ISBN 978-606-793-401-4 / 9786067934014
BACALAUREAT 2020.
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ.
Lucrarea este avizată de Ministerul Educației Naționale prin OM 4696 din 02.08.2019.
Conform noilor modele stabilite de MEN.
Lucrarea poate fi utilizată pentru pregătirea examenului de bacalaureat, fiind
alcătuită în conformitate cu programa de examen.
Autori:
Monica Cristina Anisie.
Constantin Ciprian Nistor.
Georgiana Andreea Nistor.
Editura CORINT.
Pagina a Doua.
Date despre autori.
Monica Cristina ANISIE – profesor, gradul
didactic 1, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu", Bucureşti. Este Ministrul Educației
și Cercetării.
A activat
ca metodist și inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar al
Municipiului București și a ocupat funcţia de director general al Direcţiei
Învățământ Preuniversitar și pe cea de secretar de stat în cadrul Ministerului
Educației Naționale.
Constantin Ciprian NISTOR - profesor, gradul didactic 1, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu", București, metodist și membru în comisii naţionale de specialitate. Este preocupat, îndeosebi, de studiul metaficțiunii, concept dezvoltat ca subiect al tezei de doctorat cu titlul „O istorie a metaromanului românesc".
Georgiana Andreea NISTOR – profesor, gradul didactic 1, Colegiul Național „Sfântul Sava", București, metodist, cercetător în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti”al Acadeemiei Române şi doctor în filologie cu teza „Morfosintaxa și semantica numelor de rrudenie".
Referenţi ştiinţifici: profesor gradul 1, doctor Gheorghe LĂZĂRESCU, Colegiul Național „Sfântul Sava, Bucureşti profesor gradul 1, doctor Ileana POPESCU, Colegiul Național „Vlaicu-Vodă", Curtea de Argeş.
Redactor: Geanina Radu.
Tehnoredactare compiuterizată: Mihaela Ciufu.
Coperta: Dan
Mihalache.
ISBN 978-606-793-401-4
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Limba şi literatura română :
bacalaureat 2019 / Monica Cristina Anisie,
Constantin Ciprian Nistor, Georgiana Andreea Nistor. - Bucureşti : Corint Books,
2018 ISBN 978-606-793-401-4
1. Anisie, Monica.
2. Nistor, Constantin Ciprian.
3. Nistor, Georgiana Andreea.
811.135.1 821.135.1.09
Pagina 3.
În loc de prefaţă, o scurtă descriere.
Deschid cartea: cartea geme, Caut vremea: nu e vreme,
(Tudor Arghezi, Incertitudine).
Lucrarea de faţă este destinată în special elevilor din ciclul superior al liceului, clasele a 11-a şi a 12-a, care vor susţine simularea sau proba scrisă a Bacalaureatului la disciplina Limba şi literatura română şi în egală măsură oricărui tânăr în viziunea căruia examenul maturității se pregăteşte sistematic, pe parcursul celor patru ani de studiu. Pentru a veni în sprijinul vostru, am gândit o structură clară, echilibrată, îmbinând suportul teoretic cu o parte aplicativă consistentă, completată printr-o bibliografie selectivă care permite aprofundarea conţinuturilor curriculare prevăzute de programa şcolară.
Breviarul teoretic dezvoltă o serie complexă de repere necesare pentru redactarea textului argumentativ şi noțiuni-cheie, a căror analiză și interpretare se regăsește în cerințele Subiectului al 2-lea: valențe stilistice ale unor moduri și timpuri verbale, moduri de expunere specifice operei epice, lirice sau dramatice, schițe de evoluție a principalelor orientări estetice și curente literare, modalități de caracterizare a personajului literar, elemente de stil, compoziție și limbaj etc. Toate conceptele au fost explicate în detaliu și exemplificate în mod corespunzător, în ideea de a optimiza resursele învățării și de a eficientiza procesul pregătirii voastre individuale.
Cele 60 de variante pe care vi le propunem spre rezolvare sunt construite în deplin acord cu modelele de subiecte publicate de Centrul Național de Evaluare și Examinare din cadrul Ministerului Educației Naționale. Textele-suport pentru Subiectul Întâi au fost selectate din autori consacraţi, acoperă o gamă variată de stiluri și pun în circulație idei de valoare, solicitându-vă diferite abilități de viață sau cognitive: conexiuni diverse, o gândire inter- și transdisciplinară, un limbaj adecvat contextului comunicării. Întrucât proba de examen nu mai operează distincția între profilul real și cel umanist, cu excepţia Subiectului al 2-lea, am conceput testele cu grade variate de dificultate, pentru a permite o abordare cât mai flexibilă. De asemenea, am intuit nevoile voastre şi am explicat, ori de câte ori situația a impus-o, cuvintele al căror sens am considerat că nu vă este mereu accesibil.
Pornind de la premisa că baremele de evaluare ale subiectelor date vizează orice rezolvare corectă, am avut în vedere să recomandăm anumite sugestii de elaborare a răspunsurilor pentru câteva dintre variante. Acestea sunt orientative, pentru că soluțiile implică, în majoritatea cazurilor, o componentă subiectivă, depinzând de modul fiecăruia de a opta pentru un anumit tip de răspuns.
Pe cale de consecință, vă sfătuim să vă raportați în orice demers personal la standarde, valori și atitudini superioare, pentru a demonstra competențele de lucru cu textul. Fiți creativi!
Autorii.
Pagina ?.
Monica Cristina Anisie
Constantin Ciprian Nistor
Georgiana Andreea Nistor
Monica Cristina Anisie
Constantin Ciprian Nistor
Georgiana Andreea Nistor
LIMBA ȘI
LITERATURA
ROMÂNĂ
Lucrarea este destinată în special elevilor din ciclul superior al
liceului, clasele a 11-a și a 12-a, care vor susține simularea sau proba
scrisă a examenului de bacalaureat la disciplina Limba și literatura
română și în egală măsură oricărui tânăr în viziunea căruia examenul
maturității se pregătește sistematic, pe parcursul celor patru ani de
studiu.
Pentru a veni în sprijinul elevilor, autorii au gândit o structură
clară, echilibrată, îmbinând suportul teoretic cu o parte aplicativă
consistentă, completată printr-o bibliografie selectivă care permite
aprofundarea conținuturilor curriculare prevăzute de programa
școlară.
Culegerea vă oferă:
• un instrument util pentru elevi și profesori;
• un breviar teoretic de noțiuni esențiale și concepte-cheie;
• 60 de variante propuse spre rezolvare;
• sugestii de elaborare a răspunsurilor.
LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNĂ
www.edituracorint.ro
ISBN: 978-606-793-401-4
Lucrarea este avizată de Ministerul Educației Naționale prin OM 4696 / 02.08.2019
AVIZAT MEN
4
pentru câteva dintre variante. Acestea sunt orientative, pentru că soluțiile
implică, în majoritatea cazurilor, o componentă subiectivă, depinzând de modul fiecăruia de a opta pentru
un anumit tip de răspuns.
Pe cale de consecință, vă sfătuim să vă raportați în orice demers personal la standarde, valori și atitudini superioare, pentru a demonstra competențele de lucru cu textul.
Autorii
Pagina 5.
BREVIAR TEORETIC.
1. Textul argumentativ, act de comunicare centrat pe funcția conativă a
limbajului, cu scopul de convingere a receptorului privind valabilitatea unui
punct de vedere.
✓ demersul argumentativ, demonstrație logică a unei opinii, pornind de la o
anumită temă.
✓ obiectul enunţării o teză sau premisă, susținută cu argumente și exemplificată
convingător.
✓ strategia argumentării, parcurgerea a trei etape obligatorii. a susține, a
dovedi, a întări.
✓ scopul argumentării persuasiv, de a convinge cititorul ipotetic sau
interlocutorul.
Observație. Opinia neînsoțită de argumente și exemple rămâne o
afirmație fără susținere (!)
1. Demersul unei argumentări.
✓ enunţarea ipotezei formularea unei opinii față de problematica pusă în
discuție.
- elaborarea unui enunț clar față de opinia, teza, ideea ce urmează a fi
demonstrată, este necesară folosirea unor verbe de opinie sau ale
subiectivității evaluative,
✓ argumentarea propriu-zisă, dezvoltarea a cel puţin două argumente.
• în continuitate (=probează sau justifică teza) sau în contrarietate (= o
infirmă, neagă).
• susținerea cu exemple pertinente, citate critice, opinii de autoritate,
comparații care evidențiază ideea susținută.
✓ formularea concluziei, reluarea ipotezei în mod nuanțat sau contrazicerea
acesteia.
• exprimarea unei idei pertinente, sinteză a celor anterior enunțate.
2. Conectori pragmatici cu rol discursiv, conjuncții,
adverbe, prepoziții, interjecții, verbe, expresii și locuțiuni verbale,
conjuncționale, adverbiale, prepoziționale care.
✓ introduc ipoteza, părerea mea este, voi arăta, demonstra, se poate
spune, pornind de la ideea, premisa, consider, sunt de părere, presupun, cred,
admit, susțin.
✓ justifică argumentele de fapt, dovadă că, cum, având în vedere, de altfel.
• prime, în primă instanţă, în primul rând, mai întâi de toate, să începem
prin, trebuie amintit mai întâi, prima remarcă se referă la, se poate porni de
la ideea, pentru început, se poate admite, pe de o parte, un prim argument este
de natură.
Pagina 6.
• secundare, în plan secund, în al doilea rând, în plus,
în continuare, pe de altă parte,
nu numai, de altfel, dovada faptului, ar mai fi de menționat, nu e de neglijat.
• terţiare, în fine, pentru a termina ideea, în ultimul rând, nu în
ultimul rând.
formulează concluzia, deci, așadar, în concluzie, iată de ce, în sinteză,
în sinteza celor afirmate, pe cale de consecință, pentru a conchide.
3. Rolul conectorilor în funcţie de natura relaţiei dintre secvenţele
discursului.
✓ analogie, de asemenea, adică, precum, ca și cum, amintind de, în mod
similar, în plus.
✓ exemplificare, de exemplu, de pildă, să luăm în considerare, în această
privință, în ceea ce privește, având în vedere, cu alte cuvinte, de menționat
faptul că, se poate invoca.
✓ explicare, altfel spus, mă refer la, vreau să demonstrez, admit, de
fapt.
✓ disjuncție, sau, fie, ori, exceptând, ceea ce exclude, spre deosebire,
în contrast cu.
✓ opoziție, rezervă, rectificare, totuși, în schimb, din contră, de fapt,
în realitate, în timp ce, în loc să, ceea ce contrazice, interzice, spre
deosebire de.
✓ concesie, deși, chiar dacă, totuși, cu toate acestea, să admitem totuși,
în ciuda, pofida.
✓ cauzalitate pentru că, fiindcă, deoarece, căci, întrucât, având în vedere, dat
fiind faptul că, din moment ce, din această cauză, din acest motiv, considerent.
✓ consecinţă, deci, așadar, în consecință, drept urmare, ceea ce implică, din
care de curge, ceea ce trimite la, prin urmare, ca atare.
4. Câteva recomandări practice...
✓ elaborați, înainte de toate, o schiță de lucru, un plan care să vă ajute în
organizarea ideilor.
✓ ideal este să vă structurați textul în patru alineate sau paragrafe distincte,
corespunzătoare ipotezei, celor două argumente, respectiv concluziei.
✓ delimitați toate aceste patru secvențe într-un mod clar, prin conectorii
specifici recomandați.
✓ încercați să vă dozați informațiile de care dispuneți, astfel încât să evitați
riscul redundanței.
✓ nu pierdeți din vedere faptul că baremul de evaluare prevede raportarea la
textul-suport în dezvoltarea oricăruia dintre argumentele enunțate.
✓ construiți argumente care să acopere o gamă variată de domenii, preocupări,
interese. științe, istorie, sociologie, psihologie, arte, sport etc..
✓ puteți opta pentru exemple consacrate, pe care le puteți formula prin
analogie, deducție, comparație sau le puteți selecta din statistici, aforisme,
reflecții, cugetări, maxime.
✓ trimiterile la zona literaturii sunt necesare, dar nu au caracter obligatoriu,
astfel încât puteți recurge la experiența culturală sau personală de care
dispuneți (biografii celebre, istoria unor locuri fascinante, modele de
civilizație care v-au impresionat, călătorii etc.).
✓ aveți în vedere calitatea exprimării, reflectată în norme de ortografie și de
punctuație, calitățile generale și particulare ale stilurilor individuale
(claritate, precizie, proprietate, naturalețe).
✔ evitați așa-numiții conectori universali: „lucru, „chestie sau „gen,
specifici limbajului
colocvial. îi puteți înlocui, în schimb, prin „aspect, „element, „fapt, „marcă,
„trăsătură.
---
BREVIAR TEORETIC.
1. Textul argumentativ - act de comunicare centrat pe funcția conativă a limbajului, cu
scopul de convingere a receptorului privind valabilitatea unui punct de vedere:
- demersul argumentativ și demonstrație logică a unei opinii, pornind de la o
anumită temă;
- obiectul enunțării și o teză sau premisă, susținută cu argumente și exemplificată
convingător;
- strategia argumentării și parcurgerea a trei etape obligatorii: a susține, a
dovedi, a întări;
- scopul argumentării și persuasiv, de a convinge cititorul ipotetic sau
interlocutorul.
Observație: Opinia neînsoțită de argumente și exemple rămâne o afirmație fără susținere!
1. Demersul unei argumentări:
- enunțarea ipotezei și formularea unei opinii față de problematica pusă în
discuție:
- elaborarea unui enunț clar față de opinia teza ideea ce urmează a fi
demonstrată;
- este necesară folosirea unor verbe de opinie sau ale subiectivității evaluative;
- argumentarea propriu zisă și dezvoltarea a cel puțin două argumente:
- în continuitate ( probează justifică teza) sau în contrarietate ( o infirmă
neagă);
- susținerea cu exemple pertinente, citate critice, opinii de autoritate,
comparații care
evidențiază ideea susținută;
- formularea concluziei și reluarea ipotezei în mod nuanțat contrazicerea
acesteia:
- exprimarea unei idei pertinente, sinteză a celor anterior enunțate.
2. Conectori pragmatici cu rol discursiv → conjuncții,
adverbe, prepoziții, interjecții, verbe, expresii și alocuțiuni verbale,
conjuncționale, adverbiale, prepoziționale care:
- introduc ipoteza și părerea mea este, voi arăta demonstra, se poate spune,
pornind de
la ideea premisa, consider, sunt de părere, presupun, cred, admit, susțin;
- justifică argumentele și de fapt, dovadă că, cum, având în vedere, de altfel;
§ prime și în primă instanță, în primul rând, mai întâi de toate, să începem
prin, trebuie
amintit mai întâi, prima remarcă se referă la, se poate porni de la ideea,
pentru început,
se poate admite, pe de o parte, un prim argument este de natură;
6
§ secundare și în plan secund, în al doilea rând, în plus, în continuare, pe de
altă parte,
nu numai, de altfel, dovada faptului, ar mai fi de menționat, nu e de neglijat;
§ terțiare și în fine, pentru a termina ideea, în ultimul rând, nu în ultimul
rând;
- formulează concluzia și deci, așadar, în concluzie, iată de ce, în sinteză, în
sinteza celor
afirmate, pe cale de consecință, pentru a conchide.
3. 5Rlul cRnectRUilRU vn Iunc܊ie de nDtuUD UelD܊iei dintre Vecven܊ele
diVcuUVului
- analogie și de asemenea, adică, precum, ca și cum, amintind de, în mod similar,
în plus;
- exemplificare și de exemplu, de pildă, să luăm în considerare, în această
privință, în
ceea ce privește, având în vedere, cu alte cuvinte, de menționat faptul că, se
poate invoca;
- explicare și altfel spus, mă refer la, vreau să demonstrez admit, de fapt;
- disjuncție și sau, fie, ori, exceptând, ceea ce exclude, spre deosebire, în
contrast cu;
- opoziție rezervă rectificare și totuși, în schimb, din contră, de fapt, în
realitate, în timp
ce, în loc să, ceea ce contrazice interzice, spre deosebire de;
- concesie și deși, chiar dacă, totuși, cu toate acestea, să admitem totuși, în
ciuda pofida;
- cauzalitate și pentru că, fiindcă, deoarece, căci, întrucât, având în vedere,
dat fiind faptul că, din moment ce, din această cauză, din acest motiv considerent;
- consecință și deci, așadar, în consecință, drept urmare, ceea ce implică, din
care decurge, ceea ce trimite la, prin urmare, ca atare.
. &âtevD UecRPDndări pUDctice...
- elaborați, înainte de toate, o schiță de lucru, un plan care să vă ajute în
organizarea ideilor;
- ideal este să vă structurați textul în patru alineate sau paragrafe distincte,
corespunzătoare ipotezei, celor două argumente, respectiv concluziei;
- delimitați toate aceste patru secvențe într un mod clar, prin conectorii
specifici recomandați;
- încercați să vă dozați informațiile de care dispuneți, astfel încât să evitați
riscul redundanței;
- nu pierdeți din vedere faptul că baremul de evaluare prevede raportarea la
textul suport
în dezvoltarea oricăruia dintre argumentele enunțate;
- construiți argumente care să acopere o gamă variată de domenii, preocupări,
interese:
științe, istorie, sociologie, psihologie, arte, sport etc.;
- puteți opta pentru exemple consacrate, pe care le puteți formula prin
analogie, deducție,
comparație sau le puteți selecta din statistici, aforisme, reÀecții, cugetări,
maxime;
- trimiterile la zona literaturii sunt necesare, dar nu au caracter obligatoriu,
astfel încât puteți recurge la experiența culturală sau personală de care dispuneți (biografii
celebre, istoria unor locuri fascinante, modele de civilizație care v au impresionat,
călătorii etc.);
- aveți în vedere calitatea exprimării, reÀectată în norme de ortografie și de
punctuație,
calitățile generale și particulare ale stilurilor individuale (claritate,
precizie, proprietate,
naturalețe);
- evitați așa numiții conectori universali: Älucru´, ÄcKestie´ sau Ägen´,
specifici limbajului
colocvial; îi puteți înlocui, în schimb, prin Äaspect´, Äelement´, Äfapt´,
Ämarcă´, Ätrăsătură´.
7
2. Repede vn DnDli]D textului liteUDU
. 9DlRUi VtiliVtice Dle unRU PRduUi ܈i tiPpuUi veUbDle
¾ IndicDtivul și Dc܊iuni cRPplexe UeDle peUcepute cD fiind ViJuUe DcRpeUind tRDte
cele trei UeJiVtre tePpRUDle trecut Sre]enW ܈i viitor:
§ iPpeUIectul și acțiune în curs de desfășurare, anterioară momentului vorbirii:
- cumulează valori stilistice multiple: evocativ, durativ, descriptiv;
- susține tonul evocării nostalgice sau confesive, reiterând acțiuni, fapte sau
stări
trecute în perspectiva prezentului;
- creează senzația duratei infinite, a Äsfârșitului continuu´, a extensiei
temporale
validate de o percepție subiectivă;
- asociat descrierii, apare în secvențe expozitive sau de fixare a cadrului, a
decorului
sau pentru a configura o anumită atmosferă.
§ peUIectul ViPplu și peUIectul cRPpuV și acțiuni care instituie variații în
timp, prin
raportare la momentul vorbirii:
§ perfectul simplu se raportează la acțiuni încheiate într un trecut imediat,
restrângând
astfel perspectiva temporală:
- efectul expresiv este unul dinamic, de senzație recentă și se poate asocia
oralității,
ca dominantă stilistică;
- folosit ca timp narativ, nu se referă numai la acțiuni recente, ci apare și în
proza de
evocare istorică;
- succesiunea acestor verbe implică un ritm susținut, alert;
- conotat regional și marcă dialectală a discursului, fiind specific graiurilor
oltenești.
§ perfectul compus implică o mare mobilitate în timp:
- prin definiție este un timp perfectiv, indicând acțiuni încheiate;
- creează un decupaj în Àuxul vorbirii, printr o delimitare certă de planul
prezentului;
- disociază discursul personajului de intervenția naratorului;
- redă caracterul ireversibil al acțiunilor surprinse.
§ PDi Pult cD peUIectul și descrie acțiuni trecute și încheiate înaintea unui alt
moment de timp trecut ( valoare absolută):
- exprimă relația cronologică a unei acțiuni trecute în raport cu o alta;
- conferă viziunii artistice o notă retrospectivă, deci paseistă;
- utilizat în narațiuni istorice pentru efectul de culoare locală;
- modalitate stilistică de arhaicizare a discursului.
§ pUe]entul și acțiune desfășurată concomitent cu momentul vorbirii:
- indică certitudinea locutorului ( a vorbitorului) în raport cu obiectul
enunțării
( al relatării);
- creează impresia de autenticitate, de reprezentare verosimilă a situațiilor pe
care le
actualizează;
6
§ secundare și în plan secund, în al doilea rând, în plus, în continuare, pe de
altă parte,
nu numai, de altfel, dovada faptului, ar mai fi de menționat, nu e de neglijat;
§ terțiare și în fine, pentru a termina ideea, în ultimul rând, nu în ultimul
rând;
- formulează concluzia și deci, așadar, în concluzie, iată de ce, în sinteză, în
sinteza celor
afirmate, pe cale de consecință, pentru a conchide.
3. 5Rlul cRnectRUilRU vn Iunc܊ie de nDtuUD UelD܊iei dintre Vecven܊ele
diVcuUVului
- analogie și de asemenea, adică, precum, ca și cum, amintind de, în mod similar,
în plus;
- exemplificare și de exemplu, de pildă, să luăm în considerare, în această
privință, în
ceea ce privește, având în vedere, cu alte cuvinte, de menționat faptul că, se
poate invoca;
- explicare și altfel spus, mă refer la, vreau să demonstrez admit, de fapt;
- disjuncție și sau, fie, ori, exceptând, ceea ce exclude, spre deosebire, în
contrast cu;
- opoziție rezervă rectificare și totuși, în schimb, din contră, de fapt, în
realitate, în timp
ce, în loc să, ceea ce contrazice interzice, spre deosebire de;
- concesie și deși, chiar dacă, totuși, cu toate acestea, să admitem totuși, în
ciuda pofida;
- cauzalitate și pentru că, fiindcă, deoarece, căci, întrucât, având în vedere,
dat fiind faptul că, din moment ce, din această cauză, din acest motiv considerent;
- consecință și deci, așadar, în consecință, drept urmare, ceea ce implică, din
care decurge, ceea ce trimite la, prin urmare, ca atare.
. &âtevD UecRPDndări pUDctice...
- elaborați, înainte de toate, o schiță de lucru, un plan care să vă ajute în
organizarea ideilor;
- ideal este să vă structurați textul în patru alineate sau paragrafe distincte,
corespunzătoare ipotezei, celor două argumente, respectiv concluziei;
- delimitați toate aceste patru secvențe într un mod clar, prin conectorii
specifici recomandați;
- încercați să vă dozați informațiile de care dispuneți, astfel încât să evitați
riscul redundanței;
- nu pierdeți din vedere faptul că baremul de evaluare prevede raportarea la
textul suport
în dezvoltarea oricăruia dintre argumentele enunțate;
- construiți argumente care să acopere o gamă variată de domenii, preocupări,
interese:
științe, istorie, sociologie, psihologie, arte, sport etc.;
- puteți opta pentru exemple consacrate, pe care le puteți formula prin
analogie, deducție,
comparație sau le puteți selecta din statistici, aforisme, reÀecții, cugetări,
maxime;
- trimiterile la zona literaturii sunt necesare, dar nu au caracter obligatoriu,
astfel încât puteți recurge la experiența culturală sau personală de care dispuneți (biografii
celebre, istoria unor locuri fascinante, modele de civilizație care v au impresionat,
călătorii etc.);
- aveți în vedere calitatea exprimării, reÀectată în norme de ortografie și de
punctuație,
calitățile generale și particulare ale stilurilor individuale (claritate,
precizie, proprietate,
naturalețe);
- evitați așa numiții conectori universali: Älucru´, ÄcKestie´ sau Ägen´,
specifici limbajului
colocvial; îi puteți înlocui, în schimb, prin Äaspect´, Äelement´, Äfapt´,
Ämarcă´, Ätrăsătură´.
7
2. Repede vn DnDli]D textului liteUDU
. 9DlRUi VtiliVtice Dle unRU PRduUi ܈i tiPpuUi veUbDle
¾ IndicDtivul și Dc܊iuni cRPplexe UeDle peUcepute cD fiind ViJuUe DcRpeUind tRDte
cele trei UeJiVtre tePpRUDle trecut Sre]enW ܈i viitor:
§ iPpeUIectul și acțiune în curs de desfășurare, anterioară momentului vorbirii:
- cumulează valori stilistice multiple: evocativ, durativ, descriptiv;
- susține tonul evocării nostalgice sau confesive, reiterând acțiuni, fapte sau
stări
trecute în perspectiva prezentului;
- creează senzația duratei infinite, a Äsfârșitului continuu´, a extensiei
temporale
validate de o percepție subiectivă;
- asociat descrierii, apare în secvențe expozitive sau de fixare a cadrului, a
decorului
sau pentru a configura o anumită atmosferă.
§ peUIectul ViPplu și peUIectul cRPpuV și acțiuni care instituie variații în
timp, prin
raportare la momentul vorbirii:
§ perfectul simplu se raportează la acțiuni încheiate într un trecut imediat,
restrângând
astfel perspectiva temporală:
- efectul expresiv este unul dinamic, de senzație recentă și se poate asocia
oralității,
ca dominantă stilistică;
- folosit ca timp narativ, nu se referă numai la acțiuni recente, ci apare și în
proza de
evocare istorică;
- succesiunea acestor verbe implică un ritm susținut, alert;
- conotat regional și marcă dialectală a discursului, fiind specific graiurilor
oltenești.
§ perfectul compus implică o mare mobilitate în timp:
- prin definiție este un timp perfectiv, indicând acțiuni încheiate;
- creează un decupaj în Àuxul vorbirii, printr o delimitare certă de planul
prezentului;
- disociază discursul personajului de intervenția naratorului;
- redă caracterul ireversibil al acțiunilor surprinse.
§ PDi Pult cD peUIectul și descrie acțiuni trecute și încheiate înaintea unui alt
moment de timp trecut ( valoare absolută):
- exprimă relația cronologică a unei acțiuni trecute în raport cu o alta;
- conferă viziunii artistice o notă retrospectivă, deci paseistă;
- utilizat în narațiuni istorice pentru efectul de culoare locală;
- modalitate stilistică de arhaicizare a discursului.
§ pUe]entul și acțiune desfășurată concomitent cu momentul vorbirii:
- indică certitudinea locutorului ( a vorbitorului) în raport cu obiectul
enunțării
( al relatării);
- creează impresia de autenticitate, de reprezentare verosimilă a situațiilor pe
care le
actualizează;
8
- susține identitatea dintre timpul narațiunii și timpul narat, producând un
efect de
simultaneitate, de actualizare;
- imprimă discursului narativ un ritm dinamic, alert, susținut;
- se pot distinge mai multe nuanțe: prezentul istoric (= fapte istorice puse în
abis,
actualizate prin forța evocării), prezentul etern (= efect durativ, de continuum
temporal), prezentul gnomic aforistic ( adevăruri universale, tonuri sentențioase,
maximale, discursuri impersonale), prezentul iterativ ( repetabilitatea unor
situații, acțiuni, durate, vârste, cicluri).
§ viitorul și acțiuni desfășurate într un moment ulterior vorbirii:
- timp al reprezentării lumilor posibile, apărând în contexte asociate reveriei
sau visului, dorinței, aspirației, ipotezei;
- restrânge distanța dintre categorii antitetice: real oniric, absolut relativ,
contingent transcendent, etern efemer, aproape departe;
- instituie o perspectivă futuristă, vizionară, deci proiectivă;
- viitorul anterior primește prin uz o conotație pur livrescă;
- formele populare sau regionale devin mărci ale oralității discursului.
¾ &Rnjunctivul și Dc܊iune inceUtă peUcepută dUept pRVibilă VDu UeDli]Dbilă
- cumulează o gamă variată de atitudini ale locutorului: indecizie, ezitare,
incertitudine, confuzie, suspiciune, aproximație, reticență, dorință, aspirație;
- în planul imaginarului artistic se poate folosi pentru a reda evaziunea în
universuri
compensative: vis, somn, mit, natură, istorie, poezie;
- timp exprimând irealitatea imediată, ambiguizează planuri disjuncte: real
ideal,
utopic distopic etc.;
- poate substitui valoarea modului imperativ, atunci când exprimă poziția
categorică a
locutorului: îndemn, ordin, rugăminte, interdicție.
¾ &Rndi܊iRnDl RptDtiv și Dc܊iune UeDli]Dbilă vn bD]D vndepliniUii unei cRndi܊ii
- exprimă dependența față de o condiție explicit sau implicit formulată;
- redă opțiunea pe care și o asumă locutorul prin actul enunțării;
- imaginează scenarii posibile, deci are o valoare pur ipotetică.
¾ IPpeUDtiv și Dc܊iune cDUe expUiPă RUdinul vndePnul UuJăPinteD inteUdic܊iD
- instituie o relație de comunicare directă, orientată către interlocutor,
devenind marcă
a funcției conative a limbajului;
- dinamizează discursul, fiind cel mai adesea conotat retoric;
- redă atitudini, trăiri, stări puternic marcate subiectiv;
- tonul categoric al adresării, care poate fi însă moderat.
¾ *eUun]iu și PRd nepeUVRnDl D cărui Dc܊iune pRDte expUiPD cDteJRUiD duratei:
- redă o acțiune surprinsă în desfășurare, având caracter dinamic;
9
- poate fi asimilat unei secvențe temporale ce anulează distincția între cele
trei registre: trecut, prezent și viitor;
- creează un efect durativ, cel de Äsfârșit continuu´;
- se particularizează prin sonorități specifice, adesea onomatopeice.
. 3DUticulDUită܊i Dle PRduUilRU de expuneUe narațiune, descriere, dialog,
monolog.
3UePiVe de cRnVtituiUe ܈i Iunc܊iile DceVtRUD.
¾ 1DUD܊iuneD și UelDtDUeD unei VucceViuni de evenimente UeDle VDu fic܊iRnDle
- reprezintă o structură temporală, în opoziție cu descrierea care este
spațială;
- narațiunea este sintagmatică ( înlănțuire, alternanță, contrapunct),
descrierea este
paradigmatică ( cadru, acțiune, fenomen, epocă);
- verbalizează o acțiune pe care o prezintă într un mod unitar;
- contextualizarea acesteia se face prin repere de spațiu și timp ( cronotop);
- componentele narațiunii sunt istoria subiectul ( ce se relatează) și
istorisirea discursul ( modalitatea narării);
- situația narativă implică: persoana ( cine săvârșește acțiunea), timpul ( când
se
petrece) și modalitatea ( cum se narează, prin relatare reprezentare);
- prezența instanțelor comunicării narative: autor ( entitate atestată
biografic), narator ( voce textuală), personaj ( eu ficțional), cititor ( proiecție generică);
- actul enunțării poate fi asumat de un narator:
§ autodiegetic ( focalizare internă, uzul persoanei " este și personajul
central al
istoriei povestite);
§ heterodiegetic ( focalizare externă, uzul persoanei a ", a, relatează o
istorie de
care se delimitează);
§ homodiegetic ( de regulă, focalizare externă, uzul persoanei a ", a,
relatează o
experiență directă, care nu este însă personală).
¾ 'eVcUieUeD și Vecven܊ă VubRUdRnDtă VtructuUii nDUDtive D textului
- descrierea artistică ( subiectivă) activează componenta expresivă a limbajului;
- definită drept Äsecvență de suprafață´ care se opune dialogului și narațiunii,
dar
aÀată în raport de complementaritate cu acestea;
- considerată o pauză narativă, o discontinuitate în actul enunțării;
- suspendă temporalitatea, dominanta dinamică este înlocuită cu cea statică;
- contextualizarea descrierii se face prin indici de timp și sau de spațiu;
- centrată asupra unui arhilexem, a cărui prezență semnalează temele și motivele
sau
aria semantică dezvoltate în text ( peisaj, grădină, casă etc.);
- tipuri de descriere: topografia ( cadru, loc), cronografia ( epocă, perioadă),
tabloul
( acțiune, fenomen, eveniment), portretul care îmbină prosopografia ( trăsături
fizice) și etopeea ( calități morale);
- este gramaticalizată sau lexicalizată prin câteva aspecte definitorii:
§ recurența grupului nominal ( un substantiv însoțit de un adjectiv, cel mai
adesea
cu valoarea stilistică a unui epitet);
20
- Ägenerația salvatoare a literaturii române contemporane´ (,. 6imuț);
- delimitarea convențională de epoca dogmatică este considerată debutul
editorial al
lui 1. 6tănescu și volumul de versuri Sensul iubirii, din 1 ;
- se opune literaturii obsedantului deceniu, când:
§ poezia abdică de la condiția ei autentică, liricul este suprimat pentru a face
loc
epicului și apt de a ilustra mult mai fidel noile realități sociale;
§ scoasă din circuitul estetic pentru a se conforma pactului ideologic, folosită
ca
mijloc de propagandă;
- apelând uneori la strategii subversive, generația Ҳ își propune să redescopere
tradiția poeziei românești libere din perioada interbelică, în descendența
directă a
Cercului literar de la Sibiu ( ܇t. $ug. 'oinaș, 5. 6tanca, ,. '. 6ârbu);
- grație unui efort recuperator, poezia își reia în posesie specificitatea
lirică;
- (. 6imion stabilește câteva posibile delimitări tematice și stilistice:
§ metapoezia ( poezia despre poezie) și 1. 6tănescu;
§ conceptualizarea simbolurilor și &. Baltag;
§ poezia socială și expresionismul țărănesc și ,. $lexandru;
§ poezia politică și spiritul macedonsNian și $. 3ăunescu;
§ ironiști și fanteziști și 0. 6orescu, 0. ,vănescu, (. Brumaru;
§ lirica feminină și spiritualizarea emoției și $. Blandiana, &. Buzea;
§ onirismul estetic și /. 'imov, &. 7onegaru.
- limbajul nu mai este un simplu mod de expresie, devenind topos ( spațiu)
căruia
poetul îi exploatează conștient limitele și resursele;
- interferența registrelor stilistice și argotic, colocvial, ludic, neologic,
parodic;
- desolemnizarea discursului și ironia, spiritul ludic sau bășcălios;
- resemantizarea și remorfologizarea cuvântului, devenit matrice lexicală;
- imaginarul artistic substituie noțiuni abstracte prin forme concrete și
transparența și
evanescența ( dispariția treptată) imaginilor;
- percepția senzorială și materializarea și corporalizarea sentimentelor;
- canoanele moderne de versificație și fragmentarismul, verslibrismul, ritmul
interior,
ingambamentul, strofa polimorfă;
- revalorizarea marilor teme și motive ale poeziei interbelice:
§ poezia înțeleasă ca stare lirică, expresie a trăirilor inefabile ale eului;
§ cuvântul devenit modalitate de explorare a universului înconjurător;
§ iubirea și creația sunt asumate ca experiențe intime;
§ fascinația erosului, Ävârsta de aur a dragostei´;
§ raportul senzorial dintre subiect și obiect, dintre eu și lume;
§ integrarea dimensiunii onirice ( a visului) sau parabolice;
§ Äcultul mitologiilor și vocația miturilor´ (0. 0artin);
§ alăturarea ostentativă a comicului și a tragicului;
§ perceperea acută a timpului, senzația rupturii interioare.
21
9A5IA17( 35238S( S35( 5(=2/9A5(
(xDmen de bDcDlDuUeDt nD܊iRnDl
3URbD (. D)
/iPbD ܈i liteUDtuUD URPână
• Câte subiectele sunt RbliJDtRUii. Se acordă ]ece puncte din RIiciu.
• 7iPpul de lucUu eIectiv eVte de trei RUe.
Varianta 1
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
Ceea ce îi deosebește enorm pe cei vechi de moderni este și felul în care unii
și ceilalți concep timpul liber. Pentru noi, nimic nu seamănă mai puțin cu timpul liber decât
imaginea celui
care, student, elev sau profesor, se duce, zi de zi, la școală. E trist să stai
în bancă, așteptând
să fii ascultat de o profă isterică sau de un prof sadic, ori să scrii lucrări
pe subiecte pe care le
știi prostești, ori să te gândești mereu la câte n ai putea face dacă ai chiuli,
sau să transpiri la
gândul catalogului și al examenului; de partea cealaltă, să te spetești
pregătind lecții pentru
loaze, să răgușești zbierând „ordine, să devii zbir încercând să pacifici o
trupă de sălbatici,
să tremuri la gândul unor inspecții... Ei bine, în aceste condiții, la ce
altceva mai pot visa popoarele muncitoare de elevi, studenți și profesori decât la recreație, la timpul
liber, când ele
vor să facă orice altceva numai școală nu așadar, la vorbărie, mâncare, somn,
plimbare, călătorie, televizor, sport, amor, hobb\, spectacole și mai ales, poate, să
râvnească la a nu face
nimic, la a vegeta un răstimp ± pur și simplu ± fără scop, fără proiect, fără
regret...
Pentru lumea modernă, școala stă la antiteza recreației, a „licenței” în sens de
îngăduință de a face orice; de la verbul latin respectiv, licere*, provine de
altminteri vocabula
franțuzească loisir* . Эcoala și, de aici, actul învățării sunt, prin excelență,
locul obligației,
al caznei*, al regulii impuse de sus, unde se manifestă păruiala pentru locul
fruntaș. Ele
se prezintă drept „anticamera vieții, ceea ce înseamnă uneori laboratorul,
alteori cloaca
acesteia; în orice caz, ele cad, la fel ca și activitățile productive pe care le
anunță și le prepară, sub blestemul originar al muncii.
22
Эi totuși, la izvoarele sale eline, școala era exact timp liber, răgaz În
Grecia, schole însemna
„timp liber, „recreație, iar verbul derivat scholazein semnifica „a avea timp
liber, „a nu
munci”.
($ndrei &ornea, Cuvintelnic fără frontiere)
* licere (lat.) – a permite, a îngădui;
* loisir (fr.) – timp liber;
caznă – chin, muncă istovitoare.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al construcției să devii zbir. 6 puncte
2. Numește o deosebire fundamentală între concepția celor vechi și a celor
moderni.
6 puncte
3. 0enționează două dintre constrângerile pe care le exercită școala asupra
profesorilor.
6 puncte
4. (xplică de ce, pentru societatea modernă, școala se situează la antipodul
recreației.
6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Эcoala și, de aici,
actul învățării
sunt, prin excelență, locul obligației, al caznei, al regulii impuse de sus,
unde se manifestă păruiala pentru locul fruntaș. 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
instituția
școlii reprezintă sau nu o formă de petrecere a timpului liber, raportându te
atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Cuvintelnic fără frontiere de $ndrei
&ornea, cât și la
experiența personală sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, rolul notațiilor autorului (didascalii) în
următorul
fragment:
$/7$ (încleștat, s a ridicat într un genunchi): Pietro, crezi într adevăr în
dragoste"
3,(752: Eu trebuie să cred în ceva, Alta. ($ spus asta cu o convingere neocolită
și definitivă, de condamnat la moarte. $lta tresare din tot corpul, îngheață, i se
măresc ochii.)
23
$/7$ (întreabă palidă): Эi mă iubești pe mine" (Cade iar.)
3,(752: Nu știu dacă e numai asta « 'ar, dacă simțământul acesta pe care nu l am
nici pentru Dumnezeu este iubire, atunci te iubesc. În tot pustiul gândurilor
mele ești numai
tu. Mâna ta pe brațul meu îmi mângâie sufletul. (După un răstimp, când vede,
uimit, înfiorat): Яi s ochii umezi, Alta"
$/7$ (zarii s au aruncat ): Ce punte neomenească, a suspinelor, leagă sufletele
noastre" (&ăci se aude un zgomot afară, ca și cum ar fi lunecat obosit piciorul
cuiva. $lta tresare, ascultă înfiorată, 3ietro nu observă, căci tace, căutându se.).
3,(752 (neliniștit, se apleacă să i sărute mâna. $lta i a scos pumnalul, pe care
el îl mai
purta la centură): Mă iubești, Alta"
$/7$: 'e ce te îndoiești"
3,(752: Pentru că nu merit iubirea ta.
(&amil Petrescu, Act venețian)
zarii s au aruncat – zarurile au fost aruncate, parafrază a celebrului dicton
aparținând
lui ,ulius &ezar; aici cu sensul de acțiune ireversibilă, irevocabilă etc.
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă Pini
PuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
ale
basmului cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru basmul cult ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre
stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
22
Эi totuși, la izvoarele sale eline, școala era exact timp liber, răgaz În
Grecia, schole însemna
„timp liber, „recreație, iar verbul derivat scholazein semnifica „a avea timp
liber, „a nu
munci”.
($ndrei &ornea, Cuvintelnic fără frontiere)
* licere (lat.) – a permite, a îngădui;
* loisir (fr.) – timp liber;
caznă – chin, muncă istovitoare.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al construcției să devii zbir. 6 puncte
2. Numește o deosebire fundamentală între concepția celor vechi și a celor
moderni.
6 puncte
3. 0enționează două dintre constrângerile pe care le exercită școala asupra
profesorilor.
6 puncte
4. (xplică de ce, pentru societatea modernă, școala se situează la antipodul
recreației.
6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Эcoala și, de aici,
actul învățării
sunt, prin excelență, locul obligației, al caznei, al regulii impuse de sus,
unde se manifestă păruiala pentru locul fruntaș. 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
instituția
școlii reprezintă sau nu o formă de petrecere a timpului liber, raportându te
atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Cuvintelnic fără frontiere de $ndrei
&ornea, cât și la
experiența personală sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, rolul notațiilor autorului (didascalii) în
următorul
fragment:
$/7$ (încleștat, s a ridicat într un genunchi): Pietro, crezi într adevăr în
dragoste"
3,(752: Eu trebuie să cred în ceva, Alta. ($ spus asta cu o convingere neocolită
și definitivă, de condamnat la moarte. $lta tresare din tot corpul, îngheață, i se
măresc ochii.)
23
$/7$ (întreabă palidă): Эi mă iubești pe mine" (Cade iar.)
3,(752: Nu știu dacă e numai asta « 'ar, dacă simțământul acesta pe care nu l am
nici pentru Dumnezeu este iubire, atunci te iubesc. În tot pustiul gândurilor
mele ești numai
tu. Mâna ta pe brațul meu îmi mângâie sufletul. (După un răstimp, când vede,
uimit, înfiorat): Яi s ochii umezi, Alta"
$/7$ (zarii s au aruncat ): Ce punte neomenească, a suspinelor, leagă sufletele
noastre" (&ăci se aude un zgomot afară, ca și cum ar fi lunecat obosit piciorul
cuiva. $lta tresare, ascultă înfiorată, 3ietro nu observă, căci tace, căutându se.).
3,(752 (neliniștit, se apleacă să i sărute mâna. $lta i a scos pumnalul, pe care
el îl mai
purta la centură): Mă iubești, Alta"
$/7$: 'e ce te îndoiești"
3,(752: Pentru că nu merit iubirea ta.
(&amil Petrescu, Act venețian)
zarii s au aruncat – zarurile au fost aruncate, parafrază a celebrului dicton
aparținând
lui ,ulius &ezar; aici cu sensul de acțiune ireversibilă, irevocabilă etc.
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă Pini
PuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
ale
basmului cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru basmul cult ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre
stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
24
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 2
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
Cristian Pătrășconiu: &um se naște o conștiință de central european, acum" &um
au
venit spre dvs. aceste elemente identitare" ܇i ce au ajuns ele să fie, tot
pentru dvs.: Äcămașă´, Äpiele´, Äcarne´ sau altceva" 8nde s a așezat (uropa &entrală la dvs.: în
minte, în
inimă"
Adriana Babeți 1 aș ști să ți spun, în plină epocă a globalizării și după ce
aproape
toată „fosta” Europă Centrală e în 8niunea Europeană, cum și mai ales dacă se
mai naște
o asemenea conștiință. Am stat suficient de mult în mijlocul unor grupuri de
tineri între
și de ani ca să realizez rapid că, pentru ei, tema identitară din unghiul
întrebării tale
nu mai e o prioritate. Ca să nu spun de a dreptul că, de cele mai multe ori,
tema asta nici nu
are vreo relevanță. 6igur, nu generalizez, pentru că s ar putea, la fel de bine,
să existe tineri
educați de familiile lor în spiritul apartenenței regionale.
În ce mă privește, însă, conștiința asta e încă foarte puternică. Ea a venit
spre mine
printr o istorie de familie, apoi prin toți cei peste de ani trăiți la
7imișoara, prin rețeaua
prieteniilor și a afinităților și, nu în ultimul rând, prin cultură. Prin tot ce
am citit, văzut,
ascultat. Prin felul de a înțelege mai multe limbi, prin stilul de a mobila un
spațiu, prin melancolie și umor, prin acel râsu¶ plânsu¶ din gesturi și fraze. 'eci e o
chestiune de suprafață și de profunzime, simultan, ca într un paradox, ca însăși ideea, dar și
istoria Europei
Centrale. Эi paradoxul ăsta a început prin a mi intra în carne și a urcat apoi
spre inimă și
minte. E acolo, în mine. >«@
&.3.: 'e ce e de scos din uitare (uropa &entrală" ,storia sa, conceptul ca atare
(unul, nu i
așa, cu Ägeometrie variabilă´). ܇i cum"
A.B. Pentru simplul motiv că mai ales aici, în Europa Centrală, trecutul nu
trece. Ca să
înțelegi ce se întâmplă azi, de pildă, în Polonia sau în Cehia sau în 8ngaria,
nu ai cum să
nu ții seama de istoria acestor țări din secolul ;; ca să rămânem doar la ultima
sută de
ani . Cât despre concept, el s a dat de multe ori peste cap, s a extins, s a
restrâns, ba chiar
era cât pe ce să își piardă complet relevanța. Cred că e utilă o repunere a sa
în discuție, periodic, fiindcă doar așa pot fi mai bine înțelese cauzele acestei geometrii atât
de variabile
determinată de strategii geopolitice, de cele mai multe ori , dar și efectele pe
care modulările unui simplu concept le pot avea în plan concret, real. Cum anume să scoți
din uitare o
idee" 5eîncepând să vorbești și să scrii despre ea. 'ar și imaginând forme
instituționalizate
25
de predare și studiere a domeniului linii de curs la masteratele cu profil socio
uman, centre
de cercetare, seminarii deschise, conferințe, școli de vară, de pildă .
(&ristian 3ătrășconiu, ,nterviu Adriana Babeți
Europa Centrală ± câtă amintire" câtă uitare")
afinitate – potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită unor
înclinații comune.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. (xplică sensul din text al expresiei să nu ții seama. 6 puncte
2. Precizează motivul pentru care istoria (uropei &entrale este considerată o
Ägeometrie variabilă´, potrivit informațiilor din text. 6 puncte
3. ,dentifică două modalități de a scoate din uitare o idee, în viziunea $drianei
Babeți.
6 puncte
4. 0enționează patru forme prin care persoana intervievată consideră că și a
întărit conștiința identitară. 6 puncte
5. &omentează, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru simplul motiv
că mai ales
aici, în Europa Centrală, trecutul nu trece. Ca să înțelegi ce se întâmplă azi,
de pildă, în
Polonia sau în Cehia sau în 8ngaria, nu ai cum să nu ții seama de istoria
acestor țări din
secolul ;; ca să rămânem doar la ultima sută de ani . 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
studierea
trecutului ajută sau nu la înțelegerea prezentului, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din interviul realizat de &ristian 3ătrășconiu, cât și la
experiența personală sau
culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
două particularități ale genului dramatic:
0$+20(' (către 5adu): Am avut o discuție cam neplăcută cu Pașa din 9idin. 'espre
poezie. Ca de obicei, mi a denigrat ultima producție« Эtii, am scris o odă.
24
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 2
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
&ristian 3ătrășconiu: &um se naște o conștiință de central european, acum" &um
au
venit spre dvs. aceste elemente identitare" ܇i ce au ajuns ele să fie, tot
pentru dvs.: Äcămașă´, Äpiele´, Äcarne´ sau altceva" 8nde s a așezat (uropa &entrală la dvs.: în
minte, în
inimă"
Adriana Babeți 1 aș ști să ți spun, în plină epocă a globalizării și după ce
aproape
toată „fosta” Europă Centrală e în 8niunea Europeană, cum și mai ales dacă se
mai naște
o asemenea conștiință. Am stat suficient de mult în miMlocul unor grupuri de
tineri între
și de ani ca să realizez rapid că, pentru ei, tema identitară din unghiul
întrebării tale
nu mai e o prioritate. Ca să nu spun de a dreptul că, de cele mai multe ori,
tema asta nici nu
are vreo relevanță. 6igur, nu generalizez, pentru că s ar putea, la fel de bine,
să existe tineri
educați de familiile lor în spiritul apartenenței regionale.
În ce mă privește, însă, conștiința asta e încă foarte puternică. Ea a venit
spre mine
printr o istorie de familie, apoi prin toți cei peste de ani trăiți la
7imișoara, prin rețeaua
prieteniilor și a afinităților și, nu în ultimul rând, prin cultură. Prin tot ce
am citit, văzut,
ascultat. Prin felul de a înțelege mai multe limbi, prin stilul de a mobila un
spațiu, prin melancolie și umor, prin acel râsu¶ plânsu¶ din gesturi și fraze. 'eci e o
chestiune de suprafață și de profunzime, simultan, ca într un paradox, ca însăși ideea, dar și
istoria Europei
Centrale. Эi paradoxul ăsta a început prin a mi intra în carne și a urcat apoi
spre inimă și
minte. E acolo, în mine. >«@
&.3.: 'e ce e de scos din uitare (uropa &entrală" ,storia sa, conceptul ca atare
(unul, nu i
așa, cu Ägeometrie variabilă´). ܇i cum"
A.B. Pentru simplul motiv că mai ales aici, în Europa Centrală, trecutul nu
trece. Ca să
înțelegi ce se întâmplă azi, de pildă, în Polonia sau în Cehia sau în 8ngaria,
nu ai cum să
nu ții seama de istoria acestor țări din secolul ;; ca să rămânem doar la ultima
sută de
ani . Cât despre concept, el s a dat de multe ori peste cap, s a extins, s a
restrâns, ba chiar
era cât pe ce să își piardă complet relevanța. Cred că e utilă o repunere a sa
în discuție, periodic, fiindcă doar așa pot fi mai bine înțelese cauzele acestei geometrii atât
de variabile
determinată de strategii geopolitice, de cele mai multe ori , dar și efectele pe
care modulările unui simplu concept le pot avea în plan concret, real. Cum anume să scoți
din uitare o
idee" 5eîncepând să vorbești și să scrii despre ea. 'ar și imaginând forme
instituționalizate
25
de predare și studiere a domeniului linii de curs la masteratele cu profil socio
uman, centre
de cercetare, seminarii deschise, conferințe, școli de vară, de pildă .
(&ristian 3ătrășconiu, ,nterviu Adriana Babeți
Europa Centrală ± câtă amintire" câtă uitare")
afinitate – potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită unor
înclinații comune.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. (xplică sensul din text al expresiei să nu ții seama. 6 puncte
2. Precizează motivul pentru care istoria (uropei &entrale este considerată o
Ägeometrie variabilă´, potrivit informațiilor din text. 6 puncte
3. ,dentifică două modalități de a scoate din uitare o idee, în viziunea $drianei
Babeți.
6 puncte
4. 0enționează patru forme prin care persoana intervievată consideră că și a
întărit conștiința identitară. 6 puncte
5. &omentează, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru simplul motiv
că mai ales
aici, în Europa Centrală, trecutul nu trece. Ca să înțelegi ce se întâmplă azi,
de pildă, în
Polonia sau în Cehia sau în 8ngaria, nu ai cum să nu ții seama de istoria
acestor țări din
secolul ;; ca să rămânem doar la ultima sută de ani . 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
studierea
trecutului ajută sau nu la înțelegerea prezentului, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din interviul realizat de &ristian 3ătrășconiu, cât și la
experiența personală sau
culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
două particularități ale genului dramatic:
0$+20(' (către 5adu): Am avut o discuție cam neplăcută cu Pașa din 9idin. 'espre
poezie. Ca de obicei, mi a denigrat ultima producție« Эtii, am scris o odă.
26
3$܇,' $1 9,',1: E slabă. (/ui 5adu, ca și când 6ultanul nu s ar afla acolo). Mi‑am
pus mari speranțe ± și parcă numai eu" 7oți iubitorii de literatură din ,mperiu
± în geniul
Măriei 6ale. 'ar sunt mâhnit că, de la o vreme, se pripește. Nu reface, nu
meditează mai
mult. Mi e teamă că victoriile militare dăunează calității artistice a ultimelor
producții.
5$'8 (către 0ahomed): 6unt unii care ar vrea ca 6ultanul să piardă această campanie« ca să aibă prileM de a medita mai mult.
3$܇,' $1 9,',1 (către 0ahomed): Cred că, dacă ați schimba ultimul vers«
0$+20(' (interesat): 6erios" (Brusc, enervat.) Nu schimb o iotă În momentul compunerii am fost inspirat. Atunci nu pot da greș. Эtii că dacă țintești cu arcul
poți nimeri cu
săgeata prin urechile acului cu care Allah țese natura sau firea. 'in păcate,
această stare
privilegiată de maximă încordare mă cercetează mai rar« În privința asta, îți
dau dreptate« ai mereu nevoie de o ființă după care să ți tânMească unghiile, părul«
care să te pună
în stare de«
3$܇,' $1 9,',1: Crimă literară«
(0arin 6orescu, 5ăceala, $ctul " 7abloul 3)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă Pini
PuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
de
construcție a unui personaj dintr un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales prin două scene secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale,
incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
27
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 3
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
Miercuri, noiembrie
Am sosit ieri seară cu Andrei în Păltiniș, după un drum extenuant, de ore, cu
mașina.
Pene de motor repetate către Dealul Negru am vrut să ne întoarcem în București.
Mai fiecare drum către Păltiniș a fost însoțit de peripeții și de piedici, cărora
Andrei se grăbește să
le găsească o semnificație inițiatică conjurația realului și a precarităților
sale împotriva
oricărei ascensio spiritualis .
Păltinișul l am descoperit și de astă dată ca pe un „celălalt tărâm” este o
senzație
unică, de intimitate în spirit, aceea pe care o am ori de câte ori la sosire
apuc drumul către cămăruța mansardată a vilei . Pe Noica îl descopăr de fiecare dată treptat,
mai întâi
prin fereastra luminată, îngropată în acoperișul de șindrilă, prin merele din
geam sau prin
cheia lăsată pe dinafară în ușă. În cameră este întotdeauna cald și miroase a
tutun de pipă.
Ne prinde mâna în mâinile lui, bătându ne încetișor spatele palmei, întru
regăsire tandră și
pact reînnoit de statornică prietenie. „Mă pot lipsi de o călătorie mereu
amânată în Grecia,
mă pot lipsi de București, dar de voi văd că nu mă pot lipsi. Ați venit într un
moment bun
6crisorile despre logică și Cartea arheilor lâncezesc deocamdată, așa că sunt
gata să vă sluMesc pe voi. 7ocmai mă gândeam că noiembrie e cea mai frumoasă lună a anului, e
„timpul
pur, singurul pe care omul nu l a poluat cu sărbătorile și însemnele lui e un
timp suspendat între anotimpuri, când nu începe și nu sfârșește nimic, când nu e nici
„sărbătoarea recoltei, nici început de an universitar, nici o mare sărbătoare sfântă. E timpul
nemarcat în
vreun fel, singurul care te cheamă să trăiești în nedeterminat. Am găsit deci o
scuză pentru
sterilitatea mea, citesc și aștept, asemeni sfintei 7ereza, să mi se întâmple
ceva în cea de a
șaptea lună, după ce mă voi fi rugat zadarnic ± șase.”
Ne povestim, ca de obicei, răstimpurile. Andrei îi relatează săptămâna petrecută
în
Germania, în urmă cu două trei luni, la un oarecare simpozion. ,nteresant a fost
să descopere că germanii înșiși încep să nu și mai afle satisfacțiile doar în bunăstarea
lor. 6e simt coborâți la rangul de simplă anexă a planului Marshall.
(*abriel /iiceanu, -urnalul de la Păltiniș)
conjurație – conspirație, complot;
ascensio spiritualis (lat.) – ascensiune spirituală.
26
3$܇,' $1 9,',1: E slabă. (/ui 5adu, ca și când 6ultanul nu s ar afla acolo). Mi‑am
pus mari speranțe ± și parcă numai eu" 7oți iubitorii de literatură din ,mperiu
± în geniul
Măriei 6ale. 'ar sunt mâhnit că, de la o vreme, se pripește. Nu reface, nu
meditează mai
mult. Mi e teamă că victoriile militare dăunează calității artistice a ultimelor
producții.
5$'8 (către 0ahomed): 6unt unii care ar vrea ca 6ultanul să piardă această campanie« ca să aibă prileM de a medita mai mult.
3$܇,' $1 9,',1 (către 0ahomed): Cred că, dacă ați schimba ultimul vers«
0$+20(' (interesat): 6erios" (Brusc, enervat.) Nu schimb o iotă În momentul compunerii am fost inspirat. Atunci nu pot da greș. Эtii că dacă țintești cu arcul
poți nimeri cu
săgeata prin urechile acului cu care Allah țese natura sau firea. 'in păcate,
această stare
privilegiată de maximă încordare mă cercetează mai rar« În privința asta, îți
dau dreptate« ai mereu nevoie de o ființă după care să ți tânMească unghiile, părul«
care să te pună
în stare de«
3$܇,' $1 9,',1: Crimă literară«
(0arin 6orescu, 5ăceala, $ctul " 7abloul 3)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă Pini
PuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
de
construcție a unui personaj dintr un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales prin două scene secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale,
incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
27
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 3
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
Miercuri, noiembrie
Am sosit ieri seară cu Andrei în Păltiniș, după un drum extenuant, de ore, cu
mașina.
Pene de motor repetate către Dealul Negru am vrut să ne întoarcem în București.
Mai fiecare drum către Păltiniș a fost însoțit de peripeții și de piedici, cărora
Andrei se grăbește să
le găsească o semnificație inițiatică conjurația realului și a precarităților
sale împotriva
oricărei ascensio spiritualis .
Păltinișul l am descoperit și de astă dată ca pe un „celălalt tărâm” este o
senzație
unică, de intimitate în spirit, aceea pe care o am ori de câte ori la sosire
apuc drumul către cămăruța mansardată a vilei . Pe Noica îl descopăr de fiecare dată treptat,
mai întâi
prin fereastra luminată, îngropată în acoperișul de șindrilă, prin merele din
geam sau prin
cheia lăsată pe dinafară în ușă. În cameră este întotdeauna cald și miroase a
tutun de pipă.
Ne prinde mâna în mâinile lui, bătându ne încetișor spatele palmei, întru
regăsire tandră și
pact reînnoit de statornică prietenie. „Mă pot lipsi de o călătorie mereu
amânată în Grecia,
mă pot lipsi de București, dar de voi văd că nu mă pot lipsi. Ați venit într un
moment bun
6crisorile despre logică și Cartea arheilor lâncezesc deocamdată, așa că sunt
gata să vă sluMesc pe voi. 7ocmai mă gândeam că noiembrie e cea mai frumoasă lună a anului, e
„timpul
pur, singurul pe care omul nu l a poluat cu sărbătorile și însemnele lui e un
timp suspendat între anotimpuri, când nu începe și nu sfârșește nimic, când nu e nici
„sărbătoarea recoltei, nici început de an universitar, nici o mare sărbătoare sfântă. E timpul
nemarcat în
vreun fel, singurul care te cheamă să trăiești în nedeterminat. Am găsit deci o
scuză pentru
sterilitatea mea, citesc și aștept, asemeni sfintei 7ereza, să mi se întâmple
ceva în cea de a
șaptea lună, după ce mă voi fi rugat zadarnic ± șase.”
Ne povestim, ca de obicei, răstimpurile. Andrei îi relatează săptămâna petrecută
în
Germania, în urmă cu două trei luni, la un oarecare simpozion. ,nteresant a fost
să descopere că germanii înșiși încep să nu și mai afle satisfacțiile doar în bunăstarea
lor. 6e simt coborâți la rangul de simplă anexă a planului Marshall.
(*abriel /iiceanu, -urnalul de la Păltiniș)
conjurație – conspirație, complot;
ascensio spiritualis (lat.) – ascensiune spirituală.
28
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. (xplică sensul din text al sintagmei mă pot lipsi. 6 puncte
2. 0enționează patru motive pentru care luna noiembrie este considerată de &onstantin
Noica Ätimpul pur´, așa cum reiese din text. 6 puncte
3. ,dentifică două activități ale celor reuniți la 3ăltiniș. 6 puncte
4. Precizează o trăsătură a lui &onstantin Noica, potrivit informațiilor din
textul dat.
6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Păltinișul l am
descoperit și de astă
dată ca pe un „celălalt tărâm” este o senzație unică, de intimitate în spirit,
aceea pe care o
am ori de câte ori la sosire apuc drumul către cămăruța mansardată a vilei .
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o
prietenie este sau nu o formă de împlinire spirituală, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din -urnalul de la Păltiniș de *abriel /iiceanu, cât și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
relația
dintre personaje:
0$12/(: « 'espre artă voiam să stăm de vorbă, 9lad. Яi am văzut atelierul.
9/$' (crispat): Эi"
0$12/( (cu precauțiune, ca să nu lovească prea tare): Cred că nu te ai găsit
încă.
9/$': 7e referi la căutările mele"
0$12/(: Яii să precizez" Bălăceala psihanalitică mi a produs totdeauna repulsie.
)aptul că măruntaiele sunt așezate mai Mos decât capul nu le conferă adâncime. )alsele
profunzimi, ca și falsele înălțimi, mă crispează. Cât despre căutările formale,
9lad, nu sunt
rodnice decât atunci când știi bine ce ai de spus. Эi că merită s o spui.
9/$' (bufonând): 'espre măreția omului 9orbe, tată. Cine mai crede în ele"
29
0$12/(: Эi răspunderile" 7ot vorbe sunt"
9/$': 5ăspunderi 'e abia izbutesc să mă simt responsabil față de mine, și uneori
și
încercarea asta mi se pare caraghioasă. Mă uit în oglindă și mi vine să râd. (,ronic).
Bunul
dumitale prieten, Brâncuși, făcea totuși păsări măiestre și coloane neterminate.
0$12/(: 'a. Aveam viziuni diferite. Chestiune de temperament. Eu am fost un
sanguin și un lacom de viață. 'ar arta lui Brâncuși, ca a oricărui mare artist,
făcea parte din
ordinea și frumusețea lumii. Când a murit am simțit că e mai puțină lumină în
jur.
(+oria /ovinescu,
Moartea unui artist)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea
despre lume într un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru basmul cult ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre
stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
28
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Explică sensul din text al sintagmei mă pot lipsi. 6 puncte
2. 0enționează patru motive pentru care luna noiembrie este considerată de &onstantin
Noica Ätimpul pur´, așa cum reiese din text. 6 puncte
3. ,dentifică două activități ale celor reuniți la Păltiniș. 6 puncte
4. Precizează o trăsătură a lui &onstantin Noica, potrivit informațiilor din
textul dat.
6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, semnificația secvenței: Păltinișul l am
descoperit și de astă
dată ca pe un „celălalt tărâm” este o senzație unică, de intimitate în spirit,
aceea pe care o
am ori de câte ori la sosire apuc drumul către cămăruța mansardată a vilei .
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o
prietenie este sau nu o formă de împlinire spirituală, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din -urnalul de la Păltiniș de *abriel /iiceanu, cât și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
relația
dintre personaje:
0$12/(: « 'espre artă voiam să stăm de vorbă, 9lad. Яi am văzut atelierul.
9/$' (crispat): Эi"
0$12/( (cu precauțiune, ca să nu lovească prea tare): Cred că nu te ai găsit
încă.
9/$': 7e referi la căutările mele"
0$12/(: Яii să precizez" Bălăceala psihanalitică mi a produs totdeauna repulsie.
)aptul că măruntaiele sunt așezate mai Mos decât capul nu le conferă adâncime. )alsele
profunzimi, ca și falsele înălțimi, mă crispează. Cât despre căutările formale,
9lad, nu sunt
rodnice decât atunci când știi bine ce ai de spus. Эi că merită s o spui.
9/$' (bufonând): 'espre măreția omului 9orbe, tată. Cine mai crede în ele"
29
0$12/(: Эi răspunderile" 7ot vorbe sunt"
9/$': 5ăspunderi 'e abia izbutesc să mă simt responsabil față de mine, și uneori
și
încercarea asta mi se pare caraghioasă. Mă uit în oglindă și mi vine să râd. (,ronic).
Bunul
dumitale prieten, Brâncuși, făcea totuși păsări măiestre și coloane neterminate.
0$12/(: 'a. Aveam viziuni diferite. Chestiune de temperament. Eu am fost un
sanguin și un lacom de viață. 'ar arta lui Brâncuși, ca a oricărui mare artist,
făcea parte din
ordinea și frumusețea lumii. Când a murit am simțit că e mai puțină lumină în
jur.
(+oria /ovinescu,
Moartea unui artist)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea
despre lume într un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru basmul cult ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre
stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
30
Varianta 4
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
&Ă75( $. 67(8(50$1 52',21
Berlin,
miercuri, 14 2 .;.1
,ubite confrate,
9ăzând cât de amabili și de binevoitori sunteți cu mine, îmi iau curajul să vă
cad belea
într o afacere; n am în ,ași pe nimeni altul la care să mă adresez în privința
asta. ,ată de
ce e vorba:
7eatrul din ,ași Moacă regulat în toate stagiunile câte o piesă, două, din ale
mele. 'e
atâta vreme n am mai pomenit drepturi de autor.
Mă rog vouă, cercetați, dacă aveți câteva momente de pierdut, câte parale s or
fi strâns
acolo, socotind, după regulament, la sută din bruto asupra seratelor respective;
și vedeți
cum aș putea să le capăt. Mai ales acum, că e director /ecca, și el, ca autor,
interesat asupra chestiei proprietății literare, cred că reclamația mea n are să întâmpine
vreo împotrivire. Orișicât aș avea de luat, nu i cu cale să mi se rețină.
,ertați mă că vă supăr și rogu vă, în marginile posibilului, ajutați mă. 9oi
trebuie să
aveți și prieteni la teatru, adresați vă lor ca din parte mi din norocire, la
noi românii,
hatârul sluMește câteodată și pentru a căpăta dreptate.
'acă însă, vă vine, știu eu" greu a urmări afacerea asta, atunci, vă rog,
scrieți mi un
cuvânt la cine de acolo să mă adresez ca la o autoritate sau persoană influentă
pentru
a mi reclama drepturile.
Cu frățească dragoste.
Al dv. confrate,
I L Caragiale
(,. /. &aragiale, Scrisori și acte)
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al construcției să vă cad belea. 6 puncte
2. ,ndică valoarea stilistică a apelativului ,ubite confrate, așa cum reiese din
textul dat.
6 puncte
3. 0enționează motivul pentru care emițătorul scrisorii se adresează
destinatarului, utilizând
informațiile din textul suport. 6 puncte
4. Numește atitudinea locutorului, desprinsă din următoarea secvență: ,ertați mă
că vă
supăr și rogu vă, în marginile posibilului, ajutați mă. 6 puncte
31
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, relația dintre emițător și destinatar, așa cum
reiese din fragmentul: 9ăzând cât de amabili și de binevoitori sunteți cu mine, îmi iau curajul
să vă cad
belea într o afacere; n am în ,ași pe nimeni altul la care să mă adresez în
privința asta.
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este
sau
nu îndreptățită solicitarea drepturilor de autor, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul 6crisori și acte de ,. /. &aragiale, cât și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
două particularități ale dialogului dramatic:
58'<: Peste o lună, cel mult două, te măriți cu Castriș, iar cel mult în patru
săptămâni
îți vei lua licența. 'espărțirea e fatală.
72)$1$: Ai spus un singur adevăr licența. 5estul e fantezie.
58'<: 'ar măritișul cu Castriș"
72)$1$ (cu finețe): Metafizică speculativă. (/ui 5ud\ îi scapă un gest de
neplăcere.)
72)$1$ (agasată): Nu-ți place cumva"
58'<: Nu te înțeleg.
72)$1$: Ar fi și pretențios să înțelegi orice. 'ar nici n aș vrea Mulțumește-te
cu ceea
ce îmi scapă din cuvintele mele, din gesturile mele. 7e ai îngrozi poate de
adâncul unei «
Nu, nu Mândria mă oprește să ți spun mai mult « (0ângâioasă) 'e altfel, un
bărbat ca
tine înțelege puțin, dar folosește mult. Ce ți pasă"
58'<: Oricum, lămurește mă cât de cât«
72)$1$: 9reau cu orice preț să mi iau acum în iunie licența, pentru ca rudele
lui
Castriș să mi găsească un post de suplinitoare în capitală. Îl voi avea la
sigur. 2dată
profesoară, 5ud\, te voi lua de braț și vom intra alături în biserică.
(0ihail 6orbul, Patima 5oșie, $ctul ", 6cena ,)
30
Varianta 4
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
&Ă75( $. 67(8(50$1 52',21
Berlin,
miercuri, 14 2 .;.1
,ubite confrate,
9ăzând cât de amabili și de binevoitori sunteți cu mine, îmi iau curajul să vă
cad belea
într o afacere; n am în ,ași pe nimeni altul la care să mă adresez în privința
asta. ,ată de
ce e vorba:
7eatrul din ,ași Moacă regulat în toate stagiunile câte o piesă, două, din ale
mele. 'e
atâta vreme n am mai pomenit drepturi de autor.
Mă rog vouă, cercetați, dacă aveți câteva momente de pierdut, câte parale s or
fi strâns
acolo, socotind, după regulament, la sută din bruto asupra seratelor respective;
și vedeți
cum aș putea să le capăt. Mai ales acum, că e director /ecca, și el, ca autor,
interesat asupra chestiei proprietății literare, cred că reclamația mea n are să întâmpine
vreo împotrivire. Orișicât aș avea de luat, nu i cu cale să mi se rețină.
,ertați mă că vă supăr și rogu vă, în marginile posibilului, ajutați mă. 9oi
trebuie să
aveți și prieteni la teatru, adresați vă lor ca din parte mi din norocire, la
noi românii,
hatârul sluMește câteodată și pentru a căpăta dreptate.
'acă însă, vă vine, știu eu" greu a urmări afacerea asta, atunci, vă rog,
scrieți mi un
cuvânt la cine de acolo să mă adresez ca la o autoritate sau persoană influentă
pentru
a mi reclama drepturile.
Cu frățească dragoste.
Al dv. confrate,
I L Caragiale
(,. /. &aragiale, Scrisori și acte)
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al construcției să vă cad belea. 6 puncte
2. ,ndică valoarea stilistică a apelativului ,ubite confrate, așa cum reiese din
textul dat.
6 puncte
3. 0enționează motivul pentru care emițătorul scrisorii se adresează
destinatarului, utilizând
informațiile din textul suport. 6 puncte
4. Numește atitudinea locutorului, desprinsă din următoarea secvență: ,ertați mă
că vă
supăr și rogu vă, în marginile posibilului, ajutați mă. 6 puncte
31
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, relația dintre emițător și destinatar, așa cum
reiese din fragmentul: 9ăzând cât de amabili și de binevoitori sunteți cu mine, îmi iau curajul
să vă cad
belea într o afacere; n am în ,ași pe nimeni altul la care să mă adresez în
privința asta.
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este
sau
nu îndreptățită solicitarea drepturilor de autor, raportându te atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul 6crisori și acte de ,. /. &aragiale, cât și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația textului următor, evidențiind
două particularități ale dialogului dramatic:
58'<: Peste o lună, cel mult două, te măriți cu Castriș, iar cel mult în patru
săptămâni
îți vei lua licența. 'espărțirea e fatală.
72)$1$: Ai spus un singur adevăr licența. 5estul e fantezie.
58'<: 'ar măritișul cu Castriș"
72)$1$ (cu finețe): Metafizică speculativă. (/ui 5ud\ îi scapă un gest de
neplăcere.)
72)$1$ (agasată): Nu ți place cumva"
58'<: Nu te înțeleg.
72)$1$: Ar fi și pretențios să înțelegi orice. 'ar nici n aș vrea Mulțumește-te
cu ceea
ce îmi scapă din cuvintele mele, din gesturile mele. 7e ai îngrozi poate de
adâncul unei «
Nu, nu Mândria mă oprește să ți spun mai mult « (0ângâioasă) 'e altfel, un
bărbat ca
tine înțelege puțin, dar folosește mult. Ce ți pasă"
58'<: Oricum, lămurește mă cât de cât«
72)$1$: 9reau cu orice preț să mi iau acum în iunie licența, pentru ca rudele
lui
Castriș să mi găsească un post de suplinitoare în capitală. Îl voi avea la
sigur. 2dată
profesoară, 5ud\, te voi lua de braț și vom intra alături în biserică.
(0ihail 6orbul, Patima 5oșie, $ctul ", 6cena ,)
32
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre
două
personaje într un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecărui personaj din
textul narativ studiat;
– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje prin două scene
secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, relații
temporale și
spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 5
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
/a Brașov, în perioada ± mai, în Aula 8niversității „7ransilvania, s a desfășurat Colocviul 1ațional 8niversitar de /iteratură 5omână Comparată, ediția a ; "
a, unde
au participat profesori, cercetători și studenți de la mai multe universități
din țară din
33
București, ,ași, Constanța, CluM, 7ârgu Mureș, Bacău,7imișoara. 7ema colocviului
„Poezia
lui )lorin ,aru. Proza lui ,oan Groșan”.
/a deschiderea colocviului, au luat parte decanul )acultății de /itere,
conferențiar doctor Adrian
/ăcătuș, și criticul literar și profesorul 9irgil Podoabă, care face parte din
aceeași generație literară cu scriitorii ,oan Groșan și )lorin ,aru, prezenți la
Brașov,
generația anilor Ҳ .
În confesiunile de autor care au urmat, au fost evocați și prietenii de suflet
ai celor
doi scriitori ± oaspeți la Colocviul de la Brașov ± , și anume poetul Alexandru
Mușina
și prozatorul Gheorghe Crăciun, care ar fi avut multe întâmplări de împărtășit
cu )lorin
,aru și ,oan Groșan, dacă ar fi trăit și azi. Эi ca evocarea să fie completă, un
text scris de
Andrei Bodiu, (vadarea din vid, a emoționat publicul. Pornind de la această
scriere, Adrian
/ăcătuș l a caracterizat pe )lorin ,aru într un mod inedit „ceea ce l distinge
pe ,aru în
pleiada poeților buni ai generației ¶ e un caracter dialogat, jucat, al poeziei
lui, apoi inventivitatea lingvistică și stilistică e iarăși importantă. 6punând că poezia
lui )lorin ,aru
este una ludică, ironică, jucăușă, nu spunem că poezia lui nu este gravă,
dureroasă, cu un
aer dramatic, tragic și exasperant. )rigul, golul, moartea sunt câteva teme
obsesive în poemele lui.”
('ora 'eniforescu, ,oan Groșan și )lorin ,aru, invitați
la Brașov, în Observator cultural)
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al sintagmei face parte. 6 puncte
2. ,ndică trei reprezentanți ai generației ތ , așa cum reiese din text. 6 puncte
3. 0enționează tema &olocviului 1ațional 8niversitar de /iteratură 5omână
&omparată,
ediția a ; " a, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
4. Precizează impresia produsă asupra publicului de textul Evadarea din vid,
aparținând lui
$ndrei Bodiu. 6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, trăsături ale poeziei lui )lorin ,aru, pornind
de la caracterizarea realizată de $drian /ăcătuș: 6punând că poezia lui )lorin ,aru este una
ludică,
ironică, jucăușă, nu spunem că poezia lui nu este gravă, dureroasă, cu un aer
dramatic,
tragic și exasperant. )rigul, golul, moartea sunt câteva teme obsesive în
poemele lui.
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este
sau
nu importantă organizarea unor colocvii pe teme culturale, raportându te la
informațiile
din fragmentul extras din articolul ,oan Groșan și )lorin ,aru, invitați la Brașov
de Dora
'eniforescu și la experiența personală sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
32
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre
două
personaje într un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecărui personaj din
textul narativ studiat;
– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje prin două scene
secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, relații
temporale și
spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 5
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
/a Brașov, în perioada ± mai, în Aula 8niversității „7ransilvania, s a desfășurat Colocviul 1ațional 8niversitar de /iteratură 5omână Comparată, ediția a ; "
a, unde
au participat profesori, cercetători și studenți de la mai multe universități
din țară din
33
București, ,ași, Constanța, CluM, 7ârgu Mureș, Bacău,7imișoara. 7ema colocviului
„Poezia
lui )lorin ,aru. Proza lui ,oan Groșan”.
/a deschiderea colocviului, au luat parte decanul )acultății de /itere,
conferențiar doctor Adrian
/ăcătuș, și criticul literar și profesorul 9irgil Podoabă, care face parte din
aceeași generație literară cu scriitorii ,oan Groșan și )lorin ,aru, prezenți la
Brașov,
generația anilor Ҳ .
În confesiunile de autor care au urmat, au fost evocați și prietenii de suflet
ai celor
doi scriitori ± oaspeți la Colocviul de la Brașov ± , și anume poetul Alexandru
Mușina
și prozatorul Gheorghe Crăciun, care ar fi avut multe întâmplări de împărtășit
cu )lorin
,aru și ,oan Groșan, dacă ar fi trăit și azi. Эi ca evocarea să fie completă, un
text scris de
Andrei Bodiu, (vadarea din vid, a emoționat publicul. Pornind de la această
scriere, Adrian
/ăcătuș l a caracterizat pe )lorin ,aru într un mod inedit „ceea ce l distinge
pe ,aru în
pleiada poeților buni ai generației ¶ e un caracter dialogat, jucat, al poeziei
lui, apoi inventivitatea lingvistică și stilistică e iarăși importantă. 6punând că poezia
lui )lorin ,aru
este una ludică, ironică, jucăușă, nu spunem că poezia lui nu este gravă,
dureroasă, cu un
aer dramatic, tragic și exasperant. )rigul, golul, moartea sunt câteva teme
obsesive în poemele lui.”
('ora 'eniforescu, ,oan Groșan și )lorin ,aru, invitați
la Brașov, în Observator cultural)
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Precizează sensul din text al sintagmei face parte. 6 puncte
2. ,ndică trei reprezentanți ai generației ތ , așa cum reiese din text. 6 puncte
3. 0enționează tema &olocviului 1ațional 8niversitar de /iteratură 5omână
&omparată,
ediția a ; " a, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
4. Precizează impresia produsă asupra publicului de textul Evadarea din vid,
aparținând lui
$ndrei Bodiu. 6 puncte
5. Prezintă, în 3 –5 de cuvinte, trăsături ale poeziei lui )lorin ,aru, pornind
de la caracterizarea realizată de $drian /ăcătuș: 6punând că poezia lui )lorin ,aru este una
ludică,
ironică, jucăușă, nu spunem că poezia lui nu este gravă, dureroasă, cu un aer
dramatic,
tragic și exasperant. )rigul, golul, moartea sunt câteva teme obsesive în
poemele lui.
6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este
sau
nu importantă organizarea unor colocvii pe teme culturale, raportându te la
informațiile
din fragmentul extras din articolul ,oan Groșan și )lorin ,aru, invitați la Brașov
de Dora
'eniforescu și la experiența personală sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
34
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația fragmentului următor,
evidențiind două
particularități ale (pre)romantismului:
2, ziduri întristate 2, monument slăvit
În ce mărime naltă și voi ați strălucit,
Pă când un soare dulce și mult mai fericit
Își răvărsa lumina p acest pământ robit
'ar în sfârșit 6aturnu , cum i s a dat de sus,
În negura uitării îndată v a supus.
Ce Male vă coprinde Cum totul v a pierit
6ubt osândirea soartei de tot ați înnegrit
'in slava strămoșască nimic nu v a rămas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
Э în vreme ce odată oricare muritor
Privea la voi cu râvnă, cu ochiu ațintător,
Acum de spaimă multă se trage înapoi
Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... >...@
(Vasile &ârlova, 5uinurile 7ârgoviștei)
*Saturn – a șasea planetă în 6istemul 6olar; în astrologie, 6aturn este
considerat stăpânul
timpului și, implicit, al vieții noastre.
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
ale
nuvelei, prin raportare la un text aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
35
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema nuvelei studiate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
nuvela aleasă (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale,
incipit, final,
tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 6
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
august
Am întrerupt acum aproape trei săptămâni însemnările despre bunici ± tonul nu
era cel
potrivit. 7onul, importanța lui inefabilă . )ără tonul potrivit, „cuvântul ce
exprimă adevărul” sună fals. Am scris un nou text, $mintiri dintr un paradis pierdut, dar
oare am nimerit
de data asta tonul"
Amintirea copilăriei, cu timpul ei încet, aproape zeiesc, capătă în imaginația
noastră
retrospectivă căci ce altceva e memoria" caracteristici mitice e forma personală
a legendelor despre o vârstă de aur a omenirii iremediabil pierdută. Chiar
copilăriile obiectiv
nefericite sunt mai târziu învăluite într un aer paradiziac. Căci imaginația
retrospectivă ±
spun o banalitate ± e expertă în arta de a elimina urâtul, plictisul, durerea,
invidia, furia,
cruzimea, spaimele nocturne sau diurne, violențele și lacrimile, ba chiar poate
arunca o
umbră poetică asupra lor. Adevăratele paradisuri sunt cele pe care le am
pierdut, spunea
Proust. 6unt, cu alte cuvinte, creații ale pierderii...
În acele lumi dispărute, chipul părinților reprezintă maturitatea încă tânără,
misterioasă, energică, incontrolabilă, protectoare, dar și amenințătoare paradisul nu i
scutit de
amenințări, anxietăți și chiar drame, care se vor rezolva abia mai târziu, după
risipirea lui,
34
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația fragmentului următor,
evidențiind două
particularități ale (pre)romantismului:
2, ziduri întristate 2, monument slăvit
În ce mărime naltă și voi ați strălucit,
Pă când un soare dulce și mult mai fericit
Își răvărsa lumina p acest pământ robit
'ar în sfârșit 6aturnu , cum i s a dat de sus,
În negura uitării îndată v a supus.
Ce jale vă coprinde Cum totul v-a pierit
6ubt osândirea soartei de tot ați înnegrit
'in slava strămoșască nimic nu v a rămas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
Э în vreme ce odată oricare muritor
Privea la voi cu râvnă, cu ochiu ațintător,
Acum de spaimă multă se trage înapoi
Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... >...@
(Vasile Cârlova, Turnurile Târgoviștei)
*Saturn – a șasea planetă în 6istemul 6olar; în astrologie, 6aturn este
considerat stăpânul
timpului și, implicit, al vieții noastre.
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
ale
nuvelei, prin raportare la un text aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
35
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat
într o perioadă, într un curent cultural literar sau într o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema nuvelei studiate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
nuvela aleasă (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale,
incipit, final,
tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă,
registre stilistice, limbaj etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Varianta 6
Subiectul 1 (50 de puncte)
&itește următorul fragment:
august
Am întrerupt acum aproape trei săptămâni însemnările despre bunici ± tonul nu
era cel
potrivit. 7onul, importanța lui inefabilă . )ără tonul potrivit, „cuvântul ce
exprimă adevărul” sună fals. Am scris un nou text, $mintiri dintr un paradis pierdut, dar
oare am nimerit
de data asta tonul"
Amintirea copilăriei, cu timpul ei încet, aproape zeiesc, capătă în imaginația
noastră
retrospectivă căci ce altceva e memoria" caracteristici mitice e forma personală
a legendelor despre o vârstă de aur a omenirii iremediabil pierdută. Chiar
copilăriile obiectiv
nefericite sunt mai târziu învăluite într un aer paradiziac. Căci imaginația
retrospectivă ±
spun o banalitate ± e expertă în arta de a elimina urâtul, plictisul, durerea,
invidia, furia,
cruzimea, spaimele nocturne sau diurne, violențele și lacrimile, ba chiar poate
arunca o
umbră poetică asupra lor. Adevăratele paradisuri sunt cele pe care le am
pierdut, spunea
Proust. 6unt, cu alte cuvinte, creații ale pierderii...
În acele lumi dispărute, chipul părinților reprezintă maturitatea încă tânără,
misterioasă, energică, incontrolabilă, protectoare, dar și amenințătoare paradisul nu i
scutit de
amenințări, anxietăți și chiar drame, care se vor rezolva abia mai târziu, după
risipirea lui,
36
în depărtarea limpezită a amintirii, iar bunicii, dacă mai sunt în viață,
reprezintă bătrânețea
blândă, senină o seninătate care, evident, n are nicio legătură cu ceea ce ar
putea ei gândi
sau simți ; bunicii care nu mai sunt ± sau sunt doar portrete, imagini
fotografice înrămate,
povești de familie ± reprezintă o moarte firească, o absență liniștită, una din
acele posibilități de care nu trebuie să ți fie teamă, pentru că se înscrie în armonia
lumii, în acel firesc
edenic a cărui pierdere nici nu poate fi concepută înainte de a se fi produs.
(0atei &ălinescu, 8n altfel de jurnal)
inefabil – care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. (xplică sensul din text al expresiei cu alte cuvinte. 6 puncte
2. Prezintă felul în care imaginea bunicilor este proiectată în eternitate. 6
puncte
3. ,lustrează, cu exemple din text, paralela care se creează între părinți și
bunici. 6 puncte
4. )ormulează o definiție a memoriei, așa cum se reflectă în concepția
autorului. 6 puncte
5. &omentează, în 3 –5 de cuvinte, afirmația preluată de autor de la 0arcel
Proust, potrivit
căreia Adevăratele paradisuri sunt cele pe care le am pierdut, pornind de la
semnificația
textului dat. 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
memoria imaginația retrospectivă poate influența sau nu trăirea prezentului, raportându te la informațiile din fragmentul extras din
jurnalul lui 0atei &ălinescu și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația fragmentului următor,
evidențiind
două particularități ale romantismului:
6tânci urieșești și cenușii erau zidite de jur împrejur, una peste alta pân în
ceriuri și n
miMlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în miMloc c un lac
și n miMlocul
lacului o insulă, pe care steteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.
37
„E insula lui Euthanasius, gândi el uimit și pășea încet, minunându se la
fiecare pas.
Până și insectele erau îmblânzite în acest rai. )luturii curioși, albaștri,
auriți, roșii îi acoperiră părul lui lung și negru, încât capul lui părea presărat cu flori. Aerul
acestei insule era
plin de sărbători murmuitoare ale albinelor, bondarilor, fluturilor; iarba îi
ajungea până
la piept, măzărichea punea lațuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros
voluptuos pătrundea raiul. El s apropie de lac și, trecându l pe unde era vad, veni în
insulă. Albinele
înconjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat al raiului. 6 apropie de peștera
ce știa că
trebuie să fie pe această insulă; o găsi într adevăr sculptată n piatră, găsi
dalta și uneltele
de sculptură, patul, un ulcior cu apă.
(Mihai Eminescu, Cezara)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
de
construcție a unui personaj dintr o nuvelă, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales prin două scene secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale,
incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
36
în depărtarea limpezită a amintirii, iar bunicii, dacă mai sunt în viață,
reprezintă bătrânețea
blândă, senină o seninătate care, evident, n are nicio legătură cu ceea ce ar
putea ei gândi
sau simți ; bunicii care nu mai sunt ± sau sunt doar portrete, imagini
fotografice înrămate,
povești de familie ± reprezintă o moarte firească, o absență liniștită, una din
acele posibilități de care nu trebuie să ți fie teamă, pentru că se înscrie în armonia
lumii, în acel firesc
edenic a cărui pierdere nici nu poate fi concepută înainte de a se fi produs.
(0atei &ălinescu, 8n altfel de jurnal)
inefabil – care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil.
A. 6crie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre
următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. (xplică sensul din text al expresiei cu alte cuvinte. 6 puncte
2. Prezintă felul în care imaginea bunicilor este proiectată în eternitate. 6
puncte
3. ,lustrează, cu exemple din text, paralela care se creează între părinți și
bunici. 6 puncte
4. )ormulează o definiție a memoriei, așa cum se reflectă în concepția
autorului. 6 puncte
5. &omentează, în 3 –5 de cuvinte, afirmația preluată de autor de la 0arcel
Proust, potrivit
căreia Adevăratele paradisuri sunt cele pe care le am pierdut, pornind de la
semnificația
textului dat. 6 puncte
B. 5edactează un text de minimum 15 de cuvinte, în care să argumentezi dacă
memoria imaginația retrospectivă poate influența sau nu trăirea prezentului, raportându te la informațiile din fragmentul extras din
jurnalul lui 0atei &ălinescu și la
experiența personală
sau culturală. 0 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii
pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină,
lizibilitatea.
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezintă, în minimum 5 de cuvinte, semnificația fragmentului următor,
evidențiind
două particularități ale romantismului:
6tânci urieșești și cenușii erau zidite de jur împrejur, una peste alta pân în
ceriuri și n
miMlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în miMloc c un lac
și n miMlocul
lacului o insulă, pe care steteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.
37
„E insula lui Euthanasius, gândi el uimit și pășea încet, minunându-se la
fiecare pas.
Până și insectele erau îmblânzite în acest rai. )luturii curioși, albaștri,
auriți, roșii îi acoperiră părul lui lung și negru, încât capul lui părea presărat cu flori. Aerul
acestei insule era
plin de sărbători murmuitoare ale albinelor, bondarilor, fluturilor; iarba îi
ajungea până
la piept, măzărichea punea lațuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros
voluptuos pătrundea raiul. El s apropie de lac și, trecându l pe unde era vad, veni în
insulă. Albinele
înconjurară bâzâind pe noul și tânărul împărat al raiului. 6 apropie de peștera
ce știa că
trebuie să fie pe această insulă; o găsi într adevăr sculptată n piatră, găsi
dalta și uneltele
de sculptură, patul, un ulcior cu apă.
(Mihai Eminescu, Cezara)
1Rtă
Pentru cRn܊inut vei primi 6 puncte, iar pentru UedDctDUe vei primi puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe UăVpunVul trebuie Vă Dibă
PiniPuP 50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
5edactează un eseu de minimum 4 de cuvinte, în care să prezinți particularități
de
construcție a unui personaj dintr o nuvelă, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales prin două scene secvențe
comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj,
semnificative pentru
construcția personajului (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale,
incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj, modalități de caracterizare etc.).
1Rtă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru cRn܊inutul eseului, vei primi puncte (câte puncte pentru fiecare cerință
reper).
Pentru UedDctDUeD eseului, vei primi puncte (existența părților componente –
introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2
puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
187
SUGESTII DE ELABORARE A
5ĂS381S85I/25
BDUeme de evDluDUe ܈i de nRtDUe
Se puncteD]ă RUice IRUPulDUe PRdDlitDte de Ue]RlvDUe cRUectă D ceUin܊elRU.
Nu Ve acordă IUDc܊iuni de punct. Nu Ve acordă punctaje inteUmediDUe Dltele
decât cele
pUeci]Dte explicit vn bDUeP.
Se acordă ]ece puncte din RIiciu. 1RtD IinDlă Ve cDlculeD]ă pUin vPpăU܊iUeD lD
]ece D
punctajului tRtDl Rb܊inut pentru lucUDUe.
9DUiDntD
Subiectul 1 (50 de puncte)
A. (30 de puncte).
1. precizarea sensului construcției date (de exemplu: Construcția „să devii zbir”
se referă
la adoptarea unui comportament autoritar, de om rigid, aspru, inflexibil în
atitudine.) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. numirea unei deosebiri fundamentale între concepția celor vechi și a celor
moderni (de
exemplu: Pentru cei vechi, școala reprezenta o modalitate de a petrece timpul
liber, în
timp ce pentru cei moderni școala se află la antipodul recreației, deoarece atât
profesorii, cât și elevii resimt constrângerile exercitate în cadrul acestei
instituții.) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. menționarea a două dintre constrângerile pe care le exercită școala asupra
profesorilor
(de exemplu: 'intre constrângerile pe care școala le exercită asupra
profesorilor se pot
188
enumera pregătirea lecțiilor pentru unii elevi dezinteresați, teama de
inspecții, încercarea de a impune ordine.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care școala se află la antipodul recreației (de
exemplu: Эcoala
a devenit locul obligației, al regulilor impuse, al competiției pentru locul
fruntaș, impunând
obligații atât elevilor, cât și profesorilor.) – 4 puncte: explicare nuanțată –
4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea semnificației secvenței (de exemplu: Pentru moderni, școala este
o instituție a
rigorilor, în care se pierde pasiunea studiului din cauza competiției pentru
ierarhizare. Elevul și profesorul resimt presiunea unui sistem rigid, în care accentul nu cade
asupra plăcerii de a achiziționa informații, de a modela comportamente umane, ci asupra
obținerii unor
calificative note ce reflectă mai mult sau mai puțin capacitatea cognitivă a
individului.
2mul societății contemporane nu mai percepe școala ca loc al petrecerii timpului
liber.):
prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2
puncte; încercare de prezentare – 1 punct puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea
exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct puncte
B. ( 0 de puncte)
formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție Эcoala,
instituție publică
de învățământ, a devenit în societatea contemporană principala sursă de educație
riguroasă, realizată potrivit unui sistem bine stabilit. 6unt de părere că, date
fiind aceste
condiții și în conformitate cu textul suport, școala actuală se îndepărtează de
accepțiunea
inițială a termenului, nemaifiind un loc de petrecere a timpului liber. punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei
formulate În
primă instanță, programul educațional se desfășoară după un plan reglementat la
nivel
național, dar și potrivit unor standarde internaționale de performanță. În plan
secund,
sistemul de învățământ este organizat în formă ierarhizată, ceea ce implică un
permanent control exercitat de instituții superioare. x puncte puncte
câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două
argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 puncte (Astfel, fiecare unitate școlară
trebuie să se
supună unor evaluări, cunoștințele elevilor sunt în permanență verificate, atât
sub forma
unor teste, lucrări, proiecte, referate etc., cât și prin examenele susținute la
finalul unui
ciclu de învățământ. În ceea ce privește activitatea profesorilor, aceștia au o
relativă libertate în alegerea conținuturilor de predare și trebuie să se conformeze unor
programe
școlare în uz.); încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct x puncte puncte
189
raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument (În acest sens, se observă
că elevii
își reduc interesul pentru școală când li se impune ce să învețe, se instalează
rutina, iar
lecțiile sunt percepute ca monotone. Profesorii pierd din vedere adevărata lor
menire,
aceea de a forma caractere, și se transformă în instrumente ale unui sistem
rigid, în care
sunt nevoiți, după cum observă și autorul textului dat, să își impună ordinele,
să facă față
unor inspecții, să încerce să empatizeze cu elevi dezinteresați.) – 3 puncte;
raportarea la
experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument (5aportat la
experiența mea culturală, pot aminti cazul elevului Bobb\ Policrat, personaj al
romanului
călinescian „Cartea nunții” pentru care școala nu mai prezintă niciun interes,
el având
alte preocupări mondene pentru petrecerea timpului liber înot, participarea la
gale de
box, completarea „oracolelor” etc.) – 1 punct 3 puncte punct puncte
formularea unei concluzii pertinente (Pe cale de consecință, școala nu mai
poate fi definită ca formă de „recreație, având în vedere numeroasele constrângeri la care
sunt
supuși elevii și profesorii deopotrivă, din necesitatea de a parcurge etapele
unui învățământ instituționalizat.) punct
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2
puncte; utilizare
parțial adecvată – 1 punct puncte
respectarea normelor de exprimare ( –1 greșeli lexicale sau morfo sintactice –
1 punct;
2 sau mai multe greșeli – puncte) puncte
respectarea normelor de ortografie și de punctuație ( –1 greșeli ortografice
și de punctuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – puncte) punct
așezarea în pagină, lizibilitatea punct
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezentarea rolului notațiilor autorului (didascalii) în fragmentul dat (de
exemplu:
'idascaliile reprezintă planul metatextual al discursului, singura intervenție a
dramaturgului care facilitează transpunerea textului scris în spectacol, adresate fiind
actorilor și
regizorului. )uncția lor esențială este dezambiguizarea locutorului A/7A, P,E752
. 'e
asemenea, contribuie la conturarea jocului scenic, întregind tabloul actoricesc
cu elemente
nonverbale „s a ridicat într un genunchi, „i se măresc ochii” sau paraverbale
ale comunicării „întreabă palidă”. Mai importante în dramaturgia modernă, didascaliile
devin un
mijloc de sondare a psihologiei personajelor, deci modalitate de caracterizare
indirectă,
surprinzând, de pildă, starea de încordare a lui Pietro, care „neliniștit, se
apleacă să i
188
enumera pregătirea lecțiilor pentru unii elevi dezinteresați, teama de
inspecții, încercarea de a impune ordine.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct
6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care școala se află la antipodul recreației (de
exemplu: Эcoala
a devenit locul obligației, al regulilor impuse, al competiției pentru locul
fruntaș, impunând
obligații atât elevilor, cât și profesorilor.) – 4 puncte: explicare nuanțată –
4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea semnificației secvenței (de exemplu: Pentru moderni, școala este
o instituție a
rigorilor, în care se pierde pasiunea studiului din cauza competiției pentru
ierarhizare. Elevul și profesorul resimt presiunea unui sistem rigid, în care accentul nu cade
asupra plăcerii de a achiziționa informații, de a modela comportamente umane, ci asupra
obținerii unor
calificative note ce reflectă mai mult sau mai puțin capacitatea cognitivă a
individului.
2mul societății contemporane nu mai percepe școala ca loc al petrecerii timpului
liber.):
prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2
puncte; încercare de prezentare – 1 punct puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea
exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct puncte
B. ( 0 de puncte)
formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție Эcoala,
instituție publică
de învățământ, a devenit în societatea contemporană principala sursă de educație
riguroasă, realizată potrivit unui sistem bine stabilit. 6unt de părere că, date
fiind aceste
condiții și în conformitate cu textul suport, școala actuală se îndepărtează de
accepțiunea
inițială a termenului, nemaifiind un loc de petrecere a timpului liber. punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei
formulate În
primă instanță, programul educațional se desfășoară după un plan reglementat la
nivel
național, dar și potrivit unor standarde internaționale de performanță. În plan
secund,
sistemul de învățământ este organizat în formă ierarhizată, ceea ce implică un
permanent control exercitat de instituții superioare. x puncte puncte
câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două
argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 puncte (Astfel, fiecare unitate școlară
trebuie să se
supună unor evaluări, cunoștințele elevilor sunt în permanență verificate, atât
sub forma
unor teste, lucrări, proiecte, referate etc., cât și prin examenele susținute la
finalul unui
ciclu de învățământ. În ceea ce privește activitatea profesorilor, aceștia au o
relativă libertate în alegerea conținuturilor de predare și trebuie să se conformeze unor
programe
școlare în uz.); încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct x puncte puncte
189
raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument (În acest sens, se observă
că elevii
își reduc interesul pentru școală când li se impune ce să învețe, se instalează
rutina, iar
lecțiile sunt percepute ca monotone. Profesorii pierd din vedere adevărata lor
menire,
aceea de a forma caractere, și se transformă în instrumente ale unui sistem
rigid, în care
sunt nevoiți, după cum observă și autorul textului dat, să își impună ordinele,
să facă față
unor inspecții, să încerce să empatizeze cu elevi dezinteresați.) – 3 puncte;
raportarea la
experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument (5aportat la
experiența mea culturală, pot aminti cazul elevului Bobb\ Policrat, personaj al
romanului
călinescian „Cartea nunții” pentru care școala nu mai prezintă niciun interes,
el având
alte preocupări mondene pentru petrecerea timpului liber înot, participarea la
gale de
box, completarea „oracolelor” etc.) – 1 punct 3 puncte punct puncte
formularea unei concluzii pertinente (Pe cale de consecință, școala nu mai
poate fi definită ca formă de „recreație, având în vedere numeroasele constrângeri la care
sunt
supuși elevii și profesorii deopotrivă, din necesitatea de a parcurge etapele
unui învățământ instituționalizat.) punct
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2
puncte; utilizare
parțial adecvată – 1 punct puncte
respectarea normelor de exprimare ( –1 greșeli lexicale sau morfo sintactice –
1 punct;
2 sau mai multe greșeli – puncte) puncte
respectarea normelor de ortografie și de punctuație ( –1 greșeli ortografice
și de punctuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – puncte) punct
așezarea în pagină, lizibilitatea punct
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 2-lea ( 0 puncte)
Prezentarea rolului notațiilor autorului (didascalii) în fragmentul dat (de
exemplu:
'idascaliile reprezintă planul metatextual al discursului, singura intervenție a
dramaturgului care facilitează transpunerea textului scris în spectacol, adresate fiind
actorilor și
regizorului. )uncția lor esențială este dezambiguizarea locutorului A/7A, P,E752
. 'e
asemenea, contribuie la conturarea jocului scenic, întregind tabloul actoricesc
cu elemente
nonverbale „s a ridicat într un genunchi, „i se măresc ochii” sau paraverbale
ale comunicării „întreabă palidă”. Mai importante în dramaturgia modernă, didascaliile
devin un
mijloc de sondare a psihologiei personajelor, deci modalitate de caracterizare
indirectă,
surprinzând, de pildă, starea de încordare a lui Pietro, care „neliniștit, se
apleacă să i
190
sărute mâna”. În caracterizarea directă a personajului sunt folosite ca element
de portret
psihic, bărbatul trăind revelația iubirii care are nevoie de certitudini „După
un răstimp,
când vede, uimit, înfiorat”. 6 puncte
prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – puncte
prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare –
1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
ortografia –
1 punct ( –1 greșeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – puncte);
punctuația – 1 punct ( –1 greșeli de punctuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
puncte)
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
&Rn܊inut ± puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea basmului cult într
un curent
cultural literar sau într o orientare tematică: precizarea curentului cultural
literar, a
orientării tematice – 2 puncte; numirea a două trăsături ale curentului cultural
literar
sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct 2 puncte; evidențierea celor
două
trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct 2 puncte 6 puncte
(Contemporan cu epoca societății literare „-unimea, din cercurile căreia a
făcut
parte și „mare clasic” al literaturii române, ,on Creangă ± se apropie mai degrabă, prin stil și metodă, de umanismul renascentist, decât de proza de
observație a secolului al ;,; lea. 3ovestea lui +arap $lb a fost publicată în revista &onvorbiri
literare,
în . În accepția lui G. Călinescu, „basmul este un gen vast, depășind cu mult
romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală, cu o acțiune transpusă
într un registru fabulos, iar personajele ± înzestrate cu valori simbolice. Registrul cult
se justifică
prin individualizarea comportamentală și psihologică a eroilor,
particularitățile de stil și
de limbaj, umanizarea și autohtonizarea fantasticului, tratarea fabulosului cu
miMloacele
realismului popular, anularea distincției dintre etic și estetic, homerismul
personajelor.)
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat:
precizarea temei – 2 puncte;
comentarea oricăror două secvențe relevante pentru tema basmului cult – 2 x 2
punc
te 4 puncte (comentarea clară și nuanțată a două secvențe relevante 2 x 2 puncte
4 puncte; încercare de comentare, tendință de rezumare – 2 x 1 punct 2 puncte)
6 puncte
191
Proba trecerii podului este instituită chiar de Crai. 6f. Duminică îl sfătuiește
pe mezin să
ceară calul, armele și straiele tatălui, pentru a repeta inițierea părintelui
său. 7recerea podului echivalează cu un prim nivel în procesul maturizării, dar și explorarea
misterelor lumii.
Încălcând interdicția paternă, crăișorul se aventurează în pădurea labirint, topos ambivalent,
al morții și al renașterii. ,ncapabil de a discerne esența de aparență, îl
tocmește drept tovarăș de drum „pe spânul din urmă”. 6peculând naivitatea fiului de crai, omul spân
îl supune
unui schimb de identitate. Este momentul în care nonvaloarea ocupă, prin
impostură, locul
valorii autentice. Coborând în fântână „în infern” , pe o imaginară verticală a
lumii, feciorul primește numele +arap Alb. 5ealizat semantic printr un oximoron, numele ar
fi „varianta
românească a principiilor \in \ang” 9. /ovinescu ce relevă dualitatea ființei
umane, grotescul și sublimul ei epitetul individual „alb” trimite la condiția imperială,
puritatea morală și
noblețea sufletească.
Finalul basmului prezintă în mod necesar moartea protagonistului, procesul
inițierii luând sfârșit odată cu scoaterea de sub jurământ. 'esăvârșirea spirituală se
încheie cu readucerea la viață a lui +arap Alb, de către fata Împăratului 5oș și confirmarea
lui ca „erou
solar”. În felul acesta, Creangă dă șansa Binelui de a dobândi regalitatea
asupra lumii,
pornind de la ideea populară că Binele triumfă .
í câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de
compoziție și de
limbaj semnificative pentru basmul cult ales x 3 puncte 6 puncte
analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru basmul
cult –
3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
(9iziunea artistică reiese din motivul rabelaisian al „lumii pe dos” în care
urâtul proliferant devine suveran asupra frumosului. 6ubstantivul „poveste” din titlu atrage
atenția asupra unei deveniri spirituale caracterul de Bildungsroman . 6upratema basmului
prezintă
conflictul dintre forțe antagonice, Binele și 5ăul, principii eterne în dialectica lumii. Temele
secundare sunt aventura, călătoria, inițierea „în trepte” a eroului. 5elația
incipit final întreține pactul narativ încheiat între autor și cititor. 6ituația inițială nu
prezintă un echilibru
ca în basmele populare, ci, dimpotrivă, o lume anarhică. 'upă 9. /ovinescu,
lumea căzută
în haos este regenerată de două principii, Craiul și Împăratul 9erde, prin
urmare eroul trebuie să și asume rolul de „renovator mundi”. 6tereotipia basmului propune
anumite clișee
compoziționale. 5enunțând la așa numita „formulă a imposibilului” specifică
basmelor
populare, construcția inițială „Amu cică era odată” are rolul de a introduce
cititorul în
ritmul epic și de a face trecerea de la realitate la universul supranatural.
Caracterul improbabil al evenimentelor adverbul „cică” proiectează acțiunea „in illo tempore”
timp imemorial). )ormula finală descrie o revenire la realitate și ospățul nupțial, la
care ia parte și
naratorul, ca voce a enunțării „Эi a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține
încă; cine se
duce acolo bea și mănâncă. ,ară pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară
cine nu, se
uită și rabdă”).
190
sărute mâna”. În caracterizarea directă a personajului sunt folosite ca element
de portret
psihic, bărbatul trăind revelația iubirii care are nevoie de certitudini „După
un răstimp,
când vede, uimit, înfiorat”. 6 puncte
prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – puncte
prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare –
1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
ortografia –
1 punct ( –1 greșeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – puncte);
punctuația – 1 punct ( –1 greșeli de punctuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
puncte)
puncte
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe textul trebuie Vă Dibă PiniPuP
50 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
Subiectul al 3-lea (30 de puncte)
&Rn܊inut ± puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea basmului cult într
un curent
cultural literar sau într o orientare tematică: precizarea curentului cultural
literar, a
orientării tematice – 2 puncte; numirea a două trăsături ale curentului cultural
literar
sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct 2 puncte; evidențierea celor
două
trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct 2 puncte 6 puncte
(Contemporan cu epoca societății literare „-unimea, din cercurile căreia a
făcut
parte și „mare clasic” al literaturii române, ,on Creangă ± se apropie mai degrabă, prin stil și metodă, de umanismul renascentist, decât de proza de
observație a secolului al ;,; lea. 3ovestea lui +arap $lb a fost publicată în revista &onvorbiri
literare,
în . În accepția lui G. Călinescu, „basmul este un gen vast, depășind cu mult
romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală, cu o acțiune transpusă
într un registru fabulos, iar personajele ± înzestrate cu valori simbolice. Registrul cult
se justifică
prin individualizarea comportamentală și psihologică a eroilor,
particularitățile de stil și
de limbaj, umanizarea și autohtonizarea fantasticului, tratarea fabulosului cu
miMloacele
realismului popular, anularea distincției dintre etic și estetic, homerismul
personajelor.)
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat:
precizarea temei – 2 puncte;
comentarea oricăror două secvențe relevante pentru tema basmului cult – 2 x 2
punc
te 4 puncte (comentarea clară și nuanțată a două secvențe relevante 2 x 2 puncte
4 puncte; încercare de comentare, tendință de rezumare – 2 x 1 punct 2 puncte)
6 puncte
191
Proba trecerii podului este instituită chiar de Crai. 6f. Duminică îl sfătuiește
pe mezin să
ceară calul, armele și straiele tatălui, pentru a repeta inițierea părintelui
său. Trecerea podului echivalează cu un prim nivel în procesul maturizării, dar și explorarea misterelor lumii.
Încălcând interdicția paternă, crăișorul se aventurează în pădurea labirint, topos ambivalent,
al morții și al renașterii. ,ncapabil de a discerne esența de aparență, îl
tocmește drept tovarăș de drum „pe spânul din urmă”. 6peculând naivitatea fiului de crai, omul spân
îl supune
unui schimb de identitate. Este momentul în care nonvaloarea ocupă, prin
impostură, locul
valorii autentice. Coborând în fântână „în infern” , pe o imaginară verticală a
lumii, feciorul primește numele +arap Alb. 5ealizat semantic printr un oximoron, numele ar
fi „varianta
românească a principiilor \in \ang” 9. /ovinescu ce relevă dualitatea ființei
umane, grotescul și sublimul ei epitetul individual „alb” trimite la condiția imperială,
puritatea morală și
noblețea sufletească.
Finalul basmului prezintă în mod necesar moartea protagonistului, procesul
inițierii luând sfârșit odată cu scoaterea de sub jurământ. 'esăvârșirea spirituală se
încheie cu readucerea la viață a lui +arap Alb, de către fata Împăratului 5oș și confirmarea
lui ca „erou
solar”. În felul acesta, Creangă dă șansa Binelui de a dobândi regalitatea
asupra lumii,
pornind de la ideea populară că Binele triumfă .
í câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de
compoziție și de
limbaj semnificative pentru basmul cult ales x 3 puncte 6 puncte
analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru basmul
cult –
3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
(Viziunea artistică reiese din motivul rabelaisian al „lumii pe dos” în care
urâtul proliferant devine suveran asupra frumosului. 6ubstantivul „poveste” din titlu atrage
atenția asupra unei deveniri spirituale caracterul de Bildungsroman . 6upratema basmului
prezintă
conflictul dintre forțe antagonice, Binele și 5ăul, principii eterne în dialectica lumii. Temele
secundare sunt aventura, călătoria, inițierea „în trepte” a eroului. 5elația
incipit final întreține pactul narativ încheiat între autor și cititor. 6ituația inițială nu
prezintă un echilibru
ca în basmele populare, ci, dimpotrivă, o lume anarhică. După 9. Lovinescu,
lumea căzută
în haos este regenerată de două principii, Craiul și Împăratul 9erde, prin
urmare eroul trebuie să și asume rolul de „renovator mundi”. 6tereotipia basmului propune
anumite clișee
compoziționale. 5enunțând la așa numita „formulă a imposibilului” specifică
basmelor
populare, construcția inițială „Amu cică era odată” are rolul de a introduce
cititorul în
ritmul epic și de a face trecerea de la realitate la universul supranatural.
Caracterul improbabil al evenimentelor adverbul „cică” proiectează acțiunea „in illo tempore”
timp imemorial). )ormula finală descrie o revenire la realitate și ospățul nupțial, la
care ia parte și
naratorul, ca voce a enunțării „Эi a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține
încă; cine se
duce acolo bea și mănâncă. ,ară pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară
cine nu, se
uită și rabdă”).
192
5edDctDUe ± puncte
í existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere punct
– logica înlănțuirii ideilor punct
– abilități de analiză și de argumentare 3 puncte
relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de
valoare relevante – 3 puncte
relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de
judecăți parțial
relevante – 2 puncte
schematism – 1 punct
í utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a
enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1
punct)
puncte
í ortografia ( –1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori –
puncte)
puncte
í punctuația ( –1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori –
puncte)
puncte
í așezarea în pagină, lizibilitatea punct
În vederea acordării punctajului pentru UedDctDUe eVeul trebuie Vă Dibă PiniPuP
00 de cuvinte ܈i Vă de]vRlte Subiectul pURpuV.
193
Varianta 6
Subiectul 1 (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. explicarea sensului expresiei date (de exemplu: Expresia „cu alte cuvinte” se
referă la
posibilitatea de a exprima altfel aceeași noțiune, utilizând alți termeni.) – 4
puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor
de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. prezentarea felului în care imaginea bunicilor este proiectată în eternitate
(de exemplu: Imaginea bunicilor este proiectată în eternitate prin portrete, imagini fotografice
înrămate,
povești de familie.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. ilustrarea paralelei care se creează între părinți și bunici (de exemplu:
Chipul părinților
conotează maturitatea încă tânără, misterioasă, energică, protectoare, dar și
amenințătoare; în schimb, bunicii, dacă mai sunt în viață, figurează bătrânețea blândă,
senină, iar
cei care nu mai sunt decât în portrete, imagini fotografice înrămate, povești de
familie
reprezintă o moarte firească, o absență liniștită.) – 4 puncte; formularea
răspunsului în
enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie
și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. formularea unei definiții a memoriei, așa cum se reflectă în concepția
autorului (de exemplu: Memoria e forma personală a legendelor despre o vârstă de aur a omenirii
iremediabil pierdută, despre un timp zeiesc care dobândește în imaginația retrospectivă
a ființei
caracteristici mitice.) – 4 puncte: formulare nuanțată – 4 puncte; încercare de
formulare –
2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. comentarea afirmației (de exemplu: Afirmația scriitorului francez Marcel
Proust, preluată
de Matei Călinescu, face referire la tendința ființei umane de a transfigura
realitatea anterioară, de a o trece prin filtrul subiectivității, spre a o păstra în forma ei
idealizată. Grație
memoriei afective, experiențele din trecut sunt recuperate și sedimentate în
conștiința intimă
254
13. $drian 0$5,12, Modern, modernism, modernitate, (ditura pentru /iteratură
8niversală,
București, 1 ;
14. $l. 6Ă1'8/(6&8 (coord.), 'icționar de termeni literari, (ditura $cademiei
5epublicii
6ocialiste România, București, 1 ;
15. (ugen 6,0,21 (coord. general), 'icționarul general al literaturii române,
vol. ,–9 ",
(ditura 8nivers (nciclopedic, București, 2 4.
255
Cuprins
În loc de prefață, o scurtă descriere... ......................................
3
BUeviDU teRUetic....................................................... 5
1. 7extul argumentDtiv ............................................... 5
1. 'emersul unei argumentări ........................................ 5
2. &onectori pragmatici cu rol discursiv și conjuncții, adverbe, prepoziții,
interMecții,
verbe, expresii și locuțiuni verbale, conjuncționale, adverbiale, prepoziționale
5
3. 5olul conectorilor în funcție de natura relației dintre secvențele
discursului... 6
4. &âteva recomandări practice« ...................................... 6
II. Repede vn DnDli]D textului liteUDU ..................................... 7
1. Valori stilistice ale unor moduri și timpuri verbale....................... 7
2. 3articularități ale modurilor de expunere: narațiune, descriere, dialog,
monolog .. 9
3. *enul dramatic. $specte definitorii, rolul notațiilor autorului al
didascaliilor,
sursele și natura comicului ......................................... 11
4. Proza de analiză psihologică. 7răsături esențiale ....................... 13
5. Personajul literar. 0odalități de caracterizare. (lemente de portret
......... 13
III. 3UincipDlele cuUente liteUDUe ܈i RUientări eVtetice. Schi܊e de evRlu܊ie
........ 15
1. 5omantismul .................................................... 15
2. 5ealismul ...................................................... 16
3. 6imbolismul .................................................... 17
4. 0odernismul .................................................... .18
5. 7radiționalismul ................................................. 19
. Neomodernismul................................................. 19
9DUiDnte pURpuVe VpUe Ue]RlvDUe ......................................... 21
SuJeVtii de elDbRUDUe D UăVpunVuUilRU .................................... 187
0DchetD vDUiDntelRU VtructuUDte pe Subiecte .............................. 247
BibliRJUDIie Velectivă .................................................. 253