care
ai trecut m-a ajutat să...”
• Discută cu colegii tăi despre
comportamentul celor doi
băieți față de colegul lor, aducând
argumente pentru fiecare
din următoarele ipoteze:
a) Copiii au făcut doar o glumă
nevinovată.
b) Atitudinea față de colegul
lor ar putea să e catalogată
drept hărțuire. Exprimă-ți părerea
și susține-o cu argumente.
Nicolae Manolescu (n. 1939)
este critic și istoric literar, membru
al Academiei Române, președintele
Uniunii Scriitorilor din
România. Conduce prestigioasa
revistă România literară. A fost profesor
universitar și ambasador al
României la UNESCO. Influența sa în
literatura română este covârșitoare,
fiind considerat unul dintre cei mai
importanți critici literari autohtoni.
59
Şcoala
UNITATEA 4
EVALUARE
PARTEA I
Citește textul, apoi rezolvă cerințele:
"Mai am în fața ochilor tăblița de ardezie, neagră cu dungi albe, de care atârna un mic burete și «stilul»
(o cretă ceva mai dură și ascuțită) cu care am învățat să scriu.
N-am uitat dulapul din camera noastră, a copiilor, pe partea laterală a căruia scriam lecțiile pe care i
le «predam» fratelui meu, cu doi ani și jumătate mai mic.
De aici a rămas, în familia noastră, o remarcă memorabilă a fratelui meu, de pe când nu vorbea încă
bine. Întrebat ce face nenea, adică eu, fratele mai mare, el a răspuns: «Nenea chie». Scriam deci, de
pe-atunci, și faptul îmi era, în mod naiv, recunoscut.” (Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul)
A. Înțelegerea textului
1. Scrie două cuvinte-cheie, relevante pentru conținutul
textului de mai sus. (0,50 puncte)
2. Alcătuiește planul dezvoltat de idei al fragmentului
dat. (1 punct)
B. Limba română
1) Transcrie din text un atribut exprimat prin substantiv
și un atribut exprimat prin adjectiv.
(0,50 puncte)
2) Pune primul verb din text la modul și la timpurile
indicate, păstrând persoana și numărul:
a) indicativ, mai-mult-ca-perfect;
b) indicativ, viitor. (0,50 puncte)
3) Analizează verbele din secvența următoare,
precizând funcția sintactică a acestora, modul,
timpul, persoana și numărul lor: „N-am uitat
dulapul din camera noastră, a copiilor, pe partea
laterală a căruia scriam lecțiile...”
(1 punct)
4) Alcătuiește enunțuri în care să folosești verbul
a scrie la imperativ – singular și plural, formă
afirmativă și formă negativă. (1 punct)
PARTEA A II-A
Privește imaginile a–d de mai jos:
1) Precizează care imagini nu se potrivesc.
(0,50 puncte)
2) Formulează câte o idee corespunzătoare fiecărei
imagini rămase. (1 punct)
3) Aranjează imaginile rămase, ținând cont de ordinea
logică și cronologică a desfășurării evenimentelor,
notând cifrele corespunzătoare acestora.
(1 punct)
4) Alcătuiește o compunere narativă de cinci-zece
enunțuri, în care să povestești întâmplarea redată
de imagini. (1,20 puncte)
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea
logică a faptelor; (0,30 puncte)
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
(0,30 puncte)
– să respecți structura specifică tipului de compunere
cerut; (0,30 puncte)
– să ai obligatoriu numărul minim de enunțuri
precizat. (0,30 puncte)
Vei primi 0,80 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea
compoziției – 0,20 puncte; coerența textului – 0,20
puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate
conținutului – 0,20 puncte; ortografia și punctuația – 0,20
puncte; așezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea –
0,20 puncte).
Total: 10 puncte (1 punct din oficiu)
a b c d
60
Lumi de poveste
UNITATEA 5
E;ER6EA=½
¾ Privește cu atenție imaginea. Spune la ce se gândește fiecare copil.
¾ Creează un dialog între Anda și Andu, despre cele două lumi pe care
și le imaginează.
¾ Explică unde ți-ar plăcea să călătorești: în lumea poveștilor sau în
spațiul cosmic? De ce?
¾ Care este personajul tău preferat? Descrie-l, amintind ce trăsături
fizice sau sufletești te fac să îl admiri sau să o admiri.
¾ Întreabă-ți colegii care sunt cărțile lor preferate. Dar personajele lor
favorite?
¾ În curând, vei face cunoștință cu protagonistul Poveștii lui Harap Alb,
de Ion Creangă.
Numele lui este o ciudățenie, fiind alcătuit din două cuvinte cu sens
opus: harap (arap) – „om cu părul și pielea de culoare neagră” – și
adjectivul alb.
Descrie-l pe Harap-Alb așa cum ți-l imaginezi!
¾ Compară descrierea ta și descrierea colegului sau a colegei de bancă.
Spune câte asemănări există. Dar deosebiri?
60
JOC
Ghicește lumea ta! Elevii
organizați în două grupuri
pregătesc ghicitori: grupul A
despre lumea reală, grupul
B despre lumea imaginară.
La semnalul dat prin rostirea
cuvântului lume, elevii se
grupează în „două lumi”, lumea
reală și lumea imaginară.
Fiecare grup spune câte o
ghicitoare. Grupa adversă ghicește
și acumulează un punct.
Câștigă cei care au acumulat
mai multe puncte.
Exemplu de ghicitoare: „Cunosc
o crăiasă/Mereu luminoasă/Cu
stelele locuieşte/
Spune cum se numeşte.”
Ghicește lumea ta!
(Luna)
61
Lumi de poveste
UNITATEA 5
Narativul literar
LECTURĂ
Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creangă
Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul
acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai
depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat. […]
Amu cică împăratul acela, aproape de bătrânețe, căzând la zăcare, a
scris carte frăține-său craiului, să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic
dintre nepoți, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa. […]
[Craiul le spune feciorilor despre vestea primită și, îmbrăcând o piele
de urs, le testează curajul. Feciorii mai mari nu trec proba, iar craiul
îi dojenește pentru lașitate.]
– Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricați mâncarea,
dragii mei... Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața
voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroase a nas
de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea
voastră; la sfântul Așteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce
are! Vorba ceea: „La plăcinte, înainte/ Și la război, înapoi”.
Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roș cum îi gotca, iese
afară în grădină și începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul
sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său. Și cum sta el pe
gânduri și nu se dumerea ce să facă pentru a scăpa de rușine, numai
iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrânețe, care
umbla după milostenie.
− Da’ ce stai așa pe gânduri, luminate crăișor? zise baba; alungă
mâhnirea din inima ta, căci norocul îți râde din toate părțile și nu ai de
ce fi supărat. Ia, mai bine miluiește baba cu ceva.
− Ia lasă-mă-ncolo, mătușă, nu mă supăra, zise fiul craiului; acum
am altele la capul meu.
− Fecior de crai, vedea-te-aș împărat! Spune babei ce te chinuiește;
că, de unde știi, poate să-ți ajute și ea ceva. […]
− Ce vorbești în dodii, mătușă? Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit
să aștept eu ajutor? [...]
− Hei, luminate crăișor! [...] Nu căuta că mă vezi gârbovă și stremțuroasă,
dar, prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ceea ce au de
gând să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de
nepriceperea și slăbiciunea lor. […] Luminate crăișor, miluiește baba
cu ceva!
Ion Creangă (1837–1889) este un
scriitor clasic al literaturii române
din secolul al XIX-lea, născut în satul
Humulești din judeţul Neamţ.
A scris opere precum: romanul
Amintiri din copilărie (1879) și povești
(Capra cu trei iezi, Fata babei
și fata moșneagului, Ivan Turbincă,
Povestea lui Stan-Pățitul, Povestea
unui om leneș, Punguța cu doi bani,
Soacra cu trei nurori, Acul și barosul,
Cinci pâini, Inul și cămeșa, Păcală,
Prostia omenească și altele). Toate
acestea îi încântă și azi pe copii.
&,7EÄ7E
Citește cu atenție fragmentele basmului, pentru a putea
rezolva cerințele.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
În scrierile sale, Ion Creangă a
folosit numeroase expresii populare,
proverbe, zicători, precum
și cuvinte utilizate numai
într-o anumită regiune a țării
(Moldova). Aceste cuvinte se
numesc regionalisme.
În scrierile sale, Ion Creangă a
62
Lumi de poveste
UNITATEA 5
Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice:
− Ține, mătușă, de la mine puțin și de la Dumnezeu mult.
− De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ți dea, zise baba […]. Acum,
luminate crăișor, ca să vezi cât poate să-ți ajute milostenia, […] ascultă
cu luare-aminte ce ți-oi spune: du-te la tată-tău și cere să-ți dea calul,
armele și hainele cu care a fost el mire, și atunci ai să te poți duce unde
n-au putut merge frații tăi; pentru că ție a fost scris de sus să-ți fie
dată această cinste. Tatu-tău s-a împotrivi și n-a vrea să te lase, dar tu
stăruiește pe lângă dânsul cu rugăminte, că ai să-l îndupleci. […] Calul
ai să-l poți alege punând în mijlocul hergheliei o tavă plină cu jăratic,
și care dintre cai a veni la jăratic să mănânce, acela are să te ducă la
împărăție și are să te scape din multe primejdii. […]
Și pe când vorbea baba aceste, o vede învăluită într-un hobot alb,
ridicându-se în văzduh, apoi înălțându-se tot mai sus, și după aceea
n-o mai zări defel. […] Și atunci, odată se suie în pod și coboară de-acolo
un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfărogite și vechi
ca pământul. [...] Pe urmă umple o tavă cu jăratic, se duce cu dânsa la
herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese din mijlocul
hergheliei o răpciugă de cal, grebănos, dupuros și slab, de-i numărai
coastele; și venind de-a dreptul la tavă, apucă o gură de jăratic. Fiul
craiului îi și trage atunci cu frâul în cap, zicând:
− Ghijoagă urâcioasă ce ești! din toți caii, tocmai tu te-ai găsit să
mănânci jăratic? De te-a împinge păcatul să mai vii o dată, vai de steaua
ta are să fie!
Apoi începe a purta caii încolo și încoace, și numai iaca slăbătura
cea de cal iar se repede și apucă o gură de jăratic. […] Atunci fiul craiului,
mânios, îi mai trage un frâu, iar cât ce poate, apoi îl prinde în
căpăstru și, punându-i frâul în cap, zice în gândul său: „Să-l iau, ori
să-i dau drumul? Mă tem că m-oi face de râs. Decât cu așa cal, mai
bine pedestru.” Și cum sta el în cumpene, să-l ia, să nu-l ia, calul se și
scutură de trei ori, și îndată rămâne cu părul lins-prelins și tânăr ca
un tretin, de nu era alt mânzoc mai frumos în toată herghelia. Și apoi,
uitându-se țintă în ochii fiului de crai, zice:
− Sui pe mine, stăpâne, și ține-te bine!
Fiul craiului, punându-i zăbala în gură, încalecă, și atunci calul odată
zboară cu dânsul până la nouri și apoi se lasă în jos ca o săgeată.
După aceea mai zboară încă o dată până la lună și iar se lasă în jos mai
iute decât fulgerul. Și unde nu mai zboară și a treia oară până la soare
și, când se lasă jos, întreabă:
− Ei, stăpâne, cum ți se pare? Gândit-ai vrodată că ai să ajungi: soarele
cu picioarele, luna cu mâna și prin nouri să cauți cununa ? […]
Acum cred că mă cunoști și de urât, și de frumos, și de bătrân, și de
tânăr, și de slab, și de puternic; de-aceea mă fac iar cum m-ai văzut în
herghelie, și de-acum înainte sunt gata să te întovărășesc oriunde mi-i
porunci, stăpâne.
VOCABULAR
carte – (aici) scrisoare
colbăit – prăfuit
a se culca pe o ureche – (aici) a
aștepta mult și bine să se împlinească
o promisiune, o speranță
dupuros – ciufulit, zbârlit
d-ta – dumneata
ghijoagă – cal bătrân și slab;
mârțoagă.
grebănos – (despre cai) încovoiat,
cocoșat
hobot – voal
a izvodi – a crea, a face, a inventa
a nu mirosi a nas de om – a nu
corect, onorabil
pedestru – care merge pe jos, pe
propriile picioare
răpciugă – animal slab, neîngrijit,
bolnav, bătrân
roșu ca (sau cum e) gotca sau
roșu[-]gotcă – foarte roșu
la sfântu-Așteaptă – niciodată
sfărogit (sfarogit) – uscat,
scorojit
a sta în cumpene (în cumpănă) –
a ezita, a șovăi, a cumpăni
tretin – animal (mai ales cal) de
trei ani
a umbla frunza frăsinelului – a
umbla fără niciun scop, fără niciun
rost
a vorbi în dodii – a vorbi fără șir
Bojdeuca de la Iași,
unde a locuit Ion Creangă.
Narativul literar
LECTURĂ
63
Lumi de poveste
UNITATEA 5
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Alege răspunsul pe care îl consideri corect.
• Întâmplările povestite se petrec:
a) într-o țară imaginată de scriitor;
b) în împărăția lui Verde-împărat;
c) într-un loc ușor de identificat pe harta lumii.
• Din primul enunț al textului ai aflat:
a) locul, timpul, toate personajele care vor apărea în text;
b) timpul și locul întâmplărilor;
c) locul, timpul, unele personaje.
• Formula de început ( "Amu cică era odată...”) sugerează că:
a) timpul întâmplărilor este cunoscut cu exactitate;
b) întâmplările s-au petrecut în trecutul îndepărtat, într-o perioadă
istorică bine determinată;
c) întâmplările s-au petrecut în trecutul îndepărtat, în vremuri de
poveste.
• Participă la întâmplările povestite în acest fragment:
a) fiicele lui Verde-împărat, craiul, feciorul mai mic, un urs, o bătrână
misterioasă;
b) craiul, mezinul, un cal năzdrăvan, o bătrână misterioasă;
c) fiii craiului, fiicele lui Verde-împărat, o bătrână misterioasă, un
cal cu puteri miraculoase.
¾ Formulează două idei principale desprinse din text.
¾ Recitește fragmentele din care afli:
a) motivul pentru care împăratul Verde îi scrie fratelui său;
b) ce pregătiri face mezinul, înainte de a pleca în călătorie;
c) ce sfaturi îi dă bătrâna feciorului.
¾ Copiază tabelul de mai jos în caiet, apoi completează-l cu informațiile
din text:
Întâmplări reale Întâmplări miraculoase
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Anda și Andu au citit fragmentul în care craiul își dojenește fiii. Gemenii
au avut dificultăți în a-l înțelege. Rescrie în caiet fragmentul,
înlocuind expresiile scrise cu roșu cu alte cuvinte sau expresii cu
sens asemănător. (Expresiile sunt explicate în rubrica Vocabular.)
¾ Explică semnificația cuvintelor craiului: „La plăcinte, înainte/ Și la
război, înapoi“.
¾ Ajută-l pe Andu să deseneze calul, după ce a mâncat jăratic. Pentru
a realiza desenul tău, te poți inspira din fragmentul următor al basmului
Harap-Alb de Ion Creangă: „Și cum sta el în cumpene, să-l ia,
să nu-l ia, calul se și scutură de trei ori, și îndată rămâne cu părul
lins-prelins și tânăr ca un tretin, de nu era alt mânzoc mai frumos
în toată herghelia.”
Narativul literar
LECTURĂ
DISCUTĂ
Recitește secvențele din care
deduci că aparențele sunt înșelătoare.
Apoi discută cu colegii
tăi.
a) Crezi că prima impresie
contează? Exprimă-ți acordul
sau dezacordul, aducând
în sprijinul părerii tale două
argumente din textul lui
Ion Creangă.
b) Unii oameni sunt nedreptățiți
sau favorizați numai pentru
că arată diferit. Povestește
o întâmplare trăită sau auzită
de tine care dovedește acest
lucru.
REȚINE!
Într-un basm există atât întâmplări
reale, cât și întâmplări
imaginare.
64
Lumi de poveste
UNITATEA 5 COMUNICARE ORALĂ
'E6&23ER½
¾ Ascultă și urmărește cu atenție fragmentul din Povestea lui Harap-Alb prezentat
în manualul digital (pagina 63) și rezolvă următoarele cerințe:
a) Copiază enunțul de mai jos, apoi completează-l în caiet:
Persoanele care vorbesc în acest fragment sunt:...,... și...
b) Completează tabelul de mai jos în caiet, cu acele cuvinte din
casetă care exprimă cel mai bine stările sufletești ale celor două
personaje care dialoghează, așa cum pot fi deduse din intonația
acestora. Adaugă oricâte rânduri dorești tabelului tău.
a) Completează sfaturile bătrânei pentru alegerea calului. Numerotează-le
în ordinea rostirii lor din dialogul ascultat.
¾ Ce crezi despre cuvintele bătrânei: „Ai să vezi cât poate să-ți ajute
bunătatea”? Discută cu încă trei colegi.
¾ Propune trei probe de curaj pe care să le treacă fiul craiului pentru
a merita să fie împărat.
¾ Povestește întâlnirea dintre Harap-Alb și calul năzdrăvan la persoana
întâi, din perspectiva calului năzdrăvan, viitorul tovarăș de
nădejde al fiului de crai, exprimându-ți sentimentele față de comportamentul
tânărului.
supărare, bucurie, surpriză, respect, ameninţare, milă, generozitate,
atenţie, neîncredere, compasiune, înţelegere, fermitate, ameninţare,
simpatie, bunătate, curiozitate
Stări sufleteşti ale fiului de crai Stări sufleteşti ale bătrânei
Numeroteză acţiunea Sfaturile bâtrânei
„tatu-tău s-a împotrivi și n-a vrea să te lase”
„ai să-l îndupleci”
„du-te iar la tatu-tău”
„tu stăruiește pe lângă dânsul”
„calul ai să-l poți alege punând în mijlocul
hergheliei o tavă plină cu jăratic”
REÈ,1E
Oamenii comunică în diferite feluri.
Modul în care fiecare individ comunică prin cuvinte, limbaj paraverbal
sau nonverbal dă indicii despre personalitatea acestuia.
De asemenea, dicția (exprimarea clară) și corectitudinea exprimării
vorbitorului sunt esențiale pentru înțelegerea textului de către
ascultător.
Elemente paraverbale și nonverbale, mărci ale personalității
JOC
Joacă Mingea călătoare cu
următoarele sarcini: formulează
un cuvânt-cheie despre
personajul principal din filmul
prezentat, apoi o idee principală
desprinsă din dialogul
ascultat.
Joacă Mingea călătoare
JOC DE ROL
• Citește, împreună cu colegii,
dialogurile din textul Povestea
lui Harap-Alb pe roluri, urmărind
intonația corectă, dicția,
limbajul nonverbal și paraverbal.
Unul dintre voi poate
„regizorul”, care dă indicații
„actorilor”.
• Recitește cuvintele bătrânei:
„Tatu-tău s-a împotrivi și n-a
vrea să te lase, dar tu stăruiește
pe lângă dânsul cu rugăminte,
că ai să-l îndupleci.”
Construiește un dialog pentru
a ilustra discuţia ului cu tatăl
său, care are ca scop pregătirea
călătoriei.
Interpretează-l cu ajutorul colegului
sau colegei de bancă.
JOC DE ROL
• Citește, împreună cu colegii,
65
Lumi de poveste
REDACTARE UNITATEA 5
6&R,EÄ,V2R%EÄ7E&2RE&7
¾ Scrie în caiet două propoziții cu expresiile subliniate.
a) te-aș vedea vedea-te-aș
b) m-aș duce duce-m-aș
¾ Alege varianta corectă și noteaz-o în caiet. Dacă întâmpini dificultăți,
caută expresia în textul studiat:
a) „Să-l iau, ori să-i dau drumul?”
b) „Săl i-au, ori săi dau drumul?”
¾ Citește cu atenție enunțurile de mai jos, pentru a putea da răspunsuri
întrebărilor:
• Câți cai avea împăratul?
• Bine c-ai aflat vestea cea bună!
Ce observi în enunțurile de mai sus? Explică de ce au fost scrise
diferit cuvintele subliniate cu litere îngroșate.
'E6&23ER½
¾ Completează în caiet proverbul pe
care l-ai putea spune fiilor întorşi
ruşinaţi acasă: „Lauda de sine…”
¾ Caută în text părerea bătrânei despre
viitorul împărat și completează
„ciorchinele” alăturat (după ce l-ai
desenat în caiet) cu acele cuvinte
care exprimă trăsături ale acestuia,
așa cum și-l imaginează bătrâna.
¾ Realizează o listă cu activitățile pe care le-a făcut fiul cel mic pentru a pregăti călătoria spre Verde-împărat.
¾ Realizează o listă cu trăsăturile calului năzdrăvan, așa cum le deduci din basmul lui Ion Creangă.
Ä,7U32È,),6&R "72R
¾ Imaginează-ți că ești fiul craiului. Într-un text de 10–20 de rânduri continuă povestea citită în această
unitate de învățare, istorisind o întâmplare miraculoasă, având repere ale universului tău familiar.
a) Lipește pe tablă un post-it cu o propoziție care se referă la o întâmplare miraculoasă.
b) Alege propozițiile care exprimă cel mai bine lumea din poveste.
c) Stabilește tema și titlul.
d) Selectează informațiile semnificative pentru tema ta.
e) Respectă etapele redactării unei compuneri, prezentate în manual la pagina 14.
f ) Amintește-ți că povestirea ta trebuie să semene cu un munte, așa cum ai aflat în a treia unitate de
învățare (pagina 39).
Fiul cel mic
REÈ,1E
Scriitorii transformă (transfigurează) realitatea cu ajutorul fanteziei.
Astfel, în textele ficționale pot să apară întâmplări imaginare ori personaje
cu însușiri ieșite din comun.
Redactarea unei narațiuni ficționale
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Cratima marchează rostirea
într-o silabă a două cuvinte.
Există cuvinte sau grupuri
de cuvinte care se pronunţă
la fel, dar se scriu diferit (iau/
i-au; să-i/săi etc.).
• Expresiile inversate de tipul
vedea-te-aș nu sunt specifice limbajului academic și
nici limbii literare standard.
Asemenea expresii se folosesc
pentru a reda limbajul familiar,
colocvial sau popular.
• Cratima marchează rostirea
66
Lumi de poveste
UNITATEA 5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
A0,17EÄ7E È,
¾ Grupează enunțurile următoare într-un tabel asemănător celui de
mai jos, după ce l-ai desenat în caiet: „Împăratul trimite scrisoare
fratelui său.” „Vorbește mai clar!” „Fiul privește drept în ochii bătrânei.”
„Trimite-mi un mesaj!” „Privește, ce floare frumoasă!” „Bătrâna
vorbește încet.”
¾ Scrie o propoziție simplă afirmativă în care verbul să fie la modul
imperativ. Apoi transformă această propoziție într-una negativă.
¾ Scrie o propoziție dezvoltată în care verbul să fie la modul indicativ.
¾ Subliniază cu o culoare predicatele din textul următor, după ce l-ai
copiat în caiet: „Fiul craiului cel mai mic […] iese afară în grădină […]
și numai iaca se trezește dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrânețe,
care umbla după milostenie.”
Enunțuri cu verbe
la modul indicativ
Enunțuri cu verbe
la modul imperativ
'E6&23ER½
¾ Joacă Axa timpului: la acest joc participă toată clasa. Doi elevi întind o sfoară, care reprezintă „axa
timpului” (amintește-ți ce ai învățat despre aceasta la orele de istorie). La mijloc se prinde, cu o clamă,
un carton pe care scrie „prezent”. Partea de sfoară din stânga reprezintă trecutul, partea din dreapta,
viitorul. Toți elevii din bănci primesc câte două cartonașe pe care trebuie să scrie un enunț cu o acțiune
săvârșită cu o zi înainte și un enunț cu o acțiune planificată pentru ziua următoare. Se prind cartonașele
cu clame pe „axa timpului”, în partea corespunzătoare. Recunoaște verbele din enunțurile de pe „axa
timpului” și, după ce ai copiat tabelul de mai jos în caiet, așază-le în coloanele corespunzătoare. Discută
cu toți colegii despre ce ai observat.
TRECUT
Verb – timp simplu
TRECUT
Verb – timp compus
VIITOR
Verb – timp compus
REÈ,1E
Unele timpuri verbale sunt alcătuite din mai multe cuvinte. Verbele a fi, a avea, a vrea (auxiliare) ajută la
formarea timpurilor compuse. Verbul auxiliar a avea și participiul verbului (forma verbală nepersonală
terminată în -t/-s) formează perfectul compus. Verbul auxiliar a vrea și infinitivul verbului (forma verbală
nepersonală care apare în dicționar) formează timpul viitor. Verbul auxiliar a fi (la forma de viitor)
se foloseşte în alcătuirea unei forme particulare de viitor a indicativului (*viitorul anterior): voi fi văzut,
vei fi văzut, va fi văzut etc. Verbele cu valoare de auxiliar nu alcătuiesc singure predicatul.
Timpuri simple • Timpuri compuse
67
Lumi de poveste
UNITATEA 5
Timpuri simple • Timpuri compuse
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Întreabă-mă ce-am făcut: Discută cu colegul tău de bancă ce ai
făcut ieri, apoi săptămâna trecută. Rezolvă următoarele cerințe:
a) Notează în caietul tău răspunsurile colegului.
b) Subliniază verbele la timpul trecut.
c) Desenează o steluță deasupra verbelor care au în componența lor
un verb auxiliar (ajutător).
E;ER6EA=½
¾ Copiază textul de mai jos în caiet, apoi rezolvă cerințele:
„Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Amu
cică împăratul […] a scris carte frăține-său craiului. […]. Craiul [...]
îndată chemă tustrei feciorii.”
a) Subliniază cu o culoare verbele din textul de mai sus.
b) Încercuiește verbele la timpul trecut.
c) Grupează verbele în tabelul următor:
¾ Completează enunțurile de mai jos cu verbe la modul indicativ,
timpul perfect compus. Încercuiește verbele auxiliare din structura
acestui timp:
a) Anda... o poveste minunată.
b) Andu... desenul promis.
c) Buburuza... veselă în jurul lor.
¾ Transformă verbele de la exercițiul anterior, astfel încât să exprime
acțiuni săvârșite de către persoanele I, a II-a, singular și plural (eu,
tu, noi, voi).
¾ Rezolvă următoarele cerințe:
a) Notează în caiet enunțuri cu următoarele verbe: am citit, voi citi,
erai, văzusem, au inventat, vorbeați, au călătorit.
b) Subliniază verbele la timpul trecut.
c) Notează în dreptul fiecărui enunț timpul și persoana verbului.
d) Pune cele trei verbe la perfect compus din enunțurile tale la celelalte
timpuri ale modului indicativ, ordonându-le într-un tabel precum
acela de mai jos.
¾ Scrie câte o propoziție în care verbul a citi să fie la modul indicativ,
timpul viitor și viitor anterior și să se refere, pe rând, la persoanele
I, a II-a și a III-a, singular și plural.
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești verbele a avea și a vrea cu
valorile morfologice de verbe auxiliare și verbe predicative.
Verb – timp simplu Verb – timp compus cu verb
auxiliar
Perfect
compus Imperfect Perfect
simplu
Mai-mult-ca perfect
Viitor *Viitor
anterior
68
Lumi de poveste
UNITATEA 5
&,7EÄ7E
Antoine de Saint-Exupéry a fost un scriitor, eseist și reporter francez din secolul al XX-lea,
despre care vei afla mai multe în unitatea de învățare 7. Cartea sa, Micul Prinț, a apărut în 1943 și a
fost tradusă în peste 250 de limbi. (Poți afla mai multe despre Antoine de Saint-Exupéry pe site-ul:
www.antoinedesaintexupery.com). Citește cu atenție textul de mai jos despre această carte fascinantă.
Undeva în univers, pe asteroidul B–612, trăiește un copil cu părul
de culoarea grâului – Micul Prinț.
Planeta lui abia întrece mărimea unei case, dar tot încap pe ea
trei vulcani: unul stins și doi vulcani activi, la care prichindelul își
încălzește mâncarea, dimineața. Iar printre ierburi și flori obișnuite,
s-a ivit o floare fără seamăn pe lume. O floare cu spini, care-și
poartă cu o cochetărie enervantă (uneori) splendida cunună de petale.
Ea este singura prietenă a micuțului. Acasă la Micul Prinț, baobabi
amenințători cresc pe unde-apucă, invadând locul. Pământul
acestei planete micuțe nu reușește să țină prea mult puternicele
rădăcini de baobab. De aceea, băiețelul trebuie să se îngrijească de
smulgerea arborilor, de pe când aceștia sunt lăstari. Curățarea planetei
de puieții baobabilor sau curățarea hornurilor vulcanilor sunt
îndeletnicirile Micului Prinț. Iar de când a apărut floarea cea neasemuită,
omulețul obișnuiește să stea de vorbă cu ea, să o admire,
să o îngrijească.
Pe lângă momentele petrecute alături de floare, băiatul se răsfață
admirând apusurile. Într-o zi, a văzut cum asfințește soarele de
43 de ori. La un moment dat, între Micul Prinț și floare s-a iscat
o neînțelegere. Copilul hotărăște să fugă de acasă, slujindu-se "de
pribegirea unor păsări călătoare”. Pentru că se afla prin preajma asteroizilor 325, 326, 327, 328, 329 și 330,
se-apucă să-i viziteze "ca să-și caute de lucru pe-acolo și să se instruiască”.
În drumul lui, pe fiecare planetă întâlnește tot felul de inși ciudați: un rege care pretinde că domnește,
deși nu are supuși. Un vanitos care trăiește singur, crezându-se "omul cel mai frumos, cel mai bine îmbrăcat,
cel mai bogat și cel mai inteligent de pe planetă”. Un bețiv căruia îi este rușine că este vicios, așa că
bea, ca să uite acest lucru. Un businessman care se crede proprietarul tuturor stelelor. Un lampagiu care nu
face altceva decât să aprindă și să stingă un felinar, zi și noapte, adică din minut în minut, fără nicio clipă
de odihnă. Un savant geograf care studiază lumea, fără să fi călătorit vreodată prin locurile despre care știe
totul. Acesta din urmă îi recomandă Micului Prinț să viziteze Pământul.
Când ajunge aici, copilul are parte de tot felul de întâmplări neașteptate.
Dar despre ele veți afla în alte pagini ale manualului.
CITITUL ESTE BUCURIE!
E;ER6EA=½
¾ Desenează în caiet planeta Micului Prinț, așa cum ți-o imaginezi tu.
¾ Povestea Micului Prinț ar fi putut să înceapă astfel: "A fost odată un
mic prinț, care trăia pe o planetă doar cu puțin mai mare decât el
și care simțea nevoia unui prieten...” Redactează un text de 10–15
rânduri, în care să povestești ce crezi tu că a făcut Micul Prinț pe
Pământ, pentru a-și găsi un prieten.
Micul Prinț de A. de Saint-Exupéry
69
Lumi de poveste
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 5
,672R,A&UV,17EL2R
Fiecare zi a săptămânii pomenește câte o divinitate din miturile romane.
Astfel, luni era considerată „ziua Lunii”, Lunae dies în limba
latină. Marți (în latină Martis dies) corespundea „zilei lui Marte”, zeul
războiului, tatăl lui Romulus și Remus, întemeietorii Romei. Miercuri
amintea de Mercur (Mercurii dies, în latină), mesagerul zeilor. Încălțat
cu sandale înaripate, purtând coif și toiag, Mercur era zeul comerțului,
al călătorilor și al călătoriilor, ocrotitorul acțiunilor îndrăznețe. Zeității
supreme din panteonul roman, Jupiter, stăpânul neamurilor zeiești și
omenești, îi era închinată ziua de joi (numită chiar Jovis dies), iar zeiței
Venus, divinitate a vegetației și a primăverii, a frumuseții și a iubirii,
îi corespundea ziua de vineri (Veneris dies). În sfârșit, sâmbăta și duminica,
altădată „ziua lui Saturn” (Saturni dies) și „ziua Soarelui” (Solis
dies), combină tradiții latine creștine: sambata dies („ziua de odihnă”)
și dominica dies („ziua Domnului”).
E;ER6EA=½
¾ Pornind de la experiențe personale, redactează un jurnal al faptelor
bune pe care le-ai făcut în fiecare zi a săptămânii. Textul tău nu
trebuie să depășească 100 de cuvinte.
¾ Realizează o narațiune ficțională de maximum zece enunțuri în
care ziua ta preferată să devină o creatură mitică.
Zilele săptămânii, zile de poveste
Zilele săptămânii, zile de poveste
Unele povești de demult au apărut din dorința oamenilor de a-și explica lucruri greu de cuprins în
mintea omenească. Astfel s-au ivit miturile, istorii fabuloase cu caracter sacru, despre zei și eroi, care
adună (sintetizează) credințele unui popor despre originea universului și a fenomenelor naturii.
Personajele din miturile vechilor civilizații sunt prezente și astăzi în viețile noastre. În credințele populare
românești, fiecare zi a săptămânii e patronată de creaturi mitice (spre exemplu, oamenii credeau
în Sfânta Duminică. Aceasta apare ca personaj în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. Ea este cerșetoarea
căreia fiul de crai îi dă de pomană înainte de a pleca de acasă și care îl sfătuiește cum să se
pregătească pentru călătoria spre împărăția unchiului său.) Oamenii din vechime credeau că zilele au
suflet, că umblă printre oameni și că există zile rele și zile bune.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Citește pe site-ul
artatraditionala.ro articolul
despre Semnificația populară
a zilelor săptămânii. Scrie un
text de maximum 50 de cuvinte
despre acestea și adaugă-l
în portofoliul tău.
70
Lumi de poveste
UNITATEA 6
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție ilustrația de mai sus. Exprimă-ți părerea în legătură
cu ceea ce crezi că dorește Anda să descopere.
¾ Proiectul despre univers, pe care îl pregătește Anda, este foarte interesant
și plin de învățăminte. Creează un dialog între Anda și Andu,
în care să intervii în calitate de povestitor. Completează dialogul cu
informații despre univers și planete aflate de tine din lecțiile de geografie
și științe ale naturii din ciclul primar.
¾ Folosind cunoștințele dobândite de tine până acum în timpul orelor
de geografie și biologie, precum și alte surse de informare la care ai
acces, oferă răspunsuri următoarelor întrebări:
• Cum crezi că arată universul?
• De ce crezi că există viață pe Pământ?
• Cum crezi că a apărut viața pe Pământ?
• Care sunt condițiile necesare pentru susținerea vieții?
• Discută cu colegii aceste răspunsuri. Argumentează-ți punctul de
vedere.
JOC DE ROL
Cea mai frumoasă planetă:
Elevii sunt „planete”. Își pun
nume de planete (reale sau
inventate) și participă la concursul
de frumusețe. Elevii din
„juriu” pun întrebări. Câștigă
„planeta” care reușește să
aducă suficiente argumente
care să convingă că este, într-adevăr,
cea mai frumoasă.
JOC DE ROL
Cea mai frumoasă planetă
71
Lumi de poveste
LECTURĂ UNITATEA 6
Fascinația cosmosului
Universul este spațiul fără margini și fără sfârșit, în care trăim noi și tot ceea
ce ne înconjoară, de la firul de nisip și până la cele mai îndepărtate stele.
Nașterea universului, numită Big Bang, este învăluită în mister. Astronomii
cred că o singură particulă de materie ar fi explodat și s-ar fi împrăștiat, crescând
cât un măr într-o primă fracțiune de secundă. Acum vreo 15 miliarde de
ani, milioane de particule extrem de fierbinți au fost atrase într-un dans agitat de
o formă de energie, numită forță gravitațională. Datorită acesteia, un glob de foc fără
margini a crescut continuu, timp de miliarde de ani, formând universul despre care nimeni
nu știe cât este de mare.
Cosmosul este alcătuit din nenumărate galaxii. La rândul lor, galaxiile se compun din stele care emit lumină,
spații goale (vid) și din corpuri cerești. Galaxia noastră este Calea Lactee. Denumirea aceasta provine
dintr-o legendă din mitologia Greciei antice.
Calea Lactee are trei vecini galactici: Andromeda, Norul Mare al lui Magellan și Norul
Mic al lui Magellan. Andromeda este galaxia cea mai apropiată de Calea Lactee.
Galaxia noastră este atât de mare, încât luminii îi trebuie 200 000 de ani ca să
o străbată de la un capăt la celălalt, deși se deplasează cu o viteză de 300 000 de kilometri
pe secundă. Distanțele dintre stele, fiind prea mari, nu pot fi măsurate
în kilometri, așa că astronomii le măsoară în ani-lumină, adică distanța pe
care o poate parcurge o rază de lumină într-un an (9,5 trilioane de kilometri).
V-ați întrebat vreodată cum s-a născut fiecare stea? Nori uriași de gaze și
praf se atrag și se rotesc uluitor de repede, până când particulele din care sunt
făcuți, atomii, se ciocnesc, generând o căldură de neînchipuit, o explozie stelară,
datorită căreia gazele încep să strălucească și să emită lumină. Norul de gaz din
care este făcută steaua se numește protostea. Timp de milioane de ani, steaua ne
trimite astfel lumina sa, până când stratul de gaz exterior protector își pierde din putere,
iar steaua luminează tot mai slab, se răcește și se stinge fără veste sau, dimpotrivă, dispare într-o explozie
uriașă, denumită supernovă. Steaua apune astfel și, în timp ce se topește, trimite galaxiei din care face parte
o cantitate imensă de materie și lumină.
Soarele a apărut acum cinci miliarde de ani, în Calea Lactee. Datorită forței gravitaționale,
pietre, gaze și particule de gheață s-au rotit până când s-a format un
disc fierbinte, o nebuloasă solară. Aceasta s-a contractat și, din cauza densității,
miezul s-a aprins și a ars continuu, timp de miliarde de ani. Din praful rămas,
s-au ivit planetele din jurul Soarelui: Mercur, Venus, Pământul, Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun.
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul nonliterar următor, pentru a putea rezolva cerințele. Pregătește-te
să afli mai multe despre univers, galaxii, Soare și planete, precum și despre miracolul vieții pe Pământ!
Vei fi capabil să realizezi o descriere nonliterară și vei călători în fascinanta lume a
cosmosului, folosindu-ți puterea imaginației.
Descriptivul nonliterar • Cuvinte-cheie • Temă • Plan de idei
72
Lumi de poveste
UNITATEA 6
Soarele este parte a
sistemului nostru solar,
poziționat pe un braț al
galaxiei noastre, numit
Brațul Orion. Prin ciocnirea
atomilor din Soare
s-a creat carbonul, un
element chimic necesar
vieții, care s-a împrăștiat
în univers și a ajuns și pe
Pământ.
Este o întâmplare miraculoasă
că Pământul
se află la distanța potrivită de Soare, căldura transformând norii uriași
de vapori și gaze în ploaie. Este considerat un noroc și faptul că
Pământul se rotește în jurul axei sale în doar 24 de ore, oscilațiile de
temperatură de la zi la noapte fiind astfel favorabile întreținerii apei în
stare lichidă, elementul primordial al vieții.
Noi, oamenii, suntem parte a acestui univers fascinant, bucurându-ne
de lumina și căldura Soarelui, de infinitul lumii și de miracolul
vieții.
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Alege răspunsul pe care îl consideri corect.
• Din primul enunț al textului, ai aflat că:
a) Universul este fără margini.
b) Universul are un sfârșit.
c) Noi nu facem parte din univers.
• Pe Pământ există viață deoarece:
a) este poziționat pe Brațul Orion;
b) este prima planetă de lângă Soare;
c) beneficiază de căldura potrivită și apă în stare lichidă.
• În textul Fascinația cosmosului descrierea se realizează cu ajutorul:
a) imaginilor poetice;
b) informațiilor;
c) dialogurilor imaginare.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Citește următorul fragment, apoi alcătuiește noi enunțuri cu toate
cuvintele subliniate.
„Datorită forței gravitaționale, pietre, gaze și particule de gheață s-au
rotit până când s-a format un disc fierbinte, o nebuloasă solară. Aceasta
s-a contractat, și, din cauza densității, miezul s-a aprins și a ars
continuu, dând de miliarde de ani lumina din steaua incandescentă
pe care o vedem pe cer.”
VOCABULAR
atom − particulă din care sunt
alcătuite toate substanțele (solide,
lichide, gazoase), reprezentând
cea mai mică parte a unui
element chimic
a se contracta − a-și micșora dimensiunile
în urma unui proces
zic sau tehnologic
densitate − numărul de obiecte
sau de ființe de pe o unitate de
arie sau de lungime
gravitațional − care aparține
gravitației, care se referă la
gravitație
gravitație − forță de atracție reciprocă
a tuturor corpurilor din
univers, dependentă de masa și
de poziția lor relativă
incandescent − încălzit până devine
alb; ( gurat) plin de foc
particulă − parte foarte mică dintr-o
substanță, dintr-o materie
LECTURĂ
Descriptivul nonliterar • Cuvinte-cheie • Temă • Plan de idei
73
Lumi de poveste
UNITATEA 6
REÈ,1E
Textul descriptiv nonliterar prezintă un anumit aspect al realității,
prin intermediul informațiilor și printr-un limbaj concis.
E;ER6EA=½
¾ Încă de când era foarte mică, Anda visează să călătorească în cosmos.
Acum se informează. Ajut-o să pună informațiile culese din
textul Fascinația cosmosului în ordine logică, ordonându-le și numerotându-le.

Rezolvă următoarele cerințe:
a) Împarte textul citit în fragmente logice.
b) Numerotează fragmentele descrierii.
c) Completează, în caiet, tabelul de mai jos după modelul dat.
Nr. Cuvânt-cheie Plan simplu de idei
1 univers Universul a apărut acum 15 miliarde de
ani.
2
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
LECTURĂ
Primul om care a pășit pe
Lună (la 20 iulie 1969) a fost
astronautul american Neil Armstrong
(1930–2012).
Cosmonautul rus Iuri Gagarin
(1934−1968) a fost primul om
care a zburat în spațiul cosmic,
la 12 aprilie 1961, pe când avea
doar 27 de ani. El a înconjurat
planeta noastră într-o oră și 48 de
minute, la o altitudine care a variat
între 175 de kilometri și 380 de
kilometri.
Descriptivul nonliterar • Cuvinte-cheie • Temă • Plan de idei
JOC
Un elev citește un fragment
din planul de idei. Elevii scriu
cuvântul-cheie pe o bucată
de hârtie pe care o ridică apoi
pentru a putea citită de către
profesor și ceilalți elevi.
Împreună hotărăsc care este
cel mai potrivit cuvânt-cheie.
Un elev citește un fragment
74
Lumi de poveste
UNITATEA 6 COMUNICARE ORALĂ
Astronauta Samantha Cristoforetti pe Stația Spațială Internațională
(3 februarie 2015, în timpul misiunii Futura a Agenției Spațiale Europene)
Prezentări simple pe o temă dată
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Privește imaginea astronautei italiene de mai sus. Ce crezi că ai
simți dacă ai fi în locul ei? Discută cu toți colegii.
¾ Imaginează-ți că te afli într-o navă spațială și te pregătești să pleci
în cosmos. Prezintă-le colegilor tăi ce ai vrea să vezi în călătorie și
ce crezi că vei descoperi.
¾ Urmărește filmul din manualul digital și rezolvă cerințele, lucrând
împreună cu colegul sau colega de bancă:
a) Enumeră cuvintele-cheie din fragmentul care te-a impresionat.
b) Formulează întrebări, pornind de la filmul vizionat.
c) Grupează informațiile aflate folosind tabelul de mai jos, pe care
îl vei completa în caiet.
Univers Galaxii Stele Pământ
E;ER6EA=½
¾ Fiind puțin mai mic decât Luna, Europa este al șaselea satelit al planetei
Jupiter. Acesta este acoperit complet de un strat de gheață sub
care se află oceanul bănuit că ar adăposti urme de viață, deoarece
condițiile sunt asemănătoare celor de pe Pământ. Cercetătorii pregătesc
o misiune spațială între anii 2020 și 2022, cu scopul de a
verifica aceste ipoteze. Prezintă în zece enunțuri ce anume crezi că
vor descoperi astronauții europeni pe satelitul lui Jupiter, Europa.
¾ Desenează planeta pe care ai vrea să trăiești și explică-le colegilor
de ce ai desenat diferite elemente. Realizează o galerie în clasă cu
toate desenele și organizează apoi un tur al acestei galerii. Fiecare
„expozant” trebuie să-și prezinte lucrarea.
JOC
• Joacă Telefonul fără r împreună
cu toți ceilalți colegi
de clasă. Cerință: imaginează-ţi
că trăiești în spaţiul cosmic.
Spune-i unui coleg care
este obiectul pe care l-ai lua
cu tine într-o călătorie intergalactică.
Acesta îl va transmite
mai departe. La final,
discutați dacă mesajul a fost
distorsionat sau nu. De ce?
Argumentați.
• Joacă-te de-a actorii cu colegii.
Cine poate să pronunțe
cât mai clar și mai repede următoarea
poezioară este cel
mai bun actor: „Știu că știi că
știuca-i știucă,/Dar mai știu
că știuca-i pește/Și că știuca
se mănâncă,/Și că știuca se
prăjește.”
• Joacă
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Cunoști și tu astfel de poezioare,
numite și „frământări
de limbă”? Folosind cărțile ori
alte surse de informare on-line,
alcătuiește o colecție de
astfel de poezii.
JOC DE ROL
Întâlnirea ciudată: Un elev
joa că rolul pământeanului, iar
celălalt, al unui extraterestru.
Cum nu pot comunica prin
intermediul cuvintelor, cei
doi trebuie să mimeze activităţi
pe care le-ar putea face
împreună.
JOC DE ROL
75
Lumi de poveste
UNITATEA 6
'E6&23ER½
¾ Urmărește filmul Apariția vieții pe Terra din manualul digital, apoi rezolvă următoarele cerințe:
a) Împarte textul în unități logice.
b) Pune în ordine fragmentele din tabelul următor, apoi inserează cuvântul-cheie potrivit:
Ordinea
ideilor
Cuvânt-cheie Idee principală
Acum 4,6 miliarde de ani, Pământul s-a format în urma unei explozii.
Luna s-a format după răcirea Pământului, prin unirea fragmentelor de rocă
de pe orbită.
A plouat vreme de milioane de ani și, astfel, au luat naștere oceanele și, apoi,
viața pe Pământ.
Planetele s-au format prin contopirea unor roci.
¾ Pornind de la fragmentele de text aranjate la exercițiul anterior, formulează ideile secundare.
¾ Ascultă încă o dată textul și notează cuvintele-cheie din fragmentele omise la exercițiile precedente. (De
exemplu: „dimensiuni”, „uscat”, „ape” etc.)
REÈ,1E
Notițele sunt însemnări în care se pot rezuma informații importante din lecții, documentare, filme,
opere literare. Există mai multe modalități de organizare și de sintetizare a textelor în notițe, pe care
le-ai învățat până acum sub forma planului de idei. Mai întâi, se notează cuvântul-cheie, apoi, în dreptul
lui, o idee principală.
Ä,7U32È,),6&R "72R
¾ Citește următoarele enunțuri:
V-aţi întrebat? Va întreba.
a) Explică prezența cratimei în primul enunț.
b) Explică rolul cuvântului va.
¾ Redactează o prezentare simplă de maximum cinci paragrafe cu
titlul Călător prin univers.
a) Când vei redacta secvențele compunerii, folosește următoarele
fragmente: „La început, în ziua de 15 iulie 2250, când tocmai mă
pregăteam să urc la bordul navei spațiale Ariane 3 000 pentru
a-mi realiza proiectul.....” (în introducere); „Apoi...” (la începutul
unui paragraf din cuprins); „Când m-am întors pe Pământ, totul
era schimbat....” (în încheiere).
b) Fă schimb de compuneri cu colegul sau colega de bancă și corectați-vă
reciproc lucrările. Fiecare trebuie să noteze dacă au fost
respectate sau nu regulile de așezare în pagină și regulile de redactare
a unei compuneri.
c) Discută cu partenerul, analizează observațiile primite de la acesta,
apoi rescrie secvențele criticate din compunerea personală, în
vederea îmbunătățirii activității specifice de redactare.
REDACTARE
Organizarea informației • Notițele
76
Lumi de poveste
UNITATEA 6
'E6&23ER½
¾ Alege dintre cuvintele următoare pe acelea care sunt substantive și
notează-le în caiet: vorbești, masă, vor, bunic, Marea Neagră, deal,
prietenie, întrecere, tunet, fericire, curaj, lene, hărnicie, comunicare,
comunica, optimism, ploaie, bucurie, vulpe, înțelegere, Mihai.
¾ Grupează substantivele descoperite la exercițiul anterior în tabelul
de mai jos în funcție de ceea ce denumesc și stabilește nota comună
a substantivelor din fiecare coloană.
1 2 3 4 5 6 7 8
Fiinţe Lucruri Fenomene Acţiuni Stări Însuşiri Relaţii Altele
Substantive care au o notă comună Substantive care denumesc anumite
fiinţe sau lucruri
REÈ,1E
* Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește ființe,
lucruri, fenomene ale naturii etc.
Substantivele sunt: comune (denumesc atât clasa din care fac parte,
cât și fiecare exemplar din clasa respectivă) și proprii (denumesc numai
anumite ființe, lucruri, fenomene, însușiri, relații, considerate izolat
spre a le distinge de celelalte din aceeași clasă sau specie).
E;ER6EA=½
¾ Completează, în caiet, spațiile libere cu substantive comune sau
proprii.
a) Nașterea universului, numită..., este învăluită în mister.
b) Din praful rămas, s-au ivit... din jurul Soarelui: Mercur, Venus,...,
Marte, Jupiter,..., Uranus, Neptun.
'E6&23ER½
¾ Ordonează cuvintele următoare în structuri de tipul substantiv +
atribut: temă, colț, floare, călători, voiaj, tren, geantă, acasă. Găsește
cuvântul de legătură potrivit.
REÈ,1E
Prepoziția este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut (sau
altă parte de propoziție) de cuvântul determinat. Prepozițiile pot fi
simple (de, pe, pentru, cu, fără, către, până, spre, sub etc.) și compuse
(de la, de către, de pe, fără de, pe la, de pe lângă etc.).
E;ER6EA=½
¾ Creează cinci expresii care să conțină câte o prepoziție.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Substantivul comun și substantivul propriu • Posibilități combinatorii • Prepoziția
JOC
Eu spun una, tu spui multe:
un elev spune un substantiv
la singular, iar colegul său trebuie
să spună forma de plural
a acelui substantiv.
77
Lumi de poveste
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 6
'E6&23ER½
¾ Transcrie, în caiet, următoarele
enunțuri, apoi rezolvă
cerințele:
În vârful dealului era o casă.
Casa din vârful dealului era a
lui George.
a) Stabilește în ce măsură
obiectele desemnate de
substantivele subliniate
sunt cunoscute vorbitorului,
notând în dreptul enunțului
explicația corectă:
obiect mai puțin cunoscut
vorbitorilor sau obiect cunoscut
vorbitorilor.
b) Alcătuiește enunțuri în
care să folosești substantivele
coleg și caiete, arătând
că sunt mai puțin cunoscute sau cunoscute vorbitorilor.
REÈ,1E
Partea de vorbire flexibilă, care însoțește substantivul și arată în
ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor, se
numește articol. Articolul singur nu are înțeles, ci este un instrument
gramatical, așezat în fața substantivului sau atașat la sfârșitul
acestuia.
E;ER6EA=½
¾ Ajută-i pe Anda și pe Andu să transcrie substantivele însoțite de articol
din următorul șir de cuvinte: grădină, o grădină, casa, copilul,
planetă, familia, generozitatea, un moșneag, joc, o școală, cântecul.
¾ Subliniază articolul care însoțește fiecare substantiv ales.
¾ Grupează într-un tabel substantivele în funcție de poziția articolului,
după modelul de mai jos.
Articolul conţinut în finalul
substantivului
Articolul poziţionat înaintea
substantivului
casa … o grădină …
Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât)
JOC
Detectivul de cuvinte:
Elevilor, organizați în două
grupe, li se cere să asculte
textul și să noteze în caiete
cât mai multe substantive însoțite
de un articol, pe care să
le grupeze apoi în două categorii:
obiect puțin cunoscut
vorbitorilor și obiect cunoscut
vorbitorilor. Pentru fiecare cuvânt
așezat corect se acumulează
câte un punct. Câștigă
echipa care a acumulat cele
mai multe puncte.
Ascultă textul și participă la
jocul Detectivul de cuvinte:
„A fost odată o femeie care
avea două vase. Un vas era
crăpat, celălalt vas era fără defect.
Cu vasele acestea ea căra
apă. Din vasul spart mereu se
scurgea apa, așa că ajungea
acasă cu vasul plin doar pe jumătate.
Bineînțeles, vasul bun
era mândru de realizările sale.
Vasul crăpat era rușinat pentru
că făcea munca doar pe
jumătate. Într-o zi, acesta i-a
spus femeii:
− Mă simt rușinat deoarece
crăpătura face ca apa să se
scurgă pe tot drumul până
acasă!
Femeia a zâmbit și a zis:
− Ai observat florile crescute
pe partea ta? Asta pentru că
am știut defectul tău și am
plantat semințe de ori pe
marginea drumului. În fiecare
zi, când ne întoarcem, tu le
uzi. Apoi culeg florile și înfrumusețez
casa.”
Detectivul de cuvinte
78
Lumi de poveste
UNITATEA 6
Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât)
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
REÈ,1E
Articolul hotărât are rolul de a arăta că obiectul pe lângă al cărui
nume stă este cunoscut vorbitorilor. Exemple de articol hotărât aflat
în componența substantivului în funcție de număr și gen: -l, -le, -a,
-i, -lui, -lor.
Articolul nehotărât are rolul de a prezenta obiectul, pe lângă al cărui
nume stă, ca individualizat, dar nedefinit precis sau mai puțin
cunoscut vorbitorilor.
Exemple de articol nehotărât aflat înaintea substantivului în funcție
de număr și gen: un, o, niște, unui, unei, unor.
E;ER6EA=½
¾ Creează câte două enunțuri care să conțină substantive articulate
cu articol hotărât.
¾ Creează câte două enunțuri care să conțină substantive articulate
cu articol nehotărât.
6&R,EÄ,V2R%EÄ7E&2RE&7
¾ De regulă, dublarea lui i apare la formele de plural cu articol hotărât
ale substantivelor masculine. Observă tabelul de mai jos și discută
cu colegul sau colega de bancă despre ceea ce ai observat.
Substantiv
la singular
Substantiv
la plural nearticulat
Substantiv la plural,
articulat hotărât
copil copii copiii
fiu fii fiii
băiat băieți băieții
părinte părinți părinții
copac copaci copacii
79
Lumi de poveste
UNITATEA 6
Scrisoarea I de Mihai Eminescu
CITITUL ESTE BUCURIE
&,7EÄ7E
Cerul nocturn, luna alunecând palidă și tăcută printre norii fantomatici, universul întreg cu tainele
sale cândva nedescifrate de mintea omenească i-au fascinat pe scriitori. Spirit luminat, poetul român
Mihai Eminescu (despre care vei afla mai multe în unitatea de învățare 12) a avut o viziune genială a modului
în care ar fi apărut universul. Citește cu atenție fragmentul de mai jos, care prezintă această viziune.
E;ER6EA=½
¾ Copiază tabelul de mai jos în caiet, apoi unește cu o linie fragmentele
care se referă la același fenomen, preluate din Scrisoarea I de
Mihai Eminescu și din Fascinația cosmosului.
¾ Recitește fragmentul de mai sus din Scrisoarea I și textul Fascinația
cosmosului, apoi identifică o asemănare și o deosebire între cele
două texte.
¾ Citește și alte poezii de Mihai Eminescu. (Alege între: Revedere, Ce
te legeni, Fiind băiet păduri cutreieram, Scrisoarea III, Călin, file din
poveste.) Imaginează-ți că ești unul dintre autorii unei enciclopedii
și trebuie să concepi un text nonliterar despre una dintre ele. Redactează
acest text în maximum 50 de cuvinte.
Fascinația cosmosului (text nonliterar) Scrisoarea I (text literar)
„milioane de particule extrem de fierbinți
erau atrase într-un dans agitat de o formă de
energie, numită forță gravitațională”
„… un punct se mișcă... cel întâi și
singur”
„Un glob de foc fără margini a crescut
continuu, timp de miliarde de ani, formând
universul.”
„De-atunci negura eternă se desface
în fășii,”
„o singură particulă de materie ar fi explodat și
s-a împrăștiat”
„… Sunt atrase în viață de un dor
nemărginit.”
Scrisoarea I
(fragment)
de Mihai Eminescu
Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în fășii,
De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...
De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Și în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.
80
Lumi de poveste
UNITATEA 6
"La început, spun vechii
greci, nu existau zei, nici oameni,
nu era nici zi, nici noapte,
nu erau nici planete sau stele.
Era doar neantul nesfârșit ce
stăpânea tot și toate. Apoi, deodată,
s-a născut Zeița Pământului.
Era minunată, cu forma ei
rotundă și inima caldă. Doar o
clipă mai târziu a apărut și Cerul.
Era cu totul diferit față de
Zeița Pământului. Dacă aceasta
din urmă era calmă, liniștită, cu ascunse profunzimi, cerul era
pripit și schimbător și nu putea ține nimic ascuns, chiar de ar
fi vrut. Atât de mult a îndrăgit-o Cerul pe Zeița Pământului, încât
a înfășurat-o cu totul și a jurat că nu se va despărți nicicând
de ea. La început și Zeița Pământului avea aceleași simțăminte.
Zeița Pământului purta numele de Gaia, iar Cerul se numea
Uranus. Când Gaia l-a sărutat pentru întâia dată, el s-a făcut
roșu-auriu și așa a apărut primul apus de soare. Când Uranus
și-a înclinat capul cel încoronat de stele pentru a se culca alături
de Gaia, el i-a scăldat văile și munții în lumină argintie…”
(Anna Milbourne, Louie Stowell, Mituri și legende din Olimp)
„După învățătura teologilor din
Memfis, la început a fost oceanul întunecat,
haosul, numit Nun, în care
sălășluia doar Atum, primul zeu, cel
care va crea lumea, ieșind din adâncuri
în chip de soare și devenind astfel
Ra, zeul suprem. Atum-Ra a creat
patru zei și patru
zeițe. Între aceștia
este și zeița Nut (cerul),
reprezentată cu
trupul arcuit deasupra
lui Keb (pământul).
De asemenea,
și zeul fertilității,
Osiris, apoi soția sa,
Isis, și zeul răutății
și al deșertului,
Seth.”
(Ovidiu Drimba,
Istoria culturii și civilizației,
volumul I)
Mituri cosmogonice
La orele de religie ai aflat despre modul în care Biblia prezintă crearea lumii. Din Facerea, primul capitol
al Vechiului Testament, aflăm că Dumnezeu a făcut lumea prin puterea cuvântului: „La început a făcut Dumnezeu
cerul și pământul.
E;ER6EA=½
¾ Citește întregul capitol despre „nașterea zeilor” din volumul Mituri și legende din Olimp de Anna Milbourne
și Louie Stowell (traducere din limba engleză de Roland Schenn), apoi prezintă-l colegilor.
¾ Stabilește o asemănare și o deosebire între cele două mituri cosmogonice.
¾ Cum îți imaginezi că arăta lumea, înaintea genezei? Realizează un desen pe această temă.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Atum
Zeus
Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului
și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Și a zis Dumnezeu:
«Să fie lumină!» Și a fost lumină. Și a văzut Dumnezeu că este
bună lumina, și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric. Lumina
a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost
seară și a fost dimineață: ziua întâi.” (Facerea 1, 1−8)
În vechime, popoarele și-au imaginat în multe feluri modul în
care ar fi apărut universul. Iată, mai jos, două istorii (numite mituri
cosmogonice), despre crearea lumii inventate în Antichitate de
egipteni și respectiv de greci.
Mituri cosmogonice
Michelangelo, Crearea lui Adam
81
Lumi de poveste
UNITATEA 6
EVALUARE
PARTEA I
Citește cu atenție următorul text:
„Și odată zboară calul cu Harap-Alb până la nouri; apoi o ia de-a curmezișul pământului: pe deasupra
codrilor, peste vârful munților, peste apa mărilor și după aceea se lasă încet-încet într-un ostrov mândru
din mijlocul unei mări, lângă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos […], moale ca
mătasa […].
Atunci Harap-Alb descalecă, și spre mai mare mirarea lui, numai iaca îl întâmpină în pragul ușii
cerșetoarea căreia îi dăduse el un ban de pomană, înainte de pornirea lui de acasă.
— Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele mele, că deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om? Află acum
că eu sunt Sfânta Duminică și știu ce nevoie te-a adus pe la mine. Spânul vrea să-ți răpună capul cu orice
chip și de-aceea te-a trimis să-i aduci sălăți din Grădina Ursului, dar i-or da ele odată pe nas... Rămâi aici în
astă-noapte, ca să văd ce-i de făcut.
Harap-Alb rămâne bucuros, mulțumind Sfintei Duminici pentru buna găzduire și îngrijirea ce are de el.”
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
1) Selectează din text trei elemente ale realității
și trei elemente imaginare. (3 puncte)
2) Amintește-ți ce ai aflat în capitolele anterioare
despre cum să îți iei notițe în mod eficient.
Folosește metoda învățată, valorificând fragmentul
de mai sus, din Povestea lui Harap-Alb.
Găsește patru cuvinte-cheie și patru
idei principale aferente. (2 puncte)
PARTEA A II-A
1) Precizează ce fel de verb (auxiliar sau predicativ)
este a avea, în secvențele: (1 punct)
a) "Harap-Alb rămâne bucuros, mulțumind
Sfintei Duminici pentru buna găzduire și
îngrijirea ce are de el.”
b) „— Ei, Harap-Alb, așa-i că ai venit la vorbele
mele, că deal cu deal se ajunge, dar încă
om cu om?”
2) Creează două propoziții cu verbe la două
timpuri compuse diferite ale modului indicativ.
(1 punct)
3) Alcătuiește o propoziție simplă, în care subiectul
să fie exprimat prin substantiv comun,
genul feminin, numărul singular.
(0,50 puncte)
4) În propoziția creată la exercițiul 3 adaugă,
pe lângă subiect, un atribut exprimat prin
substantiv comun. (0,50 puncte)
5) Bifează răspunsul corect: (0,50 puncte)
Prin adăugarea atributului, în propoziția
creată la exercițiul 4, înțelesul acesteia s-a
îmbogățit.
… Fals … Adevărat
6) Corectează enunțurile de mai jos, fiind
atent la prepozițiile care există sau lipsesc:
(0,50 puncte)
a) L-a ora aceasta, Andu strigă copiii după
stradă.
b) Anda a parcurs rapid drumul între două
localități... care le-a vizitat întro zi senină.
Total: 10 puncte (1 punct din o ciu)
82
Prietenii
UNITATEA 7
'E6&23ER½
¾ Anda și Andu sunt prieteni, nu doar frați. Ajută-l pe Andu să creeze
portretul Andei. Dă-i câteva sfaturi referitoare la trăsăturile fizice
și morale ale Andei, pe care le intuiești din desenul de mai sus.
(Amintește-ți ce ai învățat la orele de istorie din clasa a IV-a despre
modul în care trebuie analizată o imagine.)
',6&U7½
¾ Lucrează cu partenerul tău, colegul sau colega de bancă, și găsiți răspunsuri
la următoarele întrebări. Argumentați-vă răspunsurile.
• Tu ce crezi despre prietenie?
• De ce avem nevoie de prieteni?
• Cum ai putea să îți faci cât mai mulți prieteni?
• Cum ar trebui să fie, în opinia ta, cel mai bun prieten?
• Ce semnificație are proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaște”?
• Ai avea încredere să spui un secret unui prieten? Argumentează!
• Ce crezi că trebuie să faci pentru a menține o prietenie?
¾ Spune ce înseamnă să fii un bun prieten.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Caută proverbe despre prietenie
și adaugă-le în portofoliul
tău, intitulat Universul
familiar. Îmbogățește fișele
despre proverbe cu desene și
fotografii. Adu-ți portofoliul la
școală și discută cu toți colegii
tăi despre cele mai interesante
șe.
83
Prietenii
UNITATEA 7
Micul Prinț (fragment)
de Antoine de Saint-Exupéry
− Tu cine ești? a întrebat Micul Prinț. Ești tare frumoasă…
− Sunt o vulpe, a răspuns vulpea.
− Vino să te joci cu mine, a chemat-o Micul Prinț. Sunt cam necăjit…
− Nu pot să mă joc cu tine, i-a răspuns vulpea. Nu sunt îmblânzită. [...]
− Ce înseamnă îmblânzită? […]
− E ceva de mult uitat, a zis vulpea. Înseamnă „să stabilești legături…”.
Pentru mine, tu nu ești acum decât un băiețel la fel cu alți o
sută de mii de băieței. Și nu am nevoie de tine. Dar nici tu nu ai nevoie
de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe la fel cu alte o sută de
mii de vulpi. Însă, dacă mă îmblânzești, vom avea nevoie unul de celălalt.
Ca tine, n-are să fie nimeni pe lume. Ca mine, pentru tine, n-are
să fie nimeni…
− Cred că înțeleg, a zis Micul Prinț. Este undeva o floare… cred că de
ea am fost îmblânzit…
Vulpea a tăcut și l-a privit îndelung pe Micul Prinț:
− Te rog… îmblânzește-mă! a zis. [...] Dacă vrei un prieten, îmblânzește-mă!
− Ce trebuie să fac? a întrebat Micul Prinț.
− Trebuie să ai multă răbdare, a răspuns vulpea. Ai să te așezi mai
întâi ceva mai departe de mine, uite-așa, pe iarbă. Eu am să te văd cu
coada ochiului, iar tu n-ai să spui nimic. Vorbele aduc tot felul de încurcături.
Însă, în fiecare zi, poți să te așezi un pic mai aproape…
A doua zi, Micul Prinț s-a întors.
− Ar fi fost și mai bine să te întorci la aceeași oră, a spus vulpea.
Dacă vii, de pildă, la ora patru după prânz, încă de la ora trei încep să
mă simt fericită. Cu cât trece timpul, cu atât sunt mai fericită... La ora
patru sunt nerăbdătoare și îngrijorată; ăsta e prețul fericirii! Însă, dacă
vii la întâmplare, n-am să știu când să-mi împodobesc inima... E nevoie
de un ritual.
− Și ce e un ritual? a întrebat Micul Prinț.
− E tot ceva demult uitat, a zis vulpea. Înseamnă că o zi este altfel
decât alte zile, o oră, altfel decât alte ore. [...]
Și uite-așa, Micul Prinț a îmblânzit-o pe vulpe. Iar când s-a apropiat
ora de plecare, vulpea a spus:
− Ah! Îmi vine să plâng.
LECTURĂ
&,7EÄ7E
Citește cu atenție următorul text și notează-ți în caiet tema și cuvintele
sale cheie.
Descriptivul literar
Antoine de Saint-Exupéry
(1900—1944) este un scriitor francez
care a trăit în prima parte a secolului
al XX-lea. Pilot neînfricat, el
a luptat în cel de-al Doilea Război
Mondial, fiind dat dispărut în timpul
unei misiuni. Despre celebrul său
roman, Micul Prinț (1943), ai a at
deja în unitatea de învățare 5. Din
opera sa mai amintim: Zbor de
noapte (1931), Pământ al oamenilor
(1939), Citadela (1948).
a luptat în cel de-al Doilea Război
Mondial, fiind dat dispărut în timpul
unei misiuni. Despre celebrul său
roman, Micul Prinț (1943), ai a at
deja în unitatea de învățare 5. Din
opera sa mai amintim: Zbor de
noapte (1931), Pământ al oamenilor
(1939), Citadela (1948).
VOCABULAR
a îmblânzi – a domestici; a face
să devină blând, a liniști, a potoli
ritual − rânduială, rit, ceremonial
religios
84
Prietenii
UNITATEA 7
− Vina e a ta, a zis Micul Prinț; eu nu voiam să-ți fac niciun rău, dar
tu mi-ai cerut să te îmblânzesc…
− Fără-ndoială, a spus vulpea. [...] Du-te să mai vezi o dată trandafirii.
Ai să pricepi că ai un trandafir cum nu mai e altul. Ai să te întorci
să-ți iei rămas-bun, iar eu am să-ți dăruiesc un secret.
Micul Prinț a mers să mai vadă o dată trandafirii.
− Nu semănați deloc cu trandafirul meu; nu sunteți buni de nimic,
până una-alta, le-a zis el. Pe voi nu v-a îmblânzit nimeni și nici voi nu
ați îmblânzit pe cineva. Sunteți cum era și vulpea mea: o vulpe la fel cu
alte o sută de mii de vulpi. Dar mi-am făcut-o prietenă și acum nu mai
e nimeni ca ea pe lume.
Iar trandafirii s-au cam rușinat.
− Sunteți frumoși, dar degeaba, le-a mai zis el. Nu moare nimeni
de dragul vostru. Desigur, despre trandafirul meu, un trecător oarecare
ar putea crede că seamănă cu voi. Numai că el singur face cât voi toți
la un loc, pentru că pe el l-am udat. Pentru că lui i-am pus globul de
sticlă. Pentru că pe el l-am adăpostit cu paravanul. Pentru că pe el l-am
apărat de omizi (minus două–trei, ca să se facă fluturi). Pentru că pe
el l-am ascultat cum se vaită, sau cum se laudă, ori, uneori, cum tace.
Fiindcă e trandafirul meu.
Și Micul Prinț s-a întors la vulpe:
− Rămâi cu bine, i-a zis…
− Mergi cu bine, a zis vulpea. Uite secretul meu. E simplu de tot:
numai cu inima vezi bine. Miezul lucrurilor nu se arată ochilor.
− Miezul lucrurilor nu se arată ochilor, a repetat Micul Prinț, ca să
nu uite.
− Timpul pe care i l-ai dăruit trandafirului tău îi dă lui atâta preț.
Oamenii nu-și mai amintesc adevărul acesta, a spus vulpea. Dar tu nu
ai voie să-l uiți. Te faci răspunzător pentru totdeauna de tot ce îmblânzești.
Ești răspunzător pentru trandafirul tău…
− Sunt răspunzător pentru trandafirul meu… a mai spus Micul
Prinț, ca să nu uite.
(Traducere din limba franceză de Monica Șerbănescu)
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Alege răspunsul pe care îl consideri corect.
• Din primele replici ale textului, ai aflat că Micul Prinț:
a) s-a întâlnit cu trandafirul;
b) s-a întâlnit cu o vulpe;
c) s-a întâlnit cu o prietenă.
• Unul dintre lucrurile importante aflate de Micul Prinț este că:
a) pentru a avea un prieten trebuie să uiți tot;
b) timpul petrecut cu un prieten dă valoare prieteniei;
c) nu trebuie să vezi cu inima.
¾ Completează, în caiet, următorul enunț:
Când am un prieten nu am voie să uit:...,... și nici...
LECTURĂ
Descriptivul literar
JOC
Joacă Ghicește prietenul
cu toată clasa: un elev spune
două trăsături ale unui prieten
din clasă. Ceilalți ghicesc cine
este.
Micul Prinț
85
Prietenii
LECTURĂ UNITATEA 7
¾ Recitește fragmentul subliniat cu litere cursive în textul de la pagina
84 și explică-i semnificația în cinci−șapte enunțuri.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Recitește cuvintele vulpii: „Te faci răspunzător pentru totdeauna de
tot ce îmblânzești”. Exprimă-ți părerea despre ce înseamnă a fi răspunzător
când ai un prieten.
¾ Alcătuiește două enunțuri în care să folosești două dintre sensurile
verbului a îmblânzi care au fost prezentate în rubrica Vocabular.
¾ Unește elementele din coloana A cu personajul potrivit din coloana B.
A
Părul ca de aur
Un băiețel ca alți o sută de mii de băieței
Frumoși
Nu mai e nimeni ca ea pe lume
B
Trandafirii
Vulpea
Micul Prinț
Descriptivul literar
REŢINE!
Descrierea literară este modul de expunere prin care se prezintă,
în mod subiectiv, atât trasăturile unui loc (ale unui colț de natură,
ale unui fenomen sau obiect, ale unei locuințe etc.), cât și ale unei
ființe (reale sau imaginare). Într-un text literar, narațiunea se îmbină
cu descrierea.
E;ER6EA=½
¾ Descrie-l pe Micul Prinț în ipostaza îmblânzitorului,
așa cum ți-l imaginezi, cu
trăsături fizice și morale.
¾ Recitește fragmentul scris cu litere
cursive în text (pagina 83), apoi
descrie în două enunțuri cum crezi că
„își împodobește [cineva] inima” în timp
ce își așteaptă prietenul sau prietena.
¾ Descrie trandafirii cu care a discutat Micul
Prinț.
DISCUTĂ
• Discută cu un coleg despre
cum ai reușit tu să-ți faci un
prieten.
• Discută cu colegii ce ți-ar
plăcea să faci dacă ai Micul
Prinț.
• Citește pe roluri, cu intonaţia
potrivită, ultimul dialog din
Micul Prinţ (pagina 84), apoi
rezolvă următoarele cerinţe:
a) Alege sfatul care ţi se pare
cel mai înţelept. Motivează-ţi
alegerea făcută.
b) Ce crezi că a vrut să spună
vulpea prin cuvintele:
„Timpul pe care i l-ai dăruit
trandafirului tău îi dă lui atâta
preț.”? Argumentează.
Micul Prinț și vulpea
86
Prietenii
UNITATEA 7
'E6&23ER½
¾ Descoperă în textul citit cu cine aseamănă Micul Prinț trandafirii; cu
cine se aseamănă, în imaginația Micului Prinț, vulpea îmblânzită?
¾ Găsește corespondențe între cuvintele din cele două coloane:
A
Negru ca...
Alb ca...
Dulce precum...
Iubit ca...
B
pana corbului
sarea în bucate
mierea
zăpada
LECTURĂ
Comparația
REŢINE!
Comparația constă în alăturarea a doi termeni (obiecte, persoane,
idei, fenomene, acțiuni etc.) cu trăsături asemănătoare, cu
scopul de a-l evidenția pe primul. Comparația ajută la realizarea
descrierii.
Structura unei comparații: Elementul
de comparat
ca, precum,
asemenea, la fel ca,
la fel cu
Elementul cu
care se compară
E;ER6EA=½
¾ Caută în textul Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupéry, alte comparații.
Completează, în caiet, tabelul cu comparațiile găsite în textul
citit.
¾
Termenul de
comparat
Cuvântul de
legătură
Termenul cu care
se compară
un băiețel la fel cu
n-are să fie nimeni pe
lume.
ca
Rescrie următorul tabel în caiet. Unește cu o linie cuvintele pentru
a crea comparații.
Termenul de
comparat
Cuvântul de legătură:
(ca, precum, la fel ca)
Termenul cu care se
compară
o casă un înțelept
un animal un paradis
un bătrân un palat
un loc un prieten
ISTORIA CUVINTELOR
Cuvântul comparație are la
origine latinescul comparatio,
care înseamnă „asemănare”.
A. de Saint-Exupéry, Micul Prinț
87
Prietenii
UNITATEA 7
'E6&23ER½
¾ Imaginează-ți că ești Micul Prinț sau vulpea. Rezolvă următoarele
cerințe:
• Împreună cu un coleg sau o colegă, continuă dialogul următor cu
încă două replici.
„– Tu cine ești? Ești tare frumoasă…
– Sunt o vulpe, a răspuns vulpea.
– Vino să te joci cu mine......”
• Ce ți se pare neobișnuit, contrar realității, în acest dialog? Explică.
LECTURĂ
Personificarea
REŢINE!
Personificarea este un procedeu prin care un autor atribuie animalelor,
lucrurilor sau fenomenelor caracteristici omenești.
Personificarea și comparația sunt figuri de stil.
E;ER6EA=½
¾ Continuă tu descrierea trandafirilor, pornind de la textul: „Iar trandafirii
s-au cam rușinat”. Folosește în descrierea ta comparații și
personificări.
¾ Creează un enunț de cinci rânduri în care să folosești personificări
și comparații pentru a descrie un animal de companie.
¾ Găsește și tu alte exemple de personaje care, în mod uimitor, pot
vorbi sau se pot comporta asemenea oamenilor. Completează un
tabel asemănător celui de mai jos în caiet cu informații despre cel
puțin alte cinci personaje.
Numele
personajului
Numele operei
literare, al filmului
artistic sau al
desenului animat
unde apare
Activitățile umane
pe care le poate
realiza
Calul năzdrăvan Povestea lui Harap Alb
de Ion Creangă
Vorbește și gândește
Sponge Bob Square
Pants
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Caută și adaugă în portofoliul
individual, Universul meu
familiar, exemple de descrieri,
comparații și personi cări
din alte opere literare citite de
tine.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
O gură de stil este un procedeu
folosit de un autor pentru
a conferi mai multă expresivitate
operei sale. Figurile de
stil modi că sensul obișnuit
al unui cuvânt, al unei expresii
sau al unui concept.
O gură de stil este un proce-
88
Prietenii
UNITATEA 7
E;ER6EA=½
¾ Urmărește cele trei filme din manualul digital (Întâlnirea cu vulpea,
Despărțirea și Trandafirii) și ascultă cu atenție dialogurile dintre
personaje, pentru a putea răspunde la următoarele întrebări:
• Își manifestă interlocutorii empatia unul față de celălalt în toate
cele trei dialoguri? Argumentează.
• Cum ai răspunde în fiecare situație pentru a-ți manifesta empatia?
COMUNICARE ORALĂ
'E6&23ER½
¾ Imaginează-ți că ești un prieten al Micului Prinț, explică tu ce a vrut
să spună vulpea prin cuvintele: „Însă, dacă mă îmblânzești, vom
avea nevoie unul de celălalt. Ca tine, n-are să fie nimeni pe lume. Ca
mine, pentru tine, n-are să fie nimeni…”
¾ Urmărește filmul Despărțirea din manualul digital, ascultând cu
atenție dialogul. De ce crezi că vulpea spune: „Ah! … îmi vine să
plâng”?
REŢINE!
Tendința ascultătorului de a se identifica și de a trăi afectiv sentimentele
interlocutorului (sau ale unui personaj dintr-o operă de
ficțiune) se numește empatie.
REŢINE!
Exprimarea adecvată a emoțiilor, atitudinile comunicative precum
atenția și empatia față de interlocutor ne pot ajuta și ele să descriem
o persoană sau un personaj.
Exprimarea adecvată a emoțiilor • Atitudini comunicative
DISCUTĂ
Discută cu toți colegii despre
modul în care empatia poate
contribui la crearea și menținerea
unei prietenii.
89
Prietenii
UNITATEA 7
REŢINE!
Portretul este un text descriptiv literar sau nonliterar. El reprezintă
descrierea unei persoane reale sau imaginare. Portretul literar se
poate realiza în proză sau în versuri.
Pentru a realiza un portret, trebuie să folosești informații referitoare
la trăsăturile fizice (aspectul general, trăsăturile chipului, vestimentația
etc.) și trăsăturile morale, psihologice (bun sau rău, răbdător,
ascultător etc.), așa cum se manifestă acestea în comportamentul
și în atitudinea unei persoane sau ale unui personaj.
REDACTARE
Descrierea unui prieten real sau imaginar • Producere de text descriptiv
Ä,7U32È,),6&R "72R
¾ Realizează o descriere literară cu titlul Nu e nimeni ca prietenul meu
sau Nu e nimeni precum prietena mea, în care să descrii un prieten
real sau imaginar.
În realizarea descrierii:
• te vor ajuta informațiile culese despre o anumită persoană sau
animal căruia îi atribui trăsături omenești;
• nu uita să respecți un plan al descrierii care să conțină: introducere
(prezentarea prietenului, numele acestuia, modul și locul unde
l-ai cunoscut), cuprins (descrierea trăsăturilor fizice și morale și
relația ta cu prietenul descris) și încheiere (unde poți explica motivul
pentru care îl prețuiești pe prietenul ales).
'E6&23ER½
¾ Desenează floarea în caiet și scrie pe
fiecare petală câte o trăsătură fizică și
morală a Micului Prinț.
¾ Completează, în caiet, tabelul următor
cu trăsăturile a trei prieteni sau persoane
apropiate:
Cei dragi Trăsături
fizice
Trăsături
morale
Ce realizăm
împreună
De ce îl/o
prețuiesc
Numele
prietenului
Numele bunicii
¾ Desenează un prieten sau o prietenă, un membru al familiei sau un
animal de companie. Notează pe marginea desenului câteva trăsături
morale.
JOC
Joacă împreună cu colegii Cel
mai bun prieten, care poate
avea mai multe reguli:
un elev scrie pe tablă enunţul:
„Un prieten bun este ca...“
sau „O prietenă bună este
precum...” Se împarte clasa în
două grupuri. Fiecare grup
completează comparaţia.
Câștigă grupul care a spus
cele mai reușite comparaţii.
Joacă împreună cu colegii Cel
Ștefan Luchian, Lica cu portocala
(1912)
90
Prietenii
UNITATEA 7 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
AMINTEŞTE-ŢI!
Pronumele personal este partea de vorbire flexibilă care înlocuiește un substantiv și desemnează persoane.
Pronumele personal are forme de singular și de plural și se schimbă în funcție de: persoana care vorbește
sau persoanele care vorbesc; persoana sau persoanele cu care se vorbește; persoana sau persoanele
despre care se vorbește.
Pronumele de politețe (dumneavoastră, dumneata, dumnealui, dumneaei,
dumnealor) este folosit pentru a exprima respectul vorbitorului
față de interlocutor. Pronumele de politețe are forme doar pentru persoanele
a II-a și a III-a, singular și plural.
E;ER6EA=½
Rezolvă următoarele exerciții în caiet.
¾ Înlocuiește substantivele cu pronumele potrivit:
• „Găinile nu se deosebesc una de cealaltă.”
• „Oamenii nu-și mai amintesc adevărul.”
¾ Rescrie tabelul de mai jos și notează în pătratele libere pronumele personal potrivit:
¾
Singular Plural
Persoana care vorbește sau persoanele care
vorbesc
Eu
Persoana sau persoanele cu care se vorbește voi
Persoana sau persoanele despre care se vorbește El,...
Identifică pronumele personale din următoarele enunțuri. Stabilește numărul și persoana acestora. Precizează
genul, acolo unde este posibil.
a) „Cred că de ea am fost îmblânzit.”
b) „Eu nu mănânc pâine.”
¾ Creează un dialog scris în care să folosești cel puțin două pronume personale și două pronume de politețe
diferite.
'E6&23ER½
¾ Completează spațiul punctat cu pronumele potrivit.
a) Prietenele Andei admiră grădina.... intră apoi în casă.
¾ Folosind enunțurile completate la exercițiul anterior, rezolvă următoarele cerințe:
a) Subliniază substantivul pe care îl înlocuiește pronumele.
b) Notează, în caiet, tabelul de mai jos și completează-l cu toate cuvintele care lipsesc.
Substantiv Alte cuvinte Pronume
personal Alte cuvinte
Andei admiră grădina. intră apoi în
casă.
Andei admiră grădina.
c) Rescrie primul enunț, înlocuind substantivul prietenele cu substantivul colegul și completează al doilea
enunț cu pronumele potrivit, astfel încât acesta să fie corect.
d) Descoperă prin ce se deosebesc cele două enunțuri.
Pronumele • Tipuri de pronume: pronumele personal, pronumele de politețe
91
Prietenii
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 7
Pronumele • Tipuri de pronume: pronumele personal, pronumele de politețe
REŢINE!
Pronumele personal își schimbă forma în funcție de număr și de
persoană. Doar la persoana a III-a pronumele personal își schimbă
forma și în funcție de gen.
REŢINE!
Pronumele personal are forme accentuate (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei,
ele) și forme neaccentuate ([î]mi, [î]ți, [î] i; mă, te, [î] l/o; ne/ni, vă/
vi/v-, le/li; ne; vă/v-, îi/i, le).
Pronumele personal cu formă neaccentuată poate să apară, în
scris, urmat sau precedat de cratimă, când este asociat cu un verb.
E;ER6EA=½
¾ Creează câte un enunț în care să folosești un pronume la persoanele
I și a II-a, la singular și plural.
¾ Creează câte un enunț în care să folosești pronume la persoana
a III-a singular, genul masculin, apoi la persoana a III-a plural, genul
feminin.
¾ Joacă Detectivul împreună cu un coleg sau o colegă. Stabilește care
din cuvintele subliniate sunt pronume. Scrie în dreptul enunțurilor
A (adevărat) sau F (fals).
a) Noi am citit cărțile primite –...
b) Noi prieteni s-au alăturat grupului nostru. –...
c) În vacanță voi merge la mare. –...
d) Voi ați câștigat concursul. –...
'E6&23ER½
¾ Rezolvă cerințele:
a) Citește enunțurile: „Prietena Andei iubește cărțile. Ea i-a dăruit
Andei multe cărți.”
b) După rescriere, stabilește care sunt cuvintele din textul rezultat
care fac referire la persoane.
c) De care parte de vorbire este legat prin cratimă cuvântul i-?
E;ER6EA=½
¾ Subliniază pronumele cu forma accentuată și încercuiește forma
neaccentuată din textul următor:
„Auzisem eu din oameni că, dacă vrei să nu te muște câinii și să te
lase-n pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos la pământ și să-i
lași să te latre […]; căci ei […] de la o vreme te părăsesc...”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
91
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
FLEXIÚNE, flexiuni, s. f. Totalitatea
schimbărilor pe care le
suferă forma unui cuvânt pentru
a exprima diferite raporturi
gramaticale. (Dicționarul explicativ
al limbii române, DEX)
, s. f. TotaJOC
Găsește locul potrivit: Li se
dau elevilor cartonașe cu forme
accentuate și neaccentuate
ale pronumelui personal
și alte cartonașe cu verbe la
timpul perfect compus. Ei le
amestecă, apoi le selectează
și le asociază astfel încât să
constituie structuri de tipul
pronume-verb, la care adaugă
alte cuvinte potrivite și creează
enunţuri pe care le notează
în caiet.
Găsește locul potrivit: Li se
92
Prietenii
UNITATEA 7
Puterea lucrurilor nevăzute
Povestea lui ar putea să înceapă astfel: "A fost odată un băiețel,
Jacques Papier, care, într-o zi, a aflat că nu exista cu adevărat.” De
fapt, la început, el exista doar pentru cineva anume: o fetiță, Fleur.
Jacques Papier îi era ca un frate. Au crescut împreună opt ani, până
când Jacques, dându-și seama că este imaginar, i-a cerut lui Fleur să îl
elibereze din mintea ei.
Apoi, a pornit într-o călătorie lungă, descoperindu-și menirea – aceea
de a-i încuraja pe alți copii să arate lumii înzestrările lor și de a le fi
alături, acceptându-i exact așa cum sunt.
Dar cum arată un prieten imaginar?
Ca un băiețel zburlit. Sau ca un șoricar ciudat. Sau ca un fir de praf.
Sau chiar ca o văcăriță patinatoare. Sau ca un dragon-hering. În realitate,
înfățișarea unui prieten imaginar e știută doar de cei care sunt
capabili să îl vadă.
Unde locuiește el?
În mintea celui care și-l închipuie – ar fi un răspuns la îndemână.
Dar un prieten imaginar locuiește și în copaci. Ori prin locuri insolite:
în magazinele pentru magicieni sau pentru călătorii în timp, în buticurile
cu pălării, în turnulețele castelelor, în muzeele de comete, în mormanele
de frunze, în stivele de clătite, în burtica unei viori...
Mai sus pomenitul Jacques Papier locuiește în cartea lui
Michelle Cuevas, Confesiunile unui prieten imaginar, o carte despre
prietenii neobișnuite și prețioase.
E;ER6EA=½
¾ Citește următorul fragment din memoriile lui Jacques Papier și răspunde
întrebărilor pe care ți le adresează personajul:
„Adevărul e că toată lumea își dorește asta, să fie cunoscut în felul
ăsta, să fie văzut. Nu mă refer la haine sau la păr, vreau să spun că toți
vrem să fim văzuți așa cum suntem cu adevărat. Cu toții vrem să găsim
acea unică persoană care ne cunoaște cu adevărat, cu toate ciudățeniile
noastre, și care totuși ne înțelege.
Voi ați avut vreodată pe cineva care să vă vadă?
Care să înțeleagă de-adevăratelea partea aceea care rămâne invizibilă
pentru restul lumii?”
¾ Imaginează-ți că Micul Prinț și Jacques Papier s-au întâlnit. Realizează
un text multimodal (o bandă desenată sau un filmuleț care combină
imagine, text citit sau scris și muzică etc.) în care să redai o întâmplare
prin care au trecut aceștia. Recitește informațiile despre operele
multimodale de la paginile 45–46.
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul următor.
CITITUL ESTE BUCURIE
Prieten imaginar
93
Prietenii
UNITATEA 7
Legendele Olimpului
(fragment)
de Alexandru Mitru
[Cum în timpul Războiului troian, Ahile, jignit de comandantul aheilor,
refuză să mai lupte, Patrocle își roagă prietenul să îi împrumute armura
și armele, pentru a-i încuraja pe luptătorii greci. El este însă ucis de
Hector, una dintre căpeteniile troienilor.]
„Când a aflat această știre, Ahile s-a încrâncenat; și-a pus cenușă
peste plete și a-nceput să plângă-n hohot.
Plângea atât de desperat, încât l-a auzit din mare și mama lui, zeița
Tetis, și s-a pornit și ea să plângă, de jalea fiului său drag. A alergat spre
el cu grabă și l-a-ntrebat :
− Feciorul meu, de ce ți-e plânsu-atât de amarnic? Care-i durerea ce
te arde și cu ce pot să te ajut?
Ahile i-a răspuns zeiței:
– Mamă, Patrocle a căzut. [...] Eu nu mai pot trăi pe lume, dacă nu izbutesc,
în luptă, să-l nimicesc pe cruntul Hector, să-l răzbun astfel pe Patrocle.
– Dar știi prea bine, a spus zeița, că, după asta, vei muri și tu, aici,
în fața Troiei, precum îți e urzit de soartă...
– De moarte nu mă tem, o, mamă, a dat răspuns grabnic Ahile, acuma
voi uita și ura ce o aveam pe Agamemnon și voi intra din nou în
luptă, numai ca să-l dobor pe Hector...”
E;ER6EA=½
Rezolvă următoarele cerințe.
¾ Citește capitolul dedicat de Alexandru Mitru lui Ahile în Legendele
Olimpului și Epopeea lui Ghilgameș, apoi găsește asemănări și deosebiri
între cele două legende.
¾ Ahile a fost dispus să își riște viața doar pentru a răzbuna moartea
prietenului său. Discută cu restul colegilor despre ce anume ați fi
dispuși să faceți pentru cei mai buni prieteni ai voștri.
¾ Dă exemple de alți prieteni, asemenea celor amințiți în legende,
care s-au ajutat sau apărat unul pe celălalt.
Poți să faci referire la filmele sau desenele animate preferate. (Spre
exemplu, Samwise Gamgee din trilogia Stăpânul inelelor a lui
J.R.R. Tolkien este dispus să se sacrifice pentru prietenul său,
Frodo Baggins; Groot, copacul gânditor din filmul Gardienii galaxiei,
își dă viața pentru a-i apăra pe prietenii săi etc.).
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Prieteni legendari
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
O altă prietenie exemplară
cunoscută din literatura
Antichității este aceea dintre
eroul Ghilgameș, un rege rău
și puternic din Uruk, și Enkidu,
un erou trimis de zei la rugămințile
oamenilor înrobiți,
prietenie care îl schimbă în
totalitate pe rege. Asemenea
lui Ahile, și Ghilgameș va accepta
să lupte cu moartea de
dragul prietenului: el va porni
în căutarea unei plante menite
să confere nemurirea, nădăjduind
că astfel își va putea
reînvia prietenul dispărut. Poți
citi mai multe despre faptele
acestui erou mesopotamian în
Epopeea lui Ghilgameș.
O altă prietenie exempla-
&,7EÄ7E
Citește următorul text despre marea prietenie dintre semizeul
Ahile și prietenul său muritor, Patrocle.
94
Prietenii
UNITATEA 8
'E6&23ER½
¾ Privește imaginea de mai sus și rezolvă următoarele cerințe.
a) Despre ce crezi că discută Anda și Andu?
b) Creează un dialog imaginar dintre cei doi.
¾ Ce părere ai despre pozele pe care oamenii și le fac singuri cu ajutorul
telefonului mobil? Argumentează.
¾ Dacă vei vorbi despre tine, la ce persoană vor fi verbele folosite în
descriere?
¾ Scrie-ți numele pe un ecuson și, în fiecare colț al acestuia, notează
câte o trăsătură a ta.
¾ Compară ecusonul creat de tine cu acela realizat de către colegul
sau de către colega ta de bancă. Există asemănări? Dar deosebiri?
¾ Pentru a afla mai multe despre imaginea de sine a colegilor tăi, aplică
un chestionar în care să le pui următoarele întrebări:
• Care consideri că este cea mai mare calitate a ta?
• Dar cel mai mare defect?
Ordonează răspunsurile într-un tabel sau într-un grafic.
95
Prietenii
LECTURĂ UNITATEA 8
Descriptivul literar • Autoportretul
Benji Franklin –
puștiul miliardar de Raymond Bean
Numele meu este Benjamin Franklin, dar cei mai mulți oameni îmi
spun Benji. Așa cum probabil ați ghicit deja, părinții mei mi-au pus
numele după cel al posesorului uneia dintre cele mai creative minți
din istorie. Iar eu trebuia să mă înalț la nivelul așteptărilor!
Chiar de la început, oamenii au avut niște așteptări exagerate de
la mine. Nu vreau să mă laud – dar nu i-am dezamăgit. La șase luni,
cunoșteam deja limbajul semnelor.
La trei ani, am învățat singur să cânt la chitară (acustică, bineînțeles).
La cinci ani, eram în stare să citesc texte scrise în șase limbi diferite,
inclusiv în limba delfinilor (II-IIIK!).
Mama crede despre mine că sunt un copil genial, dar eu nu sunt
atât de sigur de asta. Oare geniile adevărate tânjesc după bomboane
24 de ore pe zi?
Un astfel de geniu, Albert Einstein, a spus la un moment dat: „Nu
sunt atât de deștept pe cât pare – doar că petrec mai mult timp decât
alții încercând să rezolv probleme”. Și eu mă simt la fel. Nu că aș fi superdeștept.
Sunt, pur și simplu, EXTREM de curios!
(Traducere din limba engleză de Andrei Covaciu)
Raymond Bean (n. 1965) este un
profesor și un autor american.
Benji Franklin – puștiul miliardar
este cea mai recentă carte a sa
pentru copii, publicată în 2014.
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Alege răspunsul pe care îl consideri corect:
&,7EÄ7E
Citește cu atenție următorul text și ia notițe, scriind mai întâi cuvintele-cheie
din text, apoi ideile principale, așa cum ai învățat în unitatea
de învățare 6.
• Textul citit este de tip:
a) descriptiv literar;
b) descriptiv nonliterar;
c) multimodal.
• Benji crede despre el însuși:
d) că este superdeștept;
e) că este un pictor desăvârșit;
f ) că este extrem de curios.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Explică semnificația enunțului: „oamenii au avut niște așteptări
exagerate de la mine”.
¾ Recitește cu atenție textul și stabilește la ce persoană sunt verbele
folosite de autor.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Benjamin Franklin (1706–
1790) a fost o mare personalitate
din istoria Statelor Unite
ale Americii. Franklin a fost om
de știinţă, profesor, filosof și
om politic. El a organizat prima
bibliotecă americană, a
realizat multe invenții (printre
care și paratrăsnetul) și și-a
uluit contemporanii cu rezultatele
experimentelor sale în
domeniul electricităţii.
(1706–
96
Prietenii
UNITATEA 8
REŢINE!
Când o persoană își descrie trăsăturile pe baza propriilor păreri, folosind
verbe la persoana I, creează un autoportret. Unii creatori de
artă au realizat autoportrete în literatură, pictură, sculptură, desen.
E;ER6EA=½
¾ Există avantaje sau dezavantaje în a fi un copil genial? Argumentează!
¾ Notează pe un post-it activități pe care crezi că le face un copil extrem de curios. Apoi lipește post-it-ul
pe un panou, în clasă.
¾ Citește cu atenție următorul text și ia notițe, scriind mai întâi cuvintele-cheie din text, apoi ideile principale.
Folosește tabelul de mai jos.
Benji Franklin – puștiul
miliardar
Elemente comune din cele
două texte
Povestea unei zâne puțin mai
neobișnuite
Personajul – un băiat Verbe la persoana I Personajul – o zână
„Mă cheamă Ferdinanda Rosalinda a Doua și sunt
o zână.
Nu știu cine e Ferdinanda Rosalinda Întâia, dar
m-am gândit că mi-ar plăcea să fiu a doua,
pentru că asta înseamnă că înainte a mai fost o
zână ca mine,
și zâne ca mine sunt foarte puține.
Zânele obișnuite au rochii de mătase care
sclipesc, părul lung și, de obicei, blond.
Eu am părul maro și încâlcit,
o față rotundă și plină de pistrui,
un tricou cu dungi, blugi, […]
pentru că urăsc rochiile.
Ca și celelalte zâne, am și eu pe spate niște aripi
transparente,
doar că nu le folosesc. […]
Celelalte zâne spun că sunt grasă și că ar trebui
să mă opresc din mâncat chipsuri.
Doar că chipsurile sunt pe locul 1 în topul lucrurilor
preferate. [...]
O să spuneți că nu există zâne ca mine. [...]
Există și zâne grase, în blugi și cu rău de înălțime,
așa ca mine.
Doar că foarte puține.
Mai demult, puteam să zbor, chiar dacă nu-mi
plăcea deloc [...]
Dacă de ziua voastră v-ați dorit o bicicletă și ați
primit o pereche de patine,
probabil că a fost din cauza mea.
Există și zâne nepricepute, așa ca mine.
Doar că foarte puține.” (Elise Wilk, Povestea unei
zâne puțin mai neobișnuite)
Cuvânt-cheie Idee principală
zână Zâna se numeşte Ferdinanda Rosalinda a Doua.
¾ Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebește Ferdinanda Rosalinda
a Doua de alte zâne? Argumentează-ți răspunsul cu ajutorul citatelor
din text.
¾ Compară autoportretul din Benji Franklin – puștiul miliardar, cu
acela din Povestea unei zâne puțin mai neobișnuite. Completează,
în caiet, după modelul dat, un tabel în care să sintetizezi elemente
comune și distincte din cele două texte.
LECTURĂ
E;ER6EA=½
DISCUTĂ
Consideri că zâna din poemul
de mai jos se alimentează corect?
Discută cu clasa despre
acest subiect. Notează două
sfaturi pe care i le-ai da zânei
despre alimentație.
Descriptivul literar • Autoportretul
97
Prietenii
UNITATEA 8
'E6&23ER½
¾ Urmărește filmul Măr din manualul
digital, ascultând cu multă
atenție cuvintele citite sau roagă-l
pe profesorul tău de limba și
literatura română să ți le citească,
folosind transcrierea de mai
jos, pe care ascult-o cu manualul
închis: „Știți că zânele frumoase,
când vor, pot să-și ascundă patul,
oglinda, tot palatul într-un măr.
Spun două-trei cuvinte și, cât ți-i
castelul lor de mare, dă buzna în
măr cu coarnele turnurilor înainte.
Eu am dat de un măr fermecat,
în care te poți plimba în lung și-n lat. Toată lumea a-ncăput aici,
colorată ca pentru pitici.” (Marin Sorescu, Măr)
E;ER6EA=½
¾ Descrie oral obiectul tău preferat. Ține cont de următoarele recomandări:

a) Folosește comparații sau personificări.
b) Folosește și limbajul paraverbal, nonverbal în prezentarea ta.
c) Inspiră-te din desenele animate preferate.
De exemplu: „Prefer burețelul de vase pentru că seamănă cu
SpongeBobSquare Pants...”
COMUNICARE ORALĂ
Descrierea unui obiect • Complimente • Invitaţii • Prezentări
REŢINE!
Descrierea prezentată oral se diferențiază de aceea scrisă, deoarece
poate beneficia de ajutorul limbajului paraverbal și nonverbal.
'E6&23ER½
¾ Ascultă cu atenție dialogurile din filmele prezentate în manualul
digital, apoi interpretează și tu, pe roluri, dialoguri similare.
REŢINE!
Complimentul conține cuvinte de laudă pentru a evidenția caracteristici ale unor persoane sau obiecte
pe care le apreciezi. Implicarea emoțională diferită se deduce din intonație. Răspunsul adecvat este „Mulțumesc!”
Nu se recomandă un răspuns depreciativ. Pentru a chema pe cineva la un eveniment, invitația
ta trebuie să conțină date precise referitoare la locul și momentul când se va desfășura acesta. În timp ce
invitația scrisă conține un text concis, aceea prezentată oral poate să conțină o întrebare („Ai planuri pentru
acest sfârșit de săptămână? Te-aș invita la ziua mea...”). Atunci când ți se cere să te prezinți, ceilalți se
așteaptă să îți spui numele și câteva lucruri care te reprezintă (de exemplu: „Mă numesc... sunt elev la...”).
DISCUTĂ
După ascultarea textului, construiește-ți
și tu, în imaginația
ta, o casă fermecată într-un
măr! Rezolvă cerinţele:
a) Descrie oral o casă fermecată.
Anda și Andu ți-au creat un
text ajutător. Completează-i
spațiile libere și adaugă alte
trăsături ale obiectului descris,
gândindu-te la „materialele”
din care ți-ai putea decora și
mobila casa: bomboane, ciocolată,
napolitane, înghețată,
tort, ori colorate din zahăr: „A
fost o dată ca niciodată... un
măr scobit ca un palat, care
avea ferestrele din..., o masă
mare ca un..., paturi făurite
din..., pereții împodobiți cu...“
b) Desenează casa imaginată.
c) Descrie în două enunțuri
cum te-ai simți, trăind în casa
fermecată.
JOC DE ROL
y Caută expresii potrivite pentru
a face un compliment,
pentru a accepta sau refuza
invitații.
y Creează un enunţ în care să
motivezi de ce nu poți participa
la un eveniment la care ai
fost invitat.
Caută expresii potrivite pen
98
Prietenii
UNITATEA 8
'E6&23ER½
¾ Imaginează-ți cum ar fi dacă ai fi altcineva sau altceva? Completează,
în caiet, spațiile lăsate libere:
Dacă aș fi prietenul tău aș...
Dacă aș fi Omul-Păianjen, aș...
Dacă aș fi o floare, aș...
Dacă aș fi o carte, aș...
Completează, în caiet, tabelul următor, scriind pe coloana potrivită
cel puțin trei trăsături existente sau dorite:
•
Cum sunt eu Cum aș vrea să fiu
Trăsături fizice
Trăsături morale
Privește autoportretele celor doi pictori și compară-le.
REDACTARE
Autoportretul • Inserarea în texte a unor desene, grafice, fotografii, scheme
Vincent Van Gogh,
Autoportret cu pălărie de paie
Ștefan Luchian,
Un zugrav
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
Ștefan Luchian (1868–1916) a fost un pictor român, celebru pentru
peisajele și naturile sale statice, în special pentru acelea în
care a redat obiecte din atelierul său și buchete de flori (Anemone,
Garoafe etc.).
Vincent Van Gogh (1853–1890) a fost un pictor olandez care a
avut o contribuție covârșitoare la revoluționarea artelor plastice.
El a realizat peste 2 000 de opere de artă, dintre care celebre sunt
portretele, peisajele, autoportretele și naturile statice realizate în
ultima perioadă a vieții sale, în apropierea orașului francez Arles.
Autoportret cu pălărie de paie
JOC
Pe bileţele, fiecare elev trebuie
să scrie câteva trăsături proprii.
Bilețelele se pun într-un
recipient și se extrag apoi la
întâmplare. Se citesc cu voce
tare. Pe baza descrierii unor
trăsături, elevii ghicesc despre
care coleg, din clasă, este
vorba.
Pe bileţele, fiecare elev trebu
98
JOC
Joacă Schema prietenilor
cu un coleg sau o colegă. În
diagrama Venn de mai jos,
redesenată în caiet, scrie preocupările
tale și ale colegului
de bancă. Preocupări diferite
Preocupări
diferite
Preocupări
comune
Joacă
99
Prietenii
REDACTARE UNITATEA 8
Autoportretul • Inserarea în texte a unor desene, grafice, fotografii, scheme
AMINTEªTE-ÈI!
Completează următorul text despre autoportret:
Autoportretul este o... a propriilor....
E;ER6EA=½
¾ Desenează-ți portretul așa cum te vezi în oglindă. Scrie pe marginea
desenului cuvinte-cheie care te reprezintă.
¾ Povestește în cinci–zece rânduri o întâmplare trăsnită din viața ta.
¾ Completează tabelul următor. Vei scrie câte trei trăsături în fiecare coloană,
exprimând ce cred părinții tăi, prietenii și ce crezi tu despre tine.
¾
Părinții mei cred că
sunt
Prietenii mei cred că
sunt
Eu cred că
sunt
Creează o listă cu cinci activități intitulată: Ce îmi place să fac, apoi
acordă un punctaj fiecăreia. Evaluează activitățile cu puncte de la
1 la 5. Activitatea preferată va primi 5 puncte. Creează un grafic
cu aceste informații. Alăturat ai un exemplu de grafic conceput de
Anda. Poți insera un grafic similar în textul în care ți-ai făcut autoportretul.
6&R,EÄ,V2R%EÄ7E&2RE&7
¾ Citește cu atenție enunțurile de mai jos și explică de ce a fost scris
într-un cuvânt sau despărțit cuvântul subliniat!
a) Mi-am creat un autoportret.
b) Părinții m-au apreciat pentru rezultatele obținute.
c) Bunicii s-au bucurat când au primit fotografia mea.
d) Prietenii mi-au cerut o fotografie sau desenul care mă reprezintă.
Ä,7U32È,),6&R "72R
¾ Creează-ți un autoportret în care să inserezi fotografiile tale și graficul
activităților tale preferate.
Poți folosi următorul model, completându-l astfel încât să fie adevărat
în ceea ce te privește.
Introducere: Mă numesc....
Cuprins: Încă de când eram mic, îmi plăcea să... Părinții și prietenii
cred despre mine că..., dar eu... Activitatea mea
preferată...
Îmi amintesc de cea mai hazlie întâmplare...
Odată...
Împreună cu prietenul meu...
Încheiere: Așa sunt eu...
Să citesc cărţi interesante
Activitățile preferate ale Andei
Să mă joc
Să dansez
100
Prietenii
UNITATEA 8
Adjectivul • Gradele de comparație
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Copiază în caiet următoarea descriere în versuri și încercuiește adjectivele.

„Ieși Zamfira-n mers isteț […]
Cu trupul nalt, cu părul creț,
Cu pas ușor.”
(George Coșbuc, Nunta Zamfirei)
a) Subliniază cu o linie substantivul determinat de fiecare adjectiv.
b) Amintește-ți care este rolul sintactic al adjectivelor.
¾ Creează cinci propoziții cu următoarele substantive, adăugându-le
câte un adjectiv potrivit: zână, grădină, ploaie, bucurie, prietenie.
¾ Imaginează-ți două grădini, apoi exprimă cu ajutorul adjectivului
ales de tine și al altor cuvinte deosebirea dintre ele.
Model: „Grădina Andei este mai frumoasă decât grădina vecinei sale.”
¾ Subliniază cuvântul pe care l-ai adăugat adjectivului pentru a exprima
deosebirea.
REŢINE! În limba română, adjectivul are diferite forme pentru a arăta în ce
măsură o ființă, un lucru, un fenomen sau o stare posedă o însușire în
raport cu altă ființă, lucru, fenomen, stare. Cuvinte specifice ajută la
formarea gradelor de comparație.
Pentru a arăta superioritatea, inferioritatea sau egalitatea unui
obiect față de altul de același fel, adjectivul este asociat cu diferite cuvinte
precum: mai…, mai puțin…, tot atât de…, și devine un adjectiv
la gradul comparativ de superioritate, de inferioritate sau de egalitate.
Adjectivele care arată o însușire, fără intervenția vreunui raport
de comparație, sunt la gradul pozitiv.
E;ER6EA=½
¾ Copiază propozițiile următoare în caiet și stabilește, în dreptul lor,
la ce grad de comparație este adjectivul subliniat.
Model: Andu este mai înalt decât Anda. – Gradul comparativ de
superioritate
a) Orașul meu este mai mic decât al tău. – …
b) Școala Andei este tot atât de frumoasă ca a prietenei sale. – …
c) Rochia Andei este mai frumoasă decât a mea. –...
d) Grădina este mare. –...
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Creează trei propoziții în care un adjectiv să aibă diferite grade de
comparație. Schimbă apoi caietul cu acela al unuia dintre colegi și
stabilește gradele de comparație ale adjectivelor din enunțurile sale.
100
JOC
Joacă Detectivul de cuvinte:
se împart elevii în două
grupuri. Grupul A stabilește
propoziţii cu adjective la diferite
grade de comparaţie.
Reprezentantul grupului notează
pe tablă propoziţia și
scrie alături gradul de comparaţie
corect sau greșit. Grupul
B, grupul „detectivilor”, descoperă
dacă toate cele scrise
sunt adevărate sau false. Apoi
grupurile inversează rolurile.
Exemplu: Azi este o zi mai caldă
decât cea de ieri. – Gradul comparativ
de inferioritate – Fals
Joacă
AMINTEȘTE-ȚI!
Adjectivul se acordă în gen și
număr cu substantivul pe care
îl determină.
101
Prietenii
UNITATEA 8
Adjectivul • Gradele de comparație
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Completează propozițiile de mai jos cu un singur cuvânt, astfel încât
adjectivul existent să exprime o însușire în cel mai înalt grad
sau în cel mai scăzut grad.
a) Anda este... mai frumoasă dintre toate colegele mele.
b) Andu este... înalt.
¾ Numește diferența pe care o observi între cele două propoziții în
privința existenței ideii de comparație.
E;ER6EA=½
¾ Completează, în caiet, schema gradelor de comparație, începută de
Anda:
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ
Gradele de comparație ale adjectivelor
¾ Ordonează cuvintele din următoarele enunțuri astfel încât să descoperi
adjective la diferite grade de comparație. Creează o listă cu
aceste adjective și notează alături gradul lor de comparație.
a) Dar azi, mari, albaștri, când m-am uitat, un chip, în oglinda, cu
părul, am descoperit, frumos, fermecată, cu ochi, cârlionțat, foarte.
b) Mi se părea, din, chipul, mai, că este, cel, frumos, lume.
¾ Alcătuiește un text de zece rânduri intitulat Floarea din grădină, în
care să utilizezi adjective la diferite grade de comparație.
REŢINE!
Pentru a arăta că un obiect are o însușire în cel mai înalt grad sau în cel mai scăzut grad este folosit
adjectivul la gradul superlativ.
Adjectivul este la gradul superlativ relativ dacă este însoțit de cuvintele cel mai, cea mai, cei mai,
cele mai și arată că un obiect are o însușire în cel mai înalt grad. Dacă este însoțit de aceleași cuvinte
urmate de puțin (cel mai puțin, cea mai puțin etc.), arată că obiectul are însușirea respectivă în cel
mai scăzut grad în comparație cu alte obiecte. Gradul superlativ relativ poate fi: de superioritate (cel
mai frumos) sau de inferioritate (cel mai puțin frumos).
Dacă adjectivul exprimă o însușire a unui obiect în cel mai înalt sau în cel mai scăzut grad, fără a face
comparație cu alte obiecte și este însoțit de cuvintele foarte sau foarte puțin, adjectivul este la gradul
superlativ absolut. Acesta poate fi: de superioritate (foarte frumos) sau de inferioritate (foarte puțin
frumos).
102
Prietenii
UNITATEA 8 CITITUL ESTE BUCURIE
&,7EÄ7E
Citește următorul text de prezentare a unei reviste pentru copii.
Îndrăgostește-te de Fabulafia!
Înainte de a ajunge în manualul tău,
Ferdinanda Rosalinda a Doua din povestea
în versuri scrisă de Elise Wilk (ai
făcut cunoștință cu acest personaj la pagina
96) a locuit în revista Fabulafia.
Dar ce-o fi însemnând acest cuvânt –
Fabulafia? La ce te gândești când auzi și,
mai ales, când rostești acest nume? Așa
cum poate că ai ghicit deja, numele revistei
este un cuvânt inventat. Acesta te
duce cu gândul la un tărâm al poveștilor
și se potrivește perfect cu născocirile pe
care Fabulafia le adună între coperte.
Fabulafia este o revistă-carte de povești
pentru copii, cu un conținut original
– realizat în exclusivitate pentru
ea – de autori contemporani cunoscuți:
scriitori, traducători, ilustratori. Pe lângă
texte ale unor scriitori consacrați, în
Fabulafia își găsesc locul: povești scrise
de copii, benzi desenate, pagini de artă
(muzică și pictură), știință ludică, texte
în limbi străine, jocuri și concursuri,
multe rubrici interactive.
Fabulafia s-a născut în anul 2015.
Apare din trei în trei luni (adică trimestrial)
și se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Are
și un site: www.fabulafia.ro. Revista are puterea magică de a-i face pe
cititori să o îndrăgească de la prima răsfoire. Cine intră o dată în lumea
Fabulafiei își dorește să revină aici mereu, mereu.
Tu ai descoperit, până acum, Fabulafia?
E;ER6EA=½
¾ Alege una dintre copertele Fabulafiei, reproduse în această pagină.
Scrie, în cinci minute, o scurtă povestire ai cărei eroi să fiți tu și personajul
(sau personajele) de pe coperta preferată.
¾ Desenează o copertă pentru revista Fabulafia.
Ferdinanda Rosalinda a Doua din po
vestea în versuri scrisă de Elise Wilk (ai
făcut cunoștință cu acest personaj la pagina 96) a locuit în revista
Fabulafia
mai ales, când roste
cum poate că ai ghicit deja, numele re
vistei este un cuvânt inventat. Acesta te
duce cu gândul la un tărâm al pove
și se potrive
care
ve
ginal – realizat
ea – de autori contemporani cunoscuți:
scriitori, traducători, ilustratori. Pe lân
gă texte ale unor scriitori consacrați, în
Fabulafia
de copii, benzi desenate, pagini de artă
(muzică
te în limbi străine, jocuri
multe rubrici interactive.
Apare din trei în trei luni (adică trimes
trial)
Îndrăgostește-te de Fabulafia!
PROIECT
Realizează, împreună cu toți
colegii tăi, o revistă a clasei.
Poți introduce în ea povești
inventate de tine, fotogra i
sau desene pe care le-ai creat,
articole, însemnări, curiozități.
Poți realiza revista pe suport
de hârtie, pe suport digital
sau poți să concepi o revistă
on-line.
103
Prietenii
UNITATEA 8
IIAlege forma corectă și copiază în caiet enunțul.
Tu ești mai perseverentă...
a) ca mine b) decât mine
(1 punct)
IIIAlege răspunsul corect.
În textul: „L-ați supărat pe dumnealui?”
Cuvântul dumnealui este:
a) pronume de politețe b) pronume personal
(1 punct)
IVCreează două propoziții, astfel încât în prima
propoziție să ai un pronume personal cu formă
accentuată, iar în a doua propoziție, un pronume
personal cu formă neaccentuată.
(1 punct)
VScrie cinci propoziții care să conțină diverse tipuri
de adjective: la gradul comparativ de superioritate,
de egalitate, pozitiv, superlativ relativ de
superioritate, superlativ absolut de inferioritate.
(1 punct)
VITranscrie cuvintele următoare, adăugând cuvinte
noi pentru a crea comparații: un trandafir,
o inimă, o prietenie, o planetă.
(1 punct)
VIIDescrie, în maximum zece rânduri, un prieten
necuvântător, folosind în textul tău cel
puțin două personificări.
(2 puncte)
La acest exercițiu vei primi 2 puncte după cum urmează: pentru
conținut – 1 punct, pentru corectitudinea redactării – 1 punct
(coerența textului – 0,25 puncte; stilul și vocabularul adecvate
conținutului – 0,25 puncte; ortografia și punctuația – 0,25
puncte; așezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea –
0,25 puncte).
Total: 10 puncte (1 punct din oficiu).
EVALUARE
I
Andu și Anda sunt pasionați de rebus. Ghiciți împreună cele șapte cuvinte ale căror definiții sunt date
mai jos și descoperiți-l astfel pe cel de-al optulea, de pe coloana colorată.
1. P
2. T
3. N
4. L
5. T
6. P
7. Î

1. Completează cuvântul care lipsește din proverb:
„... la nevoie se cunoaște”.
2. Floarea îmblânzită de Micul Prinț.
3. Cuvântul care lipsește din enunțul: „Vom avea...
unul de celălalt”.
4. Cuvântul care lipsește din replica Vulpii: „A îmblânzi
înseamnă a stabili...”
5. Face ca o prietenie să devină prețioasă.
6. Ceea ce devine vulpea pentru Micul Prinț.
7. Acțiunea Micului Prinț de a-și face un prieten.
(2 puncte)
104
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
'E6&23ER½
¾ Ce cadou crezi că au primit Anda și Andu? Descrie-l în cinci–șapte
enunțuri!
¾ Descrie jucăria pe care ai vrea să o primești în dar, de ziua ta.
Spune povestea unei jucării care ocupă un loc special în inima ta.
¾ Crezi că timpul petrecut alături de cineva drag este un dar valoros?
Exprimă-ți părerea despre acest lucru, aducând argumente în sprijinul
opiniei tale.
¾ Citește cu atenție informațiile de pe eticheta prezentată alăturat.
Care dintre ele te-ar convinge să cumperi jucăria?
¾ Caută instrucțiunile de folosire ale jocului descoperit la exercițiul
anterior. Adaugă-le în portofoliul tău individual.
¾ Inventează și tu o etichetă a unui joc fantezist numit De-a totul și
alcătuiește-i instrucțiunile de folosire. Urmărește filmul din manualul
digital pentru a vedea cum au rezolvat acest exercițiu alți copii
de vârsta ta.
KENDAMA MAGIC
Jucăria care
a cucerit România
Model certi cat și acreditat
de Asociația Kendama din Japonia!
105
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
Pomul cu păpuși
Tudor Arghezi
Pentru că ați fost cuminți. Pentru că nu ați bătut azi toba cu vătraiele
în fundul cazanului de rufe. Pentru că nu ați aruncat farfuriile pe
geam. Pentru că nu ați rupt vârful de la toate creioanele, pe care le
ascut o dată pe zi. Pentru că nu ați lăsat apa deschisă, ca să înece casa.
Pentru că nu mi-ați uns clanțele cu dulceață. Pentru că nu mi-ați băgat
cutia cu tutun în foc. Pentru că nu ați îndreptat ceasornicul cu ciocanul,
nici nu mi l-ați prăjit. Pentru că nu mi-ați fiert pantofii. Pentru că
nu mi-ați scos niciun ochi și nici nu mi-ați croit hainele din nou, haidem
să vă duc, haidem să mergem, dimpreună cu Grivei, scumpii mei
copii, fetița tătuțului și băiatul măicuții, afară, pe câmp.
Întâi, o să trecem prin buruieni amare, prin pături de pelin, prin
horbota de mușețel cu nasturi galbeni, și, când vom ieși puțin din grădina
sălbatică, picioarele vă vor mirosi a Poala Maicii-Domnului, prin
care vom merge desculți, eu cu labele mele mari, voi cu călcâiele voastre
ca niște coltuce trandafirii.
Să nu mă întrebați prea multe lucruri odată, că mă încurc. Să nu fiți
curioși să aflați de ce este pământul negru, iarba verde și cerul albastru,
că nu știu deloc. O să ne iasă păsări înainte: rândunele ascuțite,
vrăbii grăsulii și cioroi d-ăia marii. Tăceți din gură, că nu știu pentru
ce zboară și cum. Și să nu dați cu pietre în mine, că mă bag în iarbă,
mă culc și nu mai merg, până ce fiecare din voi nu mă pupă de zece
ori, unul pe o parte și celălalt pe alta, pe muchiile urechii și pe un ochi
închis.
– Ce spusei? A! mi-aduc aminte. Fiindcă ați fost cuminți, o să mergem
să vă arăt ceva, dincolo de apă și peste drum de moară, unde Moșul
cu barba cât cânepa și cu sprâncenile cât peria de haine macină
toată ziua făină de cozonaci. Să nu faceți gură când trecem pe lângă
moară, ca să nu iasă Moșul în prag și să ne amenințe cu degetul lui
lung cât un băț cu măciulie: că, dacă iese, eu o iau la fugă, și ne prinde
Moșul din urmă, și ne pune să-i facem perișoare de mălai pentru șoarecii
morii, că are opt sute.
Când vom trece apa, o să vă iau în cârcă pe amândoi – unul călare
pe umărul drept și altul pe stângul – ca să nu vă prindă racii de picioare
și să vă gâdile subt talpă. O să vedeți în apă un prost mare cu doi
copii în spinare, aplecați pe iaz. Să nu mă întrebați cine sunt ăia.
LECTURĂ
&,7EÄ7E
• Descrie, în cinci–șapte enunțuri, un pom cu păpuși, așa cum ți-l
închipui tu.
• Citește textul, pentru a afla cum era pomul cu păpuși imaginat
de Tudor Arghezi.
Tudor Arghezi (1880–1967) este
autorul unei opere valoroase, care
cuprinde versuri, proză, piese de
teatru, texte publicistice. Școlarii
îi învață de mici poeziile: Zdreanță,
Prisaca, Stupul lor, Tâlharul pedepsit,
O furnică… Scriitorul este cunoscut
de către aceștia îndeosebi datorită
creațiilor dedicate vietăților din
"lumea boabei și a fărâmei”. Pomul
cu păpuși face parte din Cartea cu
jucării (1931). Volumul este un elogiu
adus copilăriei — vârsta de aur
a inocenței și a libertății ludice.
Descriptivul literar • Locuri
VOCABULAR
horbotă – împletitură nă,
dantelă
pelin – plantă cu frunze alb-verzui
și ori galbene
petic – fâșie, bucată ruptă dintr-o
țesătură
Poala Maicii-Domnului – volbură,
rochița-rândunicii
stihar – haină largă (folosită de
preoți)
vătrai – unealtă cu ajutorul căreia
se scoate sau se scormonește
jarul din sobe, șemineuri etc.
106
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
Și să nu râdeți de mine, că mă pui jos în râu și trec apa de-a bușile
cu voi și fac prin apă: coac, oacaca, coac! ca broscoiul ăla de colo, care
și-a scos botul verde din apă ca să credem că nu este el și să ne sperie.
O să vă arăt un pom în care cresc păpuși, din care pricină pomul se
cheamă păpușoi, adică tată de păpuși. Păpușile astea n-au mamă, au
numai tată, dar nici nu vă închipuiți ce mai tată au: cu douăsprezece
mustăți și douăsprezece țăcălii de țap, toate roșcovane: așa e neamul
lor; de stat la soare mult s-a pârlit. O să vă arăt o pădure care face păpuși
îmbrăcate gata și încheiate la șapte cămăși albe, peste care tata
lor a tras și un halat verde-deschis. O să vedeți păpușile sculate în picioare
pe pom și înfășurate în stihare.
O să vedeți păpușile cu părul roșu creț. Le luăm cu noi și le tundem
și le schimbăm hainele; pomul cu păpuși e un pom deștept: tot el face
și mărgele galbene de chihlimbar, pe care le mănâncă iepurii noaptea
la lună.
Asta e numai un petic din tot ce o să vă arăt. Dacă o vrea tătuțu – și
trebuie să vrea, că, dacă nu, îl batem cu ciorapii măicuții – o să vă arăt
o grămadă de lucruri, peste apă, peste deal și dincolo de locul unde
bombăne albinele și mârâie ursul.
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Precizează o asemănare și o deosebire între „pomul cu păpuși” imaginat
de tine înainte de prima lectură și cel zugrăvit de autor.
¾ Desenează „pomul cu păpuși”, așa cum este prezentat în text.
¾ Alege răspunsul corect:
• Tătuțul și măicuța aveau:
a) doi copii;
b) un copil;
c) trei copii.
• În primul paragraf al textului, este vorba despre:
a) activități zilnice făcute de copii împreună cu părinții;
b) năzbâtii copilărești;
c) activități școlare.
• Răsplata pentru bună purtare primită de copii de la tatăl lor ar fi:
a) o vacanță;
b) o călătorie;
c) o ciocolată.
• Ca să ajungă la pomul cu păpuși, tatăl și copiii ar trebui să treacă:
a) prin grădina ursului și prin Valea Plângerii;
b) pe lângă o moară și pe lângă un magazin;
c) printr-o grădină sălbatică și printr-o apă.
• În fragmentul subliniat cu litere cursive, autorul folosește:
a) narațiunea;
b) descrierea;
c) dialogul.
LECTURĂ
Descriptivul literar • Locuri
PROIECT
Citește și alte opere literare
despre copilărie. Alege texte
în versuri sau în proză, din literatura
română și universală.
Realizează un proiect cu titlul
Imagini ale copilului, în scrierile
autorilor preferați. Prezintă
proiectul sub forma unui poster
sau a unui colaj de fotogra i
și de texte. Poți realiza
o prezentare în programele
PowerPoint sau Prezi, ori un
lm realizat cu ajutorul telefonului
mobil, care să conțină
diverse interviuri și imagini digitale
referitoare la temă.
107
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
¾ Valorificând textul dat, descrie, în cinci–șapte enunțuri, grădina
prin care ar trece tatăl și copiii.
¾ Transcrie din text două fragmente în care este portretizat morarul.
¾ Numește o figură de stil folosită de autor în realizarea portretului
acestui morar.
¾ Desenează portretul morarului, pornind de la sugestiile oferite de text.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
Lucrează în caiet următoarele exerciții.
¾ Notează forma literară a cuvintelor scrise cu caractere cursive în
fragmentele următoare:
• „Când vom trece apa, o să vă iau în cârcă pe amândoi – unul călare
pe umărul drept și altul pe stângul – ca să nu vă prindă racii de
picioare și să vă gâdile subt talpă.”
• „Și să nu râdeți de mine, că mă pui jos în râu și trec apa de-a bușile…”
¾ Completează tabelul, folosind cuvinte sau secvențe din text.
¾
Plante Vietăți
Transcrie din Pomul cu păpuși:
a) două cuvinte sau structuri (expresii ori fragmente) care se referă
la locurile prezentate;
b) două structuri alcătuite din perechea substantiv–adjectiv
care sunt imagini vizuale
(se adresează văzului).
¾ Recitește fragmentele în care să se regăsească
secvențele citate mai jos:
• "cele șapte cămăși albe ale păpușilor, peste
care tata lor a tras și un halat verde-deschis”;
• „mărgele galbene de chihlimbar pe care le
mănâncă iepurii noaptea la lună”;
• „pomul cu păpuși”.
Explică, în două enunțuri, la ce elemente din
realitate ar putea să se refere fiecare dintre
acestea. Alege între: „frunze albe și verzi”;
„boabe de porumb”; „haine pentru păpuși”;
„mărgele din pietre semiprețioase”; „veșmintele
copiilor”; „porumb, grâu”.
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele
și secvențele următoare, cu sensuri
obișnuite, cunoscute și folosite de toți vorbitorii:
„cămăși albe” ",halat verde-deschis”,
"mărgele de chihlimbar” ",păpuși”.
LECTURĂ
substantiv–adjectiv care sunt imagini vizuale
Recitește fragmentele în care să se regăsească
i albe ale păpușilor, peste
„mărgele galbene de chihlimbar pe care le
Explică, în două enunțuri, la ce elemente din
realitate ar putea să se refere fiecare dintre
;
bitorii: „cămăși albe” ",halat verde-deschis”,
Descriptivul literar • Locuri
108
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
REŢINE!
Descrierea literară prezintă anumite aspecte ale realității în mod
subiectiv, așa cum le vede autorul.
Într-o descriere literară:
• apar figuri de stil și imagini artistice (care se adresează simțurilor:
văzului, auzului, mirosului etc.);
• cuvintele sunt folosite cu sensuri neobișnuite;
• ca în orice descriere, predomină substantivele și adjectivele, iar
verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect.
O descriere literară are un scop estetic.
E;ER6EA=½
¾ Dă un alt titlu textului scris de Tudor Arghezi.
¾ Desenează o hartă pe care ar putea să o consulte cele trei personaje,
în călătoria lor. Marchează pe hartă locurile cele mai importante pe
care le-ar vedea tatăl și copiii.
¾ Precizează două argumente prin care să arăți că fragmentul subliniat
cu litere cursive în text (pagina 108) este o descriere literară.
¾ Descrie, în cinci–șapte enunțuri "locul unde bombăne albinele și
mârâie ursul”, așa cum ți-l imaginezi tu. Folosește în descrierea ta
două personificări și o comparație.
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Completează cadranele, conform cerințelor, după ce le-ai copiat pe
o foaie de hârtie sau în caiet. Lucrează împreună cu doi colegi sau
două colege.
Formulează o idee desprinsă
din text.
Transcrie din text un fragment
care te-a impresionat.
Formulează părerea ta
despre text, susținând-o
cu un argument.
Realizează un desen care
s-ar potrivi textului.
¾ Bazându-te pe imaginația ta, formulează răspunsuri la întrebările:
De ce este pământul negru, iarba verde și cerul albastru? De ce
zboară păsările?
¾ Găsește răspunsuri la aceste întrebări, folosind informații științifice
obținute din diverse cărți și reviste științifice, din enciclopedii tipărite
sau on-line ori din diverse site-uri științifice.
LECTURĂ
Descriptivul literar • Locuri
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Există descrieri literare în proză
sau în versuri.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Caută exemple de descrieri
literare în proză și în versuri
și adaugă-le în portofoliul
tău individual. Organizează o
discuție în clasă despre exemplele
descoperite de tine și de
colegii tăi.
DISCUTĂ
Recitește primul paragraf din
Pomul cu păpuși. Discută cu
trei colegi despre năzbâtiile
voastre, comparându-le cu
acelea pe care le fac cei doi
frați.
109
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
'E6&23ER½
¾ Urmărește filmul Gâlceava pieselor de șah din manualul digital,
apoi completează oral enunțurile cu informații din dialog.
Piesele de șah care se ceartă pentru supremație sunt … și … Pe tabla
de șah, … poate să înainteze doar o căsuță (pe orizontală, pe verticală
sau pe diagonală), în timp ce … se poate mișca în voie.
¾ Notează trei cuvinte-cheie potrivite cu tema dialogului.
¾ Urmărește secvențele din filmul Gâlceava pieselor de șah, propus
în manualul digital, apoi completează tabelul următor.
¾
Personajul Sentimentele/
atitudinile
exprimate
Elemente de
comunicare
paraverbală
(intonație, accent,
volum, ritm)
Elemente de
comunicare
nonverbală
(mimică, gesturi,
atitudine)
Enumeră două modalități prin care unul dintre personaje deranjează
conversația dintre celelalte două.
COMUNICARE ORALĂ
REÈ,1E
Pentru a avea un dialog constructiv, este important:
• să-l asculți cu atenție pe interlocutor;
• să intervii doar după ce acesta și-a exprimat punctul de vedere;
• în cazul în care opiniile nu coincid, să combați doar ideile partenerului
de dialog, evitând jignirea acestuia;
• să îți formulezi argumentele pe un ton cald, nu pe unul conflictual.
E;ER6EA=½
În rezolvarea exercițiilor următoare, respectă regulile unui dialog constructiv.

¾ Recitește textul lui Tudor Arghezi, de la paginile 105–106. Imaginează-ți
că fetița și băiatul nu vor să meargă să vadă „pomul cu păpuși”,
iar părintele încearcă să îi convingă să meargă. Construiește
un dialog între copii și tată, apoi interpretează-l, împreună cu doi
colegi sau două colege.
¾ Imaginează-ți că, într-o zi de sâmbătă, părinții tăi vor să te ducă
într-un parc de distracții, iar tu vrei să mergi la muzeul de artă. Construiește
un dialog în care fiecare își motivează opțiunea. Interpretează-l,
împreună cu doi colegi sau două colege.
Dialoguri între doi participanți • Regulile unui dialog constructiv
110
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9 REDACTARE
Ä,7U32È,),6&R "72R
¾ Într-un text de 10–15 enunțuri, descrie obiectul preferat, folosind
informațiile din „ciorchinele” completat de tine.
¾ Fă schimb de compuneri cu colegul sau colega de bancă și corectați-vă
reciproc textele. Discutați despre sugestiile fiecăruia. Rescrie
compunerea în conformitate cu sugestiile făcute.
AMINTEŞTE-ŢI!
Înainte de a redacta compunerea Obiectul meu preferat, amintește-ți
care sunt părțile unei compuneri și care sunt regulile de
așezare a textului în pagină (vezi paginile 14–15).
În timpul redactării textului:
• Respectă regulile de ortografie și de punctuație!
• Respectă regulile de așezare în pagină!
• Scrie clar, caligrafic!
Descrierea unui obiect real sau imaginar
'E6&23ER½
¾ Gândește-te la un obiect care îți place. Apoi completează următorul
„ciorchine”.
Nume
...
1. Ce
este? Enumeră
cinci trăsături
2. La ce folosește?
...
3. Cum se folosește?
...
4. Ce îți
place la acest
obiect?
...
5. Ce
nu îți place la
obiectul ales?
...
7. Ce îmbunătățiri
i-ai aduce?
... 6. Desenează
obiectul
111
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
Articolul demonstrativ • Acordul adjectivului cu substantivul
AMINTEŞTE-ŢI!
¾ Citește enunțurile de mai jos. Răspunde cu adevărat, dacă apreciezi
că afirmația este corectă, sau cu fals, dacă o consideri eronată.
a) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește
ființe, lucruri, fenomene ale naturii. –...
b) Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care denumește
obiecte. –...
c) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușiri
ale obiectelor. –...
d) Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirile
sau calitățile obiectelor. –...
¾ Justifică răspunsurile.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție următorul dialog dintre Anda, Andu și Buburuză,
apoi rezolvă cerințele:
„– Anda, te rog să îmi dai tricoul cel verde! zice Andu.
– Da, dacă îmi dai și tu pantalonii cei roșii, pentru că sunt frumoși.
– Nu pot să ți-i dau, explică Andu, pentru că tu porți bluza cea portocalie.
Nu ți se potrivesc!
– Te rog! Îmi voi lua tricoul cel alb și pantofii cei negri! spuse Anda.
– Of! Ce să mă fac cu prietenii mei? se întreabă, mirată, Buburuza.”
a) Numește părțile de vorbire legate prin termenii subliniați.
b) Precizează cu ce parte de vorbire se acordă termenii scriși cu roșu.
REÈ,1E
Cuvântul care însoțește un adjectiv, făcând legătura cu substantivul
determinat de acesta, se numește articol demonstrativ sau articol
adjectival.
Articolul demonstrativ sau adjectival nu are funcție sintactică. Acesta
se analizează împreună cu adjectivul pe care îl însoțește.
Formele articolului demonstrativ sau adjectival se diferențiază după
gen și număr.
Masculin Feminin Neutru
Singular Plural Singular Plural Singular Plural
cel cei cea cele cel cele
celui celor celei celor celui celor
Articolul demonstrativ se acordă în gen și număr cu substantivul determinat
(fata cea curajoasă, fratele cel mare).
Cu ajutorul articolului demonstrativ se construiește gradul superlativ
relativ studiat la adjectiv (cel mai mare, cea mai mică).
Când substantivul este determinat de două sau mai multe adjective, articolul
demonstrativ apare o singură dată (fratele cel mare și cuminte).
112
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet următoarele exerciții.
¾ Din versurile de mai jos, transcrie în caiete structurile substantiv
+adjectiv în care există și articole demonstrative:
a) „Lângă balta cea senină
Și sub trestia cea lină
Vom ședea în foi de mure.”
(Mihai Eminescu, Floare albastră)
*
b) „Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr...”
(Mihai Eminescu, Lacul)
¾ Precizează genul și numărul articolelor demonstrative identificate
la exercițiul anterior.
¾ Unește, în caiete, substantivele din prima coloană cu adjectivele
din coloana a doua, astfel încât articolul să fie utilizat corect:
A B
bluzița cei negri
pantalonii cel roz
tricoul cele mov
șosetele cea crem
¾ Construiește enunțuri potrivite cu două dintre structurile descoperite
la exercițiul anterior.
¾ Completează spațiile punctate din enunțurile următoare cu articolele
demonstrative potrivite.
a) A venit nepoata … iubită în vizită la bunici.
b) Au dăruit cartea … interesantă elevului … mai silitor.
c) Lacurile … adânci sunt periculoase pentru joacă.
d) Colegilor … educați le-am dat prăjituri.
e) Hanoracul este al prietenei … mai apropiate.
¾ Copiază în caiet tabelul următor și completează spațiile goale cu
părțile de vorbire potrivite.
Substantive Articol demonstrativ Adjective
celui
masa
celor
educate
Mircea
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Articolul demonstrativ • Acordul adjectivului cu substantivul
113
Jocuri şi jucării ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 9
¾ Realizează enunțuri în care adjectivele următoare să fie la gradul
superlativ relativ: prietenos, creativ, elegant, colorată, isteț, poluat,
curată.
¾ Analizează adjectivele din enunțurile următoare, precizând genul
și numărul lor.
a) Anda cea isteață a primit premiul cel mare.
b) Anda are cea mai frumoasă fustiță.
c) Buburuza a primit cele mai interesante sfaturi de la prietenii cei
dragi.
¾ Rescrie corect, în caiete, enunțurile următoare:
a) Am apreciat lucrarea ce-a bună.
b) Culmile ce le înalte au fost urcate de cei doi prieteni.
c) Spusele ce le interesante nu îl atrăgeau.
¾ Construiește enunțuri cu ortogramele: cel/ce-l, cea/ce-a, cei/ce-i.
¾ * Citește cu atenție următoarele exemple și notează tot ceea ce consideri
greșit:
• concurentul cel celebru;
• masca cea albă;
• turturica cea cenușie.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Articolul demonstrativ • Acordul adjectivului cu substantivul
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Joacă Adjectivele zăpăcite cu toți colegii. Clasa se împarte în două
echipe. Fiecare echipă pregătește, pe rând, bilețele cu întrebări simple
(Ce ți-ar plăcea să mănânci la cină? Cu ce ți-ar plăcea să te speli
pe dinți? Ce ai în buzunare chiar acum? etc.),
precum și bilețele cu răspunsuri bizare alcătuite
din substantive și cel puțin două adjective care
nu sunt asociate în mod obișnuit cu respectivul
substantiv (furnici săltărețe și zbanghii; cireșe
verzi și sărate; mingi bondoace și pătrate etc.).
Bilețelele cu răspunsuri inventate de una din
echipe sunt împărțite membrilor echipei adverse.
Pe rând, conducătorul fiecărei echipe pune
câte o întrebare dintre cele inventate câte unui
membru al echipei adverse care trebuie să răspundă
folosind bilețelul primit. Cine râde este
eliminat. Câștigă echipa care, după epuizarea
răspunsurilor, rămâne cu cei mai mulți jucători.
¾ Lucrează împreună cu partenerul tău (colegul
sau colega de bancă). Găsiți câte un adjectiv care
vă caracterizează și care începe cu fiecare literă
din prenumele vostru. Alcătuiți câte un acrostih
pornind de la prenumele fiecăruia.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Fenomenul întâlnit la ultimul
exercițiu al rubricii Exersează
se numește cacofonie.
Cacofonia reprezintă o succesiune
neplăcută de sunete
care produce un efect acustic
dezagreabil.
Fenomenul întâlnit la ultimul
ISTORIA CUVINTELOR
Cuvântul cacofonie are origini
grecești, provenind din substantivul
kakophonia, ind
compus din doi termeni: kakós,
„rău”, și phoné, „voce”.
114
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9 CITITUL ESTE BUCURIE
Evadare din biblioteca
domnului Lemoncello
(fragment)
de Chris Grabenstein
Mike Keeley, la cei 17 ani ai săi, era vedeta liceului la toate disciplinele
sportive. Fotbal, baschet, baseball. […] Kyle, la cei 12 ani ai lui,
însă, era departe de a fi vedetă. Celălalt frate al lui Kyle, Curtis, în vârstă
de 15 ani, încă nu reușise să scape din curtea vecinilor, unde dăduse
nas în nas cu câinele. Curtis era cel mai isteț dintre frații Keeley, însă
pentru runda în aer liber nimerise cartonașul cu provocarea cea mai
nesuferită dintre toate: jucăria câinelui din vecini. Odată ce nimereai
cartonașul cu „câinele”, trebuia să stai o tură.
Cât despre motivul pentru care cei trei frați Keeley alergau ca bezmeticii
prin cartier în acea după-amiază de duminică, înșfăcând diverse
lucruri care mai de care mai trăsnite, ei bine, mama lor era de vină.
Doar ea fusese aceea care le sugerase:
— Dacă vă plictisiți, jucați un joc cu cartonașe!
Kyle a coborât așadar să scotocească prin pivniță după unul dintre
jocurile lui preferate: Domnul Lemoncello prezintă: Vânătoarea de Nimicuri
Prețioase – în interior și în aer liber. Fusese un mare succes al
domnului Lemoncello, creatorul multor jocuri de excepție. Kyle și frații
lui îl jucaseră atât de des când erau mai mici, încât domnul Keeley
fusese nevoit să contacteze firma domnului Lemoncello pentru a face
rost de-un set de cartonașe de schimb…
(Traducere din limba engleză de Cătălin Georgescu)
E;ER6EA=½
¾ Numește jocul prezentat în text.
¾ Precizează rolul jocului în viața celor trei frați.
¾ Descrie-l în 10–15 cuvinte pe acela dintre frați care te-a impresionat
cel mai mult.
¾ Desenează în caiet cinci cartonașe sugestive pentru provocări propuse
de tine pentru un joc inedit.
&,7EÄ7E
Îți plac jocurile? Îți plac provocările? Atunci, pătrunde în
lumea romanului Evadare din biblioteca domnului Lemoncello de
Chris Grabenstein – o lume plină de ghicitori, de întreceri. O lume cu
personaje care iubesc competiția, care vor să se distreze și să câștige.
Pe Kyle Keeley și pe frații săi mai mari îi unește un singur lucru:
pasiunea pentru jocurile născocite de misteriosul domn Lemoncello,
jocuri care i-au cucerit pe toți copiii din Alexandriaville. Descoperă și
tu această lume plină de mistere!
Evadare... de Chris Grabenstein
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Scriitorul american Chris
Grabenstein este autorul bestsellerurilor
Evadare din biblioteca
domnului Lemoncello, Insula
doctorului Libris și coautor al
seriilor Eu, haios?, Vânătorii de
comori și Roboţii, scrise împreună
cu James Patterson.
Scriitorul american Chris
185
Kyle își privi colegii de echipă, iar aceștia încuviințară.
— Da, suntem!
— Atunci, pe locuri… ți gata… haideți, start!
Imaginea domnului Lemoncello dispăru. Un ceas
începu să ticăie în fundal. Toate ecranele a șară următoarea
poză:
ÎN + A + + A
1 + I +
O + + este
cel mai + +
ÎNĂUNTRUL + 1 +
UI +
– IC
– I
Unul dintre jocurile de cuvinte
inventate de domnul Lemoncello
115
Jocuri şi jucării
UNITATEA 9
Jocuri și imaginație
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Jocuri și imaginație
De-a poezia
Tot așa cum există familii ale... limbilor lumii (despre care ai aflat în
prima unitate de învățare), la fel există și jocuri de... cuvinte. Acestea
pot lua multe forme: frământări de limbă (despre care ai citit la pagina
74), jocuri de imaginație, povești scrise de mai mulți copii etc.
Tristan Tzara, un autor de origine română, a inventat un joc de cuvinte
inedit. El recomanda scrierea poeziei sub forma unui joc: „Luați
un jurnal, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați-l, tăiați pe
urmă fiecare cuvânt, puneți totul într-un sac, apoi extrageți cuvintele și
scrieți-le pe o foaie de hârtie.”
De-a soldații
Jocurile și jucăriile copiilor s-au modificat și ele, în decursul vremii.
Amintește-ți ce ai aflat la orele de istorie despre viața copiilor din
Antichitate. Citește textul de mai jos și apoi discută cu colegii despre
tiparele culturale (comportamentale), despre convențiile și valorile referitoare
la copilărie și joacă recunoscute social și cultural în societatea
românească de astăzi și în aceea a Romei antice:
„În anii în care se aflau sub supravegherea mamei, copiii romani,
ca toți copiii de pretutindeni și dintotdeauna, se jucau [...]. Jocurile variau
după locul unde trăiau părinții lor, după mijloacele materiale pe
care aceștia le aveau, dar unele dintre ele aveau un caracter general,
fiind cunoscute de toți. Se poate distinge identitatea sau asemănarea
unora cu jocurile copiilor din zilele noastre, trăsături care contribuie
la conturarea unei lumi a vârstei fără griji: construirea de căsuțe din
bucăți de lemn, călărirea unei trestii lungi, [...] «de-a soldații», «de-a
judecătorii», [...] «de-a călăreții».”
(Nicolae Lascu, Cum trăiau romanii)
E;ER6EA=½
¾ Încearcă și tu jocul inventat de Tristan Tzara.
¾ Citește în fața clasei poezia scrisă de tine.
¾ Amintește-ți ceea ce ai învățat la orele de educație civică din ciclul
primar sau la acelea de gândire critică și drepturile copilului din
clasa a V-a despre drepturile copilului. Scrie un dialog între doi
participanți (de maximum zece replici) în care tu să îi explici unui
„extraterestru” de ce dreptul la joc este unul dintre drepturile fundamentale
ale copiilor de pe planeta noastră.
¾ Explică-i apoi „extraterestrului” ce sunt jocurile de cuvinte și oferă-i
exemple.
Tristan Tzara (1896–1963)
este pseudonimul lui Samuel
Rosenstock, poet și eseist român,
stabilit în Franța. În urmă cu mai
bine de un secol el a creat, alături
de câțiva confrați, curentul literar
numit dadaism, care a influențat
mult artele plastice și literatura
vremii, promovând ideea că arta
este un produs al întâmplării, al
hazardului, nu al rațiunii.
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul de mai jos, despre diversele jocuri
inventate în decursul istoriei.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Cercetătorii au ajuns la concluzia
că oamenii au dezvoltat
tipare comportamentale (sau
culturale) specifice pentru a
se adapta vieții în societate.
Spălatul pe mâini înaintea
mesei poate un tipar comportamental,
iar credința în
divinitate poate de nită
ca un tipar cultural. Modul
în care sunt crescuți și tratați
copiii, obiceiurile asociate cu
nașterea unui copil sau acelea
care marchează trecerea acestuia
dintr-o grupă de vârstă
într-alta, atitudinea față de joc
și joacă – toate constituie tipare
culturale care pot de ni o
societate.
Cercetătorii au ajuns la con-
116
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
'E6&23ER½
¾ Enumeră trei jocuri ale copilăriei și numește trei jocuri virtuale.
¾ Precizează o asemănare și o deosebire între jocurile de grup și jocurile
virtuale. Completează diagrama Venn de mai jos după ce ai
copiat-o în caiet, pentru a-ți sistematiza observațiile.
Jocuri de grup Jocuri virtuale
¾ Inventează un joc! Ți-ai dori să fii alături de Andu și Anda? Imaginează-ți
că ai ajuns, printr-o minune, în camera lor. Descrie-le, în cinci
minute, un joc de care-ți aduci aminte cu plăcere mereu, apoi inventați
împreună un joc nou!
ISTORIA CUVINTELOR
Cuvântul joc provine din latinescul
jocus care înseamnă
„amuzament, glumă”. Jocul
impune reguli, număr x de
persoane, logică și concentrare.
Joaca presupune libertate,
număr exibil de persoane,
imaginație, relaxare.
117
Jocuri şi jucării LECTURĂ UNITATEA 10
Kendama – jocul care
a străbătut secolele
Ce legătură există între un joc la modă, Drumul Mătăsii, Franța secolului
al XVI-lea și Japonia modernă?
Un joc nepereche, numit de japonezi kendama.
Un băț din lemn, cu un capăt ascuțit, ca o țepușă (de aici și numele
ken, „țepușă”, pe care i l-au dat japonezii). La capătul de sus al lui
ken – două cupe, asemănătoare unor capete turtite, de ciocan. Iar la
capătul de jos al bățului din lemn – a treia cupă. O bilă găurită (tama) este prinsă de ken cu o sfoară lungă
de 40 de centimetri (ito).
O jucărie înșelător de simplă, folosită într-un joc de îndemânare, care a străbătut secolele. Jocul constă,
practic, în aruncarea bilei în sus, urmată de încercarea de a o prinde într-una dintre cele trei cupe sau de a
o înfige în vârful ascuțit al bățului. Pare ușor! Dar e nevoie de multă iscusință pentru a face toate acestea.
Iar mișcările solicită destul de mult organismul jucătorului.
Deși mulți oameni cred că jocul kendama a fost inventat în Japonia, acest lucru nu este adevărat. Nu se
știe cu exactitate unde și când a apărut. Cea mai plauzibilă teorie susține că, de fapt, kendama și-ar avea originile
în jocul de bilboquet, practicat în Franța secolului al XVI-lea și că ar fi ajuns în Japonia cândva, între secolele
al XVII-lea și al XIX-lea, urmând celebrul Drum al Mătăsii, ruta comercială care leagă Europa de Asia.
Gândit, inițial, ca un joc pentru adulți, este integrat în instruirea copiilor la sfârșitul secolului
al XIX-lea. După cel de-al Doilea Război Mondial, devine din ce în ce mai popular în Japonia. Aici, în 1975,
autorul de cărți pentru copii Fujiwara Issei înființează Asociația Kendama din Japonia. În zilele noastre,
jocul este cunoscut și iubit peste tot în lume. Anual, se organizează competiții în care numeroși oameni își
demonstrează dexteritatea, cu ajutorul jucăriei kendama.
Campionatele copiilor și ale adolescenților sunt foarte populare în Țara Soarelui-Răsare. În fiecare an,
Ministerul Educației de aici acordă un premiu câștigătorului competiției naționale de kendama.
(Text adaptat după articolul despre kendama publicat de site-ul
web-japan.org, traducere din limba engleză de Alina Sârbu)
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul următor, pentru a putea răspunde
apoi unui scurt chestionar.
Descrierea în textul nonliterar
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Răspunde chestionarului, apoi, cu ajutorul colegilor, completează-l cu răspunsurile tuturor elevilor din
clasa ta.
Informațiile din
text sunt foarte
utile
Informațiile din
text sunt utile
Informațiile din
text sunt relativ
utile
Informațiile din
text sunt inutile
Aș recomanda
cuiva jocul kendama,
pentru
că...
Nu aș recomanda
cuiva jocul
kendama,
pentru că...
VOCABULAR
dexteritate – ușurința de a face
un lucru ca urmare a unei bune
deprinderi sau a unei înclinații,
iscusință, abilitate, pricepere,
dibăcie, îndemânare
nepereche – unic, fără egal
plauzibil – credibil
popular – cunoscut
Țara Soarelui-Răsare - Japonia
țepușă – par ascuțit, țeapă, vârf
ascuțit al unui par
118
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Alege răspunsul pe care îl consideri corect.
• Kendama este:
a) un joc de logică;
b) un joc de îndemânare;
c) un joc de mișcare.
• Se presupune că jocul kendama și-ar avea originile:
a) în jocul de golf;
b) în jocul numit bilboquet, practicat în Franța secolului al XVI-lea;
c) în jocul de crichet.
• Fragmentul marcat cu litere cursive la pagina 121 este:
a) o narațiune;
b) o descriere;
c) un text multimodal.
¾ Descrie jucăria kendama, folosindu-te de informațiile din text.
¾ Ce era Drumul Mătăsii? Explică, folosind cunoștințele dobândite
anul acesta la orele de istorie.
¾ Pornind de la fragmentul în care este descris modul de desfășurare
a jocului, precizează ce calități crezi că dezvoltă kendama. Alege între:
dibăcie, viteză de reacție, spirit de echipă, atenție, precizie în mișcări,
echilibru, imaginație, răbdare, corectitudinea exprimării orale.
¾ Argumentează selecția făcută la exercițiul anterior, folosindu-te de
informațiile din text și/sau de experiența personală.
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Copiază în caiet următoarele enunțuri și notează A (adevărat) în
dreptul acelora pe care le consideri adevărate, sau F (fals), în dreptul
acelora pe care le consideri eronate.
a) În text apar personificări. – …
b) Kendama este prezentată așa cum și-o imaginează autorul textului.
– …
c) Cuvintele din text au sensuri obișnuite, cunoscute de majoritatea
vorbitorilor. – …
d) Stilul este sobru și clar. – …
¾ Motivează răspunsurile date la exercițiul anterior.
¾ Completează tabelul de mai jos, folosind cuvintele din fragmentul
subliniat cu litere cursive în textul Kendama – jocul care a străbătut
secolele.
¾ Precizează ce părți de vorbire predomină în secvența avută în vedere la exercițiul anterior.
LECTURĂ
Substantive Adjective Verbe
Total... substantive Total... adjective Total... verbe
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
Descrierea în textul nonliterar
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Japonia este o țară situată
în continentul Asia, alcătuită
dintr-un lanț de insule a ate
între Oceanul Pacific și Marea
Japoniei. Denumirea oficială
este Nipponkoku, care înseamnă
„Țara de la originea
Soarelui” sau Țara SoareluiRăsare,
cum îi spunem noi.
Japonezii folosesc un sistem
de scriere care combină semnele
care descriu sunete și
grupuri de sunete cu simbolurile
care redau noțiuni sau idei
(ideogramele). Iată cum scriu
japonezii numele țării lor cu
ajutorul ideogramelor:.
Japonia este o țară situată
Kendama
119
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Descrierea în textul nonliterar
REŢINE!
Descrierea este un mod de expunere care poate să apară atât în
textele literare, cât și în textele nonliterare. Prin intermediul descrierii,
în textele nonliterare se prezintă caracteristicile unui obiect,
ale unui fenomen, ale unei persoane etc. așa cum există în realitate.
Stilul unei descrieri din textele nonliterare este sobru, clar, concis.
E;ER6EA=½
¾ Citește articolul următor, adaptat după o postare dintr-un magazin
virtual, apoi rezolvă cerințele.

a) Precizează două motive care justifică de ce textul este descriptiv
și nonliterar.
b) Transcrie din articol cuvintele sau grupurile de cuvinte prin
care autorul încearcă insistent să convingă un posibil cumpărător
să achiziționeze jucăria.
c) Formulează două contraargumente la afirmațiile din text.
d) Precizează o asemănare și o deosebire între acest articol și
fragmentul scris cu litere cursive în textul Kendama – jocul
care a străbătut secolele.
LECTURĂ
Descoperă kendama, jucăria care a cucerit toata România! Vrei să
înveți să mânuiești kendama și nu știi de unde să începi? Te poți opri
din căutat: Kendama Magic e alegerea potrivită pentru tine! Cumpăr-o
acum! Confortabilă, rezistentă și ușor de controlat, această kendama
este alegerea ideală pentru orice începător. Perfect echilibrată și concepută
special spre a fi durabilă, doar Kendama Magic este alegerea
cea mai bună pentru show-uri în parcuri, în curtea școlii, pe stradă,
practic, oriunde există un teren mai dur. Modelul este certificat și
acreditat în competiții de către Asociația Kendama din Japonia.
120
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10 COMUNICARE ORALĂ
'E6&23ER½
¾ Așază următoarele replici în ordine, astfel încât să obții un dialog coerent.
Doamna: Vrei să ajungi acolo pe drumul cel mai scurt, altfel nu mai găsești librăria deschisă. Am înțeles?
Andu: M-am rătăcit și aș vrea să știu cum pot să ajung repede la Librăria "Mihai Eminescu”. Ora închiderii
se apropie, mai am puțin timp la dispoziție…
Doamna: Desigur! Cu mare plăcere!
Andu: Da!
Doamna: Cel mai simplu este să iei metroul până la Universitate. Apoi, mergi pe jos, pe Bulevardul Elisabeta.
În cinci minute ajungi la destinație. Hai, ia-o din loc! Nu mai pierde vremea, dragul meu copilaș!
Andu: Mă scuzați, doamnă, mă puteți ajuta, vă rog?
¾ Scrie în caiet dialogul realizat de tine.
¾ Ascultă înregistrarea dialogului, din manualul digital, pentru a verifica dacă ai aranjat replicile în ordinea
potrivită.
¾ Subliniază în dialogul tău o replică din care rezultă că interlocutorul l-a urmărit cu atenție pe vorbitor.
REŢINE! În conversațiile tale, ascultă activ, adică: fii atent la vorbitor • concentrează-te asupra spuselor acestuia,
pentru a înțelege mesajul transmis • nu întrerupe interlocutorul până nu-și termină intervenția •
încurajează-l prin gesturi și mimică • reformulează cele spuse de interlocutor, pentru a verifica dacă ai
înțeles bine • cere lămuriri, dacă nu ai înțeles, pune întrebări de clarificare • recapitulează ideile exprimate
de interlocutor • exprimă-ți un punct de vedere asupra celor comunicate.
E;ER6EA=½
¾ Citește pe roluri, împreună cu un coleg sau cu o colegă, dialogul creat la rubrica Descoperă.
¾ Redă dialogul, alegând una dintre următoarele situații:
a) persoana căreia Andu i-a cerut lămuriri este un cetățean străin;
b) persoana căreia Andu i-a cerut lămuriri nu vrea să îl ajute pe copil;
c) persoana căreia Andu i-a cerut lămuriri vrea să îl ajute, dar nu cunoaște foarte bine zona în care se află
librăria.
¾ Colegii evaluează dialogurile create la exercițiul anterior, folosind următoarea fișă de evaluare a comunicării
orale, pe care trebuie să o completeze folosind între unu și cinci emoticoane.
Strategii de ascultare activă
Fișă de evaluarea a comunicării orale
Conținutul Componenta verbală
Componenta
nonverbală
Componenta
paraverbală
Respectarea regulilor
de acces la
cuvânt (vezi pagina
26 din manual)
Respectarea regulilor
ascultării
active
• respectarea temei
• alternarea echilibrată
a rolurilor, în
comunicare
• claritatea ideilor
• înlănțuirea logică
a acestora
• coerența
• corectitudinea
exprimării
• expresivitatea
verbală
• mimică
• gesturi
• postura corporală
• contact
vizual
• intensitate
vocală
• ritm al vorbirii
•intonație
121
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Organizarea informației dintr-un text citit • Schemele
REDACTARE
A0,17EÄ7E È,
În acest manual de limba română ai descoperit, până acum, mai multe
modalități de organizare a informației dintr-un text citit:
• „ciorchinele”;
• harta textului;
• tabelul;
• planul de idei;
• notițele.
REŢINE!
Informația dintr-un text citit se poate organiza sub forma unei scheme.
Aceasta este o schiță, un plan care cuprinde idei generale, detalii
esențiale și care oferă o imagine de ansamblu asupra unui subiect.
„Ciorchinele”, harta textului, tabelul, planul de idei sunt tipuri de
scheme. Ele te ajută să înveți mai ușor, indiferent de materia la care
le folosești.
E;ER6EA=½
¾ Realizează o schemă pentru a organiza informațiile din fragmentul
de mai jos. În schema realizată de tine vei înregistra: trei cuvinte-cheie
corespunzătoare temei și trei idei principale desprinse din text.
„Minunatele jucării din vremea noastră, cu componente electronice,
nu trebuie să ne facă să le uităm pe cele cu care se jucau bunicii
și străbunicii noștri.
Acum o sută de ani, copiii își meștereau jucăriile cu mâna lor. Sau
inventau jocuri fără jucării, care îi bucurau la fel de mult ca acelea
sofisticate de azi.
Dacă aș fi profesor, aș organiza un concurs: cine inventează cel mai
frumos joc fără jucării. Putem să ne jucăm cu orice, cu pietrele, cu
frunzele, cu norii de pe cer. Sau cu propria noastră minte, care este
cea mai frumoasă jucărie din lume.” (Alex. Ștefănescu, Jocuri și jucării
de altădată)
¾ Urmărește în manualul digital filmul Jocuri și jucării de altădată,
continuarea fragmentului prezentat în exercițiul anterior. Apoi
completează o schemă (un tabel, un „ciorchine” etc.) cu informațiile
pe care le-ai aflat, urmărind:
• Care sunt jocurile – individuale și de grup – din trecut?
• Ce jucării – din hârtie și din alte materiale – se confecționau altădată?
ISTORIA CUVINTELOR
Cuvântul schemă provine din
grecescul skhēma, care înseamnă
„formă, plan”. Orice reprezentare
gra că simpli cată
(a unui obiect, fenomen, proces,
text etc.) este o schemă.
Jucării din Antichitate
122
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Organizarea informației dintr-un text citit • Schemele
REDACTARE
¾ Recitește textul Kendama – jocul care a străbătut secolele, apoi
rezolvă următoarele cerințe.
a) Pe baza răspunsurilor tuturor copiilor din clasă la chestionarul
de la pagina 121, completează tabelul de mai jos, după ce l-ai copiat în
caiet.
b) Reprezintă – prin grafice – rezultatele obținute.
k7,A,"A)L½0A,0UL7E
Rezultatele dintr-un tabel pot fi reprezentate folosind mai
multe tipuri de grafice. Pentru a completa un grafic, trebuie să calculezi,
mai întâi, procentul sau fracția pe care un anumit număr o
reprezintă dintr-un întreg. Nu uita să explici în legenda graficului
ce reprezintă culoarea respectivă.
Câteva modele de grafice
b) Reprezintă – prin grafice – rezultatele obținute.
Rezultatele dintr-un tabel pot fi reprezentate folosind mai
Informațiile
din text sunt
foarte utile
Informațiile
din text sunt
utile
Informațiile
din text sunt
relativ utile
Informațiile
din text sunt
inutile
Recomandă
kendama
Nu recomandă
kendama
Număr
de băieți
Număr
de fete
PROIECT INDIVIDUAL
Redactează, individual, un
text de 10–15 enunțuri despre
kendama și despre popularitatea
jocului în rândul colegilor
din clasa ta. Inserează
în text desene, tabele, grafice,
fotografii, diferite tipuri de
scheme.
123
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Numeralul
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Andu gătește o salată pentru Buburuză. Citește cu atenție rețeta de
mai jos, pentru a putea rezolva cerințele:
Ingrediente: Trei frunze de stejar
Două flori de salcâm
Șase codițe de păpădie
Mod de preparare:
I. În primul rând, se amestecă cinci minute toate frunzele cu patru
lingurițe de miere de albine.
II. În al doilea rând, amestecul se lasă să se odihnească.
III. În al treilea rând, se adaugă un praf de sare.
IV. Se lasă la rece. Se consumă cu prima ocazie.
• Copiază rețeta în caiet.
• Transcrie din text cuvintele care arată:
a) un număr;
b) ordinea obiectelor prin numărare.
¾ Precizează ce părți de propoziție sunt cuvintele subliniate în enunțurile:
a) Două dintre cele patru frunze de stejar erau ruginii.
b) Prima se odihnea alături de a doua surată a ei, într-un covor de
frunze.
REŢINE!
Numeralul este o parte de vorbire flexibilă care exprimă un număr
sau ordinea obiectelor prin numărare.
Numeralul care arată un număr este numeralul cardinal.
Numeralul care arată ordinea obiectelor prin numărare este numeralul
ordinal.
În propoziție, numeralul cardinal și numeralul ordinal îndeplinesc
funcțiile de subiect, atribut sau altă parte de propoziție.
E;ER6EA=½
Rezolvă următoarele cerințe în caiet.
¾ Copiază în caiet următoarele enunțuri și notează A (adevărat) în
dreptul acelora pe care le consideri adevărate sau F (fals), în dreptul
acelora pe care le consideri eronate.
a) Numeralul este o parte de vorbire care nu își schimbă forma. –...
b) Numeralul ordinal arată un număr sau ordinea obiectelor prin
numărare. –...
c) Numeralul poate să fie predicat în propoziție. –...
d) În proverbul „Când doi se bat, al treilea câștigă” numeralele sunt
subiecte. –...
¾ Formează numerale ordinale de la numeralele cardinale cinci, șaptesprezece,
trei sute, după model.
Model: trei – al treilea, a treia
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Ce au în comun cei doi ochi
ai tăi; cele două mâini ale colegului
tău de bancă; cei doi
frați – Anda și Andu; cele două
pisici de la colțul străzii; cele
două jucării pe care le-ai primit
în dar de ziua ta? Ai ghicit!
Numărul lor!
Numărul este o noțiune abstractă,
adică se poate percepe
doar cu ajutorul minții. Când
vorbesc despre realitatea înconjurătoare,
oamenii răspund
la întrebările: Ce sau cum
este (o ință, un obiect, un fenomen)?;
Câți sau câte sunt
(ființele, lucrurile, fenomenele)?
Numărul e o abstracție prin
care este caracterizată cantitatea.
Matematicienii spun că
reprezintă proprietatea comună
tuturor mulțimilor din univers
care au același număr de
elemente. Numele numerelor
sunt numeralele, iar cifrele
sunt semnele grafice ale numerelor,
așa cum literele sunt
semnele grafice ale sunetelor.
Ce au în comun cei doi ochi
124
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
¾ Scrie cu cifre și litere:
a) vârsta ta;
b) data nașterii tale;
c) secolul în care trăiești;
d) ora la care rezolvi acest exercițiu;
e) în ce clasă ești;
f ) în a câta bancă stai în clasă.
¾ Citește cu atenție următoarea problemă versificată, pentru a putea
rezolva cerințele:
„Trei pisici și-au pus în gând
Să-i prindă pe șoricei
Atunci când îi văd furând
Grâu, porumb, mălai și mei.
Șapte șoricei, de-odată,
A adus prima pisică
Și cu patru mai puțini
Motănița cea mai mică.
Iar pisica cea mai mare
A prins douăzeci și trei
Și i-au pus pe toți în cușcă…
Să-mi spuneți: câți șoricei?”
(Marius Mărăcinescu, Trei pisici)
a) Subliniază numeralele cardinale și numeralele ordinale din
poezia de mai sus.
b) Precizează felul numeralelor.
c) Rezolvă problema, apoi scrie rezultatul ei cu cifre și litere.
¾ Compune textul unei probleme, pornind de la următorul calcul matematic:

1 254 – (33 x 4 : 2) =...
Scrie cu litere numeralele care vor constitui datele problemei. Folosește
în textul problemei create de tine și două numerale ordinale.
'E6&23ER½
¾ Subliniază numeralele cardinale din enunțurile următoare, după ce
le-ai copiat în caiet:
La Școala "O sută treizeci de prieteni zburătăciți,” suntem douăzeci
și patru de buburuze în clasă: șaptesprezece băieți și șapte fete. În fiecare
pauză, acestea citesc. Cinci băieți cântă, trei bat mingea, iar ceilalți
rezolvă probleme. Câți băieți rezolvă probleme?
¾ Precizează din ce cuvinte sunt alcătuite primele trei numerale.
REŢINE!
Numeralele cardinale sunt:
• simple: toate cele care redau numerele de la unu la zece, și sută,
mie, milion, miliard;
• compuse: redau numerele de la unsprezece la nouăzeci și nouă și
pe acelea mai mari de o sută unu.
Numeralele cardinale unu, doi și compusele lor au forme diferențiate
după gen.
Numeralul
Numeralul cardinal
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
125
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Numeralele cardinale de
la douăzeci în sus pot urmate
de substantive cu rol de atribut.
Acestea se leagă de numeral cu
ajutorul cuvântului de (douăzeci
de ani, patruzeci de zile).
• Pentru exprimarea datei, pentru
prima zi a lunii se folosește
numeralul ordinal întâi: întâi
iunie. Celelalte zile sunt desemnate
prin numerale cardinale:
unsprezece martie, cinci mai,
treizeci și unu (nu treizeci și
una!) august.
• Pentru a doua zi a lunii și pentru
compusele cu doi se folosește
forma de feminin: două, douăsprezece
sau douăzeci și două
mai.
• Pentru exprimarea orei, sunt
corecte următoarele forme: ora
douăzeci și unu, ora două/douăsprezece/douăzeci
și două.
• Numeralele cardinale de
E;ER6EA=½
Rezolvă următoarele exerciții în caiet.
¾ Completează următorul fragment din poezia Zece mâțe de Tudor
Arghezi, cu numeralele cardinale potrivite:
„Zece mâțe-au fost pofite
La un ceai, pe negândite.
Dar, de teamă să n-o plouă,
Poate și de altă frică,
Stă la ușa cea mai mică
Și-au plecat de-acasă...
... mâțe-ascultă-aici
Un concert pentru pisici.
Una sforăie pe nas
Și acuma doarme dusă.
Și din toată ceata spusă
Mâțe... au mai rămas.”
¾ Scrie cu litere următoarele numerale: 5, 13, 14, 16, 18, 60, 118, 2 047.
¾ Precizează funcția sintactică a numeralelor subliniate în exemplele
de mai jos:
Zece buburuze zboară. Cinci au aterizat pe un lăstar.
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești numeralele treisprezece și
cincizeci cu rol de subiect și cu rol de atribut.
¾ Subliniază varianta corectă. Verifică dacă ai răspuns corect folosind
un dicționar:
unu noiembrie/întâi noiembrie șaptesprezece/șaptisprezece,
optusprezece/optsprezece douăzeci și una de fete/douăzeci
și unu de fete
paisprezece / patrusprezece ora doisprezece/ora douăsprezece
¾ Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele un și o în fiecare dintre
enunțurile următoare:
a) Un copil scrie frumos în caiet.
b) Am scris un substantiv și două adjective.
c) O floare s-a ofilit, dar opt au rezistat temperaturii scăzute.
d) Am văzut-o la teatru.
e) Am cumpărat o vioară.
¾ Pentru a verifica nu doar cât de bine cunoști numeralele, ci și cât de
ascuțit îți este spiritul de observație, privește imaginea alăturată și
scrie în caiet câte corturi ai numărat. Dar bicicliști? Ce fel de numerale
ai folosit?
Numeralul cardinal
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Numeralele cardinale compuse se formează astfel:
• de la unsprezece la nouăsprezece: numeral + prepoziția spre + numeralul
zece (șaptesprezece);
• de la douăzeci la nouăzeci și nouă: numeral + -zeci + și + numeral
(douăzeci și patru);
• de la o sută în sus: numeral care exprimă sute sau mii + numeral
simplu sau compus (o sută treizeci).
126
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
REŢINE!
Numeralul ordinal are forme diferite, în funcție de gen, și se formează
astfel:
• la genurile masculin și neutru: articolul al + numeralul cardinal
+ articolul hotărât - le +a (al doilea);
• la genul feminin: articolul a + numeralul cardinal + articolul
hotărât - a (a doua).
E;ER6EA=½
Lucrează în caiet!
¾ Transcrie în caiete doar numeralele ordinale din casetă, completând
schema:
primul, al doilea, sfert, de trei ori,
întâia, doime, ultima, câte cinci, a opta,
nouăsprezece, al zecelea, însutit,
penultima, a șaptea
• Numerale de genul masculin:...
• Numerale de genul feminin:...
¾ Precizează funcțiile sintactice și genul numeralelor din enunțurile:
a) La prima oră am fost ascultată a treia.
b) În sala de sport a intrat al treilea campion la șah.
c) Al doilea dintre băieții așezați la rând a luat premiul intâi.
d) A cincea fetiță a câștigat.
e) A douăsprezecea zi a plecat.
¾ Alcătuiește câte două enunțuri în care să folosești numeralele ordinale
al o sutălea și a cincizecea cu rol de subiect și cu rol de atribut.
¾ Subliniază forma corectă:
al (o) miilea/al (o) mielea al (o) sutelea/al o sutălea
al trei mielea / al trei miilea al două milioanelea / al două milionulea
al cinci sutălea/al cinci sutelea al optulea/al optălea
a douăsprezecea zi/a doisprezecea zi clasa întâi/clasa întâia
Numeralul ordinal ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ Transcrie în caiet toate numeralele din următorul text:
"Iar marți dez-dimineață puse tarnițele și desagii pe cai, legându-i
frumușel cu căpăstrul: pe cel de-al doilea de coada celui întâiu, pe cel
de-al treilea de coada celui de-al doilea, pe cel de-al patrulea de coada
celui de-al treilea.” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
¾ Scrie forma de feminin a numeralelor identificate la exercițiul anterior.

127
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Paradisul lui Mimi și Tibi de Ioan Antoci
&,7EÄ7E
Citește mai întâi cuprinsul cărții Paradisul lui Mimi și
Tibi de Ioan Antoci.
Paradisul lui Mimi și Tibi
de Ioan Antoci
Cuprins Paradisul jocurilor.................................. 5
Mansarda monștrilor.............................. 12
Ploaia cu jucării.................................. 21
Mallul lui Norman............................... 27
Supa de dinozaur................................. 35
Ziua lui Tibi.................................... 42
Supereroii....................................... 47
Atacul mon[trilor din Turnul Albastru................. 54
Acum, fă cunoștință cu personajele principale ale acestei cărți:
Apoi, citește câteva fragmente din carte, întrerupând lectura pentru
a răspunde la întrebările scrise cu litere cursive.
„Mimi și Tibi locuiau în rai.”
[Cum îți imaginezi paradisul în care trăiesc acești copii? Descrie-l în
trei–cinci enunțuri și citește mai departe.]
„Nu era un rai obișnuit, cu îngeri și viață fără de sfârșit, ci un paradis
al jocurilor. Iar cei doi, soră și frate, nu muriseră, slavă Domnului,
încă. Însă pe ei îi interesau doar viețile din lumile virtuale și tărâmurile
fantastice unde se jucau toată ziua. Raiul lui Mimi și Tibi se găsea la
66 de metri deasupra pământului, la ultimul apartament al celui mai
înalt bloc din oraș.
Ioan Antoci este scriitor și scenarist.
A câștigat în 2009 premiul
pentru cel mai bun scenariu
din Europa Centrală și de Est
(Kieslowski ScripTeast), la celebrul
festival de lm de la Cannes.
Paradisul lui Mimi și Tibi este prima
lui carte pentru copii.
CITITUL ESTE BUCURIE
scenarist. A câștigat în 2009 premiul
pentru cel mai bun scenariu
din Europa Centrală și de Est
(Kieslowski ScripTeast), la celebrul
festival de lm de la Cannes.
Paradisul lui Mimi și Tibi este prima
lui carte pentru copii.
128
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
Acolo trăiau Tibi, un puști de 6 ani cu trupul subțirel și părul roșcat,
sora lui Mimi, de 9 ani, la fel de subțirică, dar cu un păr blond și creț, și
părinții lor, un creator de jocuri pe calculator și o actriță la un teatru de
păpuși. Mimi terminase clasa a doua și se credea o prințesă războinică
înzestrată cu puteri psihice. Tibi, fratele mai mic din grupa mare, cum
se prezenta el de obicei, era un vânător de monștri cu pistol laser. […]
În acea dimineață de iunie, Mimi s-a trezit prima, pe la zece și jumătate.”
[Răspunde la următoarele întrebări și citește mai departe: De ce
acești copii aveau impresia că sunt o prințesă războinică și un vânător
de monștri? Ce crezi că face Mimi, după ce se trezește?]
„Sări din pat direct în scaunul din fața calculatorului care hiberna
pe birou. Din două clickuri, îl readuse la viață, răspunse prietenelor de
pe chat și intră în jocul ce o aștepta de astă-noapte. Mai avea o singură
viață.”
[Cu ce crezi că se îndeletnicește Tibi, în tot acest timp?]
„În sufragerie, Tibi, cu ochii pe jumătate închişi şi cu controlerul
de la consolă în mâini, se ridică de pe canapeaua unde dormise, îşi
verifică vieţile din jocul care-l ţinuse treaz până pe la patru dimineaţa,
jucă o misiune scurtă, apoi se duse la baie.”
[În paradisul jocurilor virtuale, Mimi și Tibi își petrec vacanța de
vară. La un moment dat, devin eroii unor aventuri neprevăzute, care îi
fac să descopere că raiul este, de fapt, alături de părinți, în lumea reală.
Citește Paradisul lui Mimi și Tibi, o carte palpitantă despre copii ca
tine!]
E;ER6EA=½
¾ Explică semnificația titlului Paradisul lui Mimi și Tibi, valorificând
sugestiile oferite de fragmentele citite în această pagină.
¾ Alege un titlu de capitol, din cuprinsul cărții. Scrie, timp de cinci
minute, despre ce crezi că este vorba în acel capitol. Discută cu alți
trei colegi sau colege despre textele scrise.
¾ Consideri că Mimi și Tibi sunt dependenți de jocurile pe calculator?
Exprimă-ți părerea despre acest lucru, formulând două argumente
în favoarea opiniei tale.
¾ Cum arată "paradisul” tău – adică locul în care te simți fericit?
Descrie-l în trei–cinci enunțuri.
CITITUL ESTE BUCURIE
11
Paradisul lui Mimi și Tibi de Ioan Antoci
PROIECT INDIVIDUAL
Pornind de la textele despre
kendama din această unitate
de învățare, de la filmul despre
Jocurile și jucăriile din trecut
(din manualul digital) și de
la fragmentele din Paradisul
lui Mimi și Tibi, realizează un
proiect cu tema Jocuri de ieri și
de azi. Prezintă proiectul sub
forma unui poster sau a unui
colaj de fotografii și de texte.
129
Jocuri şi jucării
UNITATEA 10
EVALUARE
PARTEA I
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde cerințelor:
„Atunci, cu ochii țintă la pom, luă arcul și gata; fâșâitul se auzi și mai tare și un oarecine se apropie
de pom și se apucă de ramurile lui; atunci, el dete o săgeată, dete două și când dete cu a treia, un geamăt
ieși de lângă pom și apoi o tăcere de moarte se făcu; iară el, cum se lumină puțin, culese câteva mere din
pom, le puse pe o tipsie de aur și le duse la tatăl său. Niciodată n-a simțit împăratul mai mare bucurie
decât când a văzut la masa sa merele de aur din care nu gustase niciodată.
– Acum, zise Prâslea, să căutăm și pe hoț.
Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoți. Fiul său însă nu
se lăsă cu una cu două, ci, arătând împăratului dâra de sânge ce lăsase pe pământ rana ce făcuse hoțului,
îi spuse că se duce să-l caute și să-l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi
vorbi cu frații lui ca să meargă împreună pe urma hoțului și să-l prinză.”
(Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur)
A. Înțelegerea textului
1) Alege răspunsul corect. (1,50 puncte)
• Întâmplările se petrec:
a) într-un oraș, în zilele noastre;
b) într-o țară imaginară, într-un trecut de poveste.

• În text se precizează că Prâslea i-a adus tatălui
merele de îndată ce „se lumină puțin”, așadar
hoțul a venit la furat:
a) noaptea;
b) la amiază.
• Hoțul de mere:
a) a fost ucis de Prâslea;
b) a fost rănit de mezin.
2) În trei–cinci enunțuri explică motivul pentru
care tatăl lui Prâslea, împăratul, era foarte bucuros.
(0,50 puncte)
3) Precizează două trăsături ale lui Prâslea,
ilustrându-le cu exemple adecvate, selectate din
fragmentul citat. (1 punct)
B. Limba română
1) Alcătuiește două enunțuri cu structuri care
să conțină câte un substantiv din text însoțit de
articol demonstrativ și de câte un adjectiv potrivit,
ales de tine. (1 punct)
2) Transcrie numeralele din fragmentul subliniat
și precizează felul lor. (1,50 puncte)
3) Formează un numeral ordinal de la numeralul
cardinal patru și alcătuiește un enunț cu acesta.
(1 punct)
4) Construiește o propoziție în care cuvântul o
să fie numeral cardinal. (0,50 puncte)
PARTEA A II-A
Descrie, într-un text de 100 de cuvinte, per sona
jul numit în fragment „un oarecine”, așa cum
ți-l imaginezi. (1,20 puncte)
În compunerea ta trebuie:
– să precizezi trei trăsături ale acestui personaj;
(0,30 puncte)
– să realizezi portretul personajului, folosind
două figuri de stil diferite învățate; (0,30 puncte)
– să respecți structura specifică tipului de compunere
cerut; (0,30 puncte)
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte
precizat. (0,30 puncte)
Vei primi 0,80 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea
compoziției – 0,20 puncte; coerența textului – 0,20 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului
– 0,20 puncte; ortografia și punctuația – 0,20 puncte;
așezarea corectă în pagină și lizibilitatea – 0,20 puncte).
Total: 10 puncte
(1punct din oficiu)
Locul meu natal
130
UNITATEA 11
'E6&23ER½
¾ Joacă împreună cu toți colegii Am de gând să...
Gândește-te la un loc din România, pe care ți-ar plăcea să îl vizitezi.
Colegii tăi vor încerca să ghicească unde se află acesta, formulând,
pe rând, întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu. În total
pot fi puse cinci întrebări. Dacă un jucător crede că a ghicit, poate
da răspunsul. Dar, dacă greșește, va fi eliminat. Câștigă jucătorul
care răspunde corespunzător. Dacă niciun jucător nu ghicește răspunsul
corect, câștigător este copilul care s-a gândit la destinație.
¾ Reia jocul, schimbându-i tema și păstrând regulile. Posibile teme:
Unde locuiesc? De unde provin (eu, părinții mei, prietenul meu cel
mai bun)? etc.
¾ Imaginează-ți că ești ambasadorul României într-o țară din Europa.
Prezintă în minimum 10−15 enunțuri trei lucruri pe care le consideri
specifice țării tale, astfel încât să faci cunoscută România peste
hotare.
PROIECT
Acesta este un proiect la care
trebuie să lucrezi împreună cu
toți colegii de clasă. Amintiți-vă
ce ați învățat la orele de
geografie și istorie din clasa
a IV-a despre țara noastră și
alcătuiți o hartă în care să reprezentați
regiunile acesteia.
Căutați imagini reprezentative
pentru fiecare dintre aceste
regiuni (forme de relief,
localități, costume populare,
tradiții specifice etc.). Scrieți
scurte texte explicative pentru
imaginile alese.
131
Locul meu natal
UNITATEA 11
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul de mai jos, pentru a putea rezolva cerințele
prezentate la final.
Citește cu atenție textul de mai jos, pentru a putea rezolva ce
Un pământ mereu tânăr
Ţara noastră, comparativ cu alte ţări, are întindere mijlocie. Cele
mai vizibile elemente pe o hartă a României sunt Munţii Carpaţi,
Dunărea şi Marea Neagră.
La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea formează o deltă.
Delta Dunării există de 2 000–3 000 de ani. Este considerată cel mai
nou teritoriu al țării noastre, Delta Dunării aflându-se și în prezent în
evoluție.
Formarea acesteia a fost favorizată de existența unei mari cantități de
aluviuni transportate de fluviu și depuse în interiorul Deltei sau în mare.
Totodată, panta redusă a fluviului și a platformei continentale a înlesnit
sedimentarea aluviunilor.
Lipsa mareelor (a fluxului și a refluxului) care, dacă ar fi existat, ar
fi creat aici un estuar, precum și prezența curenților circulari ai Mării
Negre care au creat grindurile maritime și au închis laguna Razim-Sinoe,
dar și oscilațiile nivelului Mării Negre în timpul cuaternarului sunt
alți factori care au contribuit la crearea Deltei.
Așadar, Delta Dunării s-a format prin acțiunea fluviului (care a
adus aluviuni) și a mării. Se presupune că brațul sudic (Sf. Gheorghe)
este cel mai vechi.
Acesta se continuă printr-o vale submarină spre larg, care reprezintă
vechiul curs al Dunării într-un moment în care Marea Neagră avea
un nivel mai coborât și o suprafață mai restrânsă. În ultimele trei milenii,
s-au format, succesiv, brațul Sulina și, mai recent, brațul Chilia.
În prezent, Delta înaintează în dreptul brațului Chilia, unde se
formează, progresiv, o nouă delta: Delta secundară a Chiliei.
(După O. Mândruț, Geografie. - Clasa a V-a)
LECTURĂ
Textul explicativ
VOCABULAR
aluviune – bolovanii, mâlul, nisipul
și pietrișul care se depun
pe fundul albiei unei ape curgătoare,
pe lunca sau la vărsarea
acesteia
cuaternar – denumirea unei perioade
corespunzătoare ultimelor
două milioane de ani
estuar – gură largă, în formă de
pâlnie, care se formează în zona
de vărsare a unor fluvii mari,
dacă țărmurile marine sunt
afectate de maree puternice
grind – mică ridicătură de teren
de formă alungită, rezultată din
depunerile aluvionare ale unei
ape curgătoare sau ale mării
lagună – porțiune din bazinul
unei mări sau al unui ocean separată
aproape complet de rest
printr-o fâșie îngustă de pământ
sedimentare – (aici) fenomen
de depunere lentă, în straturi, a
unor aluviuni
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ Completează în caiet schema de mai jos, cu informații din text:
• Delta Dunării are … de ani și este considerată …
• Fluviul se varsă în … prin trei brațe: …,... și....
• Delta Dunării s-a format prin acțiunea … și a … Factorii care au
dus la formarea sa sunt în număr de cinci: …
¾ Recitește fragmentul subliniat cu litere cursive, apoi răspunde la
următoarele întrebări: Ce se explică în fragment? • Cu ce scop se explică?
• De la ce ipoteză pornesc explicațiile? • Care este concluzia
acestora?
PROIECT
Creează un a ș prin care să
promovezi Delta Dunării.
Folosește-te de informațiile
despre această zonă geogracă unică, dobândite la geografie,
în clasele primare, apoi
la biologie și la literatură – în
acest an. Amintește-ți ceea
ce ai învățat despre inserarea
imaginilor, a graficelor și a diagramelor
în text.
Locul meu natal
132
UNITATEA 11
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ Transcrie din text cinci termeni specifici geografiei și alcătuiește
propoziții cu aceștia.
¾ Folosește în enunțuri perechea de substantive lagună și lacună.
REŢINE!
Textul explicativ are scopul de a-l face pe cititor să înțeleagă un
anumit aspect din realitate.
Textul explicativ ar trebui să răspundă la anumite întrebări: Ce se
explică în text? • Cum se explică? • De ce se explică? • Cine explică?
Într-un text explicativ: stilul este neutru; apar cuvinte specifice unui
anumit domeniu; sunt prezente cuvinte precum: fiindcă, deoarece,
pentru că, astfel, deci, așadar, prin urmare, iată de ce etc.
E;ER6EA=½
¾ Precizează două argumente prin care să arăți că textul Un pământ
mereu tânăr are caracteristicile unui text explicativ.
¾ Caută un alt text explicativ în manualele tale. Prezintă-l colegilor pe
baza unei scheme în care să arăți: Ce se explică în text? Cine explică
în text? Cum se explică? De ce se explică?
A
„În Delta Dunării există mai multe specii de
păsări decât oriunde altundeva în țara noastră,
deoarece Delta reprezintă un ecosistem unic, în
care trăiesc specii adaptate atât mediului terestru,
cât și celui acvatic (fluvial și marin).
Din acest motiv Delta Dunării a fost declarată
rezervație a biosferei și beneficiază de o ocrotire
corespunzătoare, fiind inclusă (așa cum ai aflat
în clasa a IV-a la orele de istorie) în patrimoniul
UNESCO.
Flora Deltei este reprezentată în mare parte de
o vegetație proprie zonelor umede (stuful, papura,
rogozul, salcia pitică).
Păduri de salcie, frasin, arin, plop cresc pe
grinduri.
B
„În plaurul plutitor, adică în pământul nou
alcătuit din aluviuni, stuhuri, plante şi tot ce adună
și preface moartea, − o viață nouă și înfrigurată
fremăta.
Plante necunoscute scânteiau în soare.
Lejnicioare albastre se cățărau spre pămătufurile
stuhului. Liane felurite se amestecau alcătuind
draperii. Într-o luncă de tamarix, înflorită ca cerul,
cântau, într-un amurg, privighetorile.
În adâncul umbrei, în dosul acestui strălucit
decor, miile de paseri și de animale trăiau o viață
neînfrânată.
Şi subt ele, în apa fierbinte, mâlul cald, altă viaţă
a gângăniilor fără număr, fără sfârşit, multiplă şi
fabuloasă, izvorâtă din veşnicie.
LECTURĂ
Textul explicativ
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textele de mai jos, pentru a putea rezolva cerințele prezentate la final.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
În categoria textelor explicative
intră și manualele școlare.
Anumite texte științifice care
au rolul de a evidenția relația
cauză-efect se încadrează și
ele în aceeași categorie.
În categoria textelor explicati
133
Locul meu natal
UNITATEA 11
Textul explicativ
Ochiurile de apă sunt ocupate de o vegetație
plutitoare. Aici, nuferii se întind în voie.
În pădurile Deltei cresc arbori precum: stejarul
pufos și stejarul brumăriu; frasinul, plopul, ulmul,
precum și arbuști și – printre numeroasele plante
agățătoare – o liana specifică zonei mediteraneene.
Din împletirea rizomilor de stuf s-au format plaurii
– insule plutitoare pe care cuibăresc păsările.”
(Claudia Zbârcea, Notițe de biologie)
Pajura țipa sus în cer, unde curgea râul cel mare
al vânturilor. Mai aproape de noi pluteau şi vâsleau
lebedele şi cormoranii. Lopătari albi se înşirau pe
deasupra trestiilor. Din scorburi bătrâne de sălcii
tresăreau egrete graţioase – ca nişte bucăţi de
zăpadă înaripată. Şi raţele, şi gâştele, şi bâtlanii,
şi cocorii, şi becaţele, şi pescăruşii de felurite
neamuri...”
(Mihail Sadoveanu, Mirajul)
LECTURĂ
'E6&23ER½
¾ Completează tabelul de mai jos cu termeni din ambele texte, care
se referă la:
Flora Deltei Dunării Fauna Deltei Dunării
¾ Folosind informațiile din textul A, explică de ce în Delta Dunării
există mai multe specii de păsări decât oriunde altundeva în țara
noastră.
¾ Ce înseamnă următoarele noțiuni specifice unor domenii științifice
(biologie, ecologie): ecosistem, biosferă, rizom? Folosește un dicționar
explicativ sau intră pe site-ul www.dexonline.ro.
¾ Transcrie din textul B două comparații și apoi desenează ceea ce îți
sugerează acestea.
¾ Recitește textele A și B, apoi completează diagrama Venn, urmărind:
a) Ce se prezintă în texte?
b) Cum sunt prezentate aceste aspecte din realitate?
c) Viziunea (obiectivă/subiectivă) asupra realității; limbajul (sensurile
cuvintelor, figurile de stil, părțile de vorbire folosite frecvent).
d) Ce scop au cele două texte: informativ, estetic, explicativ?
E;ER6EA=½
¾ Precizează două argumente prin care să justifici faptul că textul A este descriptiv nonliterar.
¾ Pornind de la cele două texte, redactează un mesaj pe care să i-l expediezi prin e-mail unui prieten, pentru
a-l convinge să viziteze Delta Dunării.
REŢINE!
În viața de zi cu zi, găsești descrieri nonliterare în manualul de geografie, într-un ghid turistic, în textele
științifice, într-o rețetă de bucătărie, în reclame, într-un anunț, într-un buletin meteorologic, într-un articol
de ziar sau de revistă etc.
Într-o descriere nonliterară: • perspectiva celui care descrie este una obiectivă, conformă realității • figurile
de stil lipsesc, de regulă • cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu, cunoscut de majoritatea vorbitorilor;
dacă descrierea este una științifică, în text sunt prezente neologisme (cuvinte noi) sau termeni
de specialitate • ca în orice descriere, predomină substantivele și adjectivele. O descriere nonliterară are,
în general, un scop informativ (când oferă informații clare, precise) sau persuasiv (când urmărește să convingă
pe cineva).
Textul A
Textul B
Locul meu natal
134
UNITATEA 11
'E6&23ER½
¾ Anda se află în excursie prin Delta Dunării. Ea și colegii săi de clasă
vor să ajungă la Sulina, locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră.
Tocmai au urcat în vaporaș, alături de alți excursioniști. Ascultă
dialogurile din manualul digital (sau roagă-l pe profesorul de limba
și literatura română să ți le citească după transcrierea lor de mai jos).
Anda: Bună ziua! Stați pe locul 86? V-ați așezat pe locul meu.
Un călător: Nici vorbă, domnișoară, sunteți cam obraznică...
Anda: Cred că vă pripiți, spunând asta. Ați putea, vă rog, să vă verificați
biletul?
Un călător: Ciudat! Avem același loc înscris pe bilet... Toate locurile
de pe vaporaș sunt ocupate, iar turiștii nu au voie să călătorească în
picioare. Ce facem?
Anda: Să-i spunem căpitanului!
(După câteva minute, în cabina căpitanului.)
Căpitanul: Ne cerem scuze, domnișoară, pentru inconvenient. Și vă
mulțumim pentru eleganța cu care ne-ați semnalat această problemă.
Anda: Mulțumesc!
Căpitanul: Vă invit să călătoriți până la Sulina alături de noi, în cabină.
Anda: Mi-ar plăcea foarte mult! Sunt tare încântată de propunerea
dumneavoastră!
• Completează spațiile libere din următoarele enunțuri cu unul dintre
termenii: afirmație, întrebare, solicitare.
a) Fragmentul subliniat cu litere cursive este o....
b) În fragmentul subliniat cu litere îngroșate există o... și o....
E;ER6EA=½
¾ Pornind de la dialogul de mai sus, discută cu un coleg sau o colegă,
răspunzând la următoarele întrebări: Unde călătorește Anda? Ce i
s-a întâmplat de îndată ce a urcat pe vaporaș? Ce i-a propus căpitanul,
după ce fetița i-a semnalat problema?
¾ Transcrie din dialogul ascultat replici sau perechi de replici care sunt:
• întrebare și răspuns;
• reproș – acceptarea/refuzul reproșului;
• invitație – acceptarea/refuzarea invitației;
• a face un compliment – a răspunde unui compliment;
• o solicitare;
• o afirmație.
COMUNICARE ORALĂ
Acte de limbaj
REŢINE!
În comunicare, au loc diferite acte de limbaj: a afirma, a întreba, a
solicita, a recomanda, a declara etc.
Replicile pot să fie organizate astfel: întrebare–răspuns, invitație –
acceptarea/refuzarea invitației, reproș – acceptarea/refuzarea reproșului,
a face un compliment – a răspunde unui compliment etc.
135
Locul meu natal
REDACTARE UNITATEA 11
Descrierea unui loc
'E6&23ER½
¾ Citește următoarele texte despre casa natală a scriitorului Ion
Creangă, apoi rezolvă cerințele.
a)
A
"Nu știu alții cum sunt, dar eu,
când mă gândesc la locul nașterii
mele, la casa părintească din Humulești,
la stâlpul hornului unde
lega mama o șfară cu motocei la
capăt, de crăpau mâțele jucându-se
cu ei, la prichiciul vetrei cel
humuit, de care mă țineam când
începusem a merge copăcel, la
cuptorul pe care mă ascundeam,
când ne jucam noi, băieții, de-a
mijoarca, și la alte jocuri și jucării
pline de hazul și farmecul copilăresc,
parcă-mi saltă și acum inima
de bucurie!”
(Ion Creangă,
Amintiri din copilărie)
B
„Muzeul Memorial «Ion Creangă»
funcționează în vechea casă a
familiei scriitorului de la Humulești,
județul Neamț.
Căsuța din bârne de lemn cuprinde
trei încăperi: tinda, camera
de locuit și cămara, toate lipite cu
lut pe jos, cu geamuri și uși mici.
Camera principală este organizată
după specificul interiorului casei
țărănești din acea vreme.
Peste tot răzbate simplitatea,
iar mirosul de sânziene atârnate
la grindă sporește parcă emoția
întâlnirii cu tradiția românească,
de mult uitată…”
(www.mmich.muzeu-neamt.ro)
Transcrie din fiecare text câte două cuvinte sau două structuri
care constituie repere spațiale.
b) Redă printr-un cuvânt starea sufletească a maturului care-și
amintește de Humulești, așa cum o deduci din textul A.
c) Descrie casa lui Ion Creangă, așa cum este aceasta prezentată în
textul B.
d) Precizează o asemănare și două deosebiri între cele două fragmente.

e) Desenează casa natală a scriitorului Ion Creangă așa cum este
descrisă în cele două fragmente.
REŢINE!
Locul natal poate să fie prezentat prin intermediul descrierii literare sau nonliterare.
Elemente definitorii pentru o descriere sunt: tipul descrierii (literară, nonliterară) • obiectul descrierii
• coordonatele spațio-temporale • scopul descrierii (estetic, informativ, persuasiv) • perspectiva descrierii
(subiectivă sau obiectivă) • structurile descriptive (alcătuite din substantiv + adjectiv).
E;ER6EA=½
¾ Într-un text descriptiv de 10−15 rânduri, descrie locul tău natal. Inserează în textul tău desene, hărți,
fotografii. Înainte de a redacta compunerea, amintește-ți care sunt părțile unei compuneri și care sunt
regulile de așezare a textului în pagină despre care ai învățat în unitățile anterioare. Fă schimb de compuneri
cu colegul sau colega de bancă și corectați-vă textele. Discutați despre sugestiile fiecăruia. Rescrie
compunerea în conformitate cu sugestiile făcute de partener.
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Adaugă în portofoliul tău
individual:
• O șă despre viața și opera
autorului Amintirilor din copilărie.
Completeaz-o cu informații
existente în manual la
pagina 61 sau cu alte detalii
descoperite de tine.
• Povestește, în 10−15 enunțuri,
o întâmplare din viața lui
Nică, petrecută la Humulești,
după ce ai citit, în prealabil,
volumul Amintiri din copilărie
de Ion Creangă.
DISCUTĂ
• Încearcă să a i, din surse scrise
sau orale, o legendă despre
locul tău natal și prezint-o
colegilor.
• Consultă un ghid turistic și
selectează de acolo prezentarea
locului tău natal.
Locul meu natal
136
UNITATEA 11
Alfabetul limbii române • Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic
'E6&23ER½
¾ În două minute, alcătuiește cât mai multe cuvinte folosind următoarele
litere: a, m, e, i, p, s, t, o, c, z, j.
¾ Așază în ordine alfabetică următoarele cuvinte și enunță regula pe
care ai aplicat-o în ordonarea lor: girafă, veveriță, jucărie, noroc,
platou, țăran, urs, xilofon, trotuar, ziar, scară, apă, coasă, balon,
lampion, dulap, ființă, orez, elefant, metrou, șarpe.
¾ Urmărește filmul Alfabetul limbii române din manualul digital pentru
a-ți aminti câteva informații esențiale despre acesta.
REŢINE!
Alfabetul unei limbi este alcătuit din totalitatea literelor, așezate
într-o anumită ordine. Litera este semnul grafic al sunetului. În
limba română există 31 de litere.
În dicționare, cuvintele sunt ordonate alfabetic.
Litera inițială a cuvintelor ajută la ordonarea alfabetică a acestora.
Când mai multe cuvinte încep cu aceeași literă, ordonarea alfabetică
se face luând în considerare prima literă diferită din cuvânt.
E;ER6EA=½
¾ Tipărește fișele cu alfabetele limbilor din manualul digital. Stabilește
o asemănare și două deosebiri între fiecare dintre acestea și
alfabetul limbii române.
¾ Aranjează alfabetic cuvintele și încercuiește litera după care te-ai
orientat în ordonarea lor:
a) bunicel, bunătate, bunic, îmbunare, (a) îmbunătăți, (a) îmbuna,
înbunătățire;
b) florar, floricea, florărie, floricică, florăreasă, floarea-soarelui, florilegiu.

¾ Anda a primit de la Andu următorul SMS. Transcrie textul în caiet,
folosind semne diacritice.
Buburuza a aranjat cele trei paturi de pe cele trei paturi ale
noastre. Acum rade și musca dintr-un mar pe care i l-am dat. Are o
fata tare multumita.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
JOC
Joacă ȚOMANAP (Țări, Orașe,
Munți, Ape, Nume, Animale,
Plante), alături de colegii sau
de colegele tale.
Regulile jocului:
• Notează pe o șă un tabel
care să aibă câte o coloană
pentru fiecare dintre următoarele:
Țări, Orașe, Munți, Ape,
Nume, Animale, Plante, Total.
• Deleagă persoana care începe
jocul. Aceasta va spune
alfabetul în gând, până când
jucătorul care urmează spune
„Stop!” Litera la care s-a oprit
va litera rundei.
• Jucătorii scriu cât mai repede
și mai corect substantive pentru
fiecare secţiune.
• Jucătorul care termină primul
oprește jocul.
• Se stabilesc punctajele: răspuns
corect unic sau răspuns
la o secţiune la care nimeni nu
a mai răspuns = 25 de puncte;
răspuns corect diferit de al
celorlalţi jucători = 10 puncte;
răspuns corect asemănător cu
al altui jucător = 5 puncte; absența
răspunsului sau răspuns
greșit = 0 puncte.
• La fiecare sfârșit de rundă se
însumează punctele și se trec
la total.
Aa
Bb
Cc
Dd
Ee
Ff
Gg
Hh
I
i
137
Locul meu natal
UNITATEA 11
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție următoarele fragmente extrase din diferite
dicționare.
a)
LOCUÍNȚĂ, locuințe, s.f. Loc,
casă, construcție în care locuiește
sau poate locui cineva; domiciliu.
[Var.: (înv.) lăcuínță s.f.] – Locui +
suf. -ință.
LOCUÍNȚĂ s. 1. adăpost, așezare,
casă, cămin, domiciliu, sălaș,
(reg.) sălașnă, (Transilv., Ban.
și Bucov.) cortel; (înv.) locaș, mutare,
mutat, odaie, sat, sălășluință,
sălășluire, ședere, șezământ,
șezut; (fig.) bârlog, cuib, culcuș
(Unde își are el ~?) 2. locuință lacustră
= locuință palustră; locuință
palustră v. locuință lacustră.
LOCUÍNȚĂ s.f., habitation, demeure
(m.), domicile (m.).
Precizează o asemănare și o deosebire între acestea.
b) Numește tipul de dicționar din care crezi că au fost extrase articolele.
Alege între: dicționar de sinonime (cuvinte cu înțeles asemănător),
dicționar de antonime (cuvinte cu sens opus); dicționar
explicativ; dicționar bilingv.
REŢINE!
Dicționarele sunt cărți care înregistrează cuvintele unei limbi în
ordine strict alfabetică, explicate în aceeași limbă sau traduse într-o
limbă străină. Articolul unui dicționar cuprinde cuvântul-titlu
(forma de bază a cuvântului) și informații despre cuvântul-titlu:
partea de vorbire; explicarea sensului de bază, obișnuit; explicații
de sens sau ale unor sensuri neobișnuite; prezentarea unor cuvinte
cu înțeles asemănător sau exemple de folosire a cuvântului-titlu în
diferite contexte; indicații referitoare la pronunțare, despărțire în silabe,
accentuare etc., precum și modul intern de formare, respectiv
originea externă a cuvântului-titlu (limba din care provine acesta).
E;ER6EA=½
¾ Identifică în exemplul de mai jos elementele unui articol de dicționar:
„ALFABÉT, alfabete, s. n. Totalitatea literelor, așezate într-o ordine
convențională, reprezentând sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabet
fonetic = alfabet care asociază fiecărei litere un cuvânt de circulație a cărui
inițială o constituie litera respectivă, în scopul evitării erorilor la transmisiile
telefonice și radiotelefonice. Alfabetul Morse = alfabet folosit în
telegrafie, în care literele sunt reprezentate prin linii și puncte. – Din fr.
alphabet, lat. alphabetum.” (Dicționarul explicativ al limbii române (DEX))
¾ Participă la Campionatul de căutat în dicționar: participanții
scriu câte un cuvânt pe un bilet. Copiii extrag un bilet și caută în
dicționar cuvântul respectiv, iar acțiunea este cronometrată. După
derularea mai multor etape ale competiției, se stabilește campionul-descoperitor
de cuvinte.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Dicţionarul • Articolul de dicționar
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Cele mai importante dicţionare
pentru publicul larg,
mai ales pentru elevi, sunt:
Dicţionarul explicativ al limbii
române (DEX), Dicţionarul ortografic,
ortoepic și morfologic
al limbii române, Ediția a II-a revăzută
și adăugită (DOOM 2) și
dicţionarele bilingve (pentru
studierea limbilor străine).
Cele mai importante dicţi-
Locul meu natal
138
UNITATEA 11
3
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertatea şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!
Deșteaptă-te, române! Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Tipuri de sunete: vocală • consoană • semivocală
'E6&23ER½
¾ Citește versurile de mai jos:
"Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.”
(Alexei Mateevici, Limba noastră)
¾ Transcrie din text:
a) Un cuvânt format dintr-o vocală:...
b) Un cuvânt care conține o vocală și trei consoane:...
c) Un cuvânt care conține trei vocale:...
¾ Desparte în silabe cuvintele: comoară, piatră, moarte.
REŢINE!
Când comunicăm cu glas tare informații, folosim sunete care se
combină formând silabe, cuvinte, propoziții, fraze.
Sunetele limbii române se diferențiază după pronunție.
Consoanele sunt sunete care seamănă cu zgomotele și nu se pot
pronunța singure, fără suport vocalic: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p,
q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z.
Vocalele sunt sunete continue ce se pot rosti fără ajutorul altor sunete:
a, ă, î(â), e, i, o, u.
Vocalele pot alcătui singure silabe.
Semivocalele (e, i, o, u) sunt sunete care nu pot forma singure o
silabă, având nevoie de sprijinul unei vocale.
A, ă, î (â) sunt întotdeauna vocale. E, i, o, u pot fi vocale sau semivocale.
E;ER6EA=½
¾ Stabilește din ce fel de sunete (consoane, vocale, semivocale) sunt
alcătuite cuvintele următoare: carte, oală, delicată, lupoaică.
Model: mama = c+v+c+v
¾ Dă câte un exemplu de cuvinte în care e, i, o, u să fie, pe rând vocale
și semivocale.
¾ Joacă Ghicește litera: unul dintre jucători se gândește la o literă,
iar ceilalți trebuie să o ghicească, punând întrebări la care se poate
răspunde cu da sau nu. În total se pot pune maximum trei întrebări
precum: „Această literă există în cuvântul țară? Se află înaintea literei
u în alfabetul limbii române? Este prima literă din cuvântul măr?”
PROIECT
Realizează cu toți colegii
un proiect cu una dintre următoarele
teme: Însemnele
țării noastre – trecut și prezent
sau Două țări, o singură
limbă: România și Republica
Moldova. Discutați și stabiliți
de comun acord ce roluri revin
ecăruia dintre membrii
echipei, precum și cum anume
doriți să prezentați proiectul
vostru (a ș, prezentare în
PowerPoint, lm etc).
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Cinci dintre cele douăsprezece
strofe ale poeziei lui
Alexei Mateevici, Limba noastră,
au devenit imnul de stat
al Republicii Moldova. Între
anii 1990−1994, Republica
Moldova și România au avut
același imn, Deșteaptă-te,
române!
Cinci dintre cele douăspre
PORTOFOLIU INDIVIDUAL
Documentează-te și adaugă
în portofoliul personal: textul
imnului României • o imagine
cu stema și cu drapelul
țării • un cvintet creat de tine,
cu tema România sau Limba
română.
139
Locul meu natal
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 11
Corespondența sunet-literă
'E6&23ER½
¾ Citește următoarele cuvinte: mână, încă, yankeu, kilometru, wolfram.
Numește sunetele pe care le transcriu literele marcate cu roșu.
¾ Scrie forma corectă a următoarelor cuvinte: ântrebare, egzercițiu,
egzemplu, ficsație.
REŢINE!
Limba română este o limbă fonetică. În general, în limba română
unui sunet îi corespunde o literă.
Există însă și excepții:
• o literă poate nota grupuri de sunete: litera x transcrie două
sunete: [cs] sau [gz] (axă [acsă], examen [egzamen]);
• un sunet poate fi transcris prin mai multe litere: sunetul [î] este
transcris de literele î (început, subînțeles) și â (român, stăpân).
E;ER6EA=½
¾ Citește cuvintele: inimă, yală, victorie, wat, cameră, kilogram, chenar,
apoi completează următoarea schemă:
a) sunetul [i] este transcris prin literele... și...
b) sunetul [v] este transcris prin literele... și...
c) sunetul [k] este transcris prin literele...,... și...
¾ Scrie corect următoarele cuvinte: carate, chilovat, ială.
¾ Transcrie în caiet șirurile în care toate cuvintele sunt scrise corect:
a) (a) preîntâmpina; neâncepere; deîmpărțit;
b) (a) coborâ, (a) doborî; (a) urî;
c) ticsit, îmbâcsit, rucsac;
d) excavator; escaladare, expediție.
¾ Alcătuiește enunțuri cu formele corecte ale cuvintelor scrise greșit
la exercițiul anterior.
¾ Scrie forma de plural a următoarelor cuvinte: sfinx, linx, ortodox,
fix, pix, ax.
¾ Alege răspunsul corect:
• Seria de cuvinte în care secvența de litere ci redă un singur sunet este:
a) cineva, cinema, ciudat;
b) cioară, ciorap, cioban;
• Seria de cuvinte în care secvența de litere ge redă două sunete este:
a) generos, unge, regenerare;
b) geam; geană; ageamiu.
• Seria de cuvinte în care secvența de litere che redă două sunete este:
a) cheamă, perechea, urechea;
b) chenar, ureche, pereche.
• Seria de cuvinte în care secvența de litere ghe redă un singur sunet
este:
a) gheară, gheată, gheață;
b) ungher, veghetor, leghe.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
• Știința care studiază sunetele
limbii se numește fonetică.
• Există grupuri de litere care
transcriu, după caz, unul sau
două sunete.
Ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
transcriu un sunet (o consoană),
dacă au vocală în silaba
din care fac parte: cea-pă
(cinci litere; patru sunete);
geam (patru litere; trei sunete);
chea-mă (șase litere, patru
sunete); tej-ghea (șapte litere,
cinci sunete).
Ce, ci, ge, gi folosite singure
în vecinătate consonantică reprezintă
două litere și două sunete
(o consoană+vocala e/i).
Che, chi, ghe, ghi în vecinătate
consonantică reprezintă trei litere
și două sunete (o consoană+vocala
e/i).
• Știința care studiază sunetele
Locul meu natal
140
UNITATEA 11
Accentul (aplicativ)
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
'E6&23ER½
¾ În doar trei minute, formează cât mai multe cuvinte combinând silabele:
va, o, că, ma, le, re, ri, co, soa, ra, lo, pil, di, ță, fe, ci, pre.
¾ Desparte în silabe textul următor și stabilește numărul de silabe
din fiecare vers:
"Uite, ploaia coase
Cerul de pământ
Cu fir de mătase
Răsucit de vânt.”
(Ana Blandiana, Joc)
¾ Încercuiește, în primul vers, silabele care se pronunță mai intens.
REŢINE!
Silaba este sunetul sau grupul de sunete care se pronunță printr-un
singur efort expirator.
După numărul de silabe, cuvintele sunt: monosilabice, bisilabice
și plurisilabice.
O silabă conține obligatoriu o vocală, singura în măsură să poarte
accent.
Cuvintele au unele silabe accentuate, adică rostite mai intens.
Accentul reprezintă pronunțarea intensă a unei silabe dintr-un
cuvânt. În limba română, accentul nu apare ca semn grafic. Acesta
poate diferenția sensurile cuvintelor care se scriu la fel (úmbrele/
umbréle) și forme gramaticale diferite ale aceluiași cuvânt: cântă
(indicativ, prezent)/cântă (indicativ, perfectul simplu).
E;ER6EA=½
¾ Grupează cuvintele următoare după criteriile stabilite în cuvinte
monosilabice, bisilabice, plurisilabice: accidentat, vocală, om, sau,
dop, veveriță, poet, general, veghe, cioc, an, unchi.
¾ Desparte în silabe următoarele cuvinte: prietenă, geografie, casierie,
subiect, poate, soră.
¾ Sunt despărțite corect cuvintele din seria:
a) asp-ru, a-stru, ar-ctic;
b) cas-că, ca-pră, pia-tră;
c) de-spre, ob-raz, lit-ru;
d) dez-e-chi-li-bru; a-e-ri-an; a-ni-sto-ric;
e) mons-tru; con-struc-tor, în-zdră-ve-ni.
¾ Știind că în limba română locul accentului nu este fix, consultă
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
(DOOM 2) și marchează, prin subliniere, silaba accentuată: buton,
categoric, depășire, emoție, simbol, pasăre, prieten, radar, profesor,
butelie.
¾ Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte, după ce le-ai accentuat
în două moduri diferite: torturi, acele, copii.
141
Locul meu natal
UNITATEA 11
Hronicul... de Lucian Blaga
&,7EÄ7E
Citește cu atenție următoarele texte de Lucian Blaga: un fragment
din Hronicul și cântecul vârstelor, cartea cu care ai făcut deja
cunoștință în unitatea de învățare 2, apoi poezia dedicată satului.
Hronicul și cântecul vârstelor (fragment)
de Lucian Blaga
Casa părintească din Lancrăm, sat situat între orășelul Sebeș-Alba
și Cetatea Bălgradului (Alba-Iulia) era o clădire veche, destul de masivă,
în asemănare cu celelalte case dimprejur. […]
Către uliță, de o parte și de alta a ogrăzii, erau două grădinițe împrejmuite
cu stâlpi de zid și de gard — una de flori, cealaltă, mai mică și
chiar în fața casei — cu straturi sterpe: aci se ofilea în permanență un
pin, de sub care culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănuncheate
la un capăt, ca niște țânțari cu cinci lungi picioare. În aceeași grădiniță
se înălța uriașul castan, ce copleșea cu coroana lui toată casa. Bănuiam
sub scoarța castanului lăcașul unui duh legat în chip misterios de
destinul casei și al familiei (castanul avea să se stingă de altfel, mai
târziu, tocmai în anul când murea și Tata).
Trepte de piatră, cizelate de pași și netezite de ploi, suiau din curte în
casă. Alături era gârliciul, pe unde coboram în pivniță, pe niște lespezi,
sub care forfotea, umedă și cu miros pătrunzător, o enormă prăsilă de
broaște râioase. Spre curte, casa era acoperită de viță sălbatică [...]. Între
casă și șură, pitită, bucătăria de vară, străjuită de-un dud cu frunză
deasă, sub care vara luam masa, învăluiți de cântecul puterilor
păsărești.
CITITUL ESTE BUCURIE
Casa memorială „Lucian Blaga”
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Copilăria lui Lucian Blaga a
stat, după cum mărturisește
el însuși: „sub semnul unei fabuloase
absențe a cuvântului”.
Viitorul poet se va autodefini
într-un vers celebru: „Lucian
Blaga e mut ca o lebădă”, căci
nu a putut să vorbească până
la vârsta de patru ani.
Copilăria lui Lucian Blaga a
Locul meu natal
142
UNITATEA 11 CITITUL ESTE BUCURIE
9 mai 1895
de Lucian Blaga
Sat al meu ce porți în nume
sunetele lacrimei,
la chemări adânci de mume
în cea noapte te-am ales
ca prag de lume
și poteca patimei.
Spre tine cine m-a-ndrumat
din străfund de veac,
în tine cine m-a chemat
fie binecuvântat,
sat de lacrimi fără leac.
E;ER6EA=½
¾ Numește locul copilăriei poetului Lucian Blaga.
¾ Transcrie din textul în proză două secvențe care descriu casa părintescă
a scriitorului.
¾ Precizează într-un enunț ce sentiment ai trăit când ai citit fragmentul
în proză.
¾ Redactează un text de 50−70 de cuvinte în care să descrii casa ta
părintescă.
¾ Reprezintă într-un desen sugestiv locul nașterii tale.
¾ Explică în maximum 50 de cuvinte titlul poeziei.
¾ Explică în trei-patru enunțuri semnificația versurilor: „Sat al meu ce
porți în nume / sunetele lacrimei” și „sat de lacrimi fără leac”.
9 mai 1895 de Lucian Blaga
Lucian Blaga
PORTOFOLIU
Completează șa despre viața
și opera lui Lucian Blaga
pe care ai alcătuit-o pornind
de la informațiile prezentate
la pagina 32 cu noi amănunte
referitoare la satul natal al
poetului.
143
Locul meu natal
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE UNITATEA 11
&,7EÄ7E
Citește cu atenție textul de mai jos.
Din tainele scrisului
„Pe măsura dezvoltării civilizațiilor, administratorii și negustorii
nu mai puteau ține minte toate informațiile de care aveau nevoie, așa
încât au devenit necesare sistemele de scriere. Cea mai veche scriere
cunoscută a fost descoperită pe tăblițele de lut din orașul sumerian
Uruk din Mesopotamia și datează din jurul anului 3400 î.H.
Toate civilizațiile timpurii au dezvoltat sisteme de scriere. Multe
dintre acestea, precum cel sumerian, au început ca sisteme pictografice,
în care fiecare semn forma un desen simplificat al obiectului sau
acțiunii reprezentate. Altele, precum sistemul egiptean, erau hieroglifice,
fiecare semn reprezentând un cuvânt sau o parte a unui cuvânt.
Primul sistem alfabetic, în care fiecare semn (sau literă) reprezintă un
sunet, a fost inventat în anii 1600 î.H. în estul Mediteranei.”
(Alex Woolf, Scurtă istorie a lumii din preistorie până în zilele
noastre, traducere din limba engleză de Lia Decei)
'E6&23ER½
¾ Privește imaginile alăturate, apoi caută și tu în cărți sau pe internet
altele care să ilustreze următoarele tipuri de scriere:
• scrierea cuneiformă (creată în Sumer) – caracterele au formă de
con sau de cui;
• hieroglifele egiptene – caracterele sunt desene și prezintă ființe
umane, zei, plante, animale, obiecte etc.;
• pictograme chineze (mileniul al II-lea î.H.) – caracterele transcriu
o silabă, iar fiecare silabă are un sens;
• primul alfabet creat de fenicieni în mileniul al II-lea î.H. în Orientul
Apropiat (nu avea vocale);
• alfabetul grecesc (sec. al VIII-lea î.H.) cuprindea, pentru prima
oară, și vocale;
• alfabetul chirilic (sec. al IX-lea î.H.) se folosește, în formă simplificată,
și astăzi în unele țări slave (Rusia, Bulgaria).
E;ER6EA=½
¾ Inventează un alfabet secret de minimum 20 de semne. Inspiră-te
din vechile sisteme de scriere.
¾ Scrie un mesaj, folosind alfabetul inventat la exercițiul anterior.
¾ Tradu mesajul tău în limba română și într-o limbă străină pe care
o studiezi.
Hieroglife egiptene
Alfabetul fenician
Din tainele scrisului
PROIECT
Realizează, împreună cu colegii
de clasă, un proiect cu
titlul: Istoria scrisului. Stabiliți-vă
rolurile: cine se ocupă de
cercetare, de găsirea ilustrațiilor,
de redactarea textului și
a „etichetelor” ilustrațiilor etc.
Hotărâți dacă doriți să prezentați
proiectul vostru sub forma
unui a ș, a unui eseu îmbogățit
cu fotografi și scheme sau
sub forma unei prezentări în
PowerPoint etc.
Locul meu natal
144
UNITATEA 12
'E6&23ER½
¾ Se apropie vacanța, iar Anda și Andu sunt pregătiți să meargă în
drumeții. Întâi, vor pleca la munte. Pentru ca ieșirile lor în mijlocul
naturii să fie cât mai reușite, au început să își facă un „decalog al
drumețului”, pornind de la un articol citit pe site-ul cu informații
turistice www.hoinariromani.ro.
Iată câteva reguli pe care sunt hotărâți să le respecte:
1. Înainte de a pleca la drum, ne informăm în legătură cu traseul și
cu starea vremii.
2. Pornim la drum pe trasee accesibile, echipați adecvat.
3. Parcurgem doar traseul stabilit.
4. Păstrăm curățenia și ocrotim natura.
Formulează încă șase „porunci” cu care să completezi „decalogul”
început de Anda și Andu.
¾ Cei doi frați au început o listă cu echipamentul minim necesar în
drumeția lor. Pe listă se găsesc, deocamdată, următoarele obiecte:
bocanci, rucsac, cort, saci de dormit, trusa medicală de prim ajutor,
geacă de vânt și de ploaie, șosete, trusă de igienă personală, apă,
fluier. Completează lista cu alte cinci obiecte, motivând opțiunea ta.
PROIECT INDIVIDUAL
Gândește-te la un loc din
România pe care ai dori să îl
vizitezi, în vacanță.
Documentează-te în legătură
cu acesta, pregătind un jurnal
de călătorie.
În jurnal vei nota: traseul pe
care îl vei parcurge; ce îți propui
să a i despre locul vizitat;
obiectivele și atracțiile turistice
din zonă.
145
Locul meu natal
UNITATEA 12
Tipare textuale de structurare a ideilor
Viața lui Mihai Eminescu (fragment)
de George Călinescu
Nu trebuie să vedem însă în copilăria celui care avea să devină cel
mai mare poet al țării lui ceva miraculos și oarecum prevestitor. Este
copilăria firească a unui băiat crescut la țară, fără truda ce apucă degrabă
pe un fiu de țăran și cu libertatea pe care o fac cu putință o familie
numeroasă și un părinte mereu ocupat și aiurea.
Ipoteștii, sat sărăcăcios, sunt așezați într-o vale închisă de dealuri,
odată împădurite [...].
Aci, la conacul lui Gh[eorghe] Eminovici și-a petrecut Eminescu copilăria,
până a nu fi trimis la școală la Cernăuți, și de atunci încolo pe
vremea vacanțelor [...].
Locuința părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de
țară, dar încăpătoare și gospodărească, nu lipsită de anume eleganță
rustică. Era o construcție geometrică, puțin ridicată asupra solului, cu
câte două ferestre mari în laturi. Un pridvor înalt în față, la care suiau
vreo șapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei în chip de fronton
grec sprijinit pe două coloane zvelte dădeau albei clădiri acoperite cu
tablă un vag stil neoclasic. De o parte și de alta a largului pridvor, doi
tei străjuiau rămuroși. [...] Neastâmpărat din fire, Eminescu nu era copil
dintre aceia să stea multă vreme lângă vatră, să deseneze purceluși
cu cărbune, ca micul Călin din poveste. Pădurile erau aproape. Cu o
carte și doi-trei covrigi, el dispărea de acasă, înfundându-se prin codrii
din împrejurimile Ipoteștilor și înnoptând pe unde putea:
„Fiind băiet păduri cutreieram
Și mă culcam ades lângă izvor,
Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetișor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Și un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopți întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Răsare luna,-mi bate drept în față:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceață,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,
LECTURĂ
George Călinescu (1899–1965) a
fost critic și istoric literar, scriitor,
membru al Academiei Române și
autorul Istoriei literaturii române
de la origini până în prezent (1941).
A scris romane – Enigma Otiliei
(1938), Scrinul negru (1965) –, poezii,
piese de teatru, studii de estetică și
de literatură universală – Principii
de estetică (1939), Sensul clasicismului
(1946). Este o personalitate
complexă și fascinantă a literaturii
noastre, un reper în istoria și critica
literară. Fragmentul din manual
face parte din volumul Viața lui
Mihai Eminescu (1932). Alte scrieri
călinesciene dedicate marilor scriitori
sunt: Opera lui Mihai Eminescu
(1934), Viața lui Ion Creangă (1938),
Ion Creangă (Viața și opera) (1964),
Vasile Alecsandri (1965) etc.
&,7EÄ7E
Imaginează-ți-l pe Mihai Eminescu, pe vremea când era
copil. Descrie-l, apoi citește cu atenție textul următor. Vei descoperi
lucruri neașteptate.
Locul meu natal
146
UNITATEA 12
Un bucium cântă tainic cu dulceață,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.”
'E6&23ER½LU0EA7E;7ULU,
¾ După încheierea primei lecturi, răspunde la următoarele întrebări.
• Ce știam sau credeam că știu despre Mihai Eminescu?
• Ce lucruri noi am aflat?
• Ce informații despre Mihai Eminescu îmi contrazic cunoștințele?
• Ce informații voi clarifica în viitorul apropiat?
• Ce m-a impresionat în fragmentul citit?
¾ Transcrie în caiet două cuvinte sau structuri care se referă la locul în care a copilărit Mihai Eminescu.
¾ Numește modul de expunere folosit în prezentarea casei părintești a lui Mihai Eminescu.
¾ Completează enunțul cu răspunsul corect. Alege între: O, rămâi…, Revedere, Fiind băiet, păduri cutreieram,
Ce te legeni…
Versurile citate de G. Călinescu îi aparțin lui Mihai Eminescu și fac parte din poezia …
¾ Când vorbește despre copilandrul Mihai Eminescu, G. Călinescu face referire la "micul Călin din poveste”.
Citește poeziile eminesciene și descoperă din ce text face parte personajul.
¾ Completează următorul tabel în caiet, pornind de la versurile eminesciene citate de George Călinescu.
¾
O idee desprinsă din
versuri
Sentimentul
transmis
Fragmente
preferate
Un desen
reprezentativ
Strofa I
Strofa a II-a
Realizează corespondențe între coloane:
A
a) satul și casa părintească a lui
Mihai Eminescu
b) pădurea copilăriei
c) aventurile copilului
B
1) narațiunea
2) descrierea
3) text în versuri
4) text în proză
'E6&23ER½LU0EA&UV,17EL2R
¾ De ce crezi că autorul a folosit, în poezie, forma băiet a substantivului băiat? Exprimă-ți părerea despre
acest lucru, în trei–cinci enunțuri.
¾ Transcrie din strofele citate în textul de la paginile 145–146 cuvinte și expresii necesare pentru a completa
cei doi „ciorchini” de mai jos. Poți adăuga oricâte „boabe” dorești.
LECTURĂ
Elemente
terestre
Elemente
cosmice
Tipare textuale de structurare a ideilor
Casa memorială
„Mihai Eminescu” de la Ipotești
147
Locul meu natal
UNITATEA 12
¾ Formează perechi între secvențele (imaginile artistice) din text și
numele simțurilor cărora li se adresează. Notează perechile în caiet.
"un freamăt lin trecea din ram
în ram”
"răsare luna,-mi bate
drept în față”
„un miros venea adormitor”
"al valurilor glas”
văz
auz
pipăit
gust
miros
REŢINE!
Fragmentul scris de G. Călinescu este un text de istorie literară.
Autorul îmbină narațiunea și descrierea, proza și versurile, pentru
a evoca viața lui Mihai Eminescu.
E;ER6EA=½
¾ Scrie asemănări și deosebiri între copilăria poetului și copilăria ta.
¾ În primului paragraf se spune că, în copilărie, Eminescu se bucura
de "libertatea pe care o fac cu putință o familie numeroasă și un
părinte mereu ocupat și aiurea.” Exprimă-ți părerea despre cât de
benefic este acest tip de libertate pentru un copil.
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Citește integral poezia Fiind băiet, păduri cutreieram.
¾ Recită două strofe pe un fond muzical adecvat și încearcă să le reții.
¾ Scrie o strofă, ca exercițiu de autodictare. Fă schimb de caiete cu un
coleg sau o colegă pentru a vă corecta reciproc autodictarea.
¾ Dictează-i colegului sau colegei de bancă a doua strofă din poemul
eminescian.
¾ Citind textele autorilor din manual, ai descoperit teme similare (copilăria,
familia, școala etc.) și valori comune care apropie scriitori
din epoci diferite: dragostea pentru părinți, atașamentul față de locul
natal, respectul față de învățătură. Discută despre felul în care
aceste teme și valori sunt prezentate în două texte din manual, scrise
de doi autori studiați în acest an.
LECTURĂ
DISCUTĂ!
Formulează două posibile
argumente în favoarea deciziei
de a celebra Ziua Culturii
Naționale pe 15 ianuarie, de
ziua de naștere a poetului
Mihai Eminescu. Discută cu
colegii de clasă și aduceți argumente
pro și contra. Puteți
folosi și următoarele două
citate. Primul îi aparține lui
G. Călinescu care scria despre
poet: "El [Eminescu] avea un
su et etic, simțitor la toate ideile
și sentimentele care, alcătuind
tradiția unei societăți, sunt
ca grinzile afumate ce susțin
acoperișul unei case, nefiind
lipsit, totdeodată, de viziunea
unui viitor mai drept.” Cel de-al
doilea citat îi aparține criticului
literar Titu Maiorescu, acela
care a publicat unicul volum
de Poesii eminesciene antume,
și care afirma: "Eminescu
a făcut ca toată poezia acestui
secol să evolueze sub auspiciile
geniului său, iar forma
înfăptuită de el a limbii naționale
să devină punctul de plecare
pentru întreaga dezvoltare
ulterioară a veșmântului și
cugetării românești’.”
Tipare textuale de structurare a ideilor
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Camera Deputaților a adoptat,
în data de 16 noiembrie
2010, un proiect de lege prin
care ziua de naștere a lui
Mihai Eminescu a devenit Ziua
Culturii Naționale.
Camera Deputaților a adop-
Locul meu natal
148
UNITATEA 12
'E6&23ER½
¾ Ascultă cu atenție fragmentul din știrea cu titlul Ziua lui Mihai Eminescu
– Ziua Culturii Naționale din manualul digital apoi răspunde
la întrebări:
• Când se sărbătorește Ziua Culturii Naționale în România?
• Pe cine omagiază Ziua Culturii Naționale?
REŢINE!
Informațile pot fi transmise prin texte jurnalistice (știri, articole,
interviuri etc.). O știre prezintă, în mod concis, informații actuale,
semnificative, adevărate despre fapte și evenimente recente. Conținutul
unei știri se construiește răspunzând la întrebările cine?,
ce?, când?, unde?, de ce?, cum?. Obiectivitatea, concizia, corectitudinea
informațiilor relatate sunt obligatorii în realizarea unei
știri. Știrile apar în ziare tipărite sau în publicații on-line, la televizor
sau la radio.
Un fenomen frecvent în zilele noastre este acela al știrilor false,
prin care sunt propagate deliberat în spațiul public informații neadevărate,
cu scopul de a manipula opinia publică. Niciun jurnalist
nu este infailibil, așadar, atunci când ascultăm știri, trebuie să verificăm
și din alte surse informația oferită. Toate informațiile trebuie
interpretate cu ajutorul gândirii critice.
E;ER6EA=½
¾ Realizează o scurtă prezentare orală a unui eveniment cultural care
s-a desfășurat în școala sau în orașul tău (spectacol de teatru, concert,
lansare de carte etc.), oferind informații despre: timpul, locul,
maniera desfășurării evenimentului și despre participanți. Pe parcursul
expunerii, colegi tăi vor evalua intervenția ta, completând fișa de
evaluare a comunicării orale din manualul digital (pagina 47).
¾ Citește-i colegului tău următoarea știre: pe un ton entuziast • pe un
ton neutru. Numește elementele verbale, nonverbale și paraverbale
cu ajutorul cărora ai încercat să îi induci ideea că evenimentul
prezentat este memorabil: „Debutează o nouă ediție spectaculoasă
a Mogoșoaia ClasicFest! Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia
va fi din nou în sărbătoare, între 23 aprilie și 11 iunie, când se va
transforma într-un templu al evenimentelor culturale. Mogoșoaia
ClasicFest este o manifestare a excelenței în artă. Pe parcursul a opt
duminici vor avea loc opt recitaluri inedite, susținute de muzicieni
de primă valoare, o expoziție fotografică, lansări de carte și prezentări
ale unor noutăți discografice. Și în acest an, organizatorii vă
propun experiențe sonore de neuitat.” (după un articol publicat pe
www.mogosoaiaclasicfest.wordpress.com)
COMUNICARE ORALĂ
Prezentări simple, pe teme date
ISTORIA CUVINTELOR
Substantivul manipulare, derivat
din verbul a manipula (provenit
din francezul manipuler),
înseamnă „manevrare, mânuire”,
dar și „influențare a oamenilor,
prin metode subtile”.
Prin manipulare se in uențează
credințele, opiniile, comportamentul
celorlalți. Există
manipulare pozitivă și manipulare
negativă. Informațiile
transmise prin intermediul
știrilor pot adesea manipulatoare,
slujind interese nedeclarate
(pot face reclamă ascunsă
unor produse, idei sau
partide politice, pot avea un
conținut părtinitor etc.).
Palatul Mogoșoaia
149
Locul meu natal
UNITATEA 12
'E6&23ER½
¾ Privește cu atenție imaginile de mai jos, pentru a putea rezolva apoi cerințele:
a) Spune ce reprezintă fiecare imagine. Alege între: Muzeul de Artă
al României, Mănăstirea Putna, Coloana fără sfârșit, Castelul Corvinilor,
Mănăstirea Neamț, Castelul Peleș, Ateneul Român, Sarmizegetusa
Regia, Tropaeum Traiani, Mănăstirea Voroneț.
b) Caută într-o enciclopedie tipărită sau pe internet (spre exemplu,
accesând harta interactivă www.romanian-explorer.com), informații
despre unul dintre edificiile din fotografii (amplasare geografică,
istoric, legende etc.). Transcrie-le în caiet.
c) Fă o listă cu edificiile culturale existente în orașul sau în județul
tău natal. Adună pliante, fotografii, informații despre acestea.
REŢINE!
În România, există numeroase edificii culturale care înscriu țara
noastră pe harta culturală europeană. Așa cum ai învățat deja la
orele de istorie, unele dintre monumentele țării noastre sunt înscrise
în patrimoniul cultural UNESCO. (Află mai multe despre
această organizație a Națiunilor Unite din enciclopedii tipărite sau
on-line).
E;ER6EA=½
¾ Redactează un e-mail către un prieten din străinătate, în care să îi prezinți
trei obiective culturale din România, invitându-l să le viziteze.
¾ Tradu textul tău într-o limbă de circulație internațională, apoi publică-l
pe un blog care să promoveze turismul cultural. Realizează
acest blog împreună cu toți colegii tăi de clasă.
REDACTARE
Călătorie culturală prin România • Redactarea unei compuneri pe o temă dată
1
3
2
4
5
PROIECT
Realizează un proiect individual
intitulat Harta culturală
a locului meu natal. Folosind
cunoștințele dobândite atât
la orele de limba și literatura
română, cât și la acelea de
istorie și geografie, realizează
o hartă a satului, orașului
sau județului tău, la alegere.
Marchează pe hartă locurile
unde se a ă muzee, case memoriale
sau alte obiective culturale.
Adaugă fotografii ale
acestora și scrie scurte etichete
în care să prezinți aceste
obiective. Sugerează-le colegilor
să realizați o expoziție cu
hărțile voastre.
Locul meu natal
150
UNITATEA 12 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Vocabularul • Cuvântul și contextul • Forma şi sensul cuvintelor
'E6&23ER½
¾ Vocabularul unei
limbi poate fi comparat
cu o celulă
(așa cum a fost reprezentat
în ilustrația
alăturată). În
„nucleul” lui intră
cuvintele cunoscute
și folosite de
toți vorbitorii.
¾ Desenează în caiet
„celula” vocabularului.
Plasează,
apoi, fiecare cuvânt la locul potrivit: sobor, mamă, tată, praznic, a
mâneca, inimă, oportun, minte, stih, a iubi, azi, luni, cu, conviețuire,
de, galant, bunătate, învârtoșat, convergență, cotutelă.
¾ Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele roman, șah, mare
cu sensuri diferite.
REŢINE!
Cuvântul este elementul de bază al comunicării.
Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea cuvintelor care există
sau au existat într-o limbă. Aflat mereu în transformare, vocabularul
se îmbogățește cu noi cuvinte, în vreme ce altele dispar din vorbire
sau își schimbă sensul. Vocabularul limbii române cuprinde
aproximativ 120 000 de cuvinte.
Sensul cuvintelor se stabilește în funcție de context (enunțul, fragmentul
sau scrierea în care apare cuvântul).
E;ER6EA=½
¾ Explică sensurile cuvintelor subliniate în enunțurile de mai jos:
a) Andrei avea o căciulă pe ochi.
b) Ajungând într-un ochi de pădure, Marius și-a sunat părinții.
¾ Ilustrează prin câte două enunțuri sensurile diferite ale cuvintelor:
față, piatră, a intra, floare.
¾ Alcătuiește câte un enunț în care să folosești expresia a șterge cu
buretele cu sens obișnuit (propriu) și cu sens neobișnuit (figurat).
Cuvinte
cunoscute
și folosite de toți
vorbitorii
Cuvinte
vechi
(arhaisme)
Cuvinte
noi
(neologisme)
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Orice cuvânt are formă și conținut.
Conținutul repre zintă
sensul sau înțelesul, iar forma –
sunetele, redate în scris prin
litere. Există cuvinte cu formă
identică, dar înțelesuri total
diferite, precum și cuvinte cu
forme diferite, dar înțelesuri
asemănătoare.
Orice cuvânt are formă și con
151
Locul meu natal
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII UNITATEA 12
Categorii semantice: sinonime, antonime
'E6&23ER½
Formează perechi de cuvinte cu înțeles asemănător: har, îndemânatic,
tenace, adăpost, abil, înzestrare, harnic, refugiu, sârguincios, consecvent.
REŢINE!
Sinonimele sunt cuvinte cu forme diferite și înțeles identic sau
asemănător (destin = soartă, sud = miazăzi, iubire = dragoste, a
agrea = a plăcea).
Antonimele sunt cuvinte cu sensuri opuse și cu forme diferite
(mare ≠ mic, a intra ≠ a ieși, înalt ≠ scund, cult ≠ incult).
Sensurile sinonimelor și ale antonimelor se stabilesc în funcție de
context.
Seriile (sau perechile) de sinonime și de antonime sunt părți de
vorbire identice.
E;ER6EA=½
¾ Realizează corespondențe între cuvintele din următoarele coloane,
având în vedere relațiile de sinonimie:
A B
fabulos irascibil
automobil opinie
nervos folositor
părere mașină
util fantastic
¾ Oferă sinonime pentru cuvintele următoare: făptură, abandon,
tâmplar, a plăcea, încet.
¾ Găsește cuvinte cu înțeles asemănător verbului a bate din enunțurile:
a) Oana bate la ușă.
b) În formație, Cristian bate la tobă.
c) Când facem curățenie, tata bate covorul.
d) Cosmin l-a bătut pe Alin și a primit pedeapsa meritată.
¾ Precizează cuvinte cu sens opus pentru: primul, încet, deștept, vară,
a urca, lacom.
¾ Ilustrează prin enunțuri adecvate un sinonim și apoi un antonim
pentru cuvintele: coborâre, bucurie, a vorbi.
¾ Precizează câte un antonim pentru fiecare din sensurile adjectivului
drept din enunțurile:
a) Judecătorul era un om drept.
b) Drumul drept te duce la destinație.
c) Avea un semn pe brațul drept.
d) Îi plăcea să poarte părul drept.
Locul meu natal
152
UNITATEA 12
Câmpul lexical
'E6&23ER½
¾ Precizează care sunt cuvintele care denumesc animale, din seria
următoare: cal, tigru, grajd, adăpare, cântec, piatră, iarbă, leu, maimuță,
vacă, veveriță, om, blid.
REŢINE!
Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care se raportează la aceeași
idee, la același aspect al realității, la același domeniu.
Pe lângă cuvintele care se referă la același domeniu, în câmpul lexical
intră sinonimele lor și expresiile care le conțin.
Cuvintele din câmpul lexical sunt părți de vorbire identice.
E;ER6EA=½
¾ Scrie în dreptul fiecărei serii cuvântul ce poate denumi câmpul lexical
alcătuit din cuvintele:
a) casă, bărbat, femeie, copil, bunic —...;
b) caise, prune, mere, pere, cireșe —...;
c) roșu, verde, mov, roz, oliv —...
¾ Elimină din seriile următoare cuvântul nepotrivit:
a) păstrăv, știucă, vacă, biban;
b) casă, locuință, castel, pădure;
c) găină, cocoș, rațe, curci, lebede.
LU&REA=½‹1E&+,3½
¾ Joacă împreună cu un coleg sau împreună cu o colegă Gândește-te
la zece! Unul dintre jucători se gândește la o categorie de obiecte,
ființe, fenomene, noțiuni, stări etc. Celălalt participant la joc are sarcina
să enumere într-un minut zece lucruri care fac parte din categoria
respectivă. Dacă reușește, primește un punct. Apoi, rolurile se
schimbă. Câștigă cel care acumulează primul cinci puncte.
k,7U32æ,),6&R "72R
¾ La acest exercițiu de imaginație participă întreaga clasă. Se va lucra,
întâi, individual. Sarcinile sunt următoarele:
a) Timp de un minut, fă o listă care să cuprindă cuvinte/expresii
care te caracterizează și care denumesc aspecte semnificative ale
vieții tale.
b) Apoi, fă-ți autoportretul în versuri, folosind termenii cei mai
semnificativi din lista realizată de tine.
c) Scrie pe un bilet poezia-autoportret.
d) Profesorul adună textele, apoi le împarte aleatoriu copiilor.
e) Fiecare elev citește o poezie, iar colegii încearcă să recunoască
autorul.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
153
Locul meu natal
UNITATEA 12
Variație stilistică • Limba standard • Normă și abatere
'E6&23ER½
¾ Corectează greșelile de orice fel, existente în această postare de pe
un forum dedicat elevilor. Transcrie textul corectat în caiet.
Î-mi spune cineva, rpd contentul de la basmul „aleodor imperat”?
Trebuie sa fac o fisa pentru scoala.
REŢINE!
Limba standard este aspectul normat al exprimării curente.
E;ER6EA=½
¾ Rescrie următoarele enunțuri, corectând greșelile de orice natură:
a) Cum pot creia un folder?
b) Trebuie să înveți să scri corect!
c) Ce-a de acolo ieste verișoara mea.
d) Nu vroia să lucreze ca stomatoloagă.
Istoria cuvintelor • Variații ale formei și ale sensului în timp
'E6&23ER½
¾ Citește cu atenție următorul dialog foarte scurt, pentru a putea rezolva
cerința.
Anda: A tăbărât asupra mea o cohortă de buburuze.
Andu: Le-am văzut când au tăbărât în curtea noastră, așezându-și
corturile. Sunt binevenite.
a) Transcrie din dicționar sensurile verbului a tăbărî și precizează
cu ce înțeles folosesc cei doi copii acest cuvânt.
REŢINE!
Sensul unui cuvânt se poate modifica în timp. La fel și forma
acestuia.
E;ER6EA=½
¾ Consultă dicționarul, pentru a preciza sinonimele cuvântului carte
din enunțurile:
a) „Scrie carte împăratul, scoate veste-n țara toată,/ Cine s-ar găsi pe
fete de la zmei să i le scoată,/ Să le ieie de neveste.” (Mihai Eminescu,
Călin Nebunul)
b) „Împăratul... căzând în zăcare, a scris carte frăține-său, craiului,
să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoți.” (Ion Creangă,
Povestea lui Harap-Alb)
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Citește textul următor, apoi
precizează o posibilă legătură
între sensurile cuvintelor robotă
și robot. Acestea sunt de
origine slavă, unul fiind un cuvânt
vechi, iar celălalt, nou.
„Primul termen, robotă, denumește
o «muncă grea, trudnică»
și are câteva derivate: a
roboti; roboteală; robotit; robotaș.
Toți acești termeni aparțin
limbajului popular. […] Verbul
a roboti, care însemna, inițial,
«a munci din greu» a căpătat
și sensul de «a face treburi mărunte
în gospodărie» […] și a
intrat în bogata serie a verbelor
de origine slavă: a se trudi,
a se căzni, a se sili, a se osteni
(toate sinonime ale lui a munci)
în ale căror sensuri se mai
păstrează ecouri ale vremurilor
în care munca se asocia cu
chinul, cu truda, cu suferința
[…]. Neologismul robot a intrat
în limba noastră prin intermediul
francezei și denumește
un «sistem automatizat care
poate îndeplini, pe baza unui
program, o serie de acțiuni dirijate
asemănătoare unor activități
umane». Cuvântul este
folosit și cu sensul figurat de
«persoană care lucrează, care
acționează mecanic, precum
un automat». Prin extensiune,
au primit numele de robot diferite
aparate cu utilizări multiple
în gospodărie.”
(Gheorghe Moga,
File de dicționar)
Citește textul următor, apoi
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Locul meu natal
154
UNITATEA 12 CITITUL ESTE BUCURIE
Cum era Mihai Eminescu?
"Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre;
o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale
sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc
melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană,
un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri
viitoare.” (I. L. Caragiale)
"Deodată se deschide ușa și văd intrând un tânăr slab, palid, cu
ochii vii și visători, totodată, cu părul negru, lung, ce îi cobora aproape
până la umeri, cu un zâmbet blând și melancolic, cu fruntea înaltă și
inteligentă, îmbrăcat în haine negre vechi și cam roase. Cum l-am văzut,
am avut convingerea că acesta este Eminescu”. (Iacob Negruzzi)
"Ceva caracteristic și permanent în fizionomia lui a fost surâsul său
blând, sincer, sceptic, amar și disprețuitor. Acest surâs al lui Eminescu
era o particularitate înnăscută, moștenită, probabil, de la mama sa.
Eminescu căuta să ascundă ceea ce se petrecea în adâncul sufletului
său; dar acestea [gândurile] se oglindeau adesea pe fizionomia sa și
multe dintre ele se exprimau prin surâs. Și adesea, stări sufletești care
la alții se manifestau prin lacrimi, la dânsul se exprimau într-un surâs,
sub care se ascundeau lacrimile și amărăciunea.” (Nicolae Zaharia)
E;ER6EA=½
¾ Precizează asemănări și deosebiri între cele trei mărturii ale contemporanilor
despre Mihai Eminescu.
¾ Spune ce detalii despre poet, prezentate în fragmentele de mai sus,
te-au impresionat și de ce.
¾ Creează un acrostih pornind de la numele scriitorului, respectând
următoarea regulă: fiecare vers se va referi la o însușire (fizică sau
sufletească) a acestuia.
&,7EÄ7E
La câtva timp după moartea lui Mihai Eminescu, în numărul
din 7 iulie 1889, revista Familia în care acesta debutase
lansa un apel către cei care l-au cunoscut: ,"Scrieți amintiri!”. De
atunci și până azi, răzlețite prin cărți sau prin reviste, s-au adunat
sute de pagini despre Eminescu.
Dar ce își amintesc despre el – contemporanii?
1869
1878
1887
1885
Mihai Eminescu în patru
etape ale vieții sale
Cum era Mihai Eminescu
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Mărturiile contemporanilor lui
Mihai Eminescu au fost adunate
de Cătălin Cioabă într-un
volum masiv, de aproape 600
de pagini, publicat în 2013:
Mărturii despre Mihai Eminescu.
Povestea unei vieţi, spusă de
contemporani. Citatele folosite
aici au fost extrase din această
carte.
ȘTIAI?
AFLĂ MAI MULTE!
Mărturiile contemporanilor lui
155
Locul meu natal
UNITATEA 12
EVALUARE
PARTEA I
Citește cu atenție textul următor și rezolvă cerințele:
„După masă, cu toții în salonaș. Închid ochii și-l revăd. În dreapta, o canapea cu două jețuri, între
portretul bunicului și al bunicii, pe canapea, două perne cusute cu lână, pe una un cocoș, pe alta un
câine de vânătoare; în stânga pianul; în mijloc, peste un covor roșu, masa rotundă de marmură roșie și
de jur-împrejur scaune îmbrăcate în peticuțe de mătase, așezate și cusute cu măiestrie de mama.”
(Alexandru Brătescu-Voinești, Sâmbătă)
A. Înțelegerea textului
1) Formulează ideea principală desprinsă din
text și o idee secundară. (1 punct)
2) Precizează modul de expunere folosit.
(0,50 puncte)
B. Limba română
1) Extrage din text patru cuvinte din câmpul lexical
al salonului. (1 punct)
2) Explică sensul cuvântului ochii din fragment
și construiește un enunț în care să aibă alt înțeles.
(0,50 puncte)
3) Identifică tipul de sunete (vocale, consoane,
semivocale) din cuvintele următoare: ochii, bunicii,
perne, peticuțe. (1punct)
4) Precizează sinonime potrivite pentru sensul
din text al termenilor: portret, peticuțe, așezate,
măiestrie. (1 punct)
5) Construiește enunțuri cu antonimele cuvintelor
cusute și îmbrăcate. (1 punct)
6) Desparte în silabe: revăd, bunicii, pianul,
măiestrie. (1 punct)
PARTEA A II-A
Descrie în 30−50 de cuvinte camera ta. Poți alcătui
un text literar sau nonliterar. (1,20 puncte)
În compunerea ta trebuie:
– să precizezi trei caracteristici ale acestui loc;
(0,30 puncte)
– să ilustrezi aceste caracteristici, în mod relevant,
respectând convențiile tipului de text ales;
(0,30 puncte)
– să respecți structura specifică tipului de compunere
cerut; (0,30 puncte)
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte
precizat. (0,30 puncte)
Vei primi 0,80 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea
compoziției – 0,20 puncte; coerența textului – 0,20 puncte;
registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului
– 0,20 puncte; ortografia și punctuația – 0,20 puncte;
așezarea corectă în pagină și lizibilitatea – 0,20 puncte).
Total: 10 puncte (1 punct din oficiu).
156
PARTEA I
1) Joacă împreună cu un coleg sau o colegă Poveste
din bucăți. Jocul se poate desfășura și în
grupuri mici sau cu toată clasa. Fiecare jucător are
nevoie de o fâșie de hârtie și de un creion.
• Copiii încep scriind în partea de sus a hârtiei
un substantiv de gen masculin, determinat
de un adjectiv. Substantivul se poate referi la
o persoană, la o ființă necuvântătoare, dar și
la lucruri, fenomene etc. Rezultatul jocului va
fi, astfel, neașteptat! Adjectivul poate să fie
amuzant, straniu, neobișnuit etc.
• Se pliază hârtia, pentru a ascunde ceea ce s-a
notat.
• Coechipierii schimbă hârtiile între ei.
• Jocul continuă, notându-se mai departe cuvinte
care se potrivesc următoarelor contexte:
„S-A ÎNTÂLNIT CU...” – un substantiv
de gen feminin (persoană,
ființă necuvântătoare, lucru, fenomen
etc.)
„LA...” – numele unui loc (substantiv
comun sau propriu)
„EL I-A SPUS...” – un enunț (interogativ
sau exclamativ)
„EA I-A RĂSPUNS...” – o propoziție
dezvoltată.
„SE ÎNTÂMPLĂ CEVA NEAȘTEPTAT...
La un moment dat,...” – un
enunț asertiv
„ÎN CELE DIN URMĂ...” – un
enunț care să încheie istorisirea.
• La sfârșit, copiii fac schimb de
hârtii. Acestea se despăturesc și
se citește "scheletul” poveștii.
2) Pornind de la "povestea în bucăți”,
redactează un text narativ literar
sau nonliterar de 10–15 enunțuri.

3) Realizează o bandă desenată
compusă din trei–patru imagini,
pentru a ilustra textul scris de tine.
PARTEA A II-A
Citește următorul fragment:
"Nimeni nu știe cum a luat naștere Luna. Unii
oameni de știință cred că, în urmă cu foarte mult
timp, un obiect uriaș, de mărimea planetei Marte,
a lovit suprafața Pământului. Acesta s-a spart în
bucăți mai mici, care ulterior s-au unit și au format
Luna. [...]
Luna este un loc rece și pustiu. Ea are o suprafață
dură, acoperită cu praf. Oamenii din Antichitate
credeau că Luna este netedă și curată. Astăzi,
știm că suprafața Lunii este accidentată și plină de
cratere uriașe. Fiindcă Luna nu are atmosferă, meteoriții
și asteroizii se lovesc de suprafața ei, provocând
aceste cratere.”
(Enciclopedia lumii pentru copii,
traducere de Lia Decei)
1) Alege răspunsul corect:
a) Textul conține:
• elemente ale unei descrieri literare;

• elemente ale unei descrieri
nonliterare.
2) Transcrie din text două enunțuri
care prezintă caracteristicile Lunii.

3) Pornind de la informațiile
din fragment, explică, în trei–cinci
enunțuri, ce cred cercetătorii despre
apariția Lunii.
4) Precizează felul propoziției:
„Ea are o suprafață dură, acoperită
cu praf.”, după alcătuire și după aspectul
predicatului.
5) Alcătuiește enunțuri despre
spațiul cosmic, în care să folosești:
a) un predicat exprimat prin verb
la modul indicativ;
b) un predicat exprimat prin verb
la imperativ;
c) substantivele Pământ și Marte
cu rol de subiect multiplu;
d) substantivul Lună cu rol de
atribut.
6E0E67RUL,
stantiv de gen feminin (persoană,
TAT... La un moment dat,...” – un
„ÎN CELE DIN URMĂ...” – un
La sfârșit, copiii fac schimb de
3) Realizează o bandă desenată
compusă din trei–patru imagini,
157
PARTEA I
1) Joacă împreună cu un coleg sau o colegă Găsește
cuvintele. Jocul se poate desfășura și în grupuri
mici sau cu toată clasa.
• Fiecare jucător are nevoie de o fâșie de hârtie
și de un creion.
• Unul dintre jucători rostește un cuvânt lung
(de exemplu: ambarcațiune, trambulină,
transplantare etc.) și coechipierul îl notează.
• Participanții au cinci minute la dispoziție
pentru a scrie cât mai multe cuvinte folosind
numai literele existente în cuvântul indicat.
(De exemplu, din literele cuvântului trambulină
se pot forma: bulină, bilă, lin, artă, liră
etc.). Aceste cuvinte vor fi compuse din cel
puțin trei litere. Fiecare literă se poate folosi
doar o dată. O literă se utilizează de două ori
doar dacă apare de două ori în cuvântul lung.
• După ce expiră timpul, jucătorii schimbă listele,
verifică dacă toate cuvintele scrise sunt
corecte și acordă puncte, pentru fiecare termen.
Numărul de puncte este egal cu numărul
de litere al cuvântului găsit.
• Câștigă cine a strâns cele mai multe puncte.
2) Aranjează în ordine alfabetică toate cuvintele
identificate pe parcursul jocului.
3) Selectează trei cuvinte descoperite și desparte-le
în silabe.
4) Alcătuiește un text descriptiv de trei–cinci
enunțuri, pe o temă aleasă de tine, în care să folosești
cinci dintre cuvintele găsite la exercițiul-joc.
PARTEA A II-A
Citește următorul fragment dintr-o Rețetă pentru
un an bun:
"În primul rând, se iau doisprezece/douăsprezece
luni și se curăță foarte bine de amărăciune,
mândrie, ură, invidie, frică, irascibilitate și neliniște.
În al doilea rând, se împarte fiecare lună în
douăzeci și opt/douăzecișiopt, treizeci/trei zeci ori
treizeci și una/treizeci și unu de zile. Fiecare zi se
prepară separat...”
1) Transcrie textul, folosind formele corecte ale
numeralelor cardinale utilizate.
2) Alcătuiește un enunț cu forma de feminin a
unuia dintre numeralele ordinale din fragment.
3) Precizează câte un sinonim și câte un antonim
pentru sensul din text al cuvintelor: mândrie,
frică, irascibilitate.
4) Numește câmpul lexical pe care îl alcătuiesc
cuvintele subliniate.
5) Alcătuiește enunțuri despre rețeta unei zile
reușite, folosind în text:
a) un pronume personal de persoana a II-a;
b) un adjectiv de genul feminin, la numărul
plural;
c) articolul adjectival cea și ortograma ce-a.
6E0E67RULAL " LEA
158
PARTEA I
Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă
cerințele:
„Se spune că în Țara Hațegului din județul Hunedoara
trăiau câțiva uriași. Înainte de moartea
sa, căpetenia uriașilor împărți țara celor doi copii
ai lui, un băiat și o fată.
Ca să vadă mai bine cât de mare este partea lor
din moștenire, cei doi copii se urcară pe câte un
munte: feciorul pe un munte, iar fata pe alt munte,
pe vârful Rusca, spre apus de muntele feciorului.
Fetei i s-a părut că partea de țară a fratelui său
este mai mare și mai frumoasă decât a ei, care era
plină de stânci. De ciudă, fata a luat un fier de plug
și l-a aruncat spre fratele său, care era pe celălalt
vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flăcău, dar a retezat
vârful muntelui, care de atunci a rămas retezat.
De aceea i se spune muntele Retezat.”
(după Legenda muntelui Retezat,
www.legendeleromanilor.ro)
A. Înțelegerea textului
1) Numește tipul de text (literar/nonliterar/
multimodal; narativ/descriptiv).
2) Completează cadranele, cu următoarele informații:
Scrie, în trei–cinci
enunțuri, despre ce
este vorba în text.
Prezintă, în trei–cinci
enunțuri, trăsăturile
unui personaj din
legendă.
Transcrie din text un
fragment care te-a
impresionat.
Formulează părerea
ta despre text, susținând-o
cu un
argument.
B. Limba română
1) Transcrie din text:
a) un verb la modul indicativ, timpul imperfect;
b) un substantiv articulat cu articol hotărât;
c) un substantiv articulat cu articol nehotărât;
d) un substantiv însoțit de o prepoziție.
2) Numește părțile de vorbire subliniate în
secvența: „Ca să vadă mai bine cât de mare este
partea lor din moștenire, cei doi copii se urcară pe
câte un munte...”
3) Precizează gradul de comparație al adjectivelor
propriu-zise din secvența: „Fetei i s-a părut
că partea de țară a fratelui său este mai mare și
mai frumoasă decât a ei...”
4) Alcătuiește două enunțuri în care să folosești
unul dintre adjectivele identificate la exercițiul
anterior la două grade de comparație diferite, numindu-le.
PARTEA A II-A
Redactează un text de 10−15 enunțuri, în care
să relatezi o întâmplare reală sau imaginară, petrecută
în timpul unei excursii la munte, îmbinând
narațiunea cu descrierea.
Folosește în compunerea ta:
• două tipuri de
enunțuri învățate;
• o propoziție simplă
cu subiect
multiplu;
• un predicat verbal
exprimat printr-un
verb la un
timp compus;
• două atribute exprimate
prin două
părți de vorbire
diferite.
RE&A3,7ULARE),1AL½
Folosește în compunerea ta:
159
Cine spune că nu putem recapitula și în joacă?
Iată, în continuare, câteva jocuri didactice care
te vor ajuta să recapitulezi într-un mod amuzant
conținuturile învățate.
¾ Joacă Bilețelele vorbitoare cu toți colegii de
clasă: fiecare participant are nevoie de foi de
hârtie și de un pix sau un creion. Fiecare jucător
scrie pe o hârtie un subiect de discuție legat
de temele studiate pe parcursul acestui an
școlar, în fiecare unitate de învățare, apoi împăturește
hârtia de două ori. Toate bilețelele
sunt amestecate. Doi colegi aleg câte un bilețel.
Timp de 30 de secunde, stabilesc legături inedite
între cele două subiecte. Apoi, un minut, cei
doi dialoghează neîntrerupt, respectând regulile
comunicării orale și exprimându-se fluent,
expresiv.
Colegii:
• precizează tema dialogului;
• evaluează dialogul, folosind fișa de evaluare a
comunicării orale (pagina 47).
¾ Joacă Găsește ideea! cu toți colegii de clasă: Se
constituie patru grupe, numerotate. Grupurile
interacționează în ordine, de la 1 la 4. Fiecare
grup își alege un lider, care scrie, la sugestia
colegilor din grupul său, un cuvânt-cheie pe
un bilețel și îl dă liderului din grupul următor.
Cuvântul-cheie este desprins dintr-un text citit.
Cerința 1: Formulează o idee principală, folosind
cuvântul pe care l-ai primit de la grupa precedentă.
Notează ideea principală formulată și
dă bilețelul mai departe, grupei următoare.
Cerința 2: Formulează un enunț simplu, pornind
de la ideea principală, notată pe bilețelul primit.
¾ Joacă împreună cu toți colegii Cine știe câștigă:
Se stabilesc trei grupuri de elevi pentru a
organiza un concurs de 5–10 minute, cu următoarele
sarcini.
Grupul 1: se constituie din patru elevi, fiecare are
câte o denumire – predicat, subiect, atribut, altă
parte de propoziție și poartă un ecuson cu denumirea
părților de propoziție. Elevii astfel denumiți
vor sta aliniați și își vor schimba periodic
locurile, adică ordinea părților de propoziție.
Grupurile 2 și 3: enunță propoziții, respectând
ordinea părților de propoziție (în funcție de
așezarea elevilor din grupul 1) și corectitudinea
gramaticală (predicat, subiect etc). Fiecare răspuns
corect primește câte un punct, dacă timpul
de gândire nu a depășit 10 secunde.
În final câștigă grupul cu cele mai multe puncte.
¾ Joacă împreună cu toți colegii de clasă Gramatica
distractivă: citește propozițiile următoare:
„Fiul a dat jăratic cailor. El alese calul slăbănog.”
Descompune propozițiile în părți de vorbire
astfel:
a) Scrie în cercuri verbele, iar în steluțe celelalte
părți de vorbire.
b) Precizează modul și timpul verbelor.
c) Numește părțile de vorbire învățate.
¾ Joacă Pătratul buclucaș, respectând următoarele
etape:
a) Combină cartonașele, pentru a construi propoziții,
adăugând în enunțuri câte un cuvânt
care să aibă rolul menționat în „pătratele buclucașe”.
b) Creează și tu, folosind carton, foarfecă și creioane
colorate, alte cartonașe asemănătoare,
pe care să le folosești, jucându-te cu un coleg
tău sau o colegă.
subiect trei
fete
feciori
numai
avea
subiect
atribut
predicat
RE&A3,7ULARE AL7)EL
160
Acum pot… Autoevaluare Evaluarea
colegului/a colegei
Evaluarea
profesorului
Să identific tema unui mesaj oral, precum și informațiile
esențiale sau de detaliu pe care acesta
le conține.
Să prezint oral, pe baza unor repere date de profesor/de
colegi, informații, idei, opinii.
Să exprim emoții și sentimente, participând la
discuții pe teme familiare sau pornind de la textele
ascultate/citite.
Să identific elemente paraverbale și nonverbale,
în comunicarea orală.
Să discut cu diverși interlocutori, folosind strategii
simple de ascultare activă și manifestând un
comportament politicos față de aceștia.
Să identific informații importante din texte literare
și nonliterare, continue, discontinue și multimodale.
Să stabilesc tema unor texte literare și nonliterare,
de diverse tipuri: narațiuni, descrieri, texte
multimodale, texte explicative.
Să identific cuvinte-cheie în texte citite/ascultate.
Să formulez idei principale și idei secundare,
pornind de la textele citite/ascultate.
Să formulez un răspuns personal și/sau un răspuns
creativ pe marginea unor texte de diferite
tipuri.
Să citesc cu atenție texte pe teme familiare.
Să reiau lectura unui text, după anumite criterii.
Să redactez texte de diverse tipuri (literare, nonliterare,
narative, descriptive, multimodale, explicative
etc.)
Să redactez, individual și/sau în echipă, un text
simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor
imagini, desene, scheme.
Să analizez texte proprii și texte diverse, din
punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilității,
al coerenței și al clarității.
Să folosesc cunoștințele gramaticale dobândite,
în exprimarea corectă și în înțelegerea textelor
de diverse tipuri.
AU72EVALUARE

LIMBA
ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
MANUAL
PENTRU
CLASA
A V-A
Cristian Moroianu (coordonator)
Ioana Revnic
Iolanda Iacob
Isabella Ioniță
CORINT
9
CORINT
9
PACHETUL EDUCAȚIONAL
este compus din:
Manual (carte + CD)
Caietul elevului
Ghidul profesorului,
accesibil gratuit la adresa
www.pasaport-cultura.ro,
secțiunea RESURSE GRATUITE
ISBN: 978-606-94476-2-8
www.edituracorint.ro
CYANMAGENTAYELLOWBLACK
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - Clasa A V-A ORINT
C
9