www.isbn.ro/30042

ISBN 978-606-9030-04-2 / 9786069030042

https://www.onlineocr.net/

Ministerul Educației Naționale.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ.

Autori:
• Cătălina Popa.
• Onorica Tofan.
• Aurelia Stancu.
• Mihaela Bahrim.
• Elena Corcăcel.
• Mirela Dragomir.

Clasa a 7-a.

www punct intuitext punct ro.
Editura intuitext, grup SOFTUIN.

Clasa a VII-a
Editura INTUITEXT www.intuitext.ro

Limba și literatura română
numărul de telefon de asistență pentru copii
TELEFONUL COPILULUI
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5103 din 03.09.2019.
Acest manual este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3393 din 28.02.2017.
Editura INTUITEXT www.intuitext.ro
Clasa a VII-a
LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
Ministerul Educației Naționale
• Cătălina Popa • Onorica Tofan • Aurelia Stancu • Mihaela Bahrim • Elena Corcăcel • Mirela Dragomir
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: a VII-a
Tipul programei școlare: Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,
Clasele a V-a – a VIII-a
Acest manual este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM nr. 3393/28.02.2017
Număr de pagini: 208
*Starea manualului se înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe
manual.
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE
Anul Numele elevului Clasa Școala An școlar Starea manualului*
la primire la returnare
1
2
3
4
Referenți:
Prof. metodist, gradul didactic I, Florica Gabriela Catrina – Colegiul Naţional "Constantin Cantacuzino” Târgoviște
Lect. univ. dr., Mariana Vârlan – Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare
Editura INTUITEXT
București, b-dul Dimitrie
Pompeiu nr. 10A,
Clădirea Conect 1, etaj 1,
zona A, biroul nr. 2, sector 2
Departamentul vânzări:
Telefon: 0372.156.300
Fax: 021.233.07.63
vanzari@intuitext.ro
www.intuitext.ro
Copyright © 2019 – Editura INTUITEXT
Toate drepturile rezervate Editurii INTUITEXT.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii INTUITEXT.
Imnul național
al României
Deșteaptă-te, române!
de Andrei Mureșanu
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!“ strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertatea și scopul ei preasânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!
4
Navigare între paginile
manualului
Ajutor
Mergi la pagina
4
Imagine în manualul digital
Film sau animație în manualul digital
Activitate interactivă în manualul digital
Imagine cu sunet în manualul digital
Manualul este împărțit în 7 unități de învățare.
Unitățile sunt împărțite în lecții
(de predare-învățare, de recapitulare, de evaluare).
Acasă - Cuprinsul
manualului
Cuprinsul
interactiv
Activități de
învățare
Descoperă!
Vei descoperi aplicații pentru ceea ce înveți în lecție.
Experimentează dincolo de text!
Vei rezolva exercițiile și vei exprima impresii despre text.
Exersează!
Vei realiza activitățile propuse, cu ajutorul modelelor.
Folosește-ți creativitatea!
Exercițiile interesante te vor invita să fii creativ(ă).
Explorează lumea textului!
Vei realiza activități care te ajută să înțelegi textul.
Descoperă orizontul textului!
Vei rezolva exerciții care te pregătesc să intri în lumea textului.
Amintește-ți!
Îți vei aminti ceea ce ai învățat.
Important
Aici îți sunt prezentate informațiile principale
și sunt oferite exemple.
RECAPITULARE
Te vei pregăti pentru evaluare, rezolvând exercițiile de la Recapitulare.
EVALUARE
Proba de evaluare îți va arăta cât de pregătit(ă) ești la acea unitate.
Cuprins
Unitatea
Unitatea
1
2
2.1.
2.3.
2.4.
3.2.
2.2.
4.1.
5.1.
3.3.
3.1.
3.4.
1.3.
1.4.
4.2.
Bun venit în clasa a VII-a!................................................................................. 10
Despre limba română, Nichita Stănescu........................................................................................10
Recapitulare inițială.............................................................................................................................12
Lumea toată într-o carte....................................................................................16
Narativul literar (I) – Florin scrie un roman, Mircea Cărtărescu...........................................16
Acţiune, timp, spaţiu.............................................................................................................................20
Proiect tematic: Cartea legendelor – elemente de mitologie românească ..........................22
Textul nonliterar. Anunţul..................................................................................................................24
Enunţul. Coordonarea în frază. Conjuncţii coordonatoare....................................................25
Vocabularul. Cuvântul şi contextul ................................................................................................ 27
Categorii semantice.............................................................................................................................28
Confuzii paronimice. Pleonasmul...................................................................................................29
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea ................................................................30
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. Compunerea ..........................................................32
Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse.........................................................33
Familia lexicală. Câmpul lexical.....................................................................................................34
Selecţia lexicală în limba scrisă şi în limba vorbită................................................................35
Termeni ştiinţifici..................................................................................................................................36
Limbaj popular. Variaţie regională a limbii................................................................................. 37
Structura textelor de tip narativ.....................................................................................................38
Narativul literar (II) – Ieșirea, Ioana Nicolaie..............................................................................40
Momentele subiectului.......................................................................................................................44
Textul nonliterar. Jurnalul de călătorie.........................................................................................46
Etapele scrierii.......................................................................................................................................48
Negocierea semnificaţiei şi a relaţiei cu interlocutorul........................................................51
Sunetele limbii române. Grupurile de sunete............................................................................53
Despărţirea în silabe. Utilizarea corectă a accentului............................................................54
RECAPITULARE ......................................................................................................................................55
EVALUARE................................................................................................................................................58
Competențe
specifice
Unitatea
Unitatea
3
4
Peste mări şi ţări ................................................................................................ 60
Textul epic – Toate pânzele sus!, Radu Tudoran........................................................................60
Trăsăturile textului epic .....................................................................................................................64
Personajul. Mijloace de caracterizare ...........................................................................................66
Caracterizarea personajului literar................................................................................................ 67
Proiect tematic: Însemnări de călătorie. Contacte culturale .....................................................69
Conceperea și înțelegerea textului oral. Fapt și opinie.........................................................71
Verbul. Verbe predicative, verbe auxiliare, verbe copulative................................................73
Modurile verbale. Modul indicativ. Modul imperativ. Modul conjunctiv.
Modul condiţional-optativ ................................................................................................................75
Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale. Posibilităţi combinatorii
ale verbului .............................................................................................................................................79
Substantivul. Articolul.........................................................................................................................81
Cazurile substantivului.......................................................................................................................82
RECAPITULARE ......................................................................................................................................85
EVALUARE................................................................................................................................................88
Pe scena vieţii ..................................................................................................... 90
Textul dramatic – Boul și vițeii, Ion Băieșu..................................................................................90
Autor. Personaj dramatic. Limbaj ...................................................................................................95
Arta spectacolului................................................................................................................................. 97
Proiect tematic: Mic ghid turistic .......................................................................................................99
Dialogul în textul nonliterar. Interviul ..................................................................................... 101
Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare............................................ 102
Tipar textual de structurare a ideilor......................................................................................... 105
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă .............................................................. 106
Scrisul de mână. Aşezarea în pagină. Jurnalul........................................................................ 108
Ascultarea activă. Tracul comunicativ ....................................................................................... 110
Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv.................................. 112
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv......................................................... 115
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ...................................117
Pronumele interogativ şi adjectivul pronominal interogativ.
Pronumele relativ şi adjectivul pronominal relativ.............................................................. 119
Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât ............................................... 122
Pronumele negativ şi adjectivul pronominal negativ. Negaţia în propoziţie............. 124
Adjectivul pronominal de întărire............................................................................................... 125
RECAPITULARE ................................................................................................................................... 126
EVALUARE............................................................................................................................................. 128
1.2.
4.5.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
3.2.
5.2.
3.3.
2.3.
3.1.
3.4.
1.3.
4.3.
2.1.
4.5.
2.2.
2.3.
2.4.
5.1.
3.3.
4.1.
1.1.
1.2.
3.1.
3.4.
1.3.
1.4.
Unitatea
Unitatea
5
6
Culturile se întâlnesc! ..................................................................................... 130
Textul liric – Sufletul satului, Lucian Blaga............................................................................... 130
– Acuarelă, Ion Minulescu......................................................................................... 131
Limbajul figurat. Repetiţia. Metafora.......................................................................................... 134
Comentarea unor secvenţe de text literar................................................................................137
Descrierea unei emoţii. Stil ........................................................................................................... 139
Proiect tematic: Interferenţe culturale ..........................................................................................142
Transmiterea și recunoașterea emoțiilor.................................................................................. 145
Atitudini comunicative – respect, toleranță ............................................................................ 146
Adjectivul. Adjectivul participial. Posibilităţi combinatorii ale adjectivului............... 148
Numeralul. Posibilităţi combinatorii ale numeralului......................................................... 150
Adverbul ............................................................................................................................................... 152
Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă ............................................................... 154
RECAPITULARE ................................................................................................................................... 156
EVALUARE............................................................................................................................................. 158
Vocea ascunsă a lucrurilor.............................................................................. 160
Strategii de interpretare a textelor literare............................................................................. 160
– Rondelul lucrurilor, Alexandru Macedonski.......................................................................... 160
– Unde-am greșit?!, Alex Moldovan ............................................................................................ 160
– Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele, Matei Vișniec.................................... 162
Discuții privind semnificația textelor citite............................................................................. 165
Proiect tematic: Simboluri cosmice, vegetale și zoomorfe în cultura română și universală..... 168
Textul nonliterar descriptiv............................................................................................................ 170
Reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul
univers cognitiv și afectiv............................................................................................................... 172
Structuri textuale – secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat.
Integrarea părților............................................................................................................................. 173
Cererea................................................................................................................................................... 175
Structuri textuale în comunicarea orală ...................................................................................177
Predicatul verbal .............................................................................................................................. 179
Predicatul nominal............................................................................................................................ 181
Subiectul .............................................................................................................................................. 183
Atributul................................................................................................................................................. 185
Complementul direct........................................................................................................................ 188
Complementul indirect ................................................................................................................. 189
Complementul prepozițional........................................................................................................ 190
Circumstanțialul de cauză.............................................................................................................. 192
Circumstanțialul de scop................................................................................................................ 193
Circumstanțialul de loc. Circumstanțialul de timp. Circumstanțialul de mod........... 194
RECAPITULARE ....................................................................................................................................197
EVALUARE............................................................................................................................................. 200
2.1.
4.5.
2.2.
2.3.
2.4.
3.2.
5.1.
5.2.
3.3.
3.4.
4.1.
1.1.
1.2.
2.1.
4.5.
2.2.
2.3.
2.4.
5.2.
3.2.
3.3.
1.2.
2.4.
3.1.
3.4.
4.2.
4.3.
4.4.
1.1.
1.4.
Unitatea
7
COMPETENȚE GENERALE
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
COMPETENȚE SPECIFICE
1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diverse texte monologate şi
dialogate
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi exemple relevante, în faţa unui
public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi nonverbale adecvate
1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de negociere a informaţiei
şi a relaţiei cu interlocutorii
1.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor comunicative, identificând strategii personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri
adecvate intenţiei de comunicare
3.2. Redactarea, individual şi/ sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în faţa colegilor
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale
3.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând în activităţile curente
de redactare strategiile învățate, personalizate în funcţie de profilul psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea clară şi precisă a
intenţiilor comunicative complexe
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu cele sintactice şi
morfologice din limba română standard
4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi
lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot
parcursul vieţii
5.1. Compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
5.2. Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare
Bun venit, vacanță!..........................................................................................202
Recapitulare finală – Fără etichete, Cristina Andone ............................................................ 202
Evaluare finală .................................................................................................................................... 206
Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteligenţi! ...........................................................................208
1.1. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3.2. 3.4. 4.2. 4.3. 4.5.
9
10 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Unitatea 1 Bine ai venit în clasa a VII-a!
Despre limba română
A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – gândire
nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru, a
vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea
lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba
română. Pentru mine, iarba se numeşte „iarbă”, pentru
mine, arborele se numeşte „arbore”, malul se numeşte „mal”,
iar norul se numeşte „nor”. Ce patrie minunată este această
limbă! Ce nuanţă aparte, îmi dau seama că ea o are! Această
observaţie, această revelaţie am avut-o abia atunci când am
învăţat o altă limbă.
Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate
şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de
intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de
fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este numele
patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie.
Limba română este patria mea.
De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea,
pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.
(Nichita Stănescu, Despre limba română)
Nichita Stănescu (1933-1983) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români, un
inovator al limbajului poetic. Printre cele mai apreciate volume de poezii ale sale se
numără: O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp, 11 elegii, Necuvintele, În dulcele stil
clasic, Epica Magna. A obținut distincții importante, precum: Premiul Uniunii Scriitorilor,
Premiul Internațional Gottfried von Herder, Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române
sau Premiul Cununa de Aur al Festivalului Internațional Serile de Poezie de la Struga.
I. Înapoi, la școala cuvintelor
1. Notează câte cinci cuvinte din limba română, pe care le consideri:
AMUZANTE MELODIOASE NEOBIȘNUITE
2. Notează câte un cuvânt în care să cuprinzi fiecare dintre următoarele experiențe:
Vacanța de vară ….
Anul școlar care abia începe ….
Revederea colegilor de clasă ….
Orele de română ….
11
3. Lucrați în pereche!
a. Întocmiți o listă cu cel puțin zece expresii amuzante din limba română.
b. Notați câte un enunț pentru a ilustra sensul fiecăreia dintre ele.
c. Cu ajutorul dicționarului, traduceți-le într-una dintre limbile străine
studiate, mai întâi fiecare cuvânt în parte, apoi având în vedere sensul
unitar. Ce observați?
d. Alegeți două expresii și ilustrați-le cu câte o caricatură, folosindu-vă
de sensurile proprii ale cuvintelor, la fel ca în exemplul alăturat.
4. Alege zece cuvinte care te descriu cel mai bine: două substantive, trei
adjective, trei verbe și două adverbe. Folosește-le într-o compunere de
150-200 de cuvinte, cu titlul „Autoportret”. Adaugă o fotografie sau un
desen care să te reprezinte.
II. A vorbi despre limba română este ca o duminică
5. Citește cu voce tare textul, folosind o intonație corectă.
a. Cu ajutorul dicționarului, explică termenii necunoscuți.
b. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre acești termeni.
6. Redactează un text de 100-150 de cuvinte, în care să-ţi susţii opinia referitoare la afirmația lui Nichita
Stănescu: A vorbi despre limba română este ca o duminică.
7. Lucrați în echipă!
a. Grupați-vă câte patru și discutați despre semnificația următoarelor secvențe:
ƒ Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape
nu o pot considera altfel decât iarbă.
ƒ Noi, de fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este
numele patriei de pământ şi de piatră.
ƒ Limba română este patria mea.
b. Notați, pentru fiecare secvență în parte, câte un enunț care să îi explice sensul.
III. De aceea, pentru mine, viața se trăiește
8. Pornind de la modelele oferite de text, completează enunțurile următoare astfel încât să conțină procedeele
artistice precizate între paranteze:
ƒ A vorbi despre limba română este .... . (comparație)
ƒ Pentru mine, limba română înseamnă .... . (enumerație)
ƒ Cuvintele .... . (personificare)
ƒ Acasă, în patria mea, .... mă întorc mereu cu sufletul ...., cu inima ...., cu gândul .... . (epitete)
9. Adaugă cinci adverbe potrivite pentru a continua enunțul De aceea, pentru mine, viața se trăiește .... .
10. Scrie o poezie de minimum trei strofe, în care să dezvolți o temă aleasă de tine. Vei include patru dintre
cuvintele scrise înclinat în text: gândire, iarbă, arbore, mal, nor, patrie, munte, izvorăște, se trăiește.
Se simte cu musca pe căciulă.
Bine ai venit în clasa a VII-a! Unitatea 1
12 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
RECAPITULARE INIȚIALĂ
Dimineața
de Magda Isanos
Cu picioare goale ea păşea,
în oglindă răsuna cristalul,
dimineaţa strămutase balul
fetelor-lumini în casa mea.
Şi, privind, eu mă gândeam: e bine
să fii tânăr când afară-i soare.
Zi frumoasă, îţi voi pune legătoare
după gât şi-o să te iau cu mine.
Vreau să descopăr lumea, niciodată
n-am crezut, cum spun poeţii, că-i frumoasă.
Însă astăzi, cu lumină pieptănată,
dimineaţa mi-a intrat în casă.
Fumegam de somn, când am simţit
paşii cuiva lângă perete –
ea dansa cu trupul arcuit
sub priviri mirate de portrete.
1. Precizează, oral, momentul zilei descris în poezie.
2. Propune sinonime pentru cuvintele: mirate, goale.
3. Scrie câte un antonim pentru cuvintele: niciodată, dimineaţa, arcuit.
4. Alege varianta corectă pentru fiecare enunț.
ƒ Cuvântul legătoare înseamnă:
a. persoană specializată în legatul cărților;
b. basma;
c. mănunchi de paie cu care se leagă snopii.
ƒ Verbele din primul vers sunt, în ordine, la modul:
a. conjunctiv, conjunctiv;
b. indicativ, conjunctiv;
c. indicativ, indicativ.
ƒ Subiectul celui de-al doilea enunț din text este:
a. lumina;
b. poeții;
c. dimineața.
5. Transcrie din textul dat:
ƒ un substantiv, un pronume personal, un adjectiv, un adverb, o prepoziţie;
ƒ un nume predicativ, un complement prepoziţional.
6. Notează, în câte un enunț: a. tipul și numărul de strofe din poezie; b. tipul de rimă; c. măsura versurilor.
7. Completează, în scris, propoziția următoare, folosind variantele corespunzătoare poeziei Dimineața:
Prin succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate se obține un ritm .... (lent/ monoton/ vioi), asociat ....
(melancoliei/ plictiselii/ entuziasmului).
13
8. Transcrie secvențele următoare și notează în dreptul fiecăreia emoția sau starea pe care ți-a creat-o:
ƒ Vreau să descopăr lumea...
ƒ ... niciodată / n-am crezut, cum spun poeţii, că-i
frumoasă
ƒ Fumegam de somn...
ƒ Şi, privind, eu mă gândeam: e bine / să fii tânăr
când afară-i soare.
ƒ dimineaţa strămutase balul / fetelor-lumini în
casa mea.
9. Completează spațiile albastre cu structuri identificate în text și pe cele roz cu structuri propuse de tine:
Cine?
DIMINEAȚA a intrat în casă cu lumină pieptănată
pășea .................... .....................................
strămutase .................... .....................................
.................... .................... cu trupul arcuit
Ce face? Unde? Cum?
10. Precizează procedeul artistic folosit predominant în text.
11. Lucrați în pereche! Realizați un dialog, de 6-8 replici, în care să discutați despre semnificația versurilor:
Zi frumoasă, îţi voi pune legătoare / după gât şi-o să te iau cu mine. În dialog veți include trei verbe cu
formă negativă.
12. Realizează o descriere în proză, de 120-150 de cuvinte, a unei dimineți, în care să incluzi structurile:
fumegam de somn, cu picioarele goale, balul fetelor-lumini.
Elevul Dima dintr-a șaptea
de Mihail Drumeș
– fragmente –
Mâine se deschid școlile. Nu cred să fi așteptat cineva ziua asta ca mine. Noaptea, care trebuie să-i
facă loc pe pământ, rămâne albă. Nu pot să închid ochii. Un frământ, o nerăbdare ciudată îmi fură
somnul. Când zorile surâd la ferestre, sar din așternut și primul meu gând e să aflu cât e ceasul. Pendula,
draga mea prietenă, mi l-a ghicit. Bate patru lovituri sonore, prelungi, care răsună prin toată ființa mea.
Peste o oră plec cu tata la Craiova.
Toți ai casei s-au trezit. În sufragerie, ceaiul mă așteaptă fierbinte. Îl sorb în grabă. Mama, care îmi
pregătește de trei zile bagajele, tot mai găsește câte ceva de pus. E îngrijorată și tristă, de parcă m-aș duce
la război. Îmi dă mereu sfaturi cum să mă păzesc de răceală, de colegii răi și de altele.
Vine și tata. Mama îi spune:
— Stroe, trebuie neapărat să vorbești cu directorul să-l supravegheze îndeaproape.
Tata încuviințează tăcut. Pare cam plictisit de atâtea stăruințe. Îl cunoaște pe directorul liceului, au
fost colegi de facultate. Asta nu-i rău deloc.
Cobor în curtea casei. Afară e răcoare și umed. Simt un fior de gheață prin șira spinării. Încă nu s-a
crăpat de ziuă. Văzduhul e o umbră deasă care topește zările. Dealul din spatele casei arată ca o matahală
apocaliptică, gata să se năpustească asupra mea.
Bine ai venit în clasa a VII-a! Unitatea 1
14 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Grivei, dulăul, răsare deodată ca din pământ, se gudură și sare cu picioarele pe mine. Îl cert, dar lui
nu-i pasă. O zbughește prin ogradă, răsfățat. Alerg după el, fără să-l prind. Latră voios și-i pare bine de
joacă. L-aș lua cu mine la oraș, dar nu se poate. E în stare să sfâșie oamenii de
acolo, sălbaticul, căci nu prea știe multe.
Mă abat pe la grajd. Moș Ioniță a scos trăsura din șopron. Acum înhamă
caii și pufăie tacticos din lulea.
— Bună dimineața, moșule!
— Mulțumim dumitale... Te sculași cu noaptea-n cap, ai?
— Ce să fac, moș Ioniță? Trebuie să mă duc la școală.
— Hei, domnișorule, e bună învățătură. Pe vremea mea nu se pomenea
de așa ceva. [...]
Sunt vesel. Pentru mine începe o viață nouă, necunoscută. Cu școala
mea e o poveste întreagă. Primele două clase gimnaziale le-am trecut, în
particular, la Londra. A treia am dat-o la Geneva, unde ne-am mutat după
aceea. A patra am isprăvit-o – tot ca pregătit în particular – la București, iar
a cincea și a șasea, la Paris.
În timpul învățăturii, m-a ajutat mama, iar la matematici, fiindcă nu se
pricepea, mi-a luat preparatori când englezi, când francezi, după cum găsea.
Pe la începutul verii, ne-am întors în țară, instalându-ne la Dimești; după cât am înțeles, pentru mai multă
vreme. [...]
Câteodată mă apucă o neliniște ciudată. Cum o fi să urmezi la școală? Îmi închipui că trebuie să fie
tare plăcut. În primul rând, te bucuri de libertate, în al doilea rând, îți faci prieteni câți vrei și, mai ales, te
plimbi nesupravegheat pe unde ai poftă. E puțin lucru?
1. Lucrați în pereche!
a. Citiți cu voce tare, pe rând, câte un paragraf din Elevul Dima dintr-a șaptea.
b. Purtați un dialog de opt replici, în care fiecare dintre voi să formuleze câte două întrebări pe baza textului
și să primească răspunsuri adecvate din partea colegului.
c. Notați o informație explicită și o informație implicită pe care le-ați aflat din dialogul purtat anterior.
2. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: frământ,
afară, răcoare, răsare.
3. Notează antonime pentru cuvintele: aş lua, nouă,
necunoscută, voios.
4. Precizează, oral, dacă substantivul zorile este:
a. defectiv de plural; b. defectiv de singular.
5. Notează câte o propoziție cu omonimele cuvintelor mine, somnul, cât din primul paragraf.
6. Identifică în dialogul dintre băiat şi moş Ioniţă:
a. un substantiv în cazul vocativ; b. un pronume de politeţe în cazul dativ; c. un substantiv în cazul acuzativ.
7. Selectează din text:
a. un subiect;
b. un predicat verbal;
c. un complement direct;
d. un complement prepoziţional;
e. un complement indirect;
f. un circumstanţial de loc;
g. un circumstanţial de mod;
h. un circumstanţial de timp;
i. un atribut.
8. Alcătuiește propoziții în care substantivul propriu Grivei să apară în fiecare dintre cazurile cunoscute.
15
9. Completează o schemă asemănătoare celei de mai jos, referitoare la instanţele comunicării în textul citit.
ƒ Autorul este .... .
ƒ Naratorul are rolul …. şi relatează la persoana .... .
ƒ Personajul principal este ...., iar cele secundare sunt .... .
10. Alege, în scris, varianta corectă/ variantele corecte, pentru a continua enunțul:
Evenimentele sunt relatate de .... (un narator care își asumă și rolul de
personaj/ un narator care comunică despre sine/ un narator care comunică
despre evenimente la care nu participă).
11. Lucrați în echipă! Organizați-vă în grupuri de câte trei. Fiecare grup va îndeplini
una dintre următoarele sarcini:
3 formulează, în scris, pe baza textului, trei idei principale;
3 notează câte două idei secundare pentru fiecare idee principală enunțată;
3 identifică indicii spațiali și temporali.
12. Continuă discuția dintre personajul principal și moș Ioniță, cu o replică de 30-50 de cuvinte, în care bătrânul povestește cum era școala pe vremea lui.
13. Redactează o scrisoare adresată personajului principal, în care să îi răspunzi la întrebările care îl neliniștesc, formulate în ultimul paragraf.
14. Scrie un text narativ-descriptiv, de minimum 150 cuvinte, care va începe cu fraza Nu cred să fi așteptat
cineva ziua asta ca mine.
ORIZONTURILE LUMII ȘI ALE CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ
Anul acesta orizonturile lumii și ale cunoașterii se vor contura și prin lectură.
Ce vei face? Vei alcătui un portofoliu de lectură.
De ce? Pentru a descoperi lumi noi și pentru a-ți dezvolta competența de lectură.
Cum vei face?
3 Pe parcursul fiecărei unități de învățare vei citi cel puțin una dintre cărțile recomandate la rubrica
Citește și... . 3 Vei completa jurnalul de lectură propus de profesor sau pe cel propus în anexa de la sfârșitul manualului.
3 Vei completa diagrama pentru fiecare lună. O găsești tot la sfârșitul manualului.
3 În ultima unitate de învățare vei evalua jurnalul de lectură.
Cum vei ști că ai reușit?
Vei folosi următoarea grilă de autoevaluare:
Criterii de apreciere Întotdeauna Parțial Deloc
Am citit câte o carte pentru fiecare dintre unitățile 2-6.
Am respectat structura jurnalului propus.
Am realizat un jurnal îngrijit, personalizat.
Am folosit limbajul literar.
Am redactat corect, coerent.
Bine ai venit în clasa a VII-a! Unitatea 1
16
Unitatea 2
Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Lumea toată într-o carte
Narativul literar (I)
Descoperă orizontul textului! reporter
han
Florea Florin Florescu
scriitor
motel
haiduc
librărie
fotbalist
birou
puști
magazin
1. Dacă ai fi scriitor, ce roluri și ce locuri ai alege
pentru cele trei personaje din dreapta? Alege din
seriile date sau propune tu alte variante.
Explorează lumea textului!
Citește cu atenție textul:
Florin scrie un roman
de Mircea Cărtărescu
ê După ce scăpă și din această primejdie, Florea haiducul trase la hanul Aniței care, voioasă și zglobie,
se și înființă cu cofa1
de vin. Florea scoase din chimir un zlot2
, îl dădu frumoasei crâșmărițe și grăi cu
amar:
— Alei, Anițo, crâșmărițo, ce bine e de unii pe lumea asta! La tine la han trag toți drumeții să
se-ntremeze și să se veselească. Paralele curg, glumele și cântecele se țin lanț, să tot trăiești… Dar
eu? Pentru mine a rânduit soarta o viață de fugar, o viață pe drumuri, cu potera3
trimisă de Vodă
veșnic pe urmele mele. Iarna bat satele și plec urechea la necazul oamenilor. Îmi fierbe sângele-n
vine de-atâtea samavolnicii4
.
Însemn la răboj5
pe cutare și pe cutare boier ce-i obidește6
pe
țărani. Vara-i pândesc în codru cu sâneața7
asta a mea și-i judec cum
știu eu. Unul nu scapă de pedeapsă. Dar căpitanul Gealatu8
, bată-l
Dumnezeu sfântul de fiară însetată de sânge, e tot mai aproape, mă
încolțește ca pe o jivină din pădure! Parcă-i spune diavolul unde îmi
am sălașurile și ascunzișurile de taină. Îi simt răsuflarea de gheață în
ceafă. Visez și noaptea chipul lui hâd și pe cei patruzeci de poterași
cu iatagane ascuțite, trimiși să-mi curme viața!
Anița își feri ochii de privirea voinicului și-i zise cam din vârful
buzelor:
— Lasă, Florea, că toată prigoana are un sfârșit! Mai bine soarbe
ici, din cofa asta, și uită de necazuri. Bea o lulea de tutun și mai stai la povești cu cești călători. Știi vorba
ceea: după furtună vine vremea bună…
1 cofă, s.f. - vas de formă cilindrică cu o toartă, făcut din doage de brad, în care se ține la țară apa de băut. 2 zlot, s.m. - unitate monetară a Republicii Populare Polone. Monedă de aur de valoarea unui galben (care a circulat între secolul al XV-lea
și al XVII-lea în Europa centrală și răsăriteană). 3 poteră, s.f. - ceată, grup de oameni înarmați, care aveau misiunea de a-i urmări și de a-i prinde pe haiduci. 4 samavolnicie, s.f. - faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora. 5 răboj, s.n. - bucată de lemn pe care, în trecut, se însemnau, prin crestături, diferite calcule, socoteli. 6 obidi, vb. (învechit) - a asupri, a împila, a oprima. 7 sâneață, s.f. - pușcă primitivă cu cremene. 8 gealat, s.m. (învechit) - călău, gâde; (familiar) om voinic si violent.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 17
Așa făcu viteazul. Dar, curios, drumeții în straie prăfuite erau morocănoși și-l priveau cu dușmănie.
Iar vinul îi aduse curând somnul în vine.
În vremea asta, Anița urcă niște scări și pătrunse într-o odaie de taină. Acolo era așezat la masă un
ostaș crunt la înfățișare, cu o rană urâtă, de la buze la ureche, pe obrazul stâng. Rana era veche și omul
și-o pipăia din când în când cu necaz. Căpitanul Gealatu, căci el era, o luă de mijloc pe Anița și-i grăi
cu un zâmbet unsuros:
— Ei, ibovnica9
mea frumoasă, ai făcut cum ți-am zis?
— Da, răspunse fata, de data asta nu mai are scăpare. Poterașii îmbrăcați în drumeți l-au înconjurat,
și somnoroasa10 de vin l-a moleșit. Acum e vremea să-i iei gâtul nemernicului care mi-a respins
dragostea!
— Și care mie mi-a spintecat obrazul! adăugă Gealatu scrâșnind din măsele.
În odaia mare a hanului, poterașii îl legară pe Florea cu funii groase ca mâna și patruzeci de
iatagane erau ațintite spre pieptul lat și păros al haiducului. Ajuns în fața lui, căpitanul îl înșfăcă de
plete pe Florea și-i grăi cu mânie:
— Ticălosule, în sfârșit ești în mâna mea! De-acuma nu mai ai scăpare. Fă-ți rugăciunea din urmă
și mori ca un câine.
Deși amețit de somnoroasă, flăcăul îl fulgeră cu privirea pe dușmanul său:
— Încă nu m-ai răpus, fiară sălbatică! Nu-i e dat unuia ca tine să-mi ia viața. Ia vezi dacă-ți place
trebușoara asta!
Și voinicul șuieră o dată cum știa el. Poterașii încremeniră. Un cal alb, cu coama în vânt, năvăli în
odaie, scăpărând din copite și nechezând înfricoșător. Era Bălanul, armăsarul haiducului, tovarăș de
nădejde în toate primejdiile. Cu o singură lovitură de copită îi zdrobi capul lui Gealatu, care se prăbuși
în țărână. Încordându-se, Florea rupse frânghiile, smulse un iatagan de la un poteraș și începu să-l
rotească, făcându-i pe cei patruzeci de ticăloși să cadă ca spicele. Când nu mai fu nici unul în picioare,
haiducul puse foc la han, lăsând-o pe vicleana Anița să jelească la marginea drumului. Sări apoi pe cal
și, cu pletele-n vânt, se avântă prin văi și lunci spre alte isprăvi vitejești…
ê … fără să bănuiască nicio clipă adevărul: că nu trăiește în
realitate, ci în niște pagini scrise cu pixul într-un caiet făcut
ferfeniță și pătat de dulceață și margarină. Florin reciti ultimele
pagini ale romanului său haiducesc și zâmbi foarte satisfăcut.
Deși avea numai treisprezece ani, iată că se dovedea în stare să
imagineze aventuri palpitante, ce mai, ca un scriitor adevărat.
"Marfă!”, exclamă el când ajunse la pasajul cu năvălirea calului.
Chestia asta o să le placă, la pariu, și lui George Mare, și lui
Ovidiu, care deja citiseră aproape tot romanul. Și, în general, la
toată gașca lui. Acum, în vacanță, se vedeau în fiecare zi. Ieșeau
de obicei cu rolele la magazinul din colț, făceau câteva ture,
încercau figuri (mersul cu spatele, fluturele…) și apoi se așezau
pe gărdulețul verde și pălăvrăgeau. Atunci era momentul să le
citească și din roman. Vreo doi se apucaseră și ei de un SF, dar nu ieșise nimic. Idioții îi vopsiseră pe
extratereștri în toate culorile, le făcuseră coarne și antene, dar la mai mult nu-i dusese mintea. Pe când
Florea al lui știa să lupte, avea mereu ceva haios de spus… Nu se compara!
9 ibovnică, s.f. (popular) - iubită, drăguță.
10 somnoroasă, s.f. - plantă erbacee care, pusă în diferite lichide, produce somnul.
18 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Se așeză la computer și începu să joace "Duke”. Era cel mai bun joc. Aveai în față o armă și puteai
să mergi înainte, înapoi, la dreapta, la stânga, doar apăsând pe săgețele. Trăgeai în rafale și omorai la
monștri cu nemiluita. Găseai chei și deschideai uși secrete. Ca-n realitate. Se-ntreba uneori dacă Duke,
eroul, sau monștrii știau că nu sunt adevărați, că totul e doar un joc, în care ei trebuie să facă tot ce le
comandă copilul care se joacă. Nu, sigur că nu știau.
Când se plictisi își puse rolele și, cu caietul cel gros în buzunar, ieși la colțul străzii. Nu mai apăruse,
deocamdată, nimeni din gașcă. Pe trotuarul celălalt trecu încrezuta de Ana, cu celelalte capre, Florina și
Elena. Băiatul își luă vânt, încercă fluturele, dar fetele nici nu se uitară la el. De parcă Ana și el nu fuseseră
prieteni până acum o lună, când i-o suflase Călăul dintr-a opta. Îi ziceau așa, fiindcă dădea la picioare la
fotbal. "Lasă, Ano, că te aranjez eu”, își spuse Florin în sine, regretând că în ultimele pagini n-o făcuse
decât să plângă la marginea drumului după un amărât de han. Lasă, că romanul nu s-a terminat! Ca să se
răcorească își luă o înghețată pe băț și, rozând din ea câte puțin, alunecă pe role, lejer, prin fața vitrinelor
de magazine…
ê…fără să bănuiască niciun moment adevărul: că, la rândul lui, el nu
trăiește în realitate, că e și el doar un personaj din povestirea mea și că eu,
scriitorul, pot să-l fac să meargă pe role mai departe, să se oprească, să
dea colțul străzii, să se împace cu Ana, să se ducă la școală, chiar dacă-i
vacanță, și să ia numai zece sau numai doi, și orice-mi mai trece mie prin
minte. Pe ecranul computerului meu, în fața căruia lucrez de o oră și
jumătate, văd ultimele rânduri ale povestirii pe care tocmai o citești, chiar
în clipa asta. Povestirea am s-o duc la editură ca să fie inclusă în manualul
tău. Abia acum, când tu o citești, ea începe să existe cu adevărat. Și…
Dar stai o clipă, că sună la ușă. Mă ridic de la birou, străbat holul și
deschid. E poștărița.
— Sunteți domnul Florescu?
— Da.
— V-am adus o telegramă. Semnați aici.
Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956) este conferențiar universitar la Catedra de literatură
română a Facultății de Litere a Universității din București. Este autor de poezii, proză,
eseuri, publicistică, jurnale. A debutat ca poet cu volumul Faruri, vitrine, fotografii în anul
1980 și este cunoscut pentru Levantul, Enciclopedia zmeilor, Gemenii, REM, Mendebilul,
Fata de la marginea vieții – povestiri alese, Solenoid. Operele sale au fost traduse în
foarte multe limbi străine. A primit numeroase premii naționale și internaționale.
2. Alege unul dintre emoticoanele alăturate pentru a exprima starea
provocată de lectură. Motivează alegerea, oral. Poți folosi unul
dintre cuvintele: plictiseală, tristețe, bucurie, entuziasm, uimire,
liniște, amuzament, confuzie, dezamăgire etc.
3. Citește cu voce tare enunțurile din care ai aflat:
3 două trăsături ale hangiței;
3 preocuparea haiducului Florea în timpul verii;
3 relația dintre Anița și călăul haiducului;
3 numele calului lui Florea;
3 vârsta lui Florin;
3 ce scriau prietenii puștiului;
3 explicația poreclei Călăul;
3 de cât timp lucrează scriitorul la povestire.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 19
4. Scrie câte un sinonim potrivit în text
pentru fiecare dintre cuvintele:
3 se înființă;
3 să se-ntremeze;
3 bat (satele);
3 mă încolțește;
6. Recitește al doilea fragment, marcat cu ê, apoi explică oral:
3 semnificația enunțului nu trăiește în realitate;
3 motivul satisfacției băiatului după recitirea ultimelor pagini ale romanului;
3 de ce, văzând-o pe Ana, băiatul cu rolele își ia avânt și încearcă schema fluturelui;
3 rolul replicii Lasă, Ano, că te aranjez eu.
7. Recitește ultimul fragment, marcat cu ê.
Precizează cine este domnul Florescu și care este
legătura lui cu personajele din celelalte fragmente.
8. Observă dacă propunerile tale dinainte de lectură
corespund cu informațiile din text despre cele trei
personaje. Prezintă-le, oral, colegilor, observațiile tale.
9. Fiecare scriitor vrea să creeze suspans și anticipează modul în care se va desfășura acțiunea prin gesturi,
cuvinte, nume ale personajelor. Completează un tabel precum cel de mai jos, în care vei nota ceea ce înțelegi
din secvențele date:
În text scrie… Eu știu că... Înțeleg că...
Anița își feri ochii de privirea voinicului și-i
zise cam din vârful buzelor:
O persoană care evită să te privească
atunci când îți vorbește are ceva de
ascuns.
Anița nu este sinceră cu Florea
și i-a pregătit o capcană.
Dar, curios, drumeții în straie prăfuite erau
morocănoși și-l priveau cu dușmănie.
Cuvântul dar exprimă opoziția.
Cuvântul curios, scris între virgule, este
o informație suplimentară.
.....
zâmbet unsuros ..... .....
caiet făcut ferfeniță și pătat de dulceață și
margarină
Copiii preferă să mănânce dulceață și
margarină…
.....
Călăul dintr-a opta gealat, s.m. (învechit) ‒ călău, gâde;
(familiar) om voinic si violent; tiran,
asupritor
.....
… fără să bănuiască nicio clipă adevărul... ..... .....
10. Lucrați în pereche! Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri, alegând litera A, dacă sunt adevărate
sau litera F, dacă sunt false. Rescrieți enunțurile false, astfel încât să devină adevărate:
3 Florin este un haiduc urmărit de Gealatu. A F
3 Anița îl trădează pe Florea pentru că i-a respins dragostea. A F
3 Florea este un personaj în romanul lui Florin. A F
3 Florin creează personajul Florescu. A F
11. Notează asemănările și deosebirile dintre cele trei fragmente într-o
diagramă asemănătoare celei din dreapta.
12. Notează tema texului citit. Poți alege dintre: aventura, copilăria, prietenia,
creația, natura etc. Justifică alegerea prin trei cuvinte-cheie.
5. Recitește primul fragment, marcat cu ê, apoi explică oral:
3 motivul supărării haiducului Florea;
3 (odaie) de taină; 3 motivul răzbunării crâșmăriței și al căpitanului Gealatu.
3 ferfeniță;
3 cu nemiluita.
20 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Experimentează dincolo de text! Citește și...
3 Ce poți face cu două cuvinte
coord. Liviu Papadima
3 Hanu Ancuței de Mihail
Sadoveanu
3 Tabăra de Louis Sachard
13. Prezintă colegilor, oral, în 3-4 enunțuri, părerea ta despre faptul că Florin alege să își rezolve problemele din viața reală într-o lume imaginară.
14. Imaginează-ți că ești personajul Florin. Continuă romanul, în cel puțin
80 de cuvinte, cu o întâmplare care să dovedească faptul că Ana și-a
schimbat comportamentul.
15. Propune un alt titlu pentru textul citit. Motivează, oral, alegerea.
16. Realizează o bandă desenată în care să redai întâmplările la care
a participat personajul preferat din textul citit.
Acțiune, timp, spațiu
Amintește-ți !
1. Notează pe o figură asemănătoare celei de mai
jos ordinea cronologică a întâmplărilor petrecute
în textul narativ literar Florin scrie un roman de
Mircea Cărtărescu.
e
a. Ana, Florina și Elena trec pe trotuarul celălalt.
b. Domnul Florescu termină povestirea.
c. Florea se destăinuie Aniței.
d. Băiatul se întreabă dacă eroul știe că el face
numai ce îi spune jucătorul.
e. Poștărița aduce o telegramă.
f. Poterașii îl leagă pe haiduc.
g. Florin își cumpără o înghețată.
h. Bălanul își salvează stăpânul.
i. Florin citește ultimele rânduri din romanul său.
2. a. Citește în imaginea de mai jos indicii de timp
selectați din textul citit. Scrie-i numai pe aceia
care arată durata acțiunii.
b. Schițează un han, un oraș și un birou. Rescrie
din textul citit indicii spațiali corespunzători
întâmplărilor.
Important
t În textul narativ literar modul de expunere specific este narațiunea. Aceasta presupune prezența
unui narator ce relatează o acțiune desfășurată de
personaje. În funcție de numărul întâmplărilor și al
personajelor acțiunea poate fi redusă sau amplă,
simplă sau complicată.
t Acțiunea are coordonate spațio-temporale reale
sau imaginare, precise sau nedeterminate.
ƒ Totalitatea locurilor unde se petrece acțiunea formează spațiul, care este descris pentru a crea impresia de realitate. Locul unde se desfășoară o întâmplare poate fi: real sau imaginar, interior sau
exterior, rural sau urban (citadin). Indicii de spațiu
se pot referi la poziționarea geografică a locului
unde se petrece acțiunea, denumindu-l, sau la decor.
ƒ Timpul acțiunii poate fi indicat direct în text prin
prezentarea unui eveniment istoric, a unui ceas sau
a cuvintelor naratorului. Indirect, timpul se poate
deduce din aspecte meteorologice specifice anotimpurilor, ale vestimentației, ale activităților desfășurate de personaje. Indicii de timp pot denumi
momentul în care se petrece acțiunea, durata acesteia sau ordinea întâmplărilor.
t Narațiunea se îmbină cu descrierea și cu dialogul.
În textul narativ, descrierea prezintă trăsături ale cadrului în care se va desfășura acțiunea sau ale personajelor, conturează atmosfera și creează suspans.
Dialogul oferă narațiunii un ritm alert.
după ce scăpă în fiecare zi
vara
în vremea asta
de o oră și jumătate
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 21
Exersează !
3. În textele literare, hanul apare ca un loc în care oamenii se odihnesc după ce au parcurs distanțe mari, se
înveselesc și povestesc întâmplări la care au participat sau au fost martori. Prezintă colegilor, în 3-4 enunțuri,
părerea ta despre semnificația hanului în textul citit, alegând una dintre variantele:
3 Autorul intenționează să evidențieze soarta grea a haiducului prin veselia oamenilor de la han.
3 Florea are încredere în hangița Anița și vine să îi ceară ajutorul.
3 Autorul vrea să convingă cititorii de vitejia haiducului prin prezența martorilor, oamenii de la han.
3 Hanul este un loc de refugiu, în care haiducul găsește protecție împotriva dușmanilor.
3 La han, Florea se întâlnea cu alți haiduci pentru a se consulta în legătură cu strategiile de apărare
împotriva poterii.
4. 5. Recitește, din al doilea fragment al textului,
descrierea jocului Duke. Explică rolul descrierii
în narațiune, alegând dintre variantele:
3 Creează o pauză în succesiunea întâmplărilor.
3 Portretizează personajul.
3 Face trecerea de la spațiul interior al camerei
la cel exterior al orașului.
3 Oferă informații despre timpul în care se
desfășoară acțiunea.
Cadrul temporal al acțiunii poate fi conturat indirect.
În primul fragment este folosit cuvântul zlot, a cărui
explicație o găsești în subsolul paginii cu textul, iar în
al doilea, denumirea jocului Duke, lansat în anul 1996.
Continuă seria cu încă cinci cuvinte ilustrative pentru
cadrul temporal sugerat.

3 zlot, ...., ...., ...., ...., ...., 3 Duke, ...., ...., ...., ...., ....,
6. Completează, într-un mod asemănător, informațiile corespunzătoare fiecărui fragment din text.
Cine? Florea
Ce face? ....
Unde? ....
Când? ....
Cine? Florin
Ce face? ....
Unde? ....
Când? ....
Cine? Domnul Florescu
Ce face? ....
Unde? ....
Când? ....
Folosește-ți creativitatea!
7. Imaginează-ți că ești unul dintre personajele
textului, Florea sau Florin. Creează o hartă a
spațiului în care trăiești. Notează, pe hartă,
denumirile a cel puțin cinci repere spațiale.
8. Lucrați în pereche! Observați ordinea cronologică
a întâmplărilor de la exercițiul 1 și propuneți
o altă derulare logică a acelorași evenimente.
Motivați-vă alegerea.
9. Scrie un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare al cărei erou este Florea haiducul.
În textul creat de tine:
3 vei preciza timpul, vei crea un spațiu exterior al acțiunii;
3 vei realiza o descriere a locului;
3 vei integra două replici ale personajelor;
3 vei respecta limita de cuvinte recomandată.
22 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Proiect tematic
Cartea legendelor – elemente de mitologie românească
Citiţi cu atenție etapele, apoi realizaţi proiectul, folosindu-vă de sugestiile date.
t Ce veți face?
Veți alcătui o carte a legendelor din zona în care locuiți, cu ilustrații și povestiri ce vor conține elemente fantastice
sau miraculoase, prin care se explică apariția unor localități, forme de relief sau obiective turistice din județul vostru.
t De ce veți face?
Pentru a descoperi cultura populară a zonei în care locuiți și pentru a
afla mai multe despre mitologia românească.
t Cum veți face?
3 Veți lucra în echipe de 5-10 elevi.
3 Pe copertă, veți scrie titlul – Cartea legendelor sau un alt titlu,
propus de voi –, numele membrilor echipei și clasa din care faceți
parte. Veți adăuga ilustrații originale.
3 Pe prima pagină veți prezenta cuprinsul cărții.
3 Fiecare dintre paginile următoare va fi realizată de câte un elev și va conține:
ƒ legenda aleasă, menționându-se zona/ localitatea din care provine și sursa din care a fost preluată (numele
celui de la care a fost auzită/ culegerea de folclor în care a fost inclusă etc.);
ƒ un desen sau o fotografie care să ilustreze localitatea, forma de relief sau obiectivul turistic ce constituie
subiectul legendei.
t Iată o sugestie!
În mijlocul munților Vrancei, spre fundul apei Năruja, se află piscul cu numele „Scările
lui Vodă”. Povestea spune că, în timpurile vechi, Ștefan cel Mare, rătăcind prin codri cu o
ceată de ostași, a ajuns în golul Verdelui, într-o poiană mare și frumoasă, unde ceata
marelui voievod se puse de se hodini.
Dar Vodă, având nevoie să cerceteze cât mai
bine împrejurimile, pentru a ști în ce loc se află și a
nu se trezi înconjurat fără de veste de dușmani, se
gândi ca să se urce pe creasta muntelui Petrosul, cel
mai înalt vârf din apropiere și care se ridica chiar în
fața poienii unde poposiseră.
Și, fiindcă muntele era stâncos și coasta din
cale-afară de povârnită și prăpăstioasă, oștenii au
săpat niște trepte pe zarea piscului, până ce Vodă și
ai săi s-au putut ridica în vârf.
De aici, au pornit cu toții încotro i-or fi îndreptat
ochii și mintea. Poate spre o nouă biruință, pe care
numai iscusința și destoinicia fără margini a marelui
Ștefan se învrednicea s-o câștige, în acele vremuri,
cu arcașii săi, puțini la număr, dar voinici și meșteri
la luptă.
MIT, mituri, s. n. Povestire fabuloasă
cu caracter sacru, care cuprinde
credințele unui popor despre originea
Universului și a fenomenelor naturii,
despre zei și eroi legendari etc.
MITOLOGÍE, mitologii, s. f. Totalitatea
miturilor create de un popor sau de un
grup de popoare înrudite.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 23
t În penultima pagină veți nota observații despre:
3 ceea ce au în comun legendele culese din zona
voastră;
3 ceea ce le diferențiază de alte legende, ce aparțin
altor zone culturale.
t Ultima pagină va conține o legendă creată de voi despre apariția satului/ comunei/ orașului în care locuiți.
t Legați toate paginile şi copertele.
t Prezentați cartea întregii clase.
t Cum veți şti dacă ați reuşit?
Analizați proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Pe copertă apar: titlul, numele membrilor echipei, clasa, o imagine
ilustrativă.
În carte sunt prezentate legende din zona în care locuiți.
Fiecare legendă este însoțită de o imagine.
Sunt consemnate observații corecte privind elementele comune ale
legendelor din carte.
Sunt consemnate observații corecte privind elementele care diferențiază
legendele locale de cele care aparțin altor zone culturale.
Cartea include o legendă originală, despre apariția localității voastre.
Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.
De atunci, piscului acestuia i-a rămas până în zilele noastre numele de „Scările lui
Vodă”, iar, pe ici, pe colo, se mai observă și acum treptele săpate de ostașii lui Ștefan.
După comunicările făcute de către Const. Ciută și Ion I. Găină, moșneni din comuna
Herăstrău-Vrancea
(Simion Hârnea, Scările lui Vodă, în vol. Comoara Vrancei)
Exemplu: valorile spirituale pe care le transmit,
modelele umane pe care vi le oferă etc.
Exemplu: diferențele dintre valorile spirituale și
modelele umane identificate în legendele din zona
voastră și cele internaționale (prezentate în proiectele
anterioare sau cele din Legendele Olimpului).
24 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Textul nonliterar. Anunțul
Descoperă!
Citește, cu atenție, textul de mai jos, apoi rezolvă sarcinile de lucru propuse.
Premiile Muzeului Național al Literaturii Române
Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) va decerna în prima decadă a lunii decembrie, în
cadrul unei festivități de gală, Premiile Muzeului Național al Literaturii Române, după cum urmează:
Premiul Perpessicius – pentru ediții critice
Premiul Șerban Cioculescu – pentru memorialistică și istorie literară
Premiul Petru Creția – pentru filologie clasică
Premiul Tudor Vianu – pentru teoria literaturii și a culturii
Premiul Alexandru Piru – pentru încurajarea tinerilor cercetători
Muzeul Naţional al Literaturii Române invită editurile interesate să trimită până la data de
15 noiembrie 2018 lucrările apărute în anul 2017, pe care le consideră reprezentative pentru cele cinci
categorii, pentru ca acestea să intre în procesul de jurizare.
Volumele pot fi trimise pe adresa Muzeului Naţional al Literaturii Române: Calea Griviței 64-66,
sector 1, București, cu mențiunea Pentru Premiile MNLR. (www.mnlr.ro)
1. Caută în dicționar și notează, în câte un enunț,
explicația cuvintelor memorialistică și filologie.
2. Completează, în scris, enunțurile de mai jos:
3 Prescurtarea MNLR denumește .... .
3 Data până la care pot fi trimise lucrările apărute
în anul .... este .... .
3 Scopul trimiterii lucrărilor reprezentative este .... .
3 Lucrările pot fi trimise la adresa .... .
3 Sursa din care a fost preluat anunțul este .... .
3. Cui se adresează anunțul de mai sus? Motivează
răspunsul folosind o secvență din textul citat.
4. Pe cine crezi că ar interesa informațiile de mai sus?
5. Scrie elementele pe care le consideri esențiale în
formularea mesajului din anunțul de mai sus.
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, rolul mențiunii Pentru
Premiile MNLR, indicate în finalul anunțului.
Important
t Anunțul informează publicul cu privire la organizarea unei activități, a unui eveniment.
t Anunțul cuprinde, într-o manieră clară, concisă și exactă, evenimentul sau activitatea, data, ora, ziua și locul
în care acesta se va desfășura.
Exersează!
7. Lucrați în echipă! Grupați-vă în cinci echipe, apoi
alegeți câte o categorie la care sunt decernate premii de către MNLR. Folosiți diverse surse, precum
internetul, biblioteca școlii sau a clasei pentru a
realiza o prezentare a personalității culturale care
dă numele categoriei alese. Realizați o listă cu cel
puțin trei titluri care au fost premiate de-a lungul
anilor la categoria aleasă și indicați autorii acestora.
8. Imaginează-ți că Florin, personajul din opera
literară Florin scrie un roman de Mircea Cărtărescu,
îndeplinește cerințele din anunț, iar editura ar dori
să trimită romanul său haiducesc spre jurizare. La ce
categorie dintre cele propuse crezi că s-ar încadra
scrierea sa? Motivează-ți răspunsul!
9. Realizează o colecție de 3-5 anunțuri care să te
ajute în alegerea activităților tale extrașcolare.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 25
Enunțul. Coordonarea în frază. Conjuncții coordonatoare
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, următorul fragment selectat din textul Florin scrie un roman de M. Cărtărescu, pentru a
răspunde, oral, cerințelor de mai jos:
„Ieșeau de obicei cu rolele la magazinul din colț, făceau câteva ture, încercau figuri (mersul cu
spatele, fluturele…) și apoi se așezau pe gărdulețul verde și pălăvrăgeau.”
a. Câte propoziții conține enunțul selectat?
b. Prin ce semn de punctuație este marcată alăturarea dintre primele două propoziții ale enunțului?
c. Care este cuvântul prin care se realizează legătura dintre ultimele trei propoziții ale enunțului?
2. Completează enunțurile:
3 Enunţul poate fi o .... sau o .... .
3 Propoziţia este o …. cu un singur .... .
3 Fraza este o …. alcătuită din două sau mai multe …. .
Numărul propoziţiilor dintr-o frază este dat de numărul .... .
Important
t În frază, între două sau mai multe propoziții de același fel se stabilește o relație de coordonare
(nondependență). Această relație se poate realiza prin:
ƒ juxtapunere (parataxă), care constă în alăturarea propozițiilor de același fel, fiind precedată, în
majoritatea cazurilor, de o pauză, marcată grafic prin virgulă: Am venit,/ am văzut,/ am învins!
ƒ joncțiune, care presupune existența unor conectori specifici, conjuncțiile coordonatoare: Au vizitat
muzeul,/ dar nu au făcut fotografii. Ascultă valurile/ și privește întinderea nemărginită a mării.
t Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă, prin intermediul căreia se exprimă relațiile sintactice
de coordonare și de subordonare, la nivelul propoziției și al frazei. Conjuncția coordonatoare face
legătura dintre:
ƒ două propoziții de același fel – Rădăcina învățăturii e amară, dar roadele ei sunt dulci.
ƒ două părți de propoziție de același fel – Vremea frumoasă și caldă ne cheamă la joacă.
Conjuncții coordonatoare
Tipul Exemple
Copulative – exprimă ideea de asociere; și à Vine vara și aduce mult soare.
nici à Nici nu cântă, nici nu dansează.
Disjunctive – exprimă excluderea sau
alternanța unor acțiuni, momente,
posibilități;
sau à Vii la plimbare sau stai acasă?
ori à Ori întârzie, ori a uitat.
fie à Fie va reîncerca, fie va renunța.
Adversative – marchează raporturi de
opoziție;
dar à Soarele este puternic, dar nu încălzește.
iar à Copilul învață, iar părinții muncesc.
însă à A făcut proiectul, însă l-a uitat acasă.
or à A venit mai devreme, or asta nu i-a mulțumit pe toți.
Concluzive – introduc un rezultat, o
consecință a ceea ce s-a exprimat anterior.
deci à Testul este mâine, deci azi învățăm.
așadar à El știe lecția, așadar a învățat.
carevasăzică (vasăzică) à Nu a venit, carevasăzică a renunțat.
26 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează!
3. a. Transcrie doar proverbele în care există propoziții aflate în raport de coordonare prin juxtapunere:
3 Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase.
3 Apa trece, pietrele rămân.
3 Păcatul intră râzând și iese plângând.
3 Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul.
3 Mulți văd, puțini cunosc.
3 Înțeleptul învață din pățania altora, nesocotitul
nu învață nici din a sa.
3 Nu te depărta de omul înțelept și nu te apropia
de cel prost.
3 Faptele sunt fructe, cuvintele sunt frunze.
3 Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede.
3 Bine faci, bine găsești.
3 Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur.
b. Precizează, oral, conjuncțiile coordonatoare înaintea cărora s-a folosit virgula.
Important
t Virgula [,] este semn de punctuație obligatoriu înaintea conjuncțiilor coordonatoare adversative (dar, iar, însă,
ci, or) sau conclusive (deci, așadar). Când conjuncțiile coordonatoare copulative sau disjunctive sunt folosite în
perechi (și..., și...; sau..., sau...; fie..., fie...; nici..., nici...), utilizarea virgulei înaintea celei de-a doua conjuncții
este obligatorie. Virgula nu se utilizează înaintea conjuncțiilor coordonatoare (și) sau a celor disjunctive (sau,
ori), folosite singure.
t Punctul și virgula [;] este semn de punctuație ce marchează o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă
și mai mică decât cea redată prin punct. Este folosit și pentru a marca raportul de coordonare prin juxtapunere:
Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde; Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. (V. Alecsandri)
4. Precizează, oral, numărul conjuncțiilor coordonatoare întâlnite în
următoarele enunțuri:
3 Vara-i pândesc în codru cu sâneața asta a mea și-i judec.
3 Vreo doi se apucaseră și ei de un SF, dar nu ieșise nimic.
3 Mai bine soarbe ici, din cofa asta, și uită de necazuri.
3 Bea o lulea de tutun și mai stai la povești cu cești călători.
3 Se așeză la computer și începu să joace Duke.
3 Idioții îi vopsiseră pe extratereștri în toate culorile, le făcuseră
coarne și antene, dar la mai mult nu-i dusese mintea.
5. Corectează, în scris, enunțurile următoare:
3 Nu vântul a răsturnat floarea ci pisica.
3 Teatrul, și dansul, și muzica se îmbină deseori.
3 Ar fi venit la film însă nu mai erau locuri libere.
3 Sper că Matei, sau Ana va scrie piesa de teatru iar Diana va fi
protagonista.
3 Vă așteptăm de mult timp așadar va fi o revedere cu emoții.
3 Ori citești ori te duci la culcare.
3 Am voce frumoasă dar nu mă înscriu la concurs.
6. Scrie toate conjuncțiile coordonatoare identificate în exercițiul 5, ordonate alfabetic.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 27
Vocabularul. Cuvântul și contextul
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, enunțurile, apoi răspunde, în scris,
cerințelor de mai jos:
ƒ Ramurile speranței îi învăluiau sufletul.
ƒ Anatomia este o ramură a biologiei.
ƒ Coarnele unui cerb puternic au multe ramuri.
ƒ Pe ramurile copacilor au apărut muguri.
ƒ Ramura textilă a industriei înregistrează profit.
a. Scrie enunțurile în care cuvântul ramură este
folosit cu sens propriu de bază sau secundar.
b. Alege dintre mângâiere, lovitură, zgomot sensul
pe care îl consideri cel mai potrivit în context
pentru a ilustra expresia ramurile speranței.
2. Asociază cuvintele subliniate din prima coloană cu tipul de sens potrivit din coloana a doua:
Pe bolta cerească a răsărit o stea.
Ne-am cazat într-un hotel de trei stele.
Stelele-de-mare trăiesc în toate oceanele lumii.
Visează să ajungă o stea la Hollywood.
vedetă
animal marin
merit
astru
indice de confort
3. Completează, în scris, enunțurile:
3 Unele cuvinte pot avea .... sensuri, adică sunt …. .
3 Cuvintele cu un singur .... se numesc .... .
Exersează!
4. Se dă enunțul: În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles. Lingvistica
este știința care studiază limba și legile ei. (Wikipedia)
a. Selectează un cuvânt monosemantic.
b. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra sensurile propriu de bază, secundar și figurat al cuvântului limbă.
5. Alege, dintre cuvintele scrise în paranteze, sensul potrivit pentru cuvântul subliniat în enunțurile următoare:
3 Nu și-a respectat cuvântul. (promisiune, discurs, intervenție)
3 Conflictele se pot evita prin comunicare. (informare, discuție, prezentare)
3 Descopeream în poezii vorbe pline de înțeles. (explicație, motiv, semnificație)
3 Genetica este o știință recentă. (disciplină, măiestrie, pregătire)
3 Bunicii cunosc legile nescrise ale comunității. (proces, tradiție, religie)
Folosește-ți creativitatea !
6. Scrie un text, de minimum 80 de cuvinte, în care să demonstrezi polisemia cuvintelor: (a) sta, regim, (a) încolți.
Important
t Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea
cuvintelor unei limbi. Sensul unui cuvânt se
stabilește numai în context. Un cuvânt poate avea:
A. Sens propriu – sensul obișnuit al
cuvântului.
ƒ A.1. sens propriu de bază – în dicționarele
explicative este dat ca prim sens și nu
depinde de context (braț – parte a corpului);
ƒ A.2. sens propriu secundar – rezultă dintr-o
asemănare, depinzând de context (brațul
fluviului).
B. Sens figurat – utilizat cu valoare expresivă
(brațele somnului).
28 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Categorii semantice
Amintește-ți!
1. Lucrați în pereche! Citește replicile copiilor și rezolvă cerințele alăturate:
a. Scrie câte un sinonim și câte un antonim
pentru: iar și iar, deschide.
b. Scrie enunțuri cu omonimele cuvintelor
dar și care.
c.Precizează, oral, sensul verbelor din cea
de-a doua replică.
Important
t Cuvintele se pot grupa în categorii semantice (de sens).
ƒ Sinonimele sunt cuvintele cu formă diferită şi cu sens
asemănător sau identic.
ƒ Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită şi sens opus.
ƒ Omonimele sunt cuvintele cu formă identică şi cu sens
diferit.
ƒ Paronimele sunt cuvintele apropiate ca formă, dar cu înțeles
diferit: a evalua – a evolua, orar – oral, a emigra – a imigra.
Exersează!
2. Completează un tabel asemănător celui
de mai jos, alegând pentru cuvintele date
sinonimele potrivite din lista următoare:
soartă, a obține, aspru, ursită, a căpăta,
sever, destin, a încasa, brutal, fericire, crud,
a admite, bunăstare, a include.
3. Elimină intrusul din seriile următoare:
a. a da de știre, a da sfară în țară, a-i luci ochii, a da de veste;
b. a-și da obștescul sfârșit, a rebegi de frig, a da colțul, a pune mâinile pe piept;
c. a fi de folos, a da o mână de ajutor, a duce cu vorba;
d. a nu se da bătut, a o rupe la fugă, a o lua la goană, a-și lua picioarele la spinare.
4. Precizează, oral, câte un antonim potrivit pentru sensul cuvântului dulce din enunțurile următoare:
¡ Somnul dulce îl cuprindea. ¡ Mi-e poftă de ceva dulce. ¡ Are un copil tare dulce.
¡ Îmi vorbește dulce. ¡ Cumpăr lapte dulce. ¡ Urc panta dulce a dealului.
5. Notează enunțuri adecvate pentru a ilustra omonimele: bloc, cardinal, cod, nod, han, ramă, pompă, trac.
6. a. Alege paronimul potrivit în enunțurile următoare:
El are mari lacune/ lagune în cunoștințe.
Acțiunea are două repere temporare/ temporale.
Lămâia are gust stringent/ astringent.
Nu este mare deferență/ diferență între noi.
b. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra sensurile cuvintelor neutilizate la punctul a.
Folosește-ți creativitatea !
7. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să integrezi paronimele: ¡ erodat – eronat;
¡ funcționar – funcțional; ¡ dependență – dependință; ¡ solidar – solitar; ¡ special – specios; ¡ virtuos – virtuoz.
O carte este un dar
pe care îl poți deschide
iar și iar.
Da, cărțile evaluează
modul în care
oamenii evoluează.
dur noroc a primi
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 29
Confuzii paronimice. Pleonasmul
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, următorul comentariu postat de un elev pe internet, pentru a răspunde, oral, cerințelor:
„Am învestit foarte mult efort să fac un album cu lacurile glaciale din România. Vă rog să colaborăm
împreună, pentru a găsi cele mai perfecte fotografii!”
a. Ce termeni din primul enunț nu sunt folosiți corect?
b. Ce termeni trebuie eliminați din enunțul al doilea, astfel
încât exprimarea să fie corectă?
4. Transcrie construcțiile corecte din lista următoare: averse de ploaie, alunecare de teren, seism de pământ, a
îngheța de frig, a tremura de emoție, analize de sânge, gastrită la stomac, conducere managerială, organizare
eficientă, simplu și frumos, fin și delicat, a prefera mai bine, a colabora frumos.
5. Reformulează, în scris, enunțurile următoare,
eliminând pleonasmul:
3 Au formulat corect concluzia finală.
3 Vom desena o hartă a mapamondului.
3 Mi-am adus aportul în acest proiect.
3 Va dăinui permanent memoria eroilor.
3 Facem revizia extinctoarelor de incendiu.
3 Mijloacele mass-media au difuzat interviul.
6. Alege paronimul potrivit în enunțurile următoare:
3 Prezentatorul avu un abces/ acces de râs.
3 Medicii i-au amputat/ imputat un deget.
3 Vecinii mei au emigrat/ imigrat în/ din Australia.
3 Omul privea șasiu/ sașiu hârtia din mâna sa.
3 Biletul era scris cu cerneală violetă/ violentă.
Important
t Paronimele sunt foarte apropiate ca
formă, acestea putând avea:
ƒ ordine diferită a sunetelor: alienat –
alineat;
ƒ un singur sunet diferit: complement –
compliment;
ƒ unul sau mai multe sunete în plus: a
stima – a estima; albastru – alabastru.
t Când vorbitorul nu cunoaște precis
sensul unuia dintre cuvinte, acesta le
poate confunda, rezultând confuzia
paronimică.
t Pleonasmul este o greșeală de exprimare
care constă în repetarea în același enunț
a unor cuvinte sau construcții cu același
înțeles. Fiind o greșeală de exprimare,
pleonasmul trebuie evitat.
Exersează!
2. Corectează greșelile cauzate de confuzia paronimică
din enunțurile date, notând forma adecvată:
a. Este o persoană mereu solubilă.
b. Pronunța grațiat sunetul r.
c. Este scrofulos la serviciu.
d. Vor practica arte marțiane.
e. A intrat în trompă pe stadion.
f. Luarea unei decizii era eminentă.
3. Explică, oral, de ce sunt pleonastice construcțiile următoare:
3 caligrafie frumoasă
3 moș bătrân
3 întuneric beznă
3 avalanșă de zăpadă
3 bancnotă de hârtie
3 a ateriza pe pământ
3 dună de nisip
3 scurtă alocuțiune.
30 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, enunțurile următoare, pentru a răspunde cerințelor de mai jos:
Am mers la florărie să caut o floare deosebită pentru mama. Florăreasa mi-a recomandat
floarea de nu-mă-uita.
— Va înflori des și are o floricică albastră și delicată, mi-a spus.
a. Identifică o asemănare și o deosebire între cuvintele subliniate, având în vedere forma și sensul.
b. Notează într-o coloană cuvintele înrudite ca sens cu substantivul floare.
c. Subliniază: Cu albastru, grupul de sunete care se repetă în cele cinci cuvinte subliniate în text.
Cu verde, grupurile de sunete (sunetul) adăugate după partea comună a cuvintelor înrudite.
Cu roșu, grupurile de sunete adăugate înaintea părții comune a cuvintelor înrudite.
Important
t Cuvintele florărie, florăreasă, (a) înflori, floricică s-au format de la cuvântul floare. Sensul lor este înrudit, iar
elementul comun -flor- se numește rădăcină.
t Cuvântul de bază este elementul fundamental în formarea altor cuvinte.
t Rădăcina este formată din sunetele comune unui cuvânt de bază și tuturor cuvintelor obținute de la acesta.
t Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete așezate înaintea rădăcinii, pentru a forma cuvinte noi.
Acestea pot intra în componența unor substantive (strămoș), verbe (dezlega), adjective (inegal) sau a unor
adverbe (neprietenește).
t Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete așezate după rădăcină, pentru a forma cuvinte noi. Acestea
pot intra în componența unor substantive (nuntaș, cheltuială, hoție, dorință, singurătate), verbe (ronțăi),
adjective (lucios, săptămânal) sau a unor adverbe (românește, cruciș).
t Derivarea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului limbii române, prin care cuvintele se obțin
pornind de la unele existente în limbă, adăugând sufixe sau prefixe.
t Cuvântul derivat este format cu ajutorul sufixelor și/ sau al prefixelor.
Exersează!
2. Citeşte enunțul următor și
răspunde cerințelor din dreapta:
Gândăcelul poposi pe un pietroi și privi luminițele stelelor.
Important
t Sufixele diminutivale formează cuvinte care exprimă o micșorare a obiectului (măsuță), a persoanei (fetiță)
sau a calității (frumușel). Exemple: -uleț, -uc, -ior, -ică, -icel, -uță, -aș etc. Cuvintele formate cu astfel de sufixe
se numesc diminutive.
t Sufixele augmentative formează cuvinte care exprimă o mărire a obiectului (măsoaie), a persoanei (fetișcană) sau a calității (bogătan). Exemple: -andru, -an, -oaie, -oi. Cuvintele formate astfel se numesc augmentative.
a. Selectează substantivele derivate, având în vedere forma
lor din dicționar.
b. Numește cuvântul de bază al cuvintelor selectate la punctul
a., precum și sufixele identificate.
c. Precizează care sunt sufixele ce arată o micșorare a obiectului
și care este acela care exprimă o mărire a obiectului.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 31
Exersează!
3. Concurs! Câștigă acela care scrie primul câte două cuvinte derivate cu sufixele următoare:
-iu
-os
-iță
-andru
-ui
-ime
-esc
-tor
-ință
-ism
-ar
-ean
4. Formează prin derivare câte un substantiv, un verb și un adjectiv de la următoarele cuvinte de bază: frunză,
cald, suflet.
5. Indicați, oral, prefixele corecte pentru a forma derivate ale cuvintelor din al doilea rând:
în- îm- des- dez- răs- răzpădure echilibru coajă gândi grămadă face pachet bogat lega coase tălmăci cumpăra
6. Citeşte, cu atenţie, textul următor, apoi răspunde, în scris, cerințelor:
„E bătrân. Înţelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe
capul tuturora. De când s-a şi îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nicio mână, nu se mai
întoarce spre el nicio pereche de ochi. A slujit cu credinţă.” (E. Gîrleanu)
a. Transcrie un cuvânt derivat cu sufix.
b. Formează, în scris, cinci derivate de la primul adjectiv din text.
c. Scrie diminutivele a două cuvinte din text.
d. Copiază doar enunțurile pe care le consideri adevărate:
3 Prefixele sunt sunetele sau grupurile de
sunete așezate după rădăcină, pentru a forma
cuvinte noi.
3 Cuvântul de bază de la care s-a format
cuvântul îmbolnăvit este boală.
3 Rădăcina cuvântului credinţă este credea.
3 Cuvântul zile este derivat cu sufixul -le.
3 Cuvintele mânuță, înmâna, înmânare, mânușiță
sunt formate de la același cuvânt de bază.
Descoperă!
7. Citește, cu atenție, textele următoare și spune ce sugerează folosirea diminutivelor.
„Măi bădiță, bădișor
Nu-mi trimite-atâta dor,
Trimite-mi mai puținel
Și hai dumneata cu el
Că io-s fată tinerea
Dorul tău nu-l pot ținea...”
(doină populară, Măi bădiță, bădișor)
Important
t În textele literare, diminutivele sunt folosite pentru a exprima sentimente puternice de dragoste, de dor,
de tristețe etc. Unele forme diminutivale indică simpatia, admirația și dezmierdarea.
„Nu mi-ați întâlnit
Pe al meu Pătruț,
Păcurari micuț,
Cu păr galbănuț,
Floare de spicuț;
Cu ochi-viorele
Ce scapăr ca stele.”
(baladă populară, Păcurari străin)
32 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Mijloace de îmbogățire a vocabularului. Compunerea
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, textele următoare, pentru a răspunde cerințelor de mai jos:
A. „Să vezi... Era odată un motan tare cumsecade – Motanschi-Voievod – cărunt de
bătrân ce era, și cam fudul de urechi...” (I. Teodoreanu)
B. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este
una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul Organizației Națiunilor Unite (ONU).
a. Precizează termenii ce intră în alcătuirea primului cuvânt subliniat. Există vreo legătură între sensul
acestora și sensul cuvântului cumsecade?
b. Numește modul prin care se face legătura între termenii substantivului propriu din textul A.
c. Justifică denumirile scrise între paranteze, din textul B.
Important
t Compunerea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care se obțin cuvinte cu sens nou din
combinarea a două sau a mai multor cuvinte independente.
t Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când
există independent.
Cuvintele compuse pot fi:
substantive verbe adjective pronume numerale adverbe prepoziţii conjuncții
câine-lup binevoi cuminte dumnealui douăzeci după-amiază de la vasăzică
t Procedeele de compunere ale cuvintelor sunt:
I. Compunerea prin alăturare (parataxă):
ƒ cu blanc: de la, până la;
ƒ cu cratimă: câine-lup, propriu-zis;
ƒ prin contopire (sudură): binevoitor, altfel,
doisprezece.
II. Compunerea prin subordonare:
substantiv + adjectiv: coate-goale, Câmpulung; verb + substantiv: zgârie-brânză, linge-blide;
III. Compunerea prin abreviere:
ƒ din inițialele cuvintelor (se poate pune punct,
în general, după fiecare inițială, însă regula nu
este obligatorie): O.Z.N., UNICEF, UE, SNCFR;
t Compunerea prin contopire se poate realiza și cu
ajutorul unor cuvinte care nu sunt independente în
limba română (elemente savante): aerogară, biologie,
caligrafie, hidrobicicletă, microscop, telefon, ignifug.
ƒ din inițiale și fragmente de cuvinte: DEX, TAROM;
ƒ din fragmente de cuvinte: Plafar, Aprozar, Asirom;
ƒ din fragmente de cuvinte și cuvinte: Romarta.
Exersează!
2. Numește părțile de vorbire ce intră în componența următoarelor cuvinte compuse: Făt-Frumos, zgârie-brânză,
(a) binecuvânta, untdelemn, douăzeci și cinci, devreme, de pe, nu-mă-uita, Valea Prahovei, binefăcător.
Exemplu: Făt-Frumos – format din substantivul comun făt și adjectivul frumos.
3. Grupează cuvintele compuse de pe lângă, ciuboțica-cucului, SUA, întotdeauna, T.B.C., astăzi, televiziune, PECO,
târâie-brâu, după criteriile: compuse prin alăturare, compuse prin subordonare, compuse prin abreviere.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 33
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, enunțurile următoare, pentru a răspunde, oral, cerințelor de mai jos:
¡ Când povestește Florea, Anița este numai ochi și urechi.
¡ Călătorii trag cu urechea la discuția lor.
¡ Un câine îi privește cu urechile ciulite.
¡ Nepoții și-au pus ochi-de-pisică la bicicletă.
a. Citește îmbinarea de cuvinte în care fiecare element își păstrează sensul propriu.
b. Oferă câte un sinonim secvențelor evidențiate în primele două enunțuri, precizându-i partea de vorbire.
c. Numește procedeul prin care s-a format cuvântul evidențiat în ultimul enunț.
Important
t Îmbinările libere de cuvinte sunt create de oricare vorbitor în procesul exprimării, fiecare element
păstrându-și sensul propriu (vorbă sinceră, vorbe înțelepte). Componentele lor pot intra oricând în alte
combinații (vorbă dulce, rude înțelepte).
t Locuțiunile reprezintă grupuri mai mult sau mai puțin sudate de cuvinte care prezintă un sens unitar și se
comportă gramatical ca o singură parte de vorbire (a duce cu vorba – a păcăli). În dicționar, locuțiunile sunt
trecute în articolele corespunzătoare cuvintelor ce le compun.
t Există locuțiuni pentru toate părțile de vorbire, cu excepția articolului:
ƒ locuțiuni substantivale: aducere aminte, părere de rău;
ƒ locuțiuni adjectivale: dus de nas, scos din fire;
ƒ locuțiuni verbale: a-i părea rău, a duce cu zăhărelul;
ƒ locuțiuni adverbiale: din când în când, din loc în loc.
t Cuvintele compuse apar drept articole distincte în dicționar, fiind combinații stabile de cuvinte:
floare-de-colț, rochița-rândunicii.
Exersează!
2. Completează un tabel asemănător celui dat, folosind
cuvintele piatră, floare, bine, alb, conform exemplului.
3. Asociază, oral, locuțiunile din primul rând cu sensul potrivit din cel de-al doilea rând:
tragere de inimă; a lua pe nepusă masă; cetate de scaun; a tăia frunză la câini; părere de rău; bătăi de cap
a surprinde; ardoare; necazuri; bucurie; regret; capitală; a lenevi
4. Copiază locuțiunea care nu se potrivește în fiecare dintre seriile următoare:
a. a da de veste, numai piele și os, a face rost, a da o mână de ajutor, a prinde de veste;
b. bătător la ochi, cu capul în nori, cu ochii în patru, băgare de seamă, pestriț la mațe;
c. a sta de veghe, venire pe lume, tragere pe sfoară, bătaie de joc, ținere de minte;
d. zi de zi, de jur împrejur, a se da de-a dura, în grabă, cu chiu cu vai.
5. Alcătuiește enunțuri cu locuțiunile identificate la exercițiul 4.
Cuvântul Îmbinare liberă Cuvânt compus
gură gură de apă gura-leului
34 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Familia lexicală. Câmpul lexical
Descoperă! Consultă un dicționar!
1. Transcrie cuvintele înrudite ca sens cu adjectivul roșu din lista următoare: roșeață,
roșcovă, (a) înroși, roșu-închis, roșcovan, a roși, Împăratul Roșu, roșioară, Lacul Roșu,
mașină roșie, pătlăgică-roșie, roșiatic, Marea Roșie, pieile-roșii.
2. Precizează mijloacele de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele selectate la exercițiul 1.
Important
t Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele înrudite ca sens, obținute prin derivare și
prin compunere de la același cuvânt de bază.
Exersează!
3. Alcătuiește familia lexicală a cuvintelor țară, pădure, bun, a face.
Derivare
cu sufix
Derivare
cu prefix Compunere 4. Completează un tabel asemănător celui dat cu termenii din familia
lexicală a cuvântului piatră: pietricică, pietroi, Piatra Arsă, Piatra Craiului,
pietriș, nepietruit, pietrar, pietros, pietrărie, (a) pietrui, piatră-de-var.
5. Exclude, oral, din seriile următoare, cuvintele care nu fac parte din familia lexicală indicată:
a. alb: (a) albi, albișoară, Alba Iulia, albitură, (a) înălbi, alb-gălbui, albastru;
b. frunză: frunzar, frunzos, (a) înfrunzi, frunza-voinicului, înfrunta, frunză-de-potcă;
c. colț: colțișor, colțat, colțar, colții-babei, colțun, floare-de-colț, Colț Alb.
Amintește-ți!
6. Citeşte, cu atenţie, următorul fragment, pentru a răspunde, oral, cerințelor de mai jos:
„… fără să bănuiască nici un moment adevărul: că, la rândul lui, el nu trăiește în realitate, că e și el
doar un personaj din povestirea mea și că eu, scriitorul, pot să-l fac să meargă pe role mai departe, să se
oprească, să dea colțul străzii, să se împace cu Ana, să se ducă la școală, chiar dacă-i vacanță, și să ia numai
zece sau numai doi, și orice-mi mai trece mie prin minte.”
Important
t Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care
aparţin aceluiaşi domeniu şi care au trăsături
comune de sens. Pe lângă acestea, în câmpul
lexical intră sinonimele, unele derivate şi
expresiile din care acestea fac parte.
(M. Cărtărescu, Florin scrie un roman)
a. Alege termeni care aparțin câmpului lexical al școlii.
b. Identifică un alt câmp lexical prezent în text și notează
cuvintele din componența sa.
c. Adaugă fiecărui câmp semantic câte cinci termeni care
nu se regăsesc în text.
Exersează!
7. Notează A (adevărat) sau F (fals) pentru enunțurile:
a. Cuvintele sătuc, Satu Mare, ogor, uliță fac parte din câmpul lexical al satului.
b. Cuvintele bocanci, sandale, pantofi, condurul-doamnei fac parte din câmpul lexical al încălțămintei.
c. Cuvintele dragoste, regret, milă, bucurie, plăcere, întristare, dor fac parte din același câmp lexical.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 35
Selecția lexicală în limba scrisă și în limba vorbită
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, textele A și B, pentru a răspunde, în scris, cerințelor:
A. „— Alei, Anițo, crâșmărițo, ce bine e de unii pe lumea asta! [...] Dar eu? Pentru mine a rânduit
soarta o viață de fugar, o viață pe drumuri, cu potera trimisă de Vodă veșnic pe urmele mele. Iarna bat satele
și plec urechea la necazul oamenilor. Îmi fierbe sângele-n vine de-atâtea samavolnicii.” (M. Cărtărescu)
B. „Îmi amintesc popasul meu la Hanul Ancuței. Nu mi-am crezut ochilor că voi regăsi locul pe care
scriitorul Mihail Sadoveanu l-a descris cu atâta vrajă.” (din jurnalul unui elev)
Care dintre cele două exprimări ți se pare mai îngrijită? Motivează.
Important
t Limba scrisă este aspectul cel mai îngrijit al limbii, corect din punctul de vedere al regulilor descrise de
lingviști. Vocabularul (lexicul) folosit este unul nuanțat, adaptat diverselor situații de comunicare:
ƒ termeni specifici unor domenii precum administrativ, economic, juridic, academic, politic etc.
ƒ termeni monosemantici științifici sau tehnici;
ƒ termeni polisemantici, folosindu-se în special sensul figurat al cuvintelor, în textele literare.
t Limba vorbită este mai puțin controlată, dar mai expresivă. Trăsăturile sale caracteristice se observă în
conversațiile obișnuite, de zi cu zi:
ƒ termeni utilizați cu sens propriu;
ƒ prezența termenilor populari sau a celor specifici anumitor regiuni;
ƒ prezența termenilor specifici vieții citadine.
Exersează!
2. Citește, cu atenție, textul următor, pentru a răspunde, în scris, cerințelor:
„— Ai toată voia de la mine, fătul meu, dar mare lucru să fie de nu ți s-or tăia și ție cărările. Mai știi
păcatul, poate să-ți iasă înainte vreun iepure, ceva... și popâc! m-oi trezi cu tine acasă, ca și cu frate-tău,
ș-apoi atunci rușinea ta n-a fi proastă. Dar da, cearcă și tu, să vezi cum ți-a sluji norocul. Vorba ceea:
„Fiecare pentru sine, croitor de pâine”. De-i izbuti, bine-de-bine, iară de nu, au mai pățit și alți voinici ca
tine...” (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
a. Notează forma literară a următoarelor secvențe din text: cearcă, iară, (vorba) ceea.
b. Rescrie enunțurile, notându-le, corect, cu A (adevărat) sau F (fals):
3 O locuțiune din text este: nu ți s-or tăia și ție cărările. A F
3 Structurile Mai știi păcatul și vorba ceea susțin adresarea directă. A F
3 Expresia Fiecare pentru sine, croitor de pâine este specifică limbii vorbite. A F
3 Secvențele popâc! și bine-de-bine provin din vorbirea populară. A F
c. Selectează, din fragmentul propus, două secvențe care evidențiază ironia tatălui.
36 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Termeni științifici
Descoperă!
1. Citește, cu atenție, enunțurile următoare, apoi rezolvă, în scris, cerințele de mai jos:
A. Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă
observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca
rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
B. O dreaptă care intersectează două drepte paralele în două puncte
distincte se numește secantă.
C. Sintaxa este partea gramaticii care studiază modul combinării
cuvintelor în propoziții și modul combinării propozițiilor într-o frază.
a. Numește domeniile științei în care se încadrează fiecare din enunțurile date.
b. Selectează, din enunțurile date, cuvintele specifice fiecărui domeniu științific descoperit.
c. Precizează tipul de sens cu care sunt folosiți termenii selectați la punctul b. (propriu de bază, secundar sau
figurat).
Important
t Termenii științifici sunt cuvintele folosite în diferite domenii ale științei (lingvistică, biologie, fizică, chimie,
matematică etc.), de exemplu: verb, pețiol, electron, fotosinteză, congruent etc.
t Termenii științifici sunt utilizați cu sens propriu. Majoritatea termenilor științifici sunt monosemantici și
nu permit sinonime, deoarece fiecare prezintă o definiție proprie.
t Termenii științifici sunt adesea însoțiți de tabele, diagrame și fotografii, pentru a înlesni înțelegerea.
Exersează!
2. Selectează, din lista următoare, termenii tehnici: antet, cap, zidar, compresor, soră, electroliză, furculiță, cord,
miop, pahar, biocenoza, gutuie, fotosinteză, clorofilă, privighetoare, divizibilitate, raportare, galaxie, subsol,
strabism, energie, rodaj. Consultă dicționarul spre a descoperi sensul termenilor necunoscuți.
3. Grupează cuvintele din textele de mai jos în termeni uzuali și termeni științifici:
ƒ Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică
de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un
număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
ƒ Orogeneza reprezintă un complex de procese tectonice cu durată îndelungată
(de ordinul sutelor de milioane de ani), produse în zonele mobile ale scoarței
terestre și care au ca rezultat geneza reliefului, nașterea lanțurilor de munți.
ƒ Frunza este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de formă plată,
care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind
și la respirație și transpirație.
Folosește-ți creativitatea!
4. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, cu titlul Balul științelor, în care personaje să fie termeni științifici
din domenii alese de tine.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 37
Limbaj popular. Variație regională a limbii
Descoperă!
1. Citește, cu atenție, textul următor, apoi consultă un dicționar, pentru a răspunde, în scris, cerinței:
„Și așa, luându-ne rămas-bun de la gazdă, care era tot afară culcat, pe altă prispă, plecăm. Și cum
ieșim în șleah, părerea noastră de bine: întâlnim câțiva oameni, cu niște care cu draniță, mergând spre
Iași. Ne întovărășim cu dânșii [...] și hai-hai, hai-hai, până-n ziuă, iacă-tă-ne în Târgul-Frumos, unde
am și înjunghiat câțiva harbuji într-ales, de ne-am potolit, deocamdată, și foamea, și setea.” (I. Creangă,
Amintiri din copilărie)
3 Completează un tabel, ca cel de mai jos, cu termeni selectați din textul dat.
Termeni literari Termeni/ Expresii din limba vorbită Termeni specifici anumitor regiuni
Important
t Limbajul popular este varianta limbii care se realizează spontan, în contextul comunicării orale, fiind dominat de expresivitate. Limbajul popular are o circulație extinsă și presupune:
ƒ prezența unor locuțiuni și expresii populare: într-ales, părere de bine;
ƒ prezența diminutivelor/ augmentativelor: drăguță de trebușoară, buzișoare;
ƒ enunțuri exclamative: Hi, ei! Acu-i acu, Nică!;— Măi, Păsărilă, iacătă-oi, ia!;
ƒ utilizarea unor termeni polisemantici.
t Limbajul regional are o arie restrânsă de circulație, implicând cuvinte specifice unei anumite regiuni a
unei țări, al căror sens nu este cunoscut de către toți vorbitorii limbii.
Exemple: ciușcă – ardei iute, ai – usturoi, lubeniță – pepene, hulub, golumb – porumbel.
ƒ Specifică unei anumite regiuni poate fi și pronunțarea unor cuvinte: mănâncă – mâncă (Ardeal); picior –
chișior (Moldova); frunte – frunce (Banat); pe – pă (Muntenia).
ƒ În operele literare, acest limbaj redă culoarea specifică regiunii despre care se scrie ori caracterizează în mod
indirect (prin limbaj) personajele.
Exersează!
2. Caută în dicționar sensul următorilor termeni regionali:
§ scrob; § chisăliță; § perjă; § crumpe; § gorgoaze; § stacană; § lepedeu; § chișleag; § pălitură.
3. Alcătuiește enunțuri cu termenii enumerați la exercițiul 2.
38 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Structura textelor de tip narativ
Amintește-ți!
1. Recitește textul Florin scrie un roman de Mircea Cărtărescu și propune câte un titlu pentru fiecare fragment
marcat cu steluță colorată.
1. ....
2. ....
3. ....
1. ....
2. ....
3. ....
1. ....
2. ....
3. ....
2. Desenează o schemă asemănătoare celei date; fiecare dreptunghi
corespunde unui fragment al textului Florin scrie un roman. Scrie
deasupra schemei titlurile stabilite la exercițiul anterior.
3. Notează fiecare dintre enunțurile date în dreptunghiul corespunzător
din schema de mai sus, respectând ordinea logică și cronologică a întâmplărilor:
3 După ce scăpă și din această primejdie...
3 Se așeză la computer și începu să joace „Duke”.
3 El este doar un personaj din povestirea mea.
3 În vremea asta, Anița urcă niște scări.
3 Acum, în vacanță, se vedeau în fiecare zi.
3 Când nu mai fu niciunul în picioare, haiducul puse
foc la han.
3 Când se plictisi, își puse rolele.
3 Mă ridic de la birou, străbat holul și deschid.
3 … fără să bănuiască nicio clipă adevărul.
Important
t În textul narativ relatarea unei singure întâmplări alcătuiește o secvență narativă. În funcție de intenția
autorului, aceste secvențe pot fi organizate prin diferite tehnici narative.
t Prezentarea întâmplărilor în ordine cronologică se numește înlănțuire. La nivel sintactic, secvențele pot fi
alăturate (juxtapuse) sau legate prin cuvinte, expresii care asigură continuitatea (mai întâi, după aceea, apoi,
la urmă, în sfârșit etc.). Prin înlănțuire ritmul narațiunii devine alert.
t Prezentarea simultană a două sau mai multe secvențe poartă numele de alternanță. Întâmplările se pot
petrece în același timp, dar în spații diferite sau se pot desfășura în momente diferite, făcându-se o trecere
între prezent și trecut. Alternanța se evidențiază prin formule asemănătoare cu: în același timp, în acest timp,
pe când, în vremea aceasta etc.
t Încadrarea unei secvențe narative sau a unei povestiri într-o altă povestire se realizează prin tehnica
inserției.
Exersează!
4. Completează enunțurile următoare pe baza observațiilor din schema realizată la exercițiul 2.
3 În primul fragment, intitulat ...., tehnica
alternanței e folosită pentru a marca trecerea de
la odaia mare a hanului, unde Florea a vorbit cu
hangița, la ...., unde aștepta Gealatu. Alternanța
planurilor e marcată prin structura .... .
3 Sunt prezentate prin tehnica înlănțuirii scena
salvării haiducului și cea a .… .
5. Formula fără să bănuiască nicio clipă adevărul se
repetă în text de două ori – la începutul fragmentului al doilea și al treilea. Explică rolul acesteia,
folosind una dintre variantele de răspuns:
3 Menține atenția cititorului.
3 Evidențiază talentul de scriitor al lui Florin.
3 Marchează trecerea de la o povestire la alta prin
tehnica alternanței.
3 Sugerează curajul personajelor.
6. Observând schema de la exercițiul 2, putem afirma că prima povestire este inserată în a doua, iar a doua
povestire în cea de-a treia, prin tehnica inserției. Exprimă-ți părerea, în două enunțuri, despre rolul enunțului
nu trăiește în realitate.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 39
7. Lucrați în pereche! În textele în care este folosită tehnica inserției, relația autor –
narator – personaj este mai complicată, o instanță narativă putând avea rol dublu,
chiar triplu (un personaj poate fi, în același timp, narator și autor al unei alte povestiri). Observați schema de la începutul lecției și scrieți în câte un enunț explicațiile
următoarelor afirmații:
3 Domnul Florescu este autor și narator subiectiv.
3 Florin este autor, narator obiectiv și personaj.
3 Florea este personaj.
8. Citește cu atenție fragmentul următor, apoi notează pe caiet câte două întâmplări
la care participă cele două personaje, puștiul și Marius.
Puștiul cu tricoul Spaniei auzi sunetul din ce în ce mai aproape, dar nu se sinchisi. Nu văzu dacă
era Salvarea, Poliția sau mașina pompierilor și nu-și dădea seama de unde venea. Fugi mai departe,
apropiindu-se de podul de piatră refăcut după inundații. Mai avea de trecut doar pe la capătul străzii
cu cinematografe, unde starurile de modă priveau lumea din afișe. Băiatul ținu ritmul și se pregăti de
traversare.
— OOOOAAAUUUU!!! OOOOAAAUUUU!!! OOOOAAAUUUU!!!
Sub ochii măriți ai lui Marius, hoțul de ciocolată din film apucă să facă
trei pași înainte ca sunetul acela ca un vaier nervos să se audă din nou.
De data asta, și mai tare. Puștiul văzu mașina apropiindu-se și se opri ca
hipnotizat. Își dădu seama că asta era. Avea să se stingă prostește, tamponat
de vehiculul ucigaș, fără să se fi apucat să se înfrupte din pradă.
— OOOOAAAUUUU!!! OOOOAAAUUUU!!! MOOOOAAAUUUU!!!
MOOOOAAAUUUU!!! MEEEEAAAAOOOO!!! MEEEEAAAAUUUU!
MIIIIAAAAUUUU!!!
Marius se trezi lac de apă și căută din priviri sursa zgomotului. Întoarse
capul spre dreapta și respiră adânc, ca la doctor. La câțiva centimetri de
el, asumând postura unei indignări enorme și zvâcnind nervos din coadă,
birmanezul Smokey miorlăia revendicativ, exasperat și exasperant. Marius se uită în colțul camerei
și văzu farfuria de plastic în care ar fi trebuit să se afle mâncarea motanului. Era linsă și sclipea de
curățenie, de parcă n-ar fi fost folosită niciodată.
(Radu Paraschivescu, Salvarea)
9. Recitește fragmentul de mai sus, apoi formulează, în enunțuri, răspunsuri la următoarele cerințe:
a. Numește tehnica narativă utilizată pentru a prezenta faptele puștiului.
b. Explică, oral, rolul enunțului Sub ochii măriți ai lui Marius.
c. Observă diferențele dintre zgomotele auzite de personaje și exprimă-ți, oral, părerea despre rolul lor.
d. Justifică, în 3 – 4 enunțuri scrise, că în fragmentul dat este utilizată inserția.
e. Realizează o schemă prin care să redai relația dintre secvențele narative identificate.
Folosește-ți creativitatea!
10. Imaginează-ți că ești personajul Florin. Scrie un text, de cel puțin 70 de cuvinte, în care să continui primul
fragment cu o secvență inserată, al cărei narator să fie Florea haiducul.
11. Continuă, cu cel puțin 70 de cuvinte, povestirea domnului Florescu, folosind tehnica înlănțuirii.
40 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
12. Scrie un text în care să respecți următoarea schemă narativă:
Secvența C va fi cadrul pentru celelalte două povestiri
Secvența A este inserată în secvența B
Personaj: un elev din clasa I
Narator obiectiv
Timp: prima zi de școală
Secvența B este inserată în secvența C
Personaj: un bunic
Narator subiectiv
Timp: o zi de iarnă
Narativul literar (II)
Descoperă orizontul textului!
1. Imaginează-ți că trăiești într-o lume controlată de computere, în care oamenii se comportă asemenea unor
roboți. Propune o soluție de ieșire din acest spațiu.
Explorează lumea textului!
I. Citește cu atenție textul următor:
Ieșirea
de Ioana Nicolaie
1.
Mă cheamă Sumer, dar în Celo, unde trăiesc, doar semnul de pe haină contează. Al meu e de IG,
adică îngrijitor, ceea ce nu e chiar rău. Am fost cândva un IC – inginer de computere, dar nu-mi mai
amintesc despre asta. Pe-atunci, cred, am început să inventez alfabetul.
Aveam darul în mine, îmi zicea Zora, dar nicio grijă, că o să dispară. Îl
folosise oare vreunul din noi? Mersese careva mai departe? Se spune că
strămoșii noștri puteau să citească. Azi gândim și vedem, vorbim și-apoi
facem din toate o pastă. Trăim într-un cocon de imagini. Cei de la RU
– reparații umane – ne pregătesc capul fix pentru asta. Avem tot ce ne
trebuie, lumea-i un tort. Pe marginea lui, de jur-împrejur, este Sera. Acolo,
într-un minuscul dreptunghi, lucrez. Am grijă de viitoarea plantație: mai
precis, de noii puieți. Un mare noroc, fiindcă așa, pe furiș, îmi fac rost de
coajă. O presez, o lipesc și, când prin tavanul cabinei văd cele trei luni,
încep, iată, să scriu. Deocamdată doar eu înțeleg cuvintele astea. Nu mai
am vopsea pentru azi – e greu s-o prepar –, dar poate reușesc să-mi procur
mai multe semințe. Zora mi-a promis că m-ajută.
2.
Muncim toți ca să trăim. Avem sarcini precise, cei de la RU ni le pun în minte de la-nceput. O scanare
de creier și, gata, știi în amănunt ce să faci.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 41
2. Completează un tabel asemănător folosind informațiile din fragmentul de text citit:
Care crezi că va fi cauza ce declanșează acțiunea? Pe ce te bazezi?
II. Citește fragmentul următor, pentru a descoperi dacă predicția ta se confirmă sau nu.
Eu se pare că am fost o eroare. M-au șters și-abia îmi amintesc de mine ca IC – inginer de computere.
Zora îmi spune puțin despre asta. Dar în Celo totu-i reglat, am acum altă viață. Mi-a luat trei rotații de
lună să sfârșesc alfabetul. Timp în care am tot amânat verificarea. Nu voiam ca RU să-mi strice creația.
Acum, chiar după o curățare, aș putea-o reînvăța. În cabine avem toți libertate. Putem folosi jetoanele
pentru plimbări în lumi fabuloase. Sau ne conectăm fără plată la programul general. Prin casca-minune
te relaxezi incredibil. Cei de la computere sunt maeștrii iluziei. Ne dau gratuit porții de irealitate. Abia
de curând am reușit să le refuz. Mă ajută poate și cuvintele astea. Dar și planul meu de-a obține o cartelă
de spațiu. Fac economii, costă enorm. Ca IC – inginer de computere – ar fi fost altceva, aș fi primit
desigur mai multe jetoane. De fapt, toți ceilalți câștigă mai mult – IA, inginerii de alimente, IE, inginerii
de educație, IP, inginerii de programare, ca să nu mai vorbesc de cei de la RU, reparații umane, sau IT,
inginerii de transport. Dacă n-aș fi făcut vreo greșeală, aș fi fost avansat. Și-aș fi avut Ieșirea mereu la
picioare. Dar aici, în partea de jos, e mai greu. Nici nu știu de când tot adun pentru primul meu drum.
Dar totuși nu sunt un N – adică Nimic – ca să-mi pierd orice speranță. Să-mi iau gratuit pastila de viață
și să nu mă mai desprind de programul general. Un N, e sigur, nu va ieși niciodată.
3.
„În Celo nu există secrete”, îmi spune Zora. Suntem aici, în cabină, încerc să o învăț să citească. Ea a
rămas IC și n-ar vrea să-și piardă poziția. Noroc că-n timpul liber ne putem vedea. În grădina centrală e
prea aglomerat. Dar aici, în micul meu spațiu, ne putem lăfăi în cele două fotolii. Scot scoarța din nișă și
fac noi semne pe ea. Zora se minunează. „E prea greu!” „Dar toți au putut cândva să citească! Sunt sigur
de asta. Cei de la RU – reparații umane – ne-au luat darul.” Îi spun Zorei cât de mult îmi doresc o plecare.
Dacă aș avea coordonatele, aș putea găsi ceva. Se spune că un IT – inginer de transport – s-ar fi întors
cu o comoară: un obiect misterios, închis într-o casetă specială. Îl ține ferit, e fără de preț. Dacă ar mai
trăi colecționari, i-ar fi mai ușor să înțeleagă. Ar putea fi un prim carusel de imagini. Din cele adevărate,
străvechi, de când nu răsărea totul din computere, ci din mințile noastre. Poate că-n piesa aceea rară se
vede ce era înainte. „Visezi, Sumer, n-a existat vreun înainte. Celo a fost mereu casa noastră. Dincolo
de el este golul. Avem zilnic acces la imagini de-afară.” „Da, Zora, trăim apărați sub lunile noastre. Dar
undeva trebuie să fie mai mult.” Zora nu vrea să continue discuția. E prietena mea veche, un IC respectat,
și, chiar dacă nu-mi spune, știe exact ce-am greșit. „Potolește-te, Sumer, vrei s-ajungi un Nimic?” În Celo
nu putem fi decât fericiți. Și totuși Zora mă privește cu multă tristețe. „Îți dau eu încă două jetoane!”
4.
„În Celo, pe planeta a treia din sistemul nostru unisolar, se naște viața”, prind o conexiune.
Predicția mea seamănă deoarece ....
Predicția mea nu seamănă ....
3. Observă dacă predicțiile tale corespund cu informațiile din
fragmentul citit. Notează asemănările sau deosebirile într-un
tabel asemănător.
4. Continuă formularea predicțiilor pentru
fragmentul următor:
Ce crezi că se va întâmpla mai departe? Pe ce te bazezi?
.... ....
42 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
III. Citește fragmentul următor, pentru a descoperi dacă predicția ta se confirmă sau nu.
O tai imediat, m-am săturat de-atâtea imagini. Am în sfârșit cartela de spațiu. Azi, după program,
mi-am fixat și plecarea. Nu-mi trebuie instructaj, știu pas cu pas ce-i de făcut. Afară nu se poate trăi, e un
continuu bombardament de radiații. De aceea plătești: transportatorul, costumul special, transplantul
de prim-ajutor. Poți pleca la întâmplare și-atunci nu știi în ce nimerești: o crevasă, nori toxici, scurgeri de
lavă. În caz de pericol, transplantul te-aduce instantaneu înapoi. „Excursiile noastre au loc în siguranță”,
aud încă reclama. Unii preferă trasee exacte, o porțiune fixă de rocă, un mal cu nisip. Sau mici adăposturi
de unde admiră furtuni. Dar eu îmi doresc altceva, aș da orice să găsesc o relicvă.
„Sumer, am o urgență!” se conectează brusc Zora. „Vor să mă
curețe… Vin chiar acum la Seră!” Intru în panică, nu mai sunt atent
la răsaduri. De ce să-i facă una ca asta? Ce vor cu ea? Pulsul îmi
crește cu trei unități. O văd cum se apropie, mi se pare frumoasă.
„Sumer, mi-e teamă c-or să mă șteargă. Și-apoi n-o să mai știm
niciunul ce s-a întâmplat.” „Hai să ne plimbăm. Nu-i prudent
să vorbim aici.” E foarte agitată. „Ascultă-mă bine, Sumer! Erai
printre seniorii IC, te descurcai cel mai bine. Totul a fost normal
până ai început să te ocupi de plecări. Acolo ai fost descoperit
unde nu trebuia. Ai făcut un raport, l-ai trimis în Consiliu. În
aceeași noapte ai fost curățat. S-a zvonit apoi că transportatoarele
greșeau destinația, că nu operau corect coordonatele. Dar totul a
mers ca și-nainte, călătoriile au continuat. Cei de la RU și-au făcut
treaba, în scurt timp nu s-a mai vorbit deloc despre asta… Dar
tu ai uitat alfabetul…” „Cum adică am uitat? Am muncit enorm
pentru semnele astea…” „Nu, Sumer, de data asta le-ai recuperat. Fiindcă le știai dinainte, apucaseși să
le descifrezi. Dăduseși de un colecționar care avea o materie rară: friabilă, în parte distrusă, pe anumite
porțiuni cu desene minuscule, dar clare. Îi spuneai hârtie. Ai fost incredibil, ai pus la punct programe
speciale, n-aș fi crezut că o să-i dai drăciei de capăt. Când te-au șters, te pregăteai să ne faci o primă
demonstrație.” „Nenorociții… ce mi-au făcut…” „În Celo, dragul meu, totu-i perfect. Greșelile sunt
imediat corectate. Cei de la RU mă vor prelua după-amiază. Mâine voi fi altcineva.”
5.
Sunt pregătit, am fixat cartela în cadru. Zora e sus, în Sistem, sper să nu fie surprize. Cei de la RU
lucrează curat, nu te iau de la muncă. Am nevoie de coordonate, n-are rost să ies la întâmplare. E vital,
deci, ca Zora să rezolve enigma. Vreau să știu exact traseul IT-ului – inginer de transport – despre care
se spune că are relicva. Echipamentul e gata, transplantul funcționează. „Spațiul se va plia în punctul
cerut. Ușa se va deschide și vei ajunge Afară…”, mi se recită în creier. Zora e acolo, într-un minut îmi
trebuie informația.
Predicția mea seamănă deoarece ....
Predicția mea nu seamănă ....
5. Observă dacă predicțiile tale corespund cu informațiile din
fragmentul citit. Notează asemănările sau deosebirile într-un
tabel asemănător.
6. Continuă formularea predicțiilor pentru
fragmentul următor:
Ce crezi că se va întâmpla mai departe? Pe ce te bazezi?
.... ....
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 43
IV. Citește fragmentul următor, pentru a descoperi dacă predicția ta se confirmă sau nu.
Mi-e groază că s-ar putea să nu o găsească. „Te vei întoarce în punctul în care ai plecat.” Tehnicienii
își văd clienții din transportatoare. Au costume de IT – ingineri de transport –, sunt niște privilegiați.
Dau să deschid conexiunea spre Zora, dar este blocată. Un Îngrijitor n-ar putea accesa niciodată un IC.
Hai, Zora, intră te rog, în rețea! Hai, Zora… „Sumer, totul e gata. Vei trăi o aventură totală.” Tehniciana
îmi zâmbește radios. „Introdu, te rog, coordonatele!” Hai, Zora, șoptesc, hai odată! Dacă nu reușește,
e în zadar. Tremur deja de încordare. „Sumer, totu-i în regulă? Ai nevoie de un RU? Introdu, te rog,
coordonatele!” Cei de la RU te scapă de toate. Hai Zora, că altfel chiar e degeaba. Și mintea, brusc, mi
se deschide spre un singur ecran. Mesajul! Mulțumesc Zora, m-ai salvat. Tastez cifre, litere, lumina e
aburoasă. Văd în ea dreptunghiul care înseamnă Plecarea. Apăs deja pe clanță.
6.
Sumer a ieșit din Celo în anul unu și ne-a arătat soarele.
Zora a preluat imaginile și le-a pus instantaneu în Sistem. Am fost
orbiți, am plâns, iar unii dintre noi au simțit pentru prima oară durerea.
Trăisem până atunci într-o lume-minciună. Eram setați de la naștere,
hrăniți mereu cu imagini, recondiționați. Credeam că transportatoarele
chiar duc undeva, însă doar unul era conectat la adevărata ieșire. Un
singur IT din fiecare generație știa coordonatele. Fără Sumer și Zora n-am
fi văzut pădurile, iarba, cerul și-atâtea ființe fantastice. Fără ei, n-am fi ieșit
încă din Celo. Nu ne-am fi despărțit de imagini, de lunile false, nu ne-am
fi lăsat ochii să vadă. Fără Sumer, n-am ști nici azi alfabetul. Și nu ne-am
strădui să căutăm urme, să găsim vestigii, să-nțelegem începutul lui Celo.
În arhivele noastre, Sumer e reprezentat lângă Zora. La piept ține cea mai cunoscută relicvă găsită
de el. Pe ea putem toți citi: „Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn”. Iar dedesubt, scris de mână:
prima mea carte.
7. Predicția mea seamănă deoarece ....
Predicția mea nu seamănă ....
Observă dacă predicțiile tale corespund cu informațiile
din fragmentul citit. Notează asemănările sau deosebirile
într-un tabel asemănător.
Ioana Nicolaie (n. 1 iunie 1974) este profesoară de literatură și membră a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu volumul de versuri Poză retușată în anul 2000 și e cunoscută pentru romanele O pasăre pe sârmă, Pelinul negru. Pentru copii a scris Aventurile lui
Arik (audiobook), Arik și mercenarii, Ferbonia. O parte dintre versurile autoarei au apărut
în Franța, Germania, Austria, Anglia, SUA, Canada, Polonia, Suedia și în Bulgaria.
8. Alege una dintre culorile din dreapta pentru a exprima
impresiile tale de lectură. Motivează, oral, alegerea.
9. Citește cu voce tare enunțurile din care ai aflat:
3 numele locului unde se petrece acțiunea;
3 explicația semnului IG;
3 ce a inventat Sumer;
3 cum utilizează Sumer coaja luată din Seră.
10. Scrie răspunsuri pentru următoarele întrebări:
a. Ce ocupație a avut Sumer cândva?
b. Unde lucrează Sumer acum?
c. De ce crezi că doar el poate înțelege cuvintele
pe care le scrie?
44 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
11. Lucrați în pereche! Consultați un dicționar și notați definițiile următoarelor cuvinte: a se lăfăi, ferit, carusel,
crevasă, instantaneu, relicvă, prudent, friabilă.
12. Continuă enunțurile cu informații extrase din text:
3 Se pare că un IT ar fi găsit …. .
3 Imaginile adevărate sunt cele străvechi, care …. .
3 Sumer întrerupe conexiunea, deoarece …. .
3 Speriată de faptul că va fi curățată, Zora îi spune
lui Sumer …. .
13. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre întrebările:
3 În ce lume trăiseră Sumer și Zora până în anul 1?
3 Ce au descoperit după Ieșire?
3 Care este cea mai mare schimbare pe care Sumer
a provocat-o în rândul semenilor săi?
14. Definește, oral, operațiunile de ștergere, verificare și curățare, folosind informațiile din tabelul următor:
Operațiunea Cine efectuează
acțiunea?
Cum se desfășoară
operațiunea?
Ce efect are? Ce presupune?
Ștergere Avem sarcini precise, cei
de la RU ni le pun în minte
de la-nceput.
O scanare de creier și,
gata, știi în amănunt
ce să faci.
abia îmi amintesc de
mine ca IC – inginer de
computere
Ștergerea
memoriei
Verificare O scanare de creier Nu voiam ca RU să-mi
strice creația
Curățare aș putea-o reînvăța
15. Celo este planeta a treia din sistemul unisolar, ca și Pământul. Explică, în două–trei enunțuri, relația dintre
cele două planete.
16. Notează tema textului citit, justificând-o cu trei cuvinte-cheie.
Experimentează dincolo de text!
17. Documentează-te în legătură cu sensul cuvântului Sumer și exprimă-ți opinia, în două–trei enunțuri, despre
semnificația titlului.
Momentele subiectului
Amintește-ți!
1. Asociază imaginile personajelor cu enunțurile corespunzătoare acțiunilor fiecăruia dintre ele.
a. A fixat cartela în cadru.
b. Trebuie să rezolve enigma.
c. Vede clienții din transportoare.
d. Tremură de încordare.
e. Este o eroare în Celo.
f. Te scapă de toate.
g. A fost unul dintre seniorii IC.
h. Trimite mesajul pe un ecran.
i. Tastează cifre, litere într-o lumină
aburoasă.
j. După ce a inventat alfabetul a fost
șters.
k. Iese, apăsând pe clanță.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 45
2. Ordonează momentele următoare în funcție de intensitatea trăirilor transmise.
A. Sumer este o eroare.
B. Sumer o învață pe Zora să citească.
C. Băiatul vrea să obțină o cartelă de spațiu.
D. Sumer și Zora locuiesc în Celo.
E. Sumer iese din Celo.
F. Aflată în Sistem, Zora caută coordonatele IT-ului
care a găsit relicva.
G. Sumer obține cartela, iar Zora va fi curățată.
1 2 3 4 5
Important
Într-o narațiune literară, subiectul presupune existența uneia sau a mai multor acțiuni prezentate pe etape
– momentele subiectului:
t Expozițiunea este starea de echilibru în care se prezintă timpul, spațiul și unele dintre personaje.
t Intriga marchează apariția conflictului. Acesta reprezintă baza subiectului și este constituit de faptele ce
determină schimbarea cursului inițial al acțiunii, de motivele înfruntării unor personaje (conflict exterior)
sau cauzele anumitor stări sufletești (conflict interior).
t Desfășurarea acțiunii prezintă faptele și întâmplările declanșate de intrigă.
t Punctul culminant constituie un moment de maximă încordare (situația dificilă) a acțiunii și a cititorului,
care determină găsirea unei soluții, dezvăluie rezultatele încercării personajelor de a rezolva problema.
t În deznodământ se rezolvă conflictul și se finalizează evoluția personajelor.
Exersează!
3. Folosind scaunul autorului, prezintă subiectul textului narativ literar Ieșirea de Ioana Nicolaie.
4. Lucrați în pereche! Scrieți un text, de aproximativ 50 de cuvinte, care să constituie expozițiunea unui text
narativ. Personajele vor fi Sumer și Zora, iar acțiunea se va desfășura în lumea nouă descoperită de Sumer.
5. Scrie un text, de cel puțin 80 de cuvinte, cu următoarea expozițiune: În arhivele noastre, Sumer e reprezentat
lângă Zora. La piept ține cea mai cunoscută relicvă găsită de el. Pe ea putem toți citi: „Mark Twain, Aventurile
lui Huckleberry Finn”. Iar dedesubt, scris de mână: prima mea carte.
6. Sumer și Zora se bucură de lumea nouă. Scrie un text în care să prezinți o întâmplare la care participă cei doi,
folosind tehnica înlănțuirii.
7. Propune, oral, un alt deznodământ pentru textul
Ieșirea de Ioana Nicolaie.
8. Redactează rezumatul textului Ieșirea, în cel mult
70 de cuvinte.
9. Evaluează textul obținut la exercițiul anterior, folosind următoarea grilă de evaluare:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Am redat numai informația esențială.
Am folosit verbe la indicativ prezent sau perfect compus, persoana a III-a.
Am folosit numai enunțuri asertive.
Am folosit limbajul literar.
Textul este coerent.
46 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Folosește-ți creativitatea!
10. Sumer este un IG – îngrijitor, ceea ce este mai bine decât Nimic. Scrie un text, de cel puțin 80 de cuvinte,
în care să descrii o zi din viața unui Nimic.
11. În Celo profesia predominantă este cea de inginer. Imaginează-ți că ești IE – inginer de educație.
Redactează o scrisoare, de cel puțin 80 de rânduri,
adresată unui profesor de pe Pământ, în care să
prezinți desfășurarea orei de comunicare.
12. Cea mai cunoscută relicvă găsită de Sumer este
cartea lui Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry
Finn. Imaginează-ți că ești Sumer. Continuă textul
cu o secvență narativă în care să prezinți momentul
în care ai găsit cartea. Folosește tehnica inserției.
Textul nonliterar ‒ jurnalul de călătorie
Descoperă!
1. Citește cu atenție afirmațiile de mai jos.
Omul care scrie nu e niciodată singur. (Paul Valery)
Memoria este jurnalul pe care noi toți îl ducem peste tot cu noi. (Oscar Wilde)
Nu scriu niciun fel de jurnal, căci n-am timp, nici litere, nici spațiu. (Marin Sorescu)
2. Selectează un citat care te-a impresionat, apoi explică, oral, legătura dintre mesajul acestuia și ideea de
călătorie.
3. Alege dintre termenii de mai jos pe acela care definește una dintre pasiunile tale și prezintă colegilor o experiență legată de aceasta: călătoria, lectura, jocurile în aer liber, plimbările cu prietenii, pictura, altă pasiune.
4. Te-ai gândit vreodată că momentele deosebite din viața ta ar putea fi imortalizate în pagini de jurnal?
Citește cu atenție următorul fragment, apoi răspunde, în enunțuri, cerințelor:
5 ianuarie 2011
Ora 13.45, venind din Hollywood – Florida, am ajuns în Portul Everglades. (...) Odată ajunşi
în port, am început formalităţile de îmbarcare. Mai întâi, am completat chestionarul de sănătate
şi apoi formularul de vize de intrare în ţările unde vizele se iau de pe vapor, precum Papua Noua
Guinee, Vietnam, Emiratele Arabe Unite etc. (...) După cină, mi-am aranjat bagajele în cabină,
treabă care mi-a luat mai bine de două ore, însă satisfăcut că acest aranjament va dura patru
luni. În toate călătoriile mele de până acum, mă bucuram atunci când îmi aranjam bagajele de
drum, în dulapuri, pentru cel puţin 3-4 nopţi, în camera de hotel.
6 ianuarie 2011
În România acum este gerul Bobotezei şi aici sunt 25-27º C/ 80º F. Itinerariul pe care l-am
parcurs în cele 24 de ore de drum fiind: plecarea din Fort Lauderdale, Portul Everglades, am
ieşit prin Strâmtoarea Florida, dintre Peninsula Florida şi Insulele Bahamas, spre Hollywood
Florida-Miami, apoi Key Largo, Key West, mergând spre Golful Mexic, am coborât spre Cuba,
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 47
în apropierea capitalei Havana, apoi pe lângă Pinar del Rio şi Peninsula Yucatan, prin aşa-zisul
Canal Yucatan, am coborât spre Indiile de Vest, din Marea Caraibelor. Mâine de dimineaţă
ne vom opri în Arhipelagul Insulelor Antile, în jurul orelor 8.00 p.m., unde vom ancora în
Georgetown, capitala Insulelor Cayman, oraş ce se găseşte în cea mai mare dintre cele trei
insule, Grand Cayman, insulele fiind sub Dominion Englez şi situate cam la 100 mile de
Jamaica. În momentul în care scriu aceste rânduri, ecranul vasului care marchează traseul
permanent ne spune că suntem la latitudinea N de 21º 21’ 71” şi longitudine W de 84º 57’
54”, temperatura aerului 24º C/ 75º F, între oraşele Cancun – Mexic şi Pinar del Rio – Cuba,
mergând cu o viteză de 34 MPH, adâncimea apei de 339m/ 1100 ft. (picioare) şi am parcurs
cam două treimi din lungimea primei etape.
(Pompiliu Manea, Peregrin pe cinci continente)
a. Indică tipul textului: literar/ nonliterar.
b. Transcrie doi indici de timp.
c. Notează patru indici de spațiu.
d. Rescrie patru detalii ale spațiului parcurs.
e. Prezintă evenimentul la care se face referire în text.
f. Notează secvențe care indică implicarea autorului
în text.
g. Transcrie secvența care face referire la experiența
de călător a acestuia.
h. Textul se referă la fapte și locuri reale/ imaginare,
deoarece .... .
i. Notează minimum cinci termeni tehnici/ științifici
din text.
Important
t Jurnalul de călătorie surprinde evenimente, fapte, situații care merită reținute, în legătură cu locurile
vizitate. Fiind un text narativ nonliterar, jurnalul de călătorie notează informații, date reale, exacte, de
interes pentru autorul său. Alături de narațiune, în jurnal se folosește deseori descrierea obiectivă.
t Jurnalul de călătorie se află uneori la bariera dintre literar și nonliterar, deoarece a fost folosit ca pretext
pentru însemnarea gândurilor, a emoțiilor provocate de contemplarea universului exterior. Asemenea scrieri
au devenit adevărate opere literare.
Exersează!
5. Marchează pe o hartă traseul parcurs în cele 24 de ore de
drum amintite în fragmentul dat.
6. Precizează care este, în viziunea ta, pasiunea autorului, așa
cum reiese din textul citat.
7. Argumentează, în 5-7 enunțuri, încadrarea fragmentului
propus la exercițiul 4 în categoria textelor nonliterare.
8. Folosește diferite surse pentru a exemplifica jurnale de călătorie semnate de scriitori consacrați.
Folosește-ți creativitatea!
9. Alege un fragment din jurnalul citat, care îți
permite inserarea unei secvențe narative.
10. Imaginează un text narativ, de cel puțin 100 de
cuvinte, în care să relatezi o experiență ce ar
putea fi trăită în contextul selectat.
48 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Etapele scrierii
Amintește-ți!
1. Citește textul următor, redactat de un elev de clasa a VII-a, „certat” pentru câteva clipe cu bunele maniere:
Miercuri, 6 noiembrie 2019
Dragul meu jurnal,
Astăzi am avut iarăși una dintre acele zile în care parcă nu am fost eu... Încerc să aștern pe
hârtie totul, așa cum s-a întâmplat... De fapt, așa cum încă se derulează în fața ochilor mei...
Sunt la intrarea muzeului din colțul străzii. Este ora prânzului și programul de școală s-a
terminat. Încă nu vreau să ajung acasă. Mă bucur de razele plăpânde ale soarelui, ce îmi dezmiardă
obrajii. Mă îndrept cu pași rapizi, însă sfioși, către incinta clădirii impunătoare. Sunt deja hotărât
să nu respect regulile și să nu plătesc biletul. Un singur gând mă muncește: Cum să trec neobservat
de paznicul cu privire rece?
Aștept. Privesc alți vizitatori și mă bucur. Este șansa mea! Când aceștia se apropie, se opresc
puțin să stea de vorbă cu paznicul. Aud întâmplător cuvântul „ reguli”. Eu nu am nevoie de așa
ceva! Brusc o iau la fugă fără ca nimeni să realizeze ce plănuiesc. Trec de pază.
Intru în muzeu și admir exponatele. De câte ori le-am văzut înainte! Sunt așa de bucuros,
dar și puțin stresat. Dacă m-a observat cineva? Aleg să nu mă mai gândesc la posibile scenarii și
să trăiesc momentul. Privesc imaginile de pe un ecran ce prezintă istoria dinozaurilor. Deodată,
apare chipul meu! Aud vocea din difuzor: „Această persoană este rugată să treacă pe la casa de
bilete...”
Muzeul răsună de glasuri șoptite și de pași. Mă ascund repede după o perdea roșie. Inima îmi
bate cu putere. Mai bine aș fi plătit biletul! O voce gravă se apropie: paznicul. O mână rigidă trage
perdeaua, dezvăluindu-mi chipul speriat. Am fost descoperit...
Sunt scos din incinta muzeului și adus la casa de bilete. Citesc anunțul lipit pe geam: „În
prima zi de miercuri din fiecare lună intrarea în muzeu este liberă!” O doamnă foarte drăguță
îmi spune că am intrat prea repede și nu a avut vreme să-mi dea biletul gratuit pentru accesul
în muzeu. Îmi zâmbește în timp ce îmi oferă biletul. Îi zâmbesc la rândul meu, cerându-mi scuze
pentru situația creată.
Câteva zeci de minute, hoinăresc fără rost printre exponate. Plec acasă dezamăgit de mine
însumi. Cum aș fi explicat intrarea frauduloasă la muzeu, dacă nu s-ar fi întâmplat tocmai în ziua
aceea? Cum mă voi simți de fiecare dată când voi trece pe lângă muzeu, știind că am fost capabil
de un asemenea gest?
Realizez acum că uneori oamenii mint, crezând că trăiesc conform propriilor reguli. În
realitate, își deformează caracterul, ajungând să fie excluși din societate. Am primit astăzi o nouă
lecție pe care o voi purta cu mine toată viața!
Voi închide acest caiet și voi pretinde că ziua aceasta nu a existat! Știu că fapta mea este în
siguranță cu tine, bunul meu prieten care nu mă dojenești nici măcar atunci când greșesc! Știu că
mă voi întoarce peste ani și voi descoperi că rătăcirea mea de acum va cântări greu pentru omul
respectabil care mi-am propus să devin!
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 49
2. Răspunde, oral, următoarelor cerințe:
a. Care este forma pe care o alege elevul pentru a-și mărturisi fapta, pentru a-și pune ordine în gânduri? De
ce crezi că alege această variantă?
b. Ce sentimente îl încearcă pe autorul rândurilor de mai sus, pe parcursul rememorării faptelor sale?
c. Care a fost planul inițial al elevului? Cum s-a finalizat acesta?
d. În ce moment a conștientizat el că regulile trebuie respectate?
e. Care este lecția de viață pe care și-a însușit-o elevul?
f. Realizează, în 3-5 enunțuri, un posibil portret al autorului paginii de jurnal. Poți avea în vedere și aspecte
care țin de corectitudinea exprimării, de coerența ideilor, de limbajul folosit sau de punctuația utilizată.
Important
t Pentru redactarea unui text trebuie să
respectăm etapele scrierii:
ƒ Se întocmește planul compunerii, folosind
structura tipului de text solicitat.
ƒ Se scrie ciorna pe baza planului întocmit.
Aceasta reprezintă prima formă a compunerii sau a unui text pe care trebuie să îl scrii.
Ciorna se redactează pe o foaie separată.
ƒ Se recitește compunerea și se corectează
greșelile de logică, de exprimare, de scriere,
de ortografie și de punctuație.
ƒ Se reformulează expresii, enunțuri, adăugând sau ștergând cuvinte, pentru a da
textului coerență, claritate, pentru a nuanța
ideile.
ƒ Se găsește un titlu potrivit.
ƒ Se transcrie compunerea sau textul pe caietul de teme.
d. Folosind scaunul autorului, prezentați textul colegilor, care vor completa următoarea grilă de evaluare:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
S-a redat numai informația esențială.
S-au folosit verbe la indicativ prezent sau perfect compus, persoana a III-a.
S-au folosit numai enunțuri asertive.
S-a folosit limbajul literar.
Textul este coerent.
Exersează!
3. Care dintre etapele scrierii crezi că nu au fost respectate
în pagina de jurnal propusă? Cum justifici acest fapt?
4. Lucrați în pereche!
a. Alegeți una dintre următoarele variante:
3 Ziua în care elevul alege să intre fără bilet în muzeu
nu era tocmai ziua cu intrare liberă.
3 Elevul nu este observat pe camerele de supraveghere.
3 Când este adus în fața casei de bilete, elevul alege
să-și mărturisească intenția de a intra fraudulos.
3 Copilul alege să își mărturisească fapta unui prieten/
părinților.
3 Elevul nu înțelege gravitatea faptei sale și continuă
să se bucure de vizita gratuită la muzeu.
b. Scrieți un text narativ care să completeze pagina de
jurnal propusă, pornind de la situația aleasă.
c. Respectați toate etapele scrierii.
50 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
5. Privește textele de mai jos. Primul text (A) este scris de un elev care nu a avut timp să transcrie tema pe caiet,
iar al doilea text (B) reprezintă varianta corectată de colegul de bancă, la solicitarea profesorului de a lucra în
perechi. Compară-le, apoi răspunde cerințelor formulate mai jos.
B.
Mă tot gândesc la faptul că intrarea în
muzeu se face numai pe bază de bilet, însă nu
am banii necesari. Vreau din tot sufletul să văd
încă o dată dinozaurii.
De mic copil am visat că voi descoperi o
nouă specie de dinozauri. De atunci sunt prezent
aproape în fiecare zi la muzeu. Mă cunoaște tot
personalul muzeului. Deși sunt tăcut de felul
meu și nu prea vorbesc cu oamenii, ei mă tot
întreabă diferite aspecte legate de vizitele mele
repetate acolo. Astăzi am reușit să intru, fără să
fiu observat. M-am bucurat de fiecare secundă
în care am stat lângă prietenii mei din vitrine.
După ce am încheiat turul muzeului, la
plecare, nimeni nu și-a dat seama că nu am
avut bilet. Sau poate că așa cred eu? Mâine le
voi cere părinților bani și voi plăti două bilete.
Voi plăti și biletul de astăzi.
A.
Mă gândesc că intrarea in nuzeu
se face nu mai pe baza de bilet, dar tot
o data nu am bani necesari. Vreau din
tot sufletu sa mai vad odată dinozauri.
De cand eram mic am visat ca v-oi
descoperi o specie nouă. De atunci sunt
prezent in fiecare zi l-a muzeu. Mă
cunoaște tot personalu din muzeu. Nu
prea vorbesc cu ei da ei tot mă întreabă
diferite lucruri. Astăzi am reusit sa
intru făra să fiu observat. Mam bucurat
de fiecare secundă in care am stat
lângă prieteni mei din vitrine. Cand am
plecat nimeni nu șia dat seama că nu
am avut bilet. S-au poate că așa cred
ieu? Maine o să cer bani de la părinți și
o să plătesc două bilete. O să plătesc si
biletu de azi.
a. Justifică într-un enunț faptul că primul text reprezintă o ciornă a elevului.
b. Identifică greșelile de literă prezente în primul text. Rescrie cuvintele în forma corectă.
c. Notează cuvintele/ structurile care reprezintă erori ortografice, apoi indică varianta corectă, regăsită în al
doilea text.
d. Explică rolul semnelor de punctuație din al doilea text.
e. Transcrie două structuri la care recurge colegul de bancă pentru a da coerență și claritate primului text,
pentru a nuanța ideile.
6. Imaginează-ți situaţia în care cele două texte reprezintă ciorna și o variantă a temei redactate de tine.
Rescrie textul în formă finală, astfel încât să-l dezvolți nuanțat, într-o manieră care să completeze firesc
pagina de jurnal de la începutul lecției. Respectă toate etapele de redactare a unui text!
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 51
Negocierea semnificației și a relației cu interlocutorul
Descoperă!
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, adaptarea unui fragment din Aventurile
lui Huckleberry Finn de Mark Twain.
1. 1. Răspunde, oral, următoarelor cerințe:
a. Numește participanții la dialog.
b. Despre ce povestește Tom?
c. Stabilește care sunt cele mai importante cinci informații din povestirea lui Tom și redă-le cu propriile cuvinte,
păstrând ordinea cronologică.
d. Cine l-a rugat pe Tom să relateze istoria eliberării lui Jim?
e. Exprimă o opinie în legătură cu motivele care îl determină pe Tom să povestească.
f. Ți-a fost greu să înțelegi ce a povestit Tom? În argumentarea răspunsului, formulează aprecieri referitoare
la: ünumărul mare de informații; üutilitatea/ inutilitatea unor detalii; üclaritatea și corectitudinea
exprimării vorbitorului.
g. Prezintă reacția tușii Sally evidențiind: üstarea pe care i-o stârnesc cele auzite; ücuvintele cu care se
adresează celor doi băieți; ümăsurile pe care vrea să le ia împotriva lor.
h. Formulează un punct de vedere referitor la modul în care Tom ține cont de reacția tușii Sally.
i. Cum explici diferența de atitudine dintre Tom și tușa Sally?
Important
t Comunicarea orală este asemenea unei negocieri între interlocutori prin care se asigură înțelegerea
semnificațiilor. De aceea, vorbitorii trebuie să țină cont de:
ƒ cantitatea informației: să spună cât li se cere;
ƒ calitatea informației: üsă spună ceea ce li se cere; üsă facă afirmații pentru care au dovezi și pe care le
consideră adevărate;
ƒ relevanța informației: să vorbească despre subiectul propus fără să se abată de la el;
ƒ maniera transmiterii informației: să se exprime clar, concis, ordonat, corect gramatical.
t Un alt principiu de interacțiune în comunicarea orală este politețea, care presupune negocierea
(armonizarea) relației cu interlocutorul, ținând seama de atenția, interesul, stările afective ale acestuia.
Exersează!
2. Citește dialogurile din stânga și alege, pentru fiecare, situația potrivită din dreapta:
I. „... mama s-a întors spre Eliza și i-a spus cu o voce severă:
— Iar tu ai să stai liniștită acolo, pe covor, și-ai să asculți
atentă ce-ți va spune Rose. Să nu te miști. Să nu vorbești,
să nu pui mâna pe nimic.”
II. „— Vrei să îmi arăți cum merge ăla? Telescopul ăla? N-am
văzut nimic prin el. […]
— Mai întâi de toate, a început ea înțepată, nu e nici pe
departe un telescop. E un caleidoscop! Și nici nu trebuia
să vezi prin el. Te uiți în el și vezi tot felul de modele care
se schimbă.”
A. Interlocutorul spune cât i se cere.
B. Interlocutorul spune ceea ce i se cere.
C. Vorbitorul spune adevărul.
D. Vorbitorul nu se abate de la subiect.
E. Vorbitorul se exprimă clar și concis.
F. Vorbitorul ține seama de interesul
interlocutorului și îi menține
curiozitatea.
52 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
III. „— Dar de ce porți hainele acestea?
— Pentru că sunt ale mele, a răspuns ea în cele din urmă, fără
să-și dezlipească ochiul de caleidoscop. Sunt ale mele.
— Dar arată de parcă ar fi ale unui băiat.
— Păi au și fost odată, dar acum sunt ale mele.”
IV. „— Cealaltă verișoară a noastră, a șoptit ea, nu e în toate mințile.
— E nebună?
— Nebună de legat! Au încuiat-o în pod de când era mică. […] Dar
acum i-au dat drumul.
— Cum i-au dat drumul?
— O fantomă. Fantoma unei bătrâne, o femeie bătrână și grasă. ”
(Kate Morton, Grădina uitată)
3. Lucrați în pereche!
a. Alegeți una dintre următoarele situații de comunicare: ¡ colegul tău de bancă îți povestește ultima carte
citită/ ultimul film vizionat; ¡ profesorul de geografie este supărat că nu ai învățat lecția; ¡ un străin îți cere
să îi indici drumul spre primăria din localitate.
b. Alcătuiți un dialog, de 6 – 10 replici, selectând cel puțin două modalități prin care se armonizează relația cu
interlocutorul din următoarea listă:
3 cooperarea cu interlocutorul;
3 exprimarea simpatiei/ a admirației față de
acesta;
3 aprobarea interlocutorului în tot ce spune/ ce
face/ ce este;
3 anticiparea rezultatului favorabil al comunicării
prin structuri de tipul: Ce încântat/ încântată aș
fi să știu că ai face și tu la fel! Sunt sigur/ sigură
că mă înțelegi/ înțelegeți!
3 gluma;
3 exprimarea rezervei față de interlocutor;
3 folosirea pronumelor de politețe;
3 exagerarea valorii pe care o are interlocutorul
prin structuri de tipul: Doar știți cât de apreciată
este bunătatea ta/ dumneavoastră! Întotdeauna
am fost impresionat/ impresionată de pasiunea
ta/ dumneavoastră pentru acest subiect.
3 falsa modestie, de exemplu: Deși îmi place și
mie să citesc, niciodată nu am putut să vorbesc
cu atâta pasiune despre un roman.
c. Prezentați dialogul în fața clasei.
4. a. Identifică, în fiecare dialog de la exercițiul anterior, o
modalitate prin care se armonizează relația dintre vorbitori
și exprimă un punct de vedere referitor la eficiența ei.
b. Fă aprecieri referitoare la modul în care a fost realizată
negocierea semnificației în fiecare dialog de la exercițiul 3,
având în vedere cantitatea, calitatea, relevanța informației
și maniera în care aceasta a fost transmisă.
c. Propune comportamente alternative pentru a asigura
înțelegerea mesajului.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 53
c. Prezentați dialogul în fața clasei.
4. a. Identifică, în fiecare dialog de la exercițiul anterior, o
modalitate prin care se armonizează relația dintre vorbitori
și exprimă un punct de vedere referitor la eficiența ei.
b. Fă aprecieri referitoare la modul în care a fost realizată
negocierea semnificației în fiecare dialog de la exercițiul 3,
având în vedere cantitatea, calitatea, relevanța informației
și maniera în care aceasta a fost transmisă.
c. Propune comportamente alternative pentru a asigura
înțelegerea mesajului.
Sunetele limbii române. Grupurile de sunete
Amintește-ți!
1. Citeşte fragmentul de mai jos, din textul Ieșirea de Ioana Nicolaie, pentru a răspunde, oral, cerinţelor:
„Cei de la RU – reparații umane – ne pregătesc capul fix pentru asta. Avem tot ce ne trebuie, lumea-i un tort.”
a. Precizează tipurile de sunete din cuvântul trebuie.
b. Numește grupul de sunete din structura lumea-i.
c. Trece substantivul reparații la numărul singular. Ce grup vocalic conține?
d. Câte litere și câte sunete sunt în cuvântul fix?
2. Completează, oral, următoarele enunțuri pentru a-ţi reaminti noţiunile de fonetică:
a. Sunetele limbii române sunt de trei tipuri: ...., ...., .... .
b. Semivocalele din limba română sunt: …., …., …., …. .
c. A, ă, î/ â sunt întotdeauna .... .
d. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi redau ....
(o consoană) când în silabă există o vocală (ceată, ciulama,
geamgii, urechea, unchiul, gheară, ghiul) sau .... (o consoană
şi o vocală) când în silabă nu există o vocală (acela, cifru,
geme, ginere, chef, chipiu, veghe, ghiocel).
Exersează!
3. Transcrie, apoi subliniază cu o linie diftongii şi cu
două linii triftongii din cuvintele date, încercuind
semivocalele: teasc, pietroi, nouă, vuiau, iartă,
inimioară, leoaică.
4. Copiază cuvintele din listă într-un tabel
asemănător, în funcţie de grupul de sunete pe
care îl conţin: mie, aidoma, vrei, aurii, haine, boltă,
fiartă, zoologie, dădeau, cruce, pluteai, doime,
tigroaică, soare, morar, trai, mereu, adaos, piuliță,
le-ai, ne-ar, i-am, le-or, le-ar, te-om, v-aș.
Diftong Triftong Hiat Fără grupuri vocalice
5. Transcrie doar seria de cuvinte în care grupurile
ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, notează două sunete:
a. zicea, cinste, geme, hangiu, chema, chiuvetă,
ghete, ghiol;
b. ceară, ciur, geană, giuvaer, cheamă, chiul, gheară,
ghiozdan;
c. centru, cizmar, general, chip, ghid, ghepard.
6. Precizează, în scris, numărul de litere și de sunete
din cuvintele: cercetaș, cireș, chin, deschis, cearcăn,
veghează, chilie, Gheorghe, încrucișat, ceas.
7. Rescrie doar enunțurile pe care le consideri corecte:
a. În cuvintele weekend și New York litera w se
pronunță v.
b. În cuvântul taxă litera x se pronunță ks.
c. În cuvântul watt litera w se pronunță v.
d. În cuvintele excursie și existență litera x se
pronunță gz.
8. Notează răspunsurile corecte:
a. Formele de feminin ale adjectivelor silitor,
curajos, sfios, frumos conțin:
¡ diftong ¡ triftong ¡ hiat
b. Formele de singular ale substantivelor armonii,
farfurii, bucurii conțin:
¡ diftong ¡ triftong ¡ hiat
c. Formele de imperfect ale verbelor vezi, ții, dai,
plutești, păstrând numărul și persoana, conțin:
¡ diftong ¡ triftong ¡ hiat
e. Diftongul este un grup de .... sunete
diferite (o vocală și o semivocală),
pronunțate în aceeași silabă.
f. Triftongul este un grup de .... sunete
diferite (o vocală și două semivocale),
pronunțate în aceeași silabă.
g. Hiatul apare între .... vocale alăturate,
pronunțate în silabe diferite.
54 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Despărțirea în silabe. Utilizarea corectă a accentului
Amintește-ți!
1. Citeşte strofa selectată din poezia Ghețarul de Ion Pillat, pentru a răspunde, oral, cerințelor de mai jos:
„Trec păsări cu pene albastre, în stol,
Umbrind străvezia oglindă,
În cercuri răzlețe atol și atol
Se-ncearcă zadarnic s-o prindă.”
2. Subliniază silabele accentuate din versul următor: Umbrind străvezia oglindă. Care este sunetul din silabă ce
poartă efectiv accentul?
a. Desparte în silabe cuvintele subliniate, precizând regula aplicată.
b. Precizează numărul de silabe din
ultimul vers.
Exersează! Consultă DOOM 2!
3. Precizează numărul de silabe pentru fiecare dintre
cuvintele: vreodată, locuințe, trunchi, terci, bacalaureat, capacitate, transoceanic, interdisciplinaritate,
vraci.
4. Transcrie enunțurile pe care le consideri adevărate:
a. DOOM 2 recomandă a nu se despărți la capăt
de rând, ci trecerea integrală pe rândul următor
pentru: numele proprii de persoane, numeralele
ordinale scrise cu cifre și litere.
b. DOOM 2 recomandă o singură accentuare pentru cuvintele următoare: áripă, avárie, caractér,
călúgăriţă, dóctoriţă, dumínică, fenomén, ianuárie,
lozíncă, mirós, regízor, sevér, únic, butélie, matúr,
pronostíc.
c. DOOM 2 recomandă o singură accentuare pentru
verbele următoare: tăcéţi, báteţi, súntem, súnteţi.
d. DOOM 2 permite variante accentuale literare
libere la cuvintele: ántic/antíc, cándid/candíd,
cólaps/coláps, fírav/firáv, gíngaş/gingáş, íntim/intím, mánager/manáger, penúrie/penuríe, pícnic/
picníc, pílotă/pilótă, pónei/ponéi, profésor/profesór.
5. Notează varianta corectă de accentuare a următoarelor nume proprii: Alexándru/Aléxandru, Bógdan/
Bogdán, Ciubotáriu/Ciubotaríu, Constantín/Cónstantin, Dóbrogea/Dobrógea, Emanuél/Emánuel, Lucía/
Lúcia, Míron/Mirón, Téodor/Teodór, Sófia/Sofía.
Important
t Silaba este un fragment sonor ce se pronunță
cu un singur efort expirator și conține obligatoriu
doar o vocală.
t Reguli de despărțire a cuvintelor în silabe,
având în vedere pronunțarea:
I. Două vocale alăturate se despart în silabe
diferite: po-et, râ-ul.
II. Un diftong și un triftong se despart de vocala
sau diftongul precedent: oa-ie, su-iai.
III. O consoană între două vocale trece la silaba
următoare: ma-să, ve-che.
IV. Două, trei sau patru consoane, aflate între
două vocale, se despart după prima consoană:
ar-tă, por-tret, in-struc-tor.
t Situații în care nu se aplică regula IV:
ƒ Dacă în grupul de două consoane a doua este
l sau r, iar prima una dintre b, c, d, f, g, h, p, t, v,
despărțirea se face înaintea grupului: a-cru, cablu, ne-gru.
ƒ Grupurile lpt, mpt, ncș, nct, ncț, ndv, rct, rtf,
stm se despart după a doua consoană: sculp-tor,
somp-tu-os, linc-șii, sanc-tu-ar, send-viș, arc-tic.
t Cuvintele derivate sau compuse pot fi despărțite și după structură: de-spre (despărțit după
structură) sau des-pre (despărțit după pronunțare); in-e-gal (despărțit după structură) sau i-ne-gal
(despărțit după pronunțare).
Important
t Accentul reprezintă rostirea mai intensă a unei silabe dintr-un cuvânt.
t Accentul deosebește omografele: háină/haínă, colónie/coloníe, áflă/aflá.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 55
RECAPITULARE
Citește, cu atenție, textul:
Capricorn îi primi pe Meggie și pe Fenoglio în biserică, cu el erau cam o duzină de oameni. Stătea
în noul jilț de piele, negru ca funinginea, pe care i-l instalaseră sub supravegherea Mortolei. De astă
dată, pentru variație, costumul lui nu mai era roșu, ci galben stins ca lumina dimineții care se prelingea
pe fereastră. Pusese să fie aduși devreme. Afară atârna încă ceața peste dealuri, iar soarele înota în el ca
o minge într-o apă murdară.
— Pe toate literele alfabetului! șopti Fenoglio, coborând cu Meggie culoarul din mijloc al bisericii,
cu Basta în coasta lui. Arată exact așa cum mi l-am închipuit. Decolorat ca un pahar cu lapte – da cred
că așa m-am exprimat.
Începu să meargă mai repede, ca și cum ar fi fost nerăbdător să-și vadă creatura de aproape. Meggie
abia putea să țină pasul cu el, iar Basta îl trase înapoi înainte de a fi ajuns la scară.
— Ei, ce înseamnă asta? șuieră el. Nu așa repede și înclină-te, rogu-te, ai priceput?
Fenoglio îi aruncă o privire disprețuitoare și rămase drept ca lumânarea. Basta ridică mâna, dar
Capricorn dădu aproape imperceptibil din cap și Basta lăsă mâna în jos ca un copil certat. […]
— Nu-mi place când șoptește în prezența mea, lămuri Capricorn, în vreme ce Fenoglio tot mai
încerca să-și recapete suflul. După cum am spus, Basta mi-a povestit o istorie ciudată – că dumneata ai
fi afirmat că ești omul care a scris o anume carte… Cum se chema?
— Inimă de cerneală. ‒ Fenoglio își freca spatele dureros. ‒ Se
cheamă Inimă de cerneală, deoarece vorbește despre cineva a cărui inimă
este neagră de răutate. Titlul continuă să-mi placă.
Capricorn ridică din sprâncene și zâmbi.
— Oh, cum să înțeleg ? Poate ca un compliment? În definitiv, e
povestea mea cea despre care vorbești.
— Nu, nu este. E povestea mea. Tu doar apari în ea. […]
— Hai, vorbește, chiar dacă n-ai nimic de spus! Nu ești primul care
încearcă în biserica asta să-și scape pielea cu câteva minciuni, dar dacă
ai să continui să flecărești, o să-i poruncesc lui Basta să-ți atârne de gât
o drăguță de viperă mică. Pentru ocazii ca asta, am în casă întotdeauna
câteva exemplare.
Pe Fenoglio nu-l impresionă în mod special nici această amenințare.
— Bine! zise el, aruncând o privire în jur, ca și cum regretă că nu avea un public mai larg. Cu ce să
încep? Mai întâi cu câteva lucruri de bază: un povestitor nu scrie niciodată tot ce știe despre personajele
sale. Cititorii nu trebuie să afle tot. E mai bine ca unele lucruri să rămână o taină pe care povestitorul
s-o împartă cu creaturile sale.
Cornelia Funke, Inimă de cerneală (fragment)
1. Scrie pe caiet răspunsul pentru fiecare dintre întrebările:
a. Unde se petrece acțiunea?
b. Cine stă în noul jilț de piele?
c. Ce îl sfătuiește Basta pe Fenoglio?
d. De ce Basta lasă mâna jos ca un copil certat?
e. Cum se numește cartea în care apare Capricorn?
56 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
2. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre
cuvintele: o duzină, variație, am închipuit,
imperceptibil, ciudată, să flecărești, o taină.
3. Timpul acțiunii este sugerat prin enunțul: Afară
atârna încă ceața peste dealuri, iar soarele înota în
el ca o minge într-o apă murdară. Exprimă-ți, oral,
părerea despre semnificația acestuia.
4. Numește momentul/ momentele subiectului identificate în fragmentul dat.
5. Redactează, în cel mult 70 de cuvinte, rezumatul
textului dat.
6. Lucrați în pereche! Explicați, în 3-4 enunțuri, relația dintre Capricorn și Fenoglio, pornind de la
replica: E povestea mea. Tu doar apari în ea.
7. Exemplifică două tehnici narative folosite în fragmentul dat.
8. Imaginează-ți că Maggie se află într-o călătorie
alături de Fenoglio și că seara, înainte de culcare,
vrea să-și noteze în jurnal impresiile din biserica
în care l-a întâlnit pe Capricorn. Scrie o pagină de
jurnal care să prezinte gândurile, frământările ei
cu privire la drumul parcurs în acea zi.
9. Redactează un text narativ, de 120-150 de cuvinte,
în care să relatezi o taină împărtășită de povestitor
cu creaturile sale, respectând etapele scrierii.
10. După rezolvarea exercițiului anterior, completează,
în scris, enunțurile următoare:
Realizarea planului compunerii m-a ajutat
la/ să .... . Scrierea ciornei a fost importantă
pentru că …. . Citind ciorna, am identificat
următoarele greșeli: …. . Recitind compunerea,
am reformulat următoarele expresii: .... .
11. Precizează tipul raportului sintactic existent între
propozițiile primului enunț din text.
12. Explică rolul semnelor de punctuație din enunțul
următor: Afară atârna încă ceața peste dealuri, iar
soarele înota în el ca o minge într-o apă murdară.
13. Alege, în scris, varianta care conține doar cuvinte
utilizate cu sens figurat în secvența următoare:
Afară atârna încă ceața peste dealuri, iar soarele
înota în el ca o minge într-o apă murdară.
a. soare, ceață, dealuri;
b. afară, apă, soare;
c. atârna, înota, murdară.
14. Formulează enunțuri cu sensul propriu (de bază și
secundar), precum și cu cel figurat, pentru următoarele substantive din text: mână, cap.
Cuvânt vorbește certat ciudat răutate minciuni
Sinonim grăiește
Antonim tace
15. Completează un tabel asemănător cu câte
un sinonim și câte un antonim, potrivite
pentru sensul din text al cuvintelor date,
după modelul din dreapta.
16. Indică, pentru fiecare locuțiune, câte un sinonim:
a. a lua în bătaie de joc
b. a o rupe la fugă
c. a-și da seama
d. a se lăsa păgubaș
e. a scoate peri albi
f. nebăgare de seamă
g. punere la cale
h. (om) cu scaun la cap
i. (copil) luat de suflet
17. Alege, în scris, dintre cuvintele scrise în paranteze, paronimul potrivit, astfel încât enunțurile să fie corecte:
a. Acest nou …. a fost imediat .… de muncitori. (agreat/ agregat)
b. M-a …. că mulți turiști vor .… din Asia. (preveni/ proveni)
c. I-am cerut unui .… un aranjament …. . (floral/ florar)
d. Domnul a pus într-o …. factura de la .… cea nouă a mașinii. (jantă/ geantă)
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 57
18. Corectează, în scris, enunțurile următoare, eliminând pleonasmele:
3 S-au contrazis reciproc despre faptul că vânzările au crescut cu un procent de 25%.
3 Au preferat mai bine să decoreze casa cu podoabe.
3 Mi-a plăcut protagonistul principal al reclamei publicitare.
3 Au grupat la un loc elevii, ca să-și exprime mai ușor emoțiile sufletești.
19. Notează A dacă enunțul exprimă un adevăr sau F, în cazul în care enunțul este fals:
a. Din câmpul lexical al naturii fac parte următoarele cuvinte din text: soare, deal, lumină, ceață.
b. În câmpul lexical al cărții se regăsesc în text
cuvintele: cititor, personaje, povestitor.
c. Din familia lexicală a cuvântului lumină, se
pot enumera următoarele cuvinte: luminos,
luminiță, (a) lumina, luminiș.
d. Cuvintele cititor, povestitor sunt derivate cu
același sufix.
e. Mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului
prin care s-au format cuvintele devreme,
întotdeauna este derivarea.
f. Cuvintele recapete, nerăbdător sunt derivate cu
prefix.
20. Alcătuiește familia lexicală a următoarelor cuvinte din text: lapte, istorie, taină.
21. Găsește răspunsurile corecte:
a. Seria următoare: a-și bate joc, fel de fel, în doi peri, dare de seamă conține:
§ îmbinări libere de cuvinte § locuțiuni § cuvinte compuse
b. În seria următoare: fărădelege, zgârie-nori, albastru-deschis există:
§ îmbinări libere de cuvinte § locuțiuni § cuvinte compuse
c. Următoarea serie: joc în doi, nori fumurii, magazin deschis conține:
§ îmbinări libere de cuvinte § locuțiuni § cuvinte compuse
22. Completează, în scris, afirmația următoare, selectând răspunsul corect dintre paranteze:
Secvența Stătea în noul jilț de piele, negru ca funinginea, pe care i-l instalaseră sub supravegherea
Mortolei., conține .... diftongi. (trei, patru, cinci, șase)
23. Alege varianta corectă de răspuns:
a. În cuvintele cerneală, cineva, minge numărul sunetelor este:
§ mai mic decât cel al literelor § egal cu cel al literelor § mai mare decât cel al literelor
b. În cuvintele niciodată, chiar, ciudată, chema numărul sunetelor este:
§ mai mic decât cel al literelor § egal cu cel al literelor § mai mare decât cel al literelor
c. În cuvintele exemplare, exprimat, exact numărul sunetelor este:
§ mai mic decât cel al literelor § egal cu cel al literelor § mai mare decât cel al literelor
24. Desparte în silabe cuvintele următoare: funingine,
culoarul, cerneală, compliment, amenințare, viperă.
Precizează, oral, regula folosită, precum și silaba
accentuată a fiecărui cuvânt.
58 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
EVALUARE
Timp de lucru: 50 de minute.
Vei primi 10 puncte din oficiu.
Citește cu atenție textul următor:
Pentru că am rămas singur, m-am hotărât să încep chiar azi „Romanul adolescentului miop”. Voi
lucra în fiecare după-amiază. Nu am nevoie de inspirație: trebuie să scriu, doar, viața mea, iar viața mi-o
cunosc, și la roman mă gândesc de mult. Dinu știe; păstrez caiete din clasa a IV-a […]. De câte ori mi se
părea că trebuie să fiu întristat, scriam în Jurnalul meu. Și acel Jurnal de acum doi ani avea un "subiect”:
trebuia să se vădească într-însul viața unui adolescent suferind
de neînțelegerea celorlalți. Dar adevărul era altul: Jurnalul mă
măgulea și îmi alina dorul meu de răzbunare; răzbunare dreaptă
împotriva celor care nu mă înțelegeau, credeam eu.
Romanul îl voi scrie altfel. Eroul sunt eu, firește. Mă tem,
însă, că viața mea – stinsă între copii și cărți – nu va interesa
cititorii. Pentru mine, tot ceea ce nu am avut, tot ceea ce am dorit
din mansardă, în înserări calde și tulburătoare, prețuiește mai
mult decât anii tovarășilor mei risipiți în jocuri, în sărbători de
familie și idile. Dar cititorii?... Înțeleg și eu că toată durerea unui
adolescent miop nu va mișca niciun suflet dacă acest adolescent
nu se va îndrăgosti și nu va suferi. De aceea m-am și gândit la un
personaj pe care la început îl numisem Olga.
I-am povestit lui Dinu tot ceea ce ar trebui să aibă loc în prezența acestei fete. Dinu m-a întrerupt
și m-a rugat: dacă într-adevăr îi sunt prieten, să schimb numele eroinei în Laura.
M-a tulburat mult la început, pentru că nu știam cum să fie fata care va străbate sufletul
adolescentului miop.
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop – fragment)
A. (30 de puncte)
1. Scrie trei indici temporali prezenți în text. 6 p.
2. Completează enunțurile următoare cu informații extrase din text:
a. Subiectul Jurnalului este .... .
b. Teama personajului-narator în legătură cu romanul este că .... .
c. S-a gândit la personajul Olga, deoarece .... .
6 p.
3. Ilustrează o tehnică narativă identificată în text. 8 p.
4. Explică, în 3-4 enunțuri, relația dintre Jurnal și romanul pe care vrea să îl scrie personajul. 10 p.
Lumea toată într-o carte Unitatea 2 59
B. (30 de puncte)
5. Notează A, dacă enunțul exprimă un adevăr sau F, în cazul în care enunțul este fals:
a. În frazele Dinu știe; păstrez caiete din clasa a IV-a și Jurnalul mă măgulea și îmi alina
dorul meu de răzbunare. există doar raporturi de coordonare prin juxtapunere.
b. Cuvântul viață este polisemantic.
c. Ambele cuvinte, neînțelegere, străbate, sunt derivate cu sufix.
d. Cuvintele după-amiază, altfel sunt formate prin compunere prin alăturare.
4 p.
(4x 1p.)
6. Înlocuiește cuvintele subliniate cu sinonimele potrivite pentru sensul din text:
„M-a tulburat mult la început, pentru că nu știam cum să fie fata care va străbate sufletul
adolescentului miop.”
2 p.
(5x 0,4 p.)
7. Scrie câte un enunț pentru a ilustra sensul omonimelor cuvintelor îngroșate în secvențele:
să fiu întristat; la roman mă gândesc; dar adevărul era altul.
3 p.
(3x1 p.)
8. Scrie trei termeni din familia lexicală a cuvântului joc. 3 p.
(3x1 p.)
9. Numește un câmp lexical prezent în textul dat, selectând cel puțin trei cuvinte ce îi
aparțin.
5 p.
(2+3x1 p.)
10. Transcrie șase diftongi din enunțul următor: Nu am nevoie de inspirație: trebuie să scriu,
doar, viața mea, iar viața mi-o cunosc.
3 p. (6x0,5 p.)
11. Precizează numărul de litere și de sunete din cuvintele cititori, adolescent, schimb. 6 p.
(3x 2 p.)
12. Copiază seria care conține doar cuvinte accentuate corect:
a. risípiți, priéten, míop; b. róman, hótărât, suferínd; c. răzbunáre, eróul, adolescént.
4 p.
C. (20 de puncte)
13. Redactează o pagină de jurnal scrisă de Dinu, de minimum 100 de cuvinte, care să aibă
următorul început: Dinu m-a întrerupt și m-a rugat: dacă într-adevăr îi sunt prieten, să
schimb numele eroinei în Laura.
Pentru redactarea textului vei avea în vedere:
3 să respecți structura tipului de text;
3 să concepi textul conform situației date;
3 să scrii un text original;
3 să te exprimi corect și clar.
20 p.
(5 p.)
(5 p.)
(5 p.)
(5 p.)
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
ü Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
60 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Peste mări și țări
Textul epic
Descoperă orizontul textului!
1. A. Imaginează-ți că ești căpitanul unei corăbii și ți-ai
propus să călătorești, împreună cu echipajul tău, din
România până în America de
Sud. Stabilește un traseu, folosind harta din dreapta.
B. Formulează un îndemn pe
care l-ai adresa membrilor
echipajului în momentul
pornirii în călătorie.
Explorează lumea textului!
2. Citește textul, completând jurnalul dublu de lectură. Pentru aceasta, împarte foaia caietului în două coloane.
În prima vei nota expresii, enunțuri, fragmente care îți vor reține atenția în timpul lecturii, iar în a doua vei
comenta, după lectură, fragmentele selectate (ce stări ți-au provocat citatele, de ce ți-au amintit, de ce ți-au
plăcut/ nu ți-au plăcut etc.):
Toate pânzele sus!
de Radu Tudoran
‒ fragmente ‒
În ziua când, coborând de la Brăila cu cele cinci vagoane de grâu, Penelopa
acosta la vechiul chei de zid din Galați, unde căpitanul avea de gând să întârzie o
după-amiază și o noapte, pentru anumite socoteli cu niște simpatrioți stabiliți în
oraș, trenul de București aducea aici, pe linia de la Barboși, deschisă de curând, și
depunea pe peronul gării încă în lucru, un călător deosebit de ceilalți. Acesta era un
bărbat de vreo treizeci și patru de ani, de statură potrivită, dacă nu chiar înaltă, cu
ochi negri, scânteietori și neliniștiți, cu părul castaniu, cu trăsăturile feței desenate
apăsat; dar, în înfățișarea lui, numai obrazul ars de soare și de vânt îl făcea să pară
de vârsta arătată mai sus, altminteri părând mult mai tinerel.
Spre deosebire de ceilalți călători din vagonul de clasa întâi, îmbrăcați în redingote negre, cu veste
înflorate, gulere scrobite și pălării tari, cam greoi în aceste haine adoptate de curând, tânărul nostru se
mișcă sprinten în costumul său neobișnuit, un costum cafeniu, alcătuit dintr-o haină în carouri și pantaloni de golf, răsfrânți peste genunchi, cu ciorapi scoțieni și ghete foarte bombate la vârf. În vreme ce
vecinii săi își îmbrăcau cu multă cumpănire pardesiele negre, el luă din cui o pelerină și-o aruncă sub
braț, împreună cu șapca de călătorie până atunci aflată în plasă, apoi, apucând cu cealaltă mână un mic
geamantan roșu, cu burduf, deschise ușa compartimentului care răspundea direct afară și sări pe peron
încă înainte ca trenul să se fi oprit. […]
Africa
Europa
America
de Sud
GIBRALTAR
MARSILIA
MESSINA
PIREU
GALLIOPOLI
ISTANBUL
CONSTANȚA
PORT SAID
SUEZ
MUSARAH
BIR-SANJE ‘
Unitatea 3
Peste mări și țări Unitatea 3 61
Într-adevăr, tânărul călător părea să fie un străin, necunoscător al limbii vecinilor săi, fiindcă tot
timpul drumului nu scosese un cuvânt, ci privise stăruitor pe geam peisajul care i se desfășura în fața
ochilor. Dar odată coborât pe peron, se îndreptă spre vagonul de bagaje și, văzând că hamalii tocmai
coborau un cufăr de călătorie, ferecat cu chingi de metal și cu zdravene încuietori de alamă, li se adresă
în cea mai neașteptată limba românească, spre uimirea unuia dintre foștii tovarăși de drum, care nu-și
putuse înfrânge curiozitatea și se luase pe urmele lui:
— Umblați cu grijă să nu vătămați ceva!
Tovarășul de drum și-ar fi putut satisface curiozitatea mai din vreme, dacă i-ar fi dat prin minte să
cerceteze cartea de vizită, în rama ei de piele, atârnată destul de vizibil de încuietoarea micului geamantan pe care ciudatul călător, în clipa când se urcase în tren, la București, îl aruncase în plasa de deasupra
capului, fără nicio grijă să-și ascundă numele. Pe această carte de vizită scria, ca și pe uriașul cufăr coborât din vagonul de bagaje:
Anton Lupan
Ingénieur
[…]
Speranța navigă toată ziua de-a lungul peninsulei, printre puzderie de insule acoperite de păduri și neguri, mereu
în același decor plumburiu. Seara, lăsă ancora la adăpostul
unui istm înalt, în locul unde canalul se îndrepta spre sudvest, căutându-și ieșirea la ocean.
Răsuflarea Pacificului se simțea până aici, mai largă,
mai profundă, ca a unei vietăți uriașe, cât o treime de pământ, care dormea tihnită cu coada la Sidney în Australia și
capul pe stâncile din Țara de Foc.
A câta oară aruncau oamenii ancora în drumul lor de la
Sulina până aici? Am putea să numărăm: o dată la Stambul,
pe urmă la Gallipoli, la insula Skantsura (de asta mai bine să nu-i spunem lui Ismail, tocmai acum când
e necăjit), de-acolo pe coasta Africii o dată și încă o dată mai spre vest, la Bir-Sanjé, apoi la Pireu, la
Messina, pe urmă înapoi, la Port Said, la Suez, la Musarah, și iar Suezul, și iar Port Saidul, și Gallipoli,
Marsilia și Gibraltarul… Pe celelalte ni le amintim mai ușor… Escale mici și escale mari, unele liniștite,
altele legate de necazuri și peripeții, dar la toate ne gândim cu bucurie acum… Escale mari sau escale
mici, dar pe toate aproape le poți număra pe degetele celor două mâini. […]
În clipa aceea, corabia începu să tremure ca și cum apa din jur ar fi dat în clocot; catargul mic, care
trecea pe lângă peretele cabinei, trosni, făcând să vibreze chila, într-un geamăt înăbușit. Lanțul ancorei
se smuci, cu scrâșnet de fier rupt, și, de la șaptezeci de metri depărtare, transmise râcâitul adânc, ca de
pământ înțelenit brăzdat de cuțitul plugului, al ancorei târâte pe fund. […]
Ajuns pe punte, căpitanul se simți apucat de umeri și aruncat tocmai pe bocaport de o forță căreia
nu i se putuse împotrivi. Haralamb zăcea alături, cu mâinile încleștate în marginea tendei, înjurând
neauzit, căci vântul îi lua vorbele și i le băga înapoi pe gât.
Nu era vânt, ci mase de aer greu, rostogolite din munți și căzând pe țărm, sfâșiate în stânci, ca niște
bolovani desprinși de pe piscuri, ca niște avalanșe, ca niște ghețari treziți din somnul lor geologic, într-o
răzvrătire de cataclism.
Pe țărm se auzeau țipetele oamenilor, ca mugetele unei cirezi gonite de foc sau de înec, și câinii
urlau, luându-se la întrecere cu ei.
— Toată lumea pe punte! strigă Anton Lupan, cu spatele în vânt. Filați tot lanțul ancorei!
62 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Oamenii ieșiră din hambar, în brânci, și se târâră de-a bușilea spre prova, agățându-se de parapet,
de parâme, încercând să se țină unul de piciorul celuilalt, orbecăind pe întuneric, într-un lanț șerpuitor
și zvârcolit.
Nu era furtună, ci o răscoală anarhică a firii, căci nesocotea toate legile vântului. Bătea dintr-o direcție, dar te prindea de ceafă și de piept în același timp, se arcuia după toate obstacolele întâlnite în cale,
mătura puntea în toate ungherele ei, pătrundea după parapet, după tambuchi, printre butoaiele cu apă,
neîngăduindu-ți să-ți alegi un adăpost împotriva lui.
De pe țărm zburau, învălătucite, ramuri aprinse și tăciuni smulși din focurile alcalufilor și, după ce
măturau fața apei, se înecau în larg, sfârâind. Malurile nu se mai vedeau, dar se auzeau câinii urlând.
Văzduhul semăna cu un cotlon negru, uriaș, în care vântul, după ce răscolea totul jos, se înșuruba în
falduri bezmetice, șuierând în sus, să răscolească și cerul.
— Aruncați a doua ancoră! Filați tot lanțul! izbuti să strige Anton Lupan.
Deși în jur nu se vedea la o jumătate de pas, simțeau cu toții cum corabia aluneca spre est, fiindcă
prin lanțurile întinse și smucite se transmitea râcâitul fundului răscolit de ghearele ancorelor. Până la
țărmul opus, de sub vânt, erau aproape două mile, cum văzuseră seara, când ajunseseră aici, dar către
mijlocul golfului desigur fundul se adâncea, și în curând, lanțurile nemaifiind destul de lungi, ancorele
aveau să se smulgă, lăsând corabia în mâna uiliaului.
Uiliaul este un vânt care bântuie în Țara de Foc în toate anotimpurile, după nicio regulă, neprevestindu-se prin nimic. El cade de pe toate crestele munților, năpustindu-se aproape vertical asupra mării,
în rafale atât de vijelioase, încât pot culca o corabie de-a latul, chiar dacă are toate pânzele strânse. Primejdia e și mai mare în preajma țărmului, unde adesea aruncă blocuri de granit și copaci întregi, rupți
din rădăcini, care fărâmă totul în calea lor.
Speranța aluneca repede spre est, grăpând fundul mării cu ancorele, în timp ce catargele se arcuiau,
gata să se rupă, și sarturile zbârnâiau, întrecând șuieratul vântului. După un timp, care poate nu măsurase mai mult de câteva minute, dar care tuturora li se păru lung cât jumătatea nopții, simțiră legănarea
corabiei crescând, lanțurile își încetară scrâșnetul, și atunci înțeleseră că ancorele se smulseseră pe fund.
De aici înainte erau în mâna sorții, nimeni n-ar mai fi putut face nimic, nu rămânea decât să aștepte
sfârșitul. A încerca să ridici o pânză acum însemna s-o dai în fâșii vântului. Și chiar dacă ai fi întins-o,
iar ea ar fi rezistat, ce manevră ar fi fost de închipuit, în ce parte te-ai fi putut îndrepta, când nu se vedea
de la un catarg la altul, iar în jur erau insule și te puteai fărâma de ele, dacă nu în prima clipă, în clipele
care urmau?
Între țărmurile golfului nu se puteau forma valuri mari, dar marea era răscolită de vârtejuri care
chinuiau corabia mai rău decât uraganul pe ocean.
Peste mări și țări 63
— Aruncați ancora de furtună! porunci Anton Lupan, hotărât să țină piept uiliaului, prin toate
mijloacele, până la cap.
Ancora de furtună e alcătuită dintr-un sac lung, deschis la amândouă capetele ca un burlan, făcut
din cea mai groasă pânză de vele și atât de mare încât ar putea cuprinde întreaga zestre a corabiei. La
unul din capete, are un cerc de fier pe care îl ține căscat, și de acest inel se leagă, în labă de gâsca, o
parâmă sau un cablu de oțel, lung de câteva zeci de metri. Când o corabie nu mai poate nici manevra,
nici arunca ancora, și valurile o sucesc în toate chipurile punând-o de-a latul pe creste, de unde nu mai
e mult până a se răsturna, singura scăpare rămâne acest sac. Aruncat peste bord, el se umple cu apă, se
îngreuiază, și astfel cablul, care cu celălalt cap e legat la prova, întoarce etrava în vânt și frânează în chip
simțitor goana corabiei.
Peste un ceas, uiliaul își pierduse puterea de la început, dar răsufla încă în rafale vijelioase, și goeleta, cu prova în vânt, încă aluneca înspre răsărit. La câteva sute de metri, în pupa, se auzeau valurile
spărgându-se de stânci, ceea ce dovedea că golful fusese străbătut, țărmul era aici, aproape, acum nimeni nu mai putea face nimic… Venea sfârșitul, îl vedeau toți, îl simțeau.
Oamenii nu se zăreau unul pe altul, dar între două rafale își auzeau răsuflarea istovită și își simțeau
privirile încărcate de descurajare și deznădejde. Crezuseră că primejdia cea mare fusese oceanul, cu
întinderea lui fără margini – și-acum înțelegeau că țărmul era neînchipuit mai primejdios. […]
Iată însă că nu fusese o stâncă, ci ancora mare, care se înfipsese în nisip smucind. Curând, a doua
ancoră prinse și ea fundul, și după ce-l răscoli, încă vreo sută de pași până ce adâncimea scăzu, iar
lanțul își găsi sprijin de-a lungul, corabia se opri la o aruncătură de piatră de țărmul unde se auzeau
valurile mugind. Nu mai era nicio îndoială, amândouă ancorele se prinseseră adânc, statornic, fiindcă
nu se mai auzea hârșâitul nisipului răscolit, ci numai scrâșnetul lanțurilor.
Radu Tudoran (1910 – 1992), pseudonimul literar al lui Nicolae Bogza, este prozatorul
român care a scris două romane foarte cunoscute, Un port la răsărit (1941) și Toate pânzele sus! (1954). Cel de-al doilea a fost creat din pasiunea pentru călătorie a autorului și
prezintă călătoria pe care acesta ar fi dorit să o facă în jurul lumii cu propria goeletă.
A mai scris Orașul cu fete sărace, Anotimpuri, Dunărea revărsată, ciclul de romane Sfârșit
de mileniu, impresii de călătorie.
3. Lucrați în pereche! Comparați comentariile unui fragment comun identificat de voi în jurnalul de lectură,
evidențiind o asemănare și o deosebire.
4. Prezintă în fața clasei jurnalul dublu de lectură completat.
5. Transcrie numai enunțurile adevărate, pe baza informațiilor oferite de textul citit:
ƒ Penelopa acostează la Brăila.
ƒ Numele ciudatului călător este Anton Lupan.
ƒ Speranța se află la adăpostul unui istm dintre
Australia și America de Sud.
ƒ Lanțul ancorei transmite un râcâit adânc de la
șaizeci de metri depărtare.
ƒ Uilialul este un vânt întâlnit în Australia.
ƒ Singura scăpare a unei corăbii purtate de vânt
este ancora de furtună.
ƒ Membrii echipajului cred că oceanul este cea mai
mare primejdie.
6. Reformulează enunțurile false de la exercițiul anterior, transformându-le în enunțuri adevărate, pe
baza informațiilor din textul citit.
7. Justifică, în 2-3 enunțuri, că tema textului este călătoria/ aventura.
Unitatea 3
64 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Experimentează dincolo de text! Citește și...
3 Meșterul Manole
(balade populare)
3 Robinson Crusoe
de Daniel Defoe
3 Samurai. Război și onoare
în Japonia medievală
de Pamela S. Turner
8. Consideri că îndemnul propus de tine la rubrica Descoperă orizontul textului! ar putea motiva echipajul Speranței să treacă prin experiențe asemănătoare celei prezentate în fragmentul dat? Motivează, oral, opinia.
9. Documentează-te și scrie un text nonliterar, de cel puțin 150 de cuvinte,
despre Țara de Foc.
10. Imaginează-ți că ești membru al echipajului Speranța. Fă un album cu
imagini și informații reprezentative pentru fiecare port prin care ai trecut.
Prezintă-l în fața clasei sau participă cu colegii la turul galeriei.
11. Realizează un poster (pe coală colorată sau în format electronic) cu cele mai interesante trei informații
despre autorul textului citit, Radu Tudoran.
Trăsăturile textului epic
Amintește-ți!
1. Asociază, oral, termenii de pe primul rând cu termenii corespunzători de pe al doilea rând, referitori la textul
Toate pânzele sus! de Radu Tudoran, pentru a obține afirmații adevărate.
realitate
autor narator personaj
ficțiune Radu Tudoran obiectiv voce Anton Lupan
Important
t În literatură, creațiile ce se aseamănă prin modul în care imită sau reprezintă realitatea se încadrează
într-un anumit tip de text literar: epic, liric, dramatic. În textul epic, în proză sau în versuri, autorul exprimă
indirect idei, sentimente și atitudini față de un aspect din realitate.
t În textul epic, modul de expunere specific este narațiunea, care se poate îmbina cu descrierea și dialogul.
Instanțele comunicării sunt naratorul și personajele, ființe de hârtie, rezultate ale imaginației autorului. Naratorul relatează întâmplările la care participă personajele fie folosind verbe și pronume la persoana a III-a,
fiind obiectiv, detașat, fie folosind verbe și pronume la persoana I și a II-a, când este subiectiv. Naratorul nu
se confundă niciodată cu autorul.
t Totalitatea faptelor și a întâmplărilor alcătuiesc acțiunea. Aceasta este declanșată de un conflict, este organizată pe momente ale subiectului și este plasată într-un cadru spațio-temporal.
Exersează!
2. Rescrie fragmentul următor din perspectiva căpitanului Anton Lupan:
„Ajuns pe punte, căpitanul se simți apucat de umeri și aruncat tocmai pe bocaport de o forță căreia nu
i se putuse împotrivi. Haralamb zăcea alături, cu mâinile încleștate în marginea tendei, înjurând neauzit,
căci vântul îi lua vorbele și i le băga înapoi pe gât.”
Peste mări și țări 65
3. Menționează două tehnici narative identificate în textul citit.
4. a. Selectează indicii spațiali pentru corabia Penelopa, apoi notează pe caiet și verifică localizarea
acestora pe harta de la începutul
lecției anterioare.
b. Notează indicii spațiali
corespunzători navei Speranța.
Localizează-i pe aceeași hartă
de la exercițiul anterior.
c. Prezintă, oral, traseul parcurs de
corabia Speranța până în Țara
de Foc. Arată două asemănări
dintre acest traseu și cel propus
de tine la începutul lecției.
5. Completează un tabel asemănător pentru a deduce timpul în care se desfășoară acțiunea:
În text scrie… Eu știu că... Înțeleg că...
trenul de București aducea aici, pe linia de la Barboși, deschisă de curând
Linia de cale ferată București – Galați –
Roman a fost inaugurată în anul 1872.
....
ceilalți călători din vagonul de clasa întâi, îmbrăcați în redingote negre, cu veste înflorate, gulere scrobite și pălării tari
Redingota este la modă în societatea
românească din secolul al XIX-lea.
....
6. a. Formați grupe de câte 4 – 5 elevi. Consultați DEX-ul pentru a asocia
fiecare cuvânt din câmpul lexical al cuvântului corabie (goeletă) cu elementele componente ale imaginii date: catargul, chila, ancorei, punte,
bocaport, prova, parapet, parâme, tambuchi, sarturi, ancora de furtună,
etrava, pupa.
b. Citește fragmentul în care membrii echipajului Speranța înfruntă uilialul. Apoi, alături de alți colegi, reprezintă prin pantomimă această scenă,
în fața clasei. Veți folosi următoarea grilă de evaluare:
Simbol echipaj Criterii de apreciere Foarte bine Bine Satisfăcător
§ Pantomima respectă conținutul textului;
§ Elementele nonverbale și cele paraverbale descriu
comportamentele personajelor;
§ Fiecare membru al echipei participă activ.
7. a. Precizează momentele subiectului corespunzătoare acțiunii textului citit.
b. Notează enunțul care prezintă intriga. Motivează, într-un enunț, alegerea făcută.
8. Explică, în 4 – 5 enunțuri scrise, rolul modurilor de
expunere care sunt folosite în text.
9. Redactează, în cel mult 70 de cuvinte, rezumatul
textului dat.
10. Scrie un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să demonstrezi că textul Toate pânzele sus! de Radu
Tudoran este epic.
Folosește-ți creativitatea!
11. Imaginează-ți că ești membru al echipajului Speranța. 12. Vizionează filmul Toate pânzele sus!, regizat de Mircea Mureșan (1975 – 1977).
Prezintă două asemănări și două deosebiri
între cunoașterea prin lectură și cunoașterea prin film.
a. Redactează o pagină din jurnalul de bord corespunzătoare zilei în care ai înfruntat uilialul.
b. Redactează o scrisoare adresată celui mai bun prieten
al tău, în care să îi transmiți impresiile create de oamenii pe care i-ai cunoscut și locurile pe care le-ai văzut.
Unitatea 3
66 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Personajul. Mijloace de caracterizare
Amintește-ți!
1. Lucrați în echipă!
a. Notați o listă de trăsături morale ale personajului Anton Lupan, așa cum reies din
textul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran.
b. Reprezentați grafic un portret asemănător celui din dreapta, apoi asociați fiecărui
element din desen câte o trăsătură din lista creată de voi.
Important
t Personajul este o instanță a comunicării imaginată de autor în textul epic pentru a transmite mesajul către
cititor. Personajele pot fi clasificate astfel:
ƒ după rolul pe care îl ocupă în opera literară, personajul este:
3principal – participă la toate întâmplările, are rolul esențial în rezolvarea conflictului;
3secundar – participă la câteva episoade, ilustrează relația personajului principal cu alte personaje;
3episodic – participă la unul sau la mai multe episoade, ilustrează o trăsătură a unui alt personaj.
ƒ după valoarea morală pe care o reprezintă, personajul este:
3pozitiv – are calități precum demnitatea, cinstea, corectitudinea, loialitatea etc.;
3negativ – ilustrează defecte umane precum lăcomia, ipocrizia, răutatea, minciuna etc.
ƒ după raportul realitate-ficțiune:
3personaj inspirat din realitate – trăsăturile fizice, morale pot fi regăsite și la oamenii din lumea cititorului;
unele personaje pot fi inspirate de personaje istorice;
3personaj fantastic – trăsăturile fizice nu se regăsesc în realitate.
ƒ după modul în care evoluează pe parcursul acțiunii:
3personaj rotund – trăsăturile personajului sunt redate pe tot parcursul textului, personajul evoluează;
3personaj plat – portretul este prezentat de la începutul textului.
t Trăsăturile personajului sunt redate prin diferite mijloace de caracterizare. Personajul poate fi caracterizat:
ƒ direct, de către narator, de alte personaje sau prin autocaracterizare;
ƒ indirect, prin nume, mediul în care trăiește, vestimentație, limbaj, fapte, gesturi, reacții, relații cu alte personaje.
t Imaginea personajului creată prin aceste mijloace formează portretul literar. Portretul poate fi moral, fizic sau
complex (îmbină portretul moral cu cel fizic).
Exersează!
2. Completează un tabel asemănător, folosind și informațiile de la exercițiul anterior.
Citat Mijloc de caracterizare Trăsătură Tip de portret
un bărbat de vreo treizeci și patru de ani, de
statură potrivită, dacă nu chiar înaltă…
ochi negri, părul castaniu
caracterizare directă făcută de narator statură
medie
fizic
un costum cafeniu, alcătuit dintr-o haină în
carouri
caracterizare indirectă, prin vestimentație …. ….
— Aruncați a doua ancoră! Filați tot lanțul! caracterizare indirectă, prin atitudine hotărât moral
porunci Anton Lupan, hotărât să țină piept uiliaului, prin toate mijloacele, până la cap.
…. …. moral
Peste mări și țări 67
3. Portretul personajului Anton Lupan se realizează pe tot parcursul textului, autorul folosind cele mai variate
mijloace pentru a exprima mesajul. De cele mai multe ori, însușirile fizice sugerează trăsături morale. Completează un tabel asemănător pentru a contura portretul moral al personajului Anton Lupan.
În text scrie… Eu știu că... Înțeleg că...
ochi negri, scânteietori și neliniștiți
Ochiul simbolizează dorința de cunoaștere, inteligența
Personajul este inteligent și
vrea să cunoască lumea.
obrazul ars de soare și de vânt …. ....
un călător deosebit de ceilalți,
tânărul nostru, ciudatul călător
Naratorul poate sugera atitudinea față de personaj. Cuvântul nostru sugerează afecțiunea.
....
Anton Lupan
Ingénieur
Bagajele sunt însemnate cu numele posesorului
pentru a reduce riscul de a fi pierdute. În franceză,
sensul cuvântului ingénieur este inginer.
....
Anton Lupan Numele personajului poate fi mijloc de caracterizare indirectă: lupan, ~ă/ Pl: ~i, ~e/ E: lup + -an]
(Reg) 1 s.m. Pui de lup
....
4. Menționează ce tip de portret al personajului Anton Lupan se conturează în textul citit: fizic, moral sau complex? Explică, în 3 – 4 enunțuri, alegerea făcută.
principal/ secundar/ episodic
inspirat din realitate/ fantastic
pozitiv/ negativ
rotund/ plat
5. Asociază imaginea din dreapta cu noțiunile potrivite,
conform clasificării personajului de la rubrica Important. Justifică, oral, alegerea.
6. Selectează din textele studiate până acum exemple
pentru cinci mijloace de caracterizare diferite.
Folosește-ți creativitatea!
7. Imaginează-ți că ești Anton Lupan. Impresionat de călătoria ta, cel mai bun prieten vrea să devină căpitan al
unei goelete. Scrie un text, de cel puțin 80 de cuvinte, în care să îl sfătuiești în legătură cu informațiile pe care
trebuie să le cunoască și abilitățile pe care să le dobândească.
Caracterizarea personajului literar
1. Lucrați în echipă!
a. Organizați-vă în șase echipe, alegeți unul dintre creioanele colorate de mai jos și creați împreună planul
unei compuneri de caracterizare a personajului Anton Lupan. Veți avea în vedere:
3 echipa creioanelor albe ‒ să extrageți din text
trăsăturile fizice ale personajului principal;
3 echipa creioanelor roşii ‒ să formulați minimum
patru trăsături morale ale personajului, cu
exemple din text;
3 echipa creioanelor albastre ‒ să evidenţiați relaţia
pe care o are Anton Lupan cu celelalte personaje
din operă;
3 echipa creioanelor galbene ‒ să scoateți în evidenţă mijloacele de caracterizare a personajului
principal;
3 echipa creioanelor negre ‒ să descoperiți modurile
de expunere folosite în prezentarea personajului;
3 echipa creioanelor verzi ‒ să extrageți din text cel
puțin câte trei imagini artistice, respectiv figuri de
stil folosite în prezentarea personajului.
Unitatea 3
68 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
b. Desemnați un membru al echipei care va prezenta informațiile, în vreme ce un alt membru al echipei le va
nota la tablă într-o schemă asemănătoare celei de mai jos:
Trăsături fizice:
....
....
Trăsături morale:
....
....
Relația cu alte personaje:
....
....
Imagini artistice și figuri de stil:
....
....
Mijloace de caracterizare folosite:
....
....
Moduri de expunere utilizate:
....
....
Anton
Lupan
Important
t Caracterizarea este o compunere pe marginea unui text literar, în care sunt prezentate trăsăturile fizice și
morale ale personajului, însoțite de citate corespunzătoare. Într-o caracterizare de personaj, pe lângă elementele de portret, sunt indicate și mijloacele folosite în caracterizarea acestuia. Ca orice compunere, caracterizarea
respectă următoarea structură:
I. Introducerea cuprinde date despre autor/ operă și locul personajului în operă (personaj principal/ secundar).
II. Cuprinsul, organizat în 2-3 paragrafe, dezvoltă trăsăturile fizice și morale ale personajului, însoțite de citate
corespunzătoare din operă, comentate, precum și de mijloacele de caracterizare folosite.
III. Încheierea concentrează o concluzie formulată în legătură cu trăsătura dominantă de caracter, care încadrează personajul într-o anumită tipologie umană (aventurierul, omul înțelept, curajosul etc.).
c. Numiți un membru al echipei care va formula, oral, compunerea de caracterizare a personajului, dezvoltând
planul realizat la tablă și ținând cont de informațiile din rubrica Important.
Folosește-ți creativitatea !
2. Redactează, în minimum 25 de rânduri, compunerea de caracterizare a personajului Anton Lupan. Subliniază,
folosind culori diferite, elementele de portret fizic și moral, mijloacele de caracterizare, comentarea secvențelor
din text care cuprind imagini artistice/ figuri de stil sugestive în conturarea personajului.
3. Citește compunerea realizată, folosind scaunul autorului, în vreme ce colegii vor evalua lucrarea, completând
o grilă asemănătoare celei de mai jos:
Introducere
corespunzătoare
Trăsături fizice și
morale însoțite de
citate adecvate
Comentarea a 2-3
secvențe semnificative din text
Mijloace de
caracterizare
Încheiere
adecvată
Lectură
expresivă
Peste mări și țări 69
Proiect tematic
Însemnări de călătorie. Contacte culturale
Citește cu atenție etapele, apoi realizează proiectul, folosindu-te de sugestiile date.
t Ce vei face?
O pagină de blog sau un scurt jurnal în care vei prezenta o călătorie reală sau imaginară în alt spațiu cultural.
t De ce vei face?
3 Pentru a descoperi și a înțelege particularitățile culturale din
alte zone geografice.
3 Pentru a compara cultura proprie cu cea din alte regiuni.
t Cum vei face?
3 Vei alege localitatea/ regiunea pe care vrei să o prezinți,
dintr-o altă zonă a țării sau dintr-o altă țară.
3 Vei căuta informații despre: așezarea geografică, obiectivele
turistice, obiceiurile specifice, specialitățile culinare etc.
3 Vei realiza o pagină de blog sau un jurnal, de 500-700 de
cuvinte, în care vei nota impresiile tale dintr-o călătorie –
reală sau imaginară – în locul ales, folosind informațiile
selectate.
3 Vei include cel puțin trei imagini reprezentative.
3 Le vei prezenta colegilor pagina de blog sau jurnalul tău cu însemnări de călătorie.
t Iată câteva sugestii!
Paris 1927
Cobor uluit, uitându-mă în toate părțile. Mă țin aproape de hamalul1
care mi-a
luat bagajul. Un șir lung de taximetre într-o piață animată. Hamalul profită că sunt
străin și-mi cere o taxă înzecită. Mașina pornește în goana mare spre Bd. de Sebastopol.
Privirile mele curioase și avide așteaptă minuni și întâlnesc numai un bulevard ca toate,
cu palate și prăvălii ca pretutindeni, cu o mișcare obișnuită. La încrucișarea cu Rue de
Rivoli întâlnesc în sfârșit o cunoștință, turnul St. Jacques, retras modest în întunerecul
unui scuar. Apoi, puțin mai înainte, pline de lumină, teatrele Châtelet și Sarah Bernhardt.
Înainte de-a trece Sena, de pe Pont au Change, văd conturul greu al Palatului de
Justiție cu turnul Orologiului și mai ales cu Conciergerie. De pe Bd. du Palais, dincolo de
intrarea principală a palatului, se zărește turnul ascuțit al Capelei Sfinte, iar de pe Pont
St. Michel, în stânga, departe, domină ca o stăpână bătrâna Nôtre-Dame.
Și totuși eram decepționat. Nu știu ce așteptam, ce speram. Poate prea mult. Poate
o impresie strivitoare cu lumini orbitoare și furnicar de oameni neobișnuiți sau cu străzi
și case rânduite altfel decât în alte orașe?
Am stat îndelung la fereastra deschisă a camerei de hotel, dând spre Bd. St. Michel,
nedumerit, murmurând mereu:
— Paris… Paris…
(Liviu Rebreanu, „Metropole” - fragment)
1 hamal s. m. ‒ muncitor care transportă poveri (în porturi și în gări).
Unitatea 3
70 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
t Cum vei şti dacă ați reuşit?
Analizează proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere DA NU
Localitatea/ regiunea aleasă este diferită de cea în care locuiești.
Textul este scris la persoana I.
Textul conține informații corecte despre așezarea geografică a localității/ regiunii alese.
Textul conține informații corecte despre cel puțin două obiective turistice.
Textul conține informații corecte despre obiceiurile din zonă, specialitățile culinare etc.
Ai inclus cel puțin trei imagini reprezentative.
Ai respectat regulile gramaticale și de exprimare.
Ziua 1: Catedrala Nôtre-Dame – Grădinile Luxembourg
Am aterizat în jurul orei 12:00, iar la ora 14:00 eram deja cazați.
Fiind prima zi, nu aveam în gând să bifăm
neapărat niște obiective, mai mult să ne plimbăm
și să luăm pulsul locului. Am cumpărat așadar
un set de 10 călătorii (15 euro) valabile pentru
metrou și transportul la suprafață și ne-am oprit
la catedrala Nôtre-Dame. Recunosc că îmi doream
s-o văd de când am citit Cocoșatul 1
lui Hugo:
destul de întunecoasă desigur, dar este o adevărată
capodoperă în stil gotic2
, printre cele mai renumite
din lume. Mi-au atras în special atenția vitraliile3
și garguiele4
care păzesc acoperișul, aceleași garguie pe care le-am regăsit a doua zi, la
Sacre Coeur […]
Fun fact 5
: Distanțele în Franța se calculează pornind de la kilometrul 0, din fața
catedralei Nôtre-Dame.
(„Vacanța noastră la Paris: impresii de călătorie” – fragment, www.tiptrip.ro)
1 Cocoșatul de la Nôtre-Dame – roman de Victor Hugo. 2 stil gotic – stil arhitectonic sau artistic, răspândit în Europa în sec. XII-XVI, caracterizat prin construcții de proporții
impunătoare, dar zvelte, cu arce și bolți ogivale, vitralii și multe sculpturi în piatră. 3 vitraliu s. n. – panou decorativ din plăci de sticlă colorată sau pictată în culori de smalț, montate în armătură de plumb, folosit la
ferestre. 4 gargui s. n. – ornament în formă de cap de animal, aflat la capătul superior al unui burlan pentru scurgerea apei. 5 fun fact (engl.) – informație interesantă și/ sau amuzantă.
Peste mări și țări 71
Conceperea și înțelegerea textului oral. Fapt și opinie
Descoperă !
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, dialogul dintre
Horia și Sofia, pentru a afla lucruri interesante despre numele
corabiei din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran.
1. Răspunde următoarelor cerințe:
a. Care sunt cele două nume pe care le-a primit, de-a lungul
timpului, corabia cu care călătoresc Anton Lupan și echipajul
său?
b. Din ce limbi provin cele două nume?
c. Identifică informațiile pe care le repetă vorbitorul. Exprimă
o opinie în legătură cu motivul pentru care le repetă.
d. Ascultă din nou a cincea replică. Alege, din următoarea listă,
rolul cuvântului adică în contextul dat:
ƒ ordonează informațiile;
ƒ anunță repetarea informațiilor, fără nicio modificare, cu
scopul unic de a le reaminti;
ƒ anunță reformularea informațiilor pentru clarificarea lor.
e. Identifică, în ultima replică, grupurile de cuvinte cu ajutorul cărora Sofia ordonează/ clasifică informațiile.
f. Ascultă din nou dialogul și notează în caiet:
ƒ cel puțin un fapt dovedit științific;
ƒ o opinie formulată pe baza unor asocieri între informațiile deținute.
Care sunt cuvintele/ grupurile de cuvinte care te-au ajutat în identificarea și clasificarea lor?
Important
t În comunicarea orală, deseori, interlocutorul solicită repetarea unor informații sau reformularea lor pentru a le înțelege mai ușor sau pentru a se asigura că le-a înțeles. Din aceleași motive, vorbitorul recurge la
ordonarea sau clasificarea informațiilor transmise.
t De obicei, repetarea, reformularea, clasificarea sunt anunțate de cuvinte și grupuri de cuvinte specifice
numite conectori pragmatici, precum: adică, cu alte cuvinte, mai întâi, mai apoi etc. Pe de altă parte, aceștia
stabilesc o legătură între două acte de limbaj (a afirma, a solicita, a recomanda, a promite, a felicita, a declara, a mulțumi, a îndemna, a întreba, a informa etc.) și realizează interacțiunea dintre vorbitori. Conectorii
pragmatici leagă replica primului vorbitor de cea a vorbitorului al doilea, întărind legătura de sens dintre
ele: păi, de, mde, deh, ia, e etc. Unii apar exclusiv în răspunsuri, precum particulele afirmației da, mda, așa,
îhî și cele ale negației: nu, aș, ba, nț, ba da, ba nu.
t Conectorii pragmatici exprimă și atitudinea celui de-al doilea vorbitor față de actul de limbaj al primului
și față de propriul său act de limbaj.
Exemplu: Cuvântul păi, rostit cu o anume intonație, poate exprima insistența sau rezerva, poate întări spusele primului vorbitor sau se poate opune acestora. Compară situațiile următoare:
a. — Andrei, am anunțat că vin și eu la meci!
— Păi, hai odată!
b. — Ioana, te rog să mă ajuți să învăț pentru lucrare!
— Păi, aș mai avea și eu de clarificat câteva ceva...
Unitatea 3
72 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează!
2. Grupează următorii conectori pragmatici în funcție de criteriile numite în tabel: în orice caz, dar, deci, astfel,
de fapt, pe de o parte, pe de altă parte, la urma urmei, oricum, mai întâi, mai apoi, cred că, adică.
Conectori pragmatici
de opinie de clasificare de reformulare cu sens adversativ cu sens concluziv
3. Identifică, din următoarele două situații de comunicare, conectorii pragmatici. Numește sensurile suplimentare comunicate de cel care le rostește, alegând dintre bucurie, ezitare, neputință, nesiguranță sau propunând altele pe care le consideri potrivite.
a. — Ce faci aici în timpul orelor? b. — Vii cu noi în excursie?
— Ia, aștept pe cineva. — E, depinde.
Important
t Faptul este recunoscut ca adevărat, susținut cu dovezi.
t Opinia este o credință exprimată pe baza unor informații, a unor asocieri sau pe baza unor principii și
valori pe care ni le-am însușit de-a lungul timpului. Opiniile pot fi adevărate sau nu.
Exemplu: Afirmația Româna, franceza, italiana, spaniola, portugheza sunt limbi romanice. este un fapt demonstrat de specialiști și recunoscut ca atare. Pe de altă parte, afirmația Este fascinant să studiezi limbile
romanice. este o opinie pe care o poate exprima o persoană cu interese și preocupări în domeniul respectiv.
Exersează!
4. Lucrează în echipă!
a. Alcătuiți grupe de 4-6 elevi.
b. Distribuiți, prin tragere la sorți, următoarele categorii de cuvinte moștenite din limba latină: părți ale corpului omenesc, grade de rudenie, alimente și băuturi, verbe, diviziuni ale timpului (inclusiv zile, luni ale anului,
anotimpuri), fenomene ale naturii, obiecte din realitatea imediată. Alegeți șase cuvinte românești din categoria respectivă.
c. Completați un tabel asemănător, consultând DEX pentru etimon și un site sau dicționare de traduceri,
pentru corespondentele din limbile indicate.
Cuvântul în limba
română
Etimonul
latinesc
Cuvântul în limba...
franceză italiană spaniolă portugheză
d. Prezentați oral, în fața clasei, faptele descoperite în urma cercetării voastre.
e. Exprimați o opinie despre cât de important/ neimportant este să cunoașteți originea cuvintelor.
f. Audiază prezentările colegilor tăi și ia notițe completând un tabel asemănător celui dat:
Ce știu? Ce aflu? Ce aș vrea să știu?
g. La sfârșitul fiecărei prezentări, adresează colegilor tăi întrebările din a treia coloană.
Peste mări și țări 73
Verbul.
Verbe predicative, verbe auxiliare, verbe copulative
Amintește-ți!
1. Citeşte, cu atenţie, următoarele enunţuri pentru a răspunde, oral, cerinţelor de mai jos:
— Maria pare o fată drăguţă și prietenoasă, a zis vânzătoarea. E prietena ta?
— Se pare că nu mă cunoașteţi suficient de bine. E verișoara mea.
a. Selectează un verb predicativ, un verb auxiliar şi un verb copulativ.
b. Precizează funcţia sintactică a verbului a zis.
c. Identifică un predicat nominal.
d. Numeşte verbul care face legătura între substantivele Maria şi o fată.
După cum ai observat, verbul pare face legătura între subiect şi numele predicativ. În acest caz, verbul este copulativ şi, împreună cu
numele predicativ, formează predicatul nominal.
e. Indică persoana verbelor a zis şi cunoaşteţi.
f. Transformă enunţurile din replica vânzătoarei, astfel încât verbele să fie la numărul plural.
Important
t Verbul este partea flexibilă de vorbire care arată acţiunea, starea, existenţa. Verbele sunt:
ƒ predicative – când formează singure predicatul verbal: Copiii au multe lecţii.
ƒ auxiliare – când ajută la formarea modurilor şi a timpurilor compuse. Verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea:
Să ne fi provocat, v-am fi spus: — Când voi veţi începe, noi vom fi terminat proiectul.
ƒ copulative – când, împreună cu numele predicativ, formează predicatul nominal: Ei sunt pasionaţi de fotbal.
3Verbul copulativ face legătura dintre subiect şi numele predicativ și nu are înţeles de sine stătător.
t În funcţie de context, unele verbe pot fi predicative şi copulative:
Verbul Verbul predicativ
are funcţia sintactică de predicat verbal
Verbul copulativ, împreună cu numele predicativ,
formează predicatul nominal
A deveni ‒ Băiatul lui a devenit doctor.
A fi A fost odată ca niciodată. Oamenii sunt înţelegători.
A ajunge Ei au ajuns la şcoală mai devreme. Miruna a ajuns avocat.
A se face Se face mult zgomot pentru nimic. Dan s-a făcut jurnalist.
A ieşi Ea a ieşit din clasă la ora 12. Radu a ieşit profesor.
A rămâne Ionel a rămas acasă. A rămas optimistă.
A părea Pare că s-a întunecat mai devreme. Copilul pare fericit.
A însemna Elena și-a însemnat tema. Sportul înseamnă sănătate.
t Verbul îşi modifică forma după mod, timp, persoană, număr.
Exersează!
2. Completează spaţiile punctate, astfel încât enunţurile să fie adevărate.
3 Verbul auxiliar .... ajută la formarea modului
indicativ, timpul perfect compus – am creat,
timpul viitor – am să creez.
3 Verbul auxiliar a avea ajută la formarea modului
condiţional-optativ, timpul …. – am crea şi timpul
…. – am fi creat.
Unitatea 3
74 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
3 Verbul auxiliar …. ajută la formarea modului
indicativ, timpul viitor anterior – voi fi creat.
3 Verbul auxiliar a fi ajută la formarea modului
condiţional-optativ, timpul .... – am fi creat şi a
modului conjunctiv, timpul .... – să fi creat.
3 Verbul auxiliar .... ajută la formarea modului
indicativ, timpul viitor – voi crea şi timpul viitor
anterior – voi fi creat.
3. Completează un tabel asemănător celui din dreapta
cu verbele selectate din enunţurile de mai jos:
3 Am fost acolo când aţi făcut fotografiile.
3 Ar fi avut dreptul de a tăcea.
3 Să fi avut timp, aş fi mers şi eu cu voi!
3 Nu voi uita ce mi-aţi scris în felicitarea de ziua mea.
3 Când veţi ajunge la aeroport, eu voi fi aterizat deja.
3 Vreau să înot cu un delfin.
3 Am să vin mai devreme ca să te ajut.
4. Precizează, în scris, valoarea copulativă sau predicativă a verbelor din următoarele enunţuri:
3 Mihai nu a fost azi la noi, a rămas la bibliotecă să
citească romanul.
3 A rămas bibliotecar, deşi ar fi putut să ajungă
profesor.
3 El este colegul vostru?
3 Anton Lupan a devenit căpitanul vasului.
3 Ieremia a ajuns la timp pe corabia Penelopa.
3 Ismail s-a făcut bucătarul marinarilor.
3 În timpul furtunii, pe o corabie se face mult zgomot.
3 Am făcut ce mi-ai spus.
3 Tânărul a ajuns inginer.
3 Prietenii lui au ieşit piloţi de curse.
3 Nu-mi iese din cap ideea de a pleca pe urmele lui
Ulise.
3 Nu pare mulţumit că ai însemnat în jurnal tot ce
au spus ceilalţi.
3 Părea că vine o furtună puternică.
3 Perseverenţa înseamnă muncă.
5. Precizează, în scris, persoana şi numărul verbelor
din enunţurile de mai sus.
6. Identifică predicatele din enunţurile de la exerciţiul 4, precizând, în scris, felul lor.
7. Scrie forma de singular a verbelor din listă, păstrând persoana: să creaţi; alergau; agreăm; doriserăţi; venirăm; coborâră; au încercat; păreau; am fi avut; vor însemna; vor fi ieşit; am vedea; am urcat; să fi ajuns;
Tăceţi!; Nu faceţi (asta)!, să citim.
8. Încercuieşte varianta corectă:
3 În fraza: Am uitat că ai şi tu un exemplar din această carte., verbele a avea au, în ordine, valoare:
a. predicativă, auxiliară; b. auxiliară, copulativă; c. auxiliară, predicativă.
3 În fraza: A devenit informatician, aşa cum şi-a dorit, nu a ajuns medic,
cum au vrut părinţii lui., verbele au, în ordine, valoare:
a. predicativă, copulativă, copulativă, predicativă;
b. copulativă, copulativă, predicativă, predicativă;
c. copulativă, predicativă, copulativă, predicativă.
3 În fraza: Aş fi vrut să fii şi tu acolo când el a spus că este îngerul
nostru păzitor., verbele a fi au, în ordine, valoare:
a. copulativă, auxiliară, predicativă; b. auxiliară, predicativă, copulativă; c. auxiliară, copulativă, predicativă.
9. Alcătuieşte câte un enunţ în care:
3 verbul a vrea să aibă valoare predicativă şi valoare auxiliară;
3 verbul a avea să aibă valoare predicativă şi valoare auxiliară;
3 verbul a fi să aibă valoare predicativă, valoare copulativă şi valoare auxiliară.
Verbe predicative Verbe auxiliare
Peste mări și țări 75
10. Alcătuieşte enunţuri în care verbele a ieşi, a ajunge, a rămâne, a părea, a se face, a însemna să aibă, pe rând,
valoare predicativă şi valoare copulativă.
11. Identifică verbele din fragmentele de mai jos, selectate din romanul Toate pânzele sus!
de Radu Tudoran, precizând dacă sunt predicative sau copulative:
3 Anton Lupan voise să facă numai primii paşi şi să nu plece mai departe.
3 Obrazul căpitanului se făcu palid (...) şi el rămase nemişcat. (...)
3 Speranţa nu era o pradă uşoară pentru nimeni.
3 La început, crezu că ieşiseră în altă parte a insulei. (...) Apoi văzu soarele în spatele său, recunoscu ţărmul,
poteca pe care urcaseră la deal; barca era în acelaşi loc, trasă pe nisip, numai că valurile o împresuraseră
şi smuceau nemilos din ea. (...)
3 În liniştea grea care împresura cabana, i se păruse că aude un pas afară, fusese numai o închipuire.
3 — Nu fi amărât, Haralamb! vorbi Anton Lupan. Sunt pe lume rele şi nenorociri mult mai mari decât sărăcia.
12. Transcrie predicatele nominale din enunţurile de mai sus.
Modurile verbale. Modul indicativ. Modul imperativ.
Modul conjunctiv. Modul condiţional-optativ
Amintește-ți!
1. Precizează modul şi timpul verbelor de la exerciţiul 11, din lecția anterioară.
Important
Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea.
t Modul indicativ exprimă o acţiune sigură, reală: Anton Lupan a venit la Galaţi.
t Modul imperativ exprimă un îndemn, un ordin, o poruncă, o rugăminte, acţiunea verbului fiind realizabilă:
— Ieremie, vino cu mine până la capătul pământului!
t Modul conjunctiv arată o acţiune posibilă, realizabilă.
ƒ Folosit în enunţuri exclamative, verbul la modul conjunctiv exprimă o propunere, un ordin sau o urare: — Să trăiești!
ƒ Utilizat în enunţuri interogative, verbul la modul conjunctiv exprimă nesiguranţa: — Să vin şi eu?
ƒ Are două timpuri, prezent şi perfect.
3 Verbele la modul conjunctiv, timpul prezent sunt alcătuite din cuvântul să şi formele de indicativ prezent, cu
excepţia persoanei a III-a: — Să aducă mai multă apă?
3 Verbele la modul conjunctiv, timpul perfect sunt alcătuite din cuvântul să, forma verbală nepersonală de
infinitiv a verbului auxiliar a fi şi forma verbală nepersonală de participiu a verbului: — Să fi venit şi eu cu voi
atunci?
t Modul condiţional-optativ exprimă o acţiune dorită sau o acţiune posibilă a cărei realizare depinde de o condiţie.
ƒ Verbele la modul condiţional-optativ, timpul prezent sunt alcătuite din formele specifice ale verbului auxiliar
a avea şi forma verbală nepersonală de infinitiv a verbului: Aş veni cu voi în călătoria pe mări şi pe oceane.
ƒ Verbele la modul condiţional-optativ, timpul perfect sunt alcătuite din formele specifice ale verbului auxiliar
a avea, forma verbală nepersonală de infinitiv a verbului auxiliar a fi şi forma verbală nepersonală de participiu a verbului: — Ai fi venit cu noi dacă te-am fi invitat?
Unitatea 3
76 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
2. Asociază, în scris, timpurile modului indicativ cu definiţiile corespunzătoare:
1. Prezentul
2. Imperfectul
3. Mai-mult-ca-perfectul
4. Perfectul compus
5. Viitorul
6. Perfectul simplu
7. Viitorul anterior
a. exprimă o acţiune trecută şi terminată în momentul vorbirii.
b. exprimă o acţiune petrecută şi încheiată în trecut.
c. exprimă o acţiune trecută şi terminată înaintea altei acţiuni trecute.
d. exprimă o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.
e. exprimă o acţiune viitoare terminată înaintea altei acţiuni viitoare.
f. indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii.
g. indică o acţiune dorită.
3. În exemplele de mai jos, pentru timpurile prezent, imperfect, perfect simplu, mai-mult-ca-perfect, cu albastru
sunt scrise sufixele gramaticale care indică timpul, iar cu roşu, desinenţele care indică persoana şi numărul.
à Pentru timpul perfect compus, cu roşu sunt scrise
formele specifice ale verbului auxiliar a avea, iar cu
albastru, forma verbală de participiu a verbului.
à Pentru timpul viitor, cu roşu sunt scrise formele
verbului auxiliar a vrea, cu albastru, forma verbală de
infinitiv a verbului.
à Pentru timpul viitor anterior, cu roşu sunt scrise formele verbului auxiliar a vrea, cu verde, forma verbului
auxiliar a fi şi cu albastru, participiul verbului.
Completează un tabel asemănător cu formele verbale ale celorlalte persoane, folosind culorile conform
indicaţiilor.
Prezent Imperfect Perfect
compus
Perfect
simplu
Mai-mult-ca-perfect
Mai-mult-ca-perfect
Viitor Viitor anterior
(a) agrea (a) lupta (a) vedea (a) dori (a) coborî (a) scrie (a) crede (a) uita
agreez luptam am văzut dorii coborâsem scrisesem voi crede voi fi uitat
(a) avea (a) crede (a) avea (a) crede
avut-am crezut-am avutu-i-am crezutu-l-am
4. Completează un tabel asemănător celui alăturat cu
formele inverse ale perfectului compus, pentru toate
persoanele, singular şi plural, conform modelului:
(a) călători (a) cutreiera
am să călătoresc o să cutreier
5. Completează un tabel asemănător cu formele viitorului în limba vorbită,
pentru toate persoanele, singular şi plural, conform modelului alăturat:
(a) vedea (a) căuta (a) trimite
vedea-voi căuta-te-voi trimite-ţi-voi
6. Completează un tabel asemănător celui alăturat cu formele inverse ale viitorului literar, pentru toate persoanele, singular şi
plural, conform modelului:
7. Completează un tabel asemănător celui alăturat cu formele
viitorului popular, pentru toate persoanele, singular şi plural,
conform modelului:
Exersează!
8. Construieşte enunţuri cu ortogramele: va/ v-a, neam/ ne-am,
i-ar/ iar, v-ar/ var, s-ar/ sar, c-ar/ car, c-aş/ caş, c-am/ cam, ia/
i-a, la/ l-a, iau/ i-au.
(a) vedea (a) ajuta
l-oi vedea l-oi ajuta
…. ăi (oi/ îi/ ei) .... .... ăi (oi/ îi/ ei) ....
.... o …. .... o ....
….om .... …. om ....
.... ăţi (oţi/ îţi/ eţi) …. .... ăţi (oţi/ îţi/ eţi) ….
…. or .... …. or ….
Peste mări și țări 77
9. Citeşte fragmentul de mai jos pentru a scrie răspunsul cerinţelor de sub el:
„Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el și-l întrebă, fără înconjur:
— Ascultă, Ieremie, ai vrea să pornești cu mine la drum? (...)
— Încotro s-o pornim?
— Așa, spre capătul lumii...
Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se scărpină în
creștet, îndoit. (...)
Bănuind ce se întâmplă cu el, Anton Lupan zâmbi mulţumit și-l lăsă un timp să fiarbă așa, în zeama
lui, apoi îl întrebă, parcă într-o doară, ca și când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:
— Pe mare ai fost vreodată? Ţi-a fost teamă de ea?
— Teamă?... Iacă zău că nu știu. Da’ de cunoscut o cunosc. Doi ani am fost dulgher pe un caic turcesc,
și-am tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba chiar am ajuns și la Pireu.
Anton Lupan tresări. Omul era mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini.”
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)
a. Precizează modul şi timpul (dacă e cazul) verbelor subliniate în textul de mai sus.
b. Indică forma inversă de perfect compus a verbului ai fost.
c. Construieşte câte un enunţ în care verbul întoarse şi întrebă să fie la modul indicativ, timpul
mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a, numărul
singular.
d. Alcătuieşte câte un enunţ în care verbul a porni,
la persoana I şi a III-a, singular, să fie la: prezent,
imperfect, perfect compus, mai-mult-ca-perfect,
viitor, viitor în limba vorbită, viitor popular.
e. Formulează enunţuri cu verbul a asculta la modul imperativ, forma negativă.
f. Motivează folosirea cratimei în structura:
s-o pornim.
g. Transformă enunţul (...) ai vrea să porneşti cu
mine la drum?, astfel încât verbele la conjunctiv
şi la condiţional-optativ să fie la timpul perfect.
h. Rescrie următorul fragment, punând verbele la
modul indicativ, timpul viitor: Anton Lupan tresări. Omul era mai încercat decât bănuise el.
i. Rescrie fragmentul: Doi ani am fost dulgher pe
un caic turcesc, şi-am tot umblat, pe la Stambul,
pe la Salonic, ba chiar am ajuns şi la Pireu., punând verbele la forma inversă a perfectului compus.
j. Completează enunţurile cu răspunsul corect:
ƒ În enunțul: Anton Lupan tresări., verbul este la modul …., timpul .... şi are funcţia sintactică de …. .
ƒ În enunțul: Doi ani am fost dulgher pe un caic turcesc...., există un predicat …., iar verbul .... este la modul
...., timpul .... .
ƒ Verbul micşoră are forma inversă de viitor …. .
10. Notează forma corectă a următoarelor verbe:
să copii/ să copiez; ar trebui/ ar trebuii; ar face/ ar făcea; tăceţi/ taceţi; creează/ creiază;
zii/ zi; să aivă/ să aibă; (eu) dorii/ (eu) dori; ar place/ ar plăcea; (eu) văzusei/ (eu) văzusem;
(noi) cercetasem/ (noi) cercetaserăm; voi tace/ voi tăcea; să fi răspuns/ să fii răspuns; (voi) daţi/ daţ.
11. Completează enunţurile de mai jos cu răspunsul corect:
a. În enunţul O să scriu o carte de
aventuri., verbul este la modul
...., timpul …. .
b. La perfect simplu, persoana I,
numărul singular, verbul subliniat din enunţul Nu am citit
cartea., are forma .... .
c. În enunţul Să veniţi să luaţi
caietele!, verbele sunt la modul
...., timpul …. .
Unitatea 3
78 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
12. Scrie forma corectă a verbelor:
ƒ maş duce;
ƒ căutatu-lai;
ƒ venivei;
ƒ scrieţi-va;
ƒ datui-tea;
ƒ miram-aş;
ƒ fi-ţi (grijulii);
ƒ fieţi (îngerii aproape);
ƒ ave-ţi (timp);
ƒ dăm-i (pace);
ƒ daţ-ii (pixul);
ƒ dăi-le;
ƒ cauto;
ƒ vin-o;
ƒ închina-reaş;
ƒ vedeat-eaş.
13. Transcrie verbele din enunţurile de mai jos, precizând modul şi timpul (dacă e cazul) corespunzătoare:
ƒ — Când ai să vii, o să vezi rezultatul.
ƒ — Fii curajos!
ƒ Aş merge în excursie.
ƒ Să fi mers cu ei?
ƒ — Sigur vei fi scris compunerea, când noi vom fi terminat proiectul?
ƒ Îmi spusese adevărul.
ƒ Cu avionul am fi ajuns mai devreme.
ƒ — Să aduc nişte hărţi?
ƒ Păşirăm în lumea aventurii.
ƒ Vreau un atlas geografic.
ƒ Mihai nu ştia astronomie.
indicativ, prezent
indicativ, imperfect
conjunctiv, perfect
condiţional-optativ, prezent
indicativ, perfect compus
indicativ, perfect simplu
conjunctiv, prezent
condiţional-optativ, perfect
indicativ, mai-mult-ca-perfect
indicativ, viitor
indicativ, viitor anterior
imperativ
14. Scrie formele de perfect simplu, persoana I, numărul singular şi persoana a III-a, numărul singular, pentru verbele: a iubi, a dori, a crede, a ajunge.
15. Notează varianta corectă:
3 Ieremia nu va/ v-a vedea pentru prima oară
marea.
3 Ascultate-voi/ Asculta-te-voi când voi/ v-oi putea.
3 Dare-ar/ Da-rear Domnul să merge-ţi/ mergeţi
cu noi în expediţie!
3 Ţi-aş/ Ţi-aşi propune o excursie în munţi.
16. Precizează modul, timpul şi funcţia sintactică a verbelor predicative şi copulative din fragmentele de mai jos,
extrase din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran:
ƒ Dar iarăşi, se gândea căpitanul Speranţei, ce ar fi putut să le dea? (...) Dacă voia să nu-şi trădeze visurile
de la douăzeci de ani, trebuia să se apropie de aceşti nefericiţi indigeni, să le câştige încrederea şi să
caute un mijloc ca să-i ridice pe altă treaptă de viaţă decât aceea a câinilor lor!
ƒ În ziua de 2 ianuarie, când furtuna se potoli, corabia se afla la sud de Capul Horn şi, cum era firesc, pe
întinderea oceanului nu se vedea nicio pirogă cu alcalufi. (...) Ei intraseră la adăpost, între insule, înainte
ca furtuna să fi izbucnit.
ƒ Ar fi trebuit să treacă şi pe la birourile Lloyd-ului, ca să asigure corabia, aşa cum le făgăduise oamenilor,
dar socoti mai potrivit să facă treaba asta la Pireu.
ƒ — Atunci nu te mai osteni; noi o să coborâm la uscat, că tot n-o să putem să plecăm aşa de curând. De
mâncare o să găsim (...); cred că n-o să murim de foame.
ƒ — O să ne spună el tot, Gherasime, nu te grăbi! Acum lasă-l să răsufle, că l-ai înăbuşit.
Peste mări și țări 79
Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale.
Posibilităţi combinatorii ale verbului
Descoperă!
1. Citeşte, cu atenţie, următoarele enunţuri pentru a răspunde, oral, cerinţelor de mai jos:
a. Selectează formele verbale nepersonale învăţate.
b. Precizează ce cuvinte determină formele verbale
nepersonale identificate.
„Ajuns la capătul drumului, Anton Lupan
gândi că a greși e omenește, dar trebuie spus că
e greu de privit un om suferind.”
Important
t Forma verbală nepersonală de infinitiv denumeşte acţiunea sau starea. Este forma de dicţionar a verbului.
În enunţuri este însoţit de cuvântul a: Doreşte a pleca. După verbul a putea, cuvântul a lipseşte: Pot vorbi,
citi, merge.
ƒ Formele verbale nepersonale de infinitiv au următoarele utilizări sintactice:
3subiect: A citi e o plăcere.
3nume predicativ: Dorinţa lui
este de a citi.
3atribut: Dorinţa de a citi romane de aventuri este mare.
3complement direct: Pot citi şi
mai mult. Începe a merge.
3complement prepoziţional:
Este avid de a câştiga. Piraţii
s-au hotărât a abandona corabia.
3circumstanţial de timp:
Au plecat la drum până a nu
apune soarele. A învăţat înainte de a scrie.
3circumstanţial de mod:
A răspuns fără a ezita.
t Forma verbală nepersonală de participiu intră în componenţa verbelor la moduri şi timpuri compuse:
am spus – indicativ, perfect compus; voi fi spus – indicativ, viitor anterior; să fi spus – conjunctiv, perfect;
aş fi spus – condiţional-optativ, perfect.
ƒ Forma negativă a participiului se realizează cu ajutorul prefixului ne-: nespus, nescris.
ƒ Formele verbale nepersonale de participiu au următoarele utilizări sintactice:
ü subiect: Trebuie spus întregul adevăr. ü circumstanţial de timp: Ajuns acasă, a început să scrie.
t Forma verbală nepersonală de supin este alcătuită din prepoziţiile de, din, după, la, pe, pentru şi forma verbală nepersonală de participiu: S-a apucat de citit. Trăieşte din cerşit. După raşchetat, parchetul se dă cu lac.
A plecat la cules. S-a pus pe citit. Caietul este pentru scris teme.
ƒ Forma negativă a supinului se realizează cu ajutorul prefixului ne-: de nespus, de neînţeles.
ƒ Formele verbale nepersonale de supin au următoarele utilizări sintactice:
3 subiect: E uşor de negociat.
3 nume predicativ: Aparatul e de curăţat.
3 atribut: E un cântec pentru adormit copiii.
t Forma verbală nepersonală de gerunziu se formează cu sufixul specific -ând, care are şi varianta -ind: văzând, făcând, scriind, apropiind, venind, împerechind, veghind.
ƒ Forma negativă a gerunziului se realizează cu ajutorul prefixului ne-: neavând, nefiind. Între forma de gerunziu şi prefixul de negaţie se poate intercala adverbul mai: nemaiputând, nemaivenind.
ƒ Formele verbale nepersonale de gerunziu au următoarele utilizări sintactice:
3subiect: Se aude tunând.
3 atribut: Se zărea un coş fumegând.
3 complement direct: Am văzut fulgerând.
3complement direct: Am de scris.
3complement prepoziţional: S-a plictisit de scris.
3circumstanţial de timp: Parchetul se lăcuieşte după raşchetat.
3 circumstanţial de timp: Ajungând acasă, l-a sunat.
3 circumstanţial de mod: Vorbind frumos, a convins.
Unitatea 3
80 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
2. Citeşte, cu atenţie, următorul enunţ pentru a răspunde, oral, cerinţelor de mai jos:
„Într-o seară, Anton Lupan văzu în portul de la Galaţi o corabie acostând.”
a. Identifică predicatul propoziţiei.
b. Selectează un circumstanţial şi un complement direct, precizând cuvântul determinat de acestea.
c. Numeşte funcţia sintactică a verbului subliniat, precizând cuvântul determinat de acesta.
Important
t Verbul se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ centru (regent) al unui grup de cuvinte: Stă acasă.
Să mai stăm la mare? Aş veni cu tine. A plecat înainte de a termina de mâncat.
ƒ adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte:
Maşina de scris este pe masă. Strugurii sunt gata de
cules. Cartea e bună de tipărit.
t Verbul poate alcătui și singur o propoziţie: Plouă.
Exersează!
3. Notează formele verbale nepersonale de supin ale
următoarelor verbe: a rezolva, a scrie, a citi, a termina, a culege, a dori, a îngriji, a prinde, a coace, a
zice, a cunoaşte.
4. Scrie formele verbale nepersonale de gerunziu ale
următoarelor verbe: a scrie, a fi, a avea, a vrea, a
crea, a crede, a şti, a ţine, a agrea, a opri, a face, a
vedea, a merge, a hotărî.
5. Completează spaţiile punctate cu prepoziţiile potrivite:
ƒ S-a gândit …. faptul că are .... scris tema.
ƒ Mergem .... cules.
ƒ Să-l prindem .... hoţ …. a nu apune soarele.
6. Notează forma negativă de gerunziu a verbelor a scrie, a zice, a lua, a vedea, a avea, a fi, a
spune, a auzi, a face, conform modelului: a crede à necrezând à nemaicrezând.
7. Alege forma verbală de participiu scrisă corect: ne scris/ nescris, nevăzut/ ne
văzut.
8. Transcrie răspunsurile pe care le consideri corecte:
ƒ Toate formele verbale nepersonale de supin sunt
scrise corect în seria:
a. de neiertat, de ne închipuit, deneînţeles;
b. de neiertat, de neânchipuit, de neânţeles;
c. de neiertat, de neînchipuit, de neînţeles.
ƒ Toate formele verbale nepersonale de gerunziu
sunt scrise corect în seria:
a. neştiind, uitând-u-mă, ne mai putând;
b. neştiind, uitându-mă, nemaiputând;
c neştiând, uitândumă, nemai putând.
ƒ Seria care conţine numai forme verbale nepersonale de infinitiv este:
a. a scrie, a văzut, a crede;
b. a uitat, a umblat, a văzut;
c. a uita, a vedea, a umbla.
ƒ Formele verbale nepersonale de participiu din
exemplele: Ajuns la serviciu, s-a apucat de treabă. Trebuie spus lucrurilor pe nume., au, în ordine,
funcţia sintactică de:
a. subiect, circumstanţial de timp;
b. circumstanţial de timp, complement direct;
c. circumstanţial de timp, subiect.
ƒ A răspuns .... a se gândi.
ƒ E uşor …. măturat.
ƒ Termină .... citit romanul.
Peste mări și țări 81
9. Transcrie formele verbale nepersonale de infinitiv din enunţurile următoare, precizând funcţia lor sintactică:
3 E util a învăţa o limbă străină.
3 A învăţa o limbă străină înseamnă a dezvolta
gândirea.
3 Nu putem şti niciodată totul.
3 Trebuie să avem dorinţa de a învăţa.
3 A plecat în străinătate fără a cunoaşte o limbă
străină.
3 Suntem datori a ne cunoaşte istoria ţării.
3 Înainte de a-l cunoaşte, nu ştia nimic despre
ţara din care vine.
10. Transcrie formele verbale nepersonale de gerunziu, precizând funcţia lor sintactică:
a. Am auzit ţipându-se din camera de alături.
b. Se aude plouând.
c. Laptele aburind e pe masă.
d. Ajungând la şcoală, i-a adus stiloul.
e. A învăţat matematică memorând formulele.
complement prepoziţional
complement direct
circumstanţial de timp
circumstanţial de mod
atribut verbal
subiect
11. Scrie funcţiile sintactice ale formelor verbale nepersonale de supin subliniate în enunţurile următoare:
ƒ Prăjitura e gata de servit.
ƒ Până la semănat mai este ceva timp.
ƒ Pasiunea pentru gătit a moştenit-o de la părinţi.
ƒ Terminase de citit referatul.
ƒ Problemele sunt de rezolvat.
ƒ E uşor de scris, e mai greu de învăţat.
12. Precizează cuvântul determinat de primele patru forme verbale nepersonale de supin de la exerciţiul 11.
Substantivul. Articolul
Amintește-ți!
1. Citeşte, cu atenţie, următoarele enunţuri pentru a răspunde, oral, cerinţelor de mai jos:
„Când a venit vara, Hazel nu se mai sătura să stea la soare. În fiecare zi din vacanţa de vară, stătea
departe de casă cât mai mult posibil, dar nu putea merge în oraș. Era o comunitate mică. (...) Își petrecea
timpul plimbându-se pe dealuri. Atrăgea corbii.” (Rick Riordan, Fiul lui Neptun)
a. Identifică un substantiv care denumeşte un lucru.
b. Selectează un substantiv comun şi unul propriu.
c. Exemplifică genurile feminin, masculin şi neutru
cu substantive din text.
d. Indică un substantiv la numărul singular şi un
substantiv la numărul plural.
e. Transcrie un substantiv colectiv.
2. Completează, în scris, spaţiile punctate din enunțuri cu substantivele potrivite:
ƒ Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte: fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii,
acţiuni, însuşiri, stări sufleteşti, relaţii dintre oameni.
3 Substantivele sunt:
a. comune .... ; b. proprii .... .
3 Substantivul are trei genuri:
a. masculin …. ; b. feminin …. ;
c. neutru .... .
3 Substantivul are două numere:
a. singular .... ; b. plural …. .
ƒ Unele substantive au două forme de plural, cu sensuri diferite: bandă à benzi = …., bande = .... .
3 Substantivele defective de
plural au doar formă de
singular: .... .
3 Substantivele defective de
singular au doar formă de
plural: …. .
3 Substantivele colective au
înţeles de plural la forma de
singular: …. .
Unitatea 3
82 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
3. Completează următoarele enunțuri, pentru a-ţi reaminti noţiunile despre articol:
3 Articolul însoţeşte un ...., arătând în ce măsură
obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor.
3 Substantivul este …. când nu primeşte nicio
informaţie referitoare la gradul de cunoaştere a
obiectului.
3 .... însoţeşte substantivul, arătând că obiectul
denumit de acesta este bine cunoscut vorbitorilor.
3 Articolul .... se adaugă la sfârşitul substantivului,
formând cu acesta un singur cuvânt.
3 Articolul hotărât la singular se leagă de substantiv,
uneori, prin sunetul de legătură …. .
3 Numele de persoane masculine sau cele feminine
terminate în consoană ori de origine străină sunt
precedate de articolul hotărât .... (…. Alexandru, ....
Cati).
3 Articolul genitival face legătura dintre substantivul
în cazul .... şi substantivul determinat de acesta.
3 Articolul genitival se acordă în .... şi număr cu
substantivul determinat de substantivul în genitiv.
3 Într-o enumerare de substantive în genitiv,
articolul genitival se reia înaintea .... substantiv.
3 Formele articolului genitival sunt: ...., ...., ...., …. .
Exersează!
4. Alege varianta corectă:
ƒ al doilea război mondial/ al Doilea Război Mondial;
ƒ Facultatea de Litere/ Facultatea de litere;
ƒ Mama-Pădurii/ Mama-pădurii;
ƒ Alba Iulia/ Alba-Iulia;
ƒ Face book/ Facebook;
ƒ Marea Britanie/ Marea britanie.
5. Alcătuieşte enunţuri cu ambele
forme de plural ale substantivelor difuzor, şah, cristal.
6. Scrie trei substantive defective
de singular şi trei substantive
defective de plural.
7. Formulează enunţuri cu substantivele colective: mulţime,
popor, porumbişte.
8. Alege varianta corectă:
ƒ Seria ce conține doar substantive articulate hotărât este:
  a. lama, laleaua, basma, curea;
b. lamele, lalelele, curelelor,
basmalei;
c. lamă, lalea, basmaua, cureaua.
ƒ Seria ce conține doar substantive articulate nehotărât este:
  a. carte, viaţă, lanul;
b. o carte, nişte idei, al odăii;
c. unei ţări, unor case, o casetă.
ƒ Seria care cuprinde numai substantive nearticulate este:
a. cărţii, copii, pomii;
b. cărţi, copii, pomi;
c. cărţile, copiii, pomilor.
9. Completează, în scris, spaţiile libere cu formele potrivite ale articolului genitival:
a. Acest primar .... oraşului a investit în educaţie.
b. Aceşti oameni .... legii au grijă de siguranţa în şcoli.
c. Aceste premii .... elevilor noştri ne onorează.
d. Această idee .... colegului ne-a salvat.
Cazurile substantivului
Amintește-ți!
1. Citeşte, cu atenţie, următoarele enunţuri pentru a răspunde, oral, cerinţelor:
¡ Maria și Dan au venit împreună spre casă.
¡ Copilului îi dăm fructe și legume.
¡ Cărţile colegilor au un aer de legendă.
¡ Mi-e dor de vacanţă.
¡ — Soare, mai rămâi cu noi!
Peste mări și țări 83
a. Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din enunţurile de mai sus.
b. Alcătuieşte un enunţ în care să existe structura datorită colegilor.
3 Deoarece e însoţit de prepoziţia datorită, substantivul e în cazul dativ.
c. Alcătuieşte un enunţ în care să existe structura: înaintea profesorului.
3 Deoarece e însoţit de prepoziţia înaintea, substantivul e în cazul genitiv.
Important
t Forma luată de substantiv pentru a exprima funcţia lui sintactică într-un enunţ se numeşte caz.
t În limba română, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale impun substantivelor și pronumelor pe care le
precedă următoarele cazuri:
ƒ acuzativ – în, pe, lângă, cu, către, spre, la, sub, peste, de pe la, de pe lângă, de către, de peste, fără de, din cauză
de, înainte de, faţă de, în loc de, împreună cu etc.
ƒ dativ – graţie, datorită, mulţumită.
ƒ genitiv – asupra, contra, împotriva, deasupra, înaintea, înapoia, înăuntrul, în faţa, din cauza, din pricina, în
susul, în josul, de-a lungul, de-a latul, în inima, în mijlocul etc.
t Substantivul se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ centru (regent) al unui grup de cuvinte: casa omului, casa primului, casă de lemn, casă veche;
ƒ adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: acoperişul casei, asemănătoare casei, pâine de casă, văd casa.
t Substantivul are următoarele funcţii sintactice:
Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv
Subiect
Elevul are note
mari.
Complement direct
Îl caut pe tata.
Caut cartea.
Complement indirect
Călătorului îi şade bine cu
drumul.
Atribut genitival
Cărţile elevilor sunt curate.
Iată cartea de vizită a instalatorului.
Nume predicativ
El este elev.
Complement prepoziţional
Mă gândesc la examen.
Circumstanţial de loc
Stai locului!
Se aşterne drumului.
Atribut (cu prepoziţie)
Cartea din faţa elevului e
nouă.
Circumstanţial de loc
Vara mergem la mare.
Atribut (cu prepoziţie)
Reuşita datorită colegilor
ne-a bucurat.
Nume predicativ (cu prepoziţie)
Noi suntem împotriva minciunii.
Circumstanţial de timp
Peste o săptămână vine
vacanţa.
Atribut (fără prepoziţie)
Acordarea de compensaţii
salariaţilor s-a amânat.
Ea este mătuşă mamei.
Nume predicativ
Ideea este a elevilor.
Circumstanţial de mod
Tremură ca un câine.
Circumstanţial de loc
Stă în faţa casei.
Nume predicativ
Podul este de piatră.
Circumstanţial de timp
A ajuns în clasă înaintea profesorului.
Atribut
Casa de la munte are acoperişul roşu.
! În cazul vocativ substantivul nu are funcţie sintactică. Substantivul în vocativ se desparte prin virgulă de
restul comunicării: Copile, stai cuminte!
Unitatea 3
84 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează!
2. Citeşte, cu atenţie, fragmentul de mai jos, pentru a răspunde următoarelor cerinţe:
„Într-o zi, mama m-a dus de mână la școala de fete și m-a înscris în clasa întâi. În ascuns, am spus
o rugăciune. Eram tulburată, speriată ca în ajunul unei călătorii cu trenul. Am dormit puţin, m-am
sculat devreme și am început să mă rog lui Dumnezeu, murmurând ca bunica. Mi-era teamă.”
(Cella Serghi, Pânza de păianjen)
a. Încercuieşte răspunsul pe care îl consideri corect:
ƒ Substantivul (într-o) zi este în cazul: a) nominativ; b) acuzativ; c) vocativ.
ƒ Substantivul (o) rugăciune este în cazul: a) nominativ; b) acuzativ; c) dativ.
ƒ Substantivul (unei) călătorii este în cazul: a) genitiv; b) acuzativ; c) dativ.
ƒ Substantivul (lui) Dumnezeu este în cazul: a) vocativ; b) dativ; c) genitiv.
ƒ Orice substantiv în cazul vocativ: a) are funcție sintactică; b) nu are funcţie sintactică.
b. Completează enunţurile de mai jos cu răspunsurile pe care le consideri corecte:
ƒ Substantivul (ca) bunica este în cazul …. şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ Substantivul teamă este în cazul .... şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ Substantivul (de) fete este în cazul …. şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ În primul enunţ există .... substantive nearticulate, …. substantive articulate hotărât, ....
substantive articulate nehotărât.
c. Precizează funcţiile sintactice ale substantivelor subliniate în textul de mai sus.
3. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul elev să aibă următoarele funcţii sintactice: subiect în cazul nominativ,
nume predicativ în cazul nominativ, atribut în cazul acuzativ, complement direct în cazul acuzativ, complement
prepoziţional în cazul acuzativ, atribut în cazul dativ, complement indirect în cazul dativ, atribut în cazul genitiv,
nume predicativ în genitiv.
4. Alcătuieşte enunţuri cu substantivul casă având următoarele funcţii sintactice: subiect în cazul nominativ,
nume predicativ în cazul nominativ, complement direct în cazul acuzativ, complement prepoziţional în cazul
acuzativ, circumstanţial de loc în cazul acuzativ, circumstanţial de loc în cazul genitiv, circumstanţial de mod în
cazul acuzativ.
5. Selectează substantivele în vocativ din următoarele enunţuri:
ƒ — Cum poţi vorbi aşa, copile?
ƒ — Puteţi intra, domnule!
ƒ — Doamnă, locul dumneavoastră este aici!
ƒ — Băiete, nu intra încălţat în sufragerie!
ƒ — Fato, tu chiar vorbeşti serios?
6. Transcrie substantivele în nominativ şi în acuzativ, precizând cazul şi funcţia lor sintactică:
ƒ Copiii ascultă muzică.
ƒ — Cheam-o pe colega
ta de bancă!
ƒ — Scuze, te-am confundat cu sora ta.
ƒ Am deschis cartea la
pagina o sută.
ƒ S-a dus la noul magazin.
ƒ Îmi trebuie un plic roz.
ƒ Mă doare capul.
ƒ Îmi plac ideile tale.
ƒ — Mergem la munte
săptămâna aceasta?
ƒ Rochia este din mătase.
ƒ — Înveţi ca sora ta?
ƒ Acesta este un dinozaur.
7. Precizează funcţiile sintactice ale substantivelor în genitiv şi în dativ din următoarele enunţuri:
Nu-mi amintesc numele surorii Olgăi. Te aştept în faţa cinematografului. Caietul este al lui Mircea.
— Telefonează-i lui Bogdan! Le-a comunicat colegilor dispoziţiile dirigintelui.
Peste mări și țări 85
RECAPITULARE
Citește, cu atenție, textul:
Era extraordinar să-ți faci bagajele în vederea plecării într-o călătorie, în loc să te uiți la alții cum
și le fac. George habar n-avea ce să ia cu el, așa că, o vreme, singura lui realizare fu să arunce lucrurile
prin cameră și să obțină o harababură totală.
Nu știa prea multe despre America – doar ceea ce văzuse la televizor, prin casele prietenilor lui. Dar cunoștințele dobândite nu-l ajutau să-și dea seama cam de ce anume
ar avea nevoie în Florida. De un skateboard? De niște haine
fistichii? Nu avea nici una, nici alta. Își puse în geantă câteva cărți și ceva de îmbrăcat, evident, iar în ghiozdanul care
avea să-i folosească drept bagaj de mână în avion, exemplarul prețios din Ghidul Universului. Cât despre cele necesare unei călătorii în spațiu, George știa că astronauții nu-și
iau decât un schimb de haine și puțină ciocolată, numai că
aceștia pleacă la bordul astronavelor și era puțin probabil
ca Annie să fi rezervat vreuna pentru ei.
În timp ce George se pregătea de plecare, părinții lui făceau același lucru. Se hotărâseră să-și ducă
la îndeplinire misiunea ecologistă în perioada lui de vacanță. Aveau să se alăture echipajului unei nave
din Pacificul de Sud, aflat acolo pentru a-i ajuta pe niște insulari a căror viață era amenințată de creșterea nivelului mării.
— Vom lua legătura cu tine cât de des vom putea de pe insulele acelea care se scufundă – prin
e-mail sau prin telefon, spuse Terence, adresându-se băiatului său. Doar ca să vedem ce mai faci. Eric
și Susan au promis că vor avea grijă de tine. Iar Buni – Terence oftă – nu va fi foarte departe, dacă ai
nevoie de ea. Chiar și porcul Freddy pleacă în vacanță – își va petrece vara la o fermă pentru copii, din
vecinătate.
George nu putu să închidă ochii toată noaptea dinaintea zborului. Pleca în SUA să-și viziteze
prietena cea mai bună și poate, doar poate, avea să meargă din nou în spațiu. El zburase prin Sistemul
Solar, dar nu pusese niciodată piciorul într-un avion, așa că și asta îl emoționa. Înainte fusese departe,
departe prin spațiul extraatmosferic, dar de data asta avea să zboare prin atmosfera terestră, prin zona
în care cerul e încă albastru, înainte să se transforme în negrul cosmic.
Din avion, George privi prin hublou norii albi și pufoși de dedesubt. Deasupra lor, vedea Soarele,
steaua din centrul Sistemului Solar, radiind în jos căldură și energie. Dedesubt se afla planeta lui, din
care zărea doar frânturi atunci când se despărțeau norii.
Buni dormi aproape pe tot parcursul călătoriei, șuierând ușor, exact ca purcelușul Freddy atunci
când moțăia. Lăsând-o să doarmă, George scoase din ghiozdan Ghidul Universului și citi despre o altă
călătorie – care străbătea nu doar planeta noastră, ci întregul Univers.
(Lucy și Stephen Hawking, George în căutare de comori prin Cosmos)
1. Selectează din textul dat doi indici spațio-temporali.
2. Precizează tipul de narator identificat, justificând afirmația cu o secvență semnificativă din text.
Unitatea 3
86 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
3. Menționează două moduri de expunere folosite în
fragmentul citit.
4. Exemplifică două mijloace de caracterizare a personajului George.
5. Redactează, în cel mult 70 de cuvinte, rezumatul
textului citit.
6. Justifică, prin dezvoltarea a cel puțin două argumente, că textul citit este epic.
7. Citește, cu atenție, următorul fragment:
„Cărţile cele mai strălucitoare le-am citit înaintea examenelor, tezelor […] Cărţile cele mai tari au trecut
proba cea mai dificilă: cititul în tren. Aici se răsfoiesc de obicei volumașe ușoare, „de călătorie”. Până târziu
îmi luam în tren numai volumașe grele. Le deschideam la întâmplare. Mă fixam pe un pasaj și-l rumegam
acolo în timp ce vecinii mei moţăiau sau își desfăceau pacheţelele cu mâncare.”
(Simona Popescu, Exuvii)
a. Explică, în două enunțuri, sensul expresiilor volumaşe grele și mă fixam pe un pasaj şi-l rumegam acolo.
b. Rescrie ultimele două enunțuri, schimbând tipul de narator.
c. Menționează două trăsături morale ale personajului, justificând afirmațiile cu secvențe din text.
d. Scrie un text, de 30 – 50 de cuvinte, în care să realizezi un portret fizic al cititoarei din tren.
8. Completează, în scris, enunțurile următoare cu elemente de portret moral al lui George, selectând fragmentul
de text corespunzător.
ƒ George este un băiat ...., deoarece .... .
ƒ Atunci când George ...., se dovedește
a fi .... .
ƒ În relația cu ...., George manifestă .... .
ƒ Când se află în ...., el se comportă ca un
copil .... .
9. Transcrie două imagini artistice/ figuri de stil folosite în creionarea personajului. Interpretează una dintre
acestea în 3-5 rânduri.
10. Redactează o compunere de caracterizare, de minimum 15 rânduri, în care să surprinzi portretul moral al lui
George. Subliniază apoi diferit două trăsături comunicate în mod direct și două trăsături redate în mod indirect.
11. Prezintă, în 5-7 rânduri, portretul fizic al lui George, așa cum ți-l imaginezi tu.
12. Selectează, din enunţul: Era extraordinar să-ți faci bagajele în vederea plecării într-o călătorie în loc să te
uiți la alții cum și le fac., un verb predicativ şi un verb copulativ.
13. Alcătuieşte enunţuri în care verbele a deveni, a ajunge, a se face, a rămâne să fie copulative.
14. Selectează verbele auxiliare din enunţul: Eric și Susan au promis că vor avea grijă de tine.
15. Precizează modul şi timpul verbelor predicative din următorul enunţ: Înainte fusese departe, departe prin
spațiul extraatmosferic, dar de data asta avea să zboare prin atmosfera terestră, prin zona în care cerul
e încă albastru, înainte să se transforme în negrul cosmic.
16. Completează următoarele afirmaţii, astfel încât să fie corecte:
a. Cuvintele subliniate în enunțul
Își puse în geantă câteva cărți
și ceva de îmbrăcat, reprezintă
forma verbală nepersonală de
.... a verbului a îmbrăca.
b. Cuvântul subliniat în structura
șuierând ușor este forma verbală nepersonală de .... a verbului a şuiera.
c. Cuvintele subliniate în structura pentru a-i ajuta pe niște insulari reprezintă forma verbală
nepersonală de ... a verbului a
ajuta.
Peste mări și țări 87
17. Transcrie varianta pe care o consideri corectă:
ƒ Forma verbală nepersonală de infinitiv din enunţul: Cerul e încă albastru, înainte de a se transforma în
negrul cosmic. are funcţia sintactică de:
a. predicat verbal; b. circumstanţial de timp; c. complement direct.
ƒ Forma verbală nepersonală de participiu din enunţul: Ajuns în avion, George privi prin hublou norii albi și
pufoși de dedesubt. are funcţia sintactică de: a. subiect; b. circumstanţial de loc; c. circumstanţial de timp.
ƒ Forma verbală nepersonală de gerunziu din enunţul: Se aude şuierând. are funcţia sintactică de: a. subiect;
b. complement direct; c. circumstanţial de timp.
ƒ Forma verbală nepersonală supin din enunţul: Are de mers cu avionul. are funcţia sintactică de:
a. subiect; b. circumstanţial de loc; c. complement direct.
18. Notează, în caiet, forma negativă de gerunziu a verbelor a şti, a vedea, a ajuta, a folosi, conform modelului:
a lua à luând à nemailuând.
19. Precizează, în scris, cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în următorul enunţ: Aveau să se
alăture echipajului unei nave din Pacificul de Sud, aflat acolo pentru a-i ajuta pe niște insulari a căror viață
era amenințată de creșterea nivelului mării.
20. Selectează din enunţul de la exerciţiul anterior un substantiv propriu compus, un substantiv la numărul
plural, un substantiv colectiv şi un substantiv articulat cu articol nehotărât, apoi scrie-le în caiet.
21. Completează, în scris, afirmaţiile, astfel încât să fie corecte, raportându-te la enunţul selectat din text:
„George scoase din ghiozdan Ghidul Universului și citi despre o altă călătorie – care străbătea nu
doar planeta noastră, ci întregul Univers.”
ƒ Substantivul George este în cazul …. şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ Substantivul din ghiozdan este în cazul .... şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ Substantivul despre o (...) călătorie este în cazul .... şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ Formele de plural ale substantivului ghid sunt: ...., .... .
ƒ Forma de genitiv a substantivului planeta este .... .
ƒ Cuvântul o din structura despre o (...) călătorie este, ca parte de vorbire .... .
Unitatea 3
88 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
EVALUARE
Timp de lucru: 50 de minute.
Vei primi 10 puncte din oficiu.
Citește cu atenție textul următor:
M-am tolănit pe iarba foarte măruntă și moale și am adormit mai adânc decât îmi amintesc să mi
se fi întâmplat vreodată, după socotelile mele cam la vreo nouă ceasuri, pentru că la deșteptare tocmai
se crăpa de ziuă.
Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mișca, deoarece, cum stam
așa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele, cât și picioarele legate zdravăn
de pământ de o parte și de alta, iar părul meu lung și des, prins și el în același
fel. Am simţit, de asemenea, că tot trupul, de la subsuori până la coapse, e legat cu fire subţiri. Puteam privi numai în sus; soarele începea să dogorească,
iar lumina îmi supăra ochii. Auzeam în jurul meu un zgomot nedeslușit, dar
din poziţia în care mă găseam nu izbuteam să văd altceva decât cerul. N-a
trecut mult și am simţit ceva ca o vietate mișcându-se pe piciorul meu stâng, înaintând binișor pe piept
și oprindu-mi-se în dreptul bărbiei; plecându-mi ochii pe cât puteam, am deslușit o făptură omenească
ce n-avea nici șase inci înălţime, cu un arc și o săgeată în mâini și cu o tolbă de săgeţi la spate. Între timp,
am simţit cel puţin patruzeci de alte fiinţe asemănătoare (așa am bănuit) urmând-o pe cea dintâi. Cuprins de o uimire fără margini, am răcnit atât de tare, încât au luat-o cu toţii la fugă înapoi, înfricoșaţi,
iar câţiva dintre ei, după cum mi s-a spus mai târziu, au fost răniţi în urma căzăturilor, când au încercat
să sară de pe mine jos, pe pământ. Aceasta nu i-a împiedicat, totuși, să se întoarcă peste puţin timp, iar
unul din ei care se avântase până într-un loc de unde putea să-mi vadă toată faţa, și-a ridicat braţele și
ochii în semn de mirare și a strigat cu o voce piţigăiată, dar deslușită: „Hekinah degul! Ceilalţi au repetat
aceste cuvinte de mai multe ori, dar atunci nu le-am putut pricepe înţelesul”.
(Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver)
A. (30 de puncte)
1. Transcrie litera A, dacă tu consideri afirmația adevărată și litera F, dacă o consideri falsă:
a. Personajul a dormit aproape nouă ore.
b. Când s-a trezit era amiază.
c. Tot trupul, din cap până în picioare,
era legat cu fire subțiri.
10 p.
(5x2p.)
2. Precizează modul de expunere predominant identificat, oferind exemple din text. 10 p.
3. Exprimă-ți, într-un enunț, părerea despre sensul expresiei Hekinah degul! 10 p.
B. (30 de puncte)
4. Transcrie răspunsul pe care îl consideri corect:
ƒ Verbul subliniat în structura dar nu m-am putut mişca, este:
a. formă verbală nepersonală de infinitiv şi are funcţia sintactică de complement direct;
b. verb la modul indicativ, timpul imperfect şi are funcţia sintactică de predicat verbal.
16 p.
(8x2p.)
d. Fiind legat, simte o vietate mișcându-se
pe piciorul lui drept.
e. Toate ființele au fost rănite.
Peste mări și țări 89
ƒ Verbul am din structura am încercat este:
a) copulativ;
b) auxiliar;
c) predicativ.
ƒ Verbul din structura ca o vietate mişcându-se pe piciorul meu este:
a) complement direct;
b) atribut;
c) nume predicativ.
ƒ Substantivul subliniat în structura Cuprins
de o uimire fără margini este în cazul:
a) nominativ; b) acuzativ.
ƒ Substantivul subliniat în structura au fost răniţi în urma căzăturilor este în: a) genitiv; b) dativ.
5. Indică dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F):
ƒ În enunţul: Ceilalţi au repetat aceste cuvinte de mai multe ori, dar atunci nu le-am putut pricepe înţelesul., există două verbe auxiliare.
ƒ Verbul subliniat în structura putea să-mi vadă toată faţa este la modul conjunctiv, timpul prezent şi are funcţia sintactică de predicat verbal.
ƒ Substantivul subliniat în propoziţia Auzeam în jurul meu un zgomot nedesluşit are funcţia sintactică de complement prepoziţional.
ƒ Substantivul subliniat din Soarele începea să dogorească are funcţia sintactică de subiect.
8 p.
(2p.)
(2p.)
(2p.)
(2p.)
6. Selectează din primul enunţ din text un substantiv defectiv de plural. 2 p.
7. Formulează un enunţ în care substantivul săgeată să fie în cazul genitiv. 2 p.
8. Alcătuieşte două enunţuri în care verbul a rămâne să aibă valoare copulativă, respectiv, predicativă.
2 p.
C. (20 de puncte)
9. Redactează, în 15-20 de rânduri, o compunere de caracterizare a unui personaj din textul propus.
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
3 să numești patru trăsături fizice/ morale ale personajului;
3 să ilustrezi cu exemple comentate din text trăsăturile amintite;
3 să precizezi mijloacele de caracterizare folosite în text;
3 să respecți structura unui asemenea tip de compunere.
4 p.
8 p.
4 p.
4 p.
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
ü Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
ƒ Cuvântul subliniat din structura plecându-mi
ochii este formă verbală nepersonală de:
a) infinitiv; b) participiu; c) supin; d) gerunziu.
ƒ Cuvântul subliniat din structura Puteam privi numai în sus este formă verbală nepersonală de:
a) infinitiv; b) participiu; c) supin; d) gerunziu.
ƒ Cuvintele subliniate în structura lumina îmi supăra ochii au, pe rând, funcţia sintactică de:
a) complement direct, subiect;
b) subiect, complement direct;
c) subiect, complement prepoziţional.
Unitatea 3
90 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Pe scena vieții
Textul dramatic
Descoperă orizontul textului!
1. Amintește-ți că în unele texte literare personajele ilustrează diferite tipuri umane. De exemplu, lupul din
textul narativ literar Leul deghizat de George Topârceanu reprezintă omul ipocrit, prefăcut. Notează câte o
trăsătură pe care crezi că o vei identifica la personajele unei opere literare cu titlul Boul și vițeii.
Explorează lumea textului!
Citește, cu atenție, textul:
Boul și vițeii
de Ion Băieșu
Personajele:
GELU – 40 de ani
COCA – 40 de ani, soția lui Gelu
NELU – 45 de ani, fratele lui Gelu
NUȚI – 35 de ani, soția lui Nelu
BĂTRÂNUL – 65 - 70 de ani
TATĂL – 65 - 70 de ani
Sufrageria apartamentului în care locuiesc GELU și COCA: mobilă sculptată, covor persan și tablouri (fără valoare) pe pereți. COCA este îmbrăcată de oraș. Se aude soneria de la intrare.
COCA […] Nervoasă, se duce, deschide și se întoarce urmată de Nelu.
NELU: Unde-i bărbat-tu?
COCA (absentă): Care bărbat?
NELU: Gelu. Mai ai și altul?
COCA: A, Gelu! E la serviciu, unde să fie la ora asta?
NELU: L-am sunat, nu e acolo. E plecat. Știi ceva?
COCA: Habar n-am. Dar ce s-a întâmplat?
NELU: Nimic. Am primit o scrisoare de la tata.
COCA: Care tată?
NELU: Tatăl meu și al lui Gelu. Și socrul tău.
COCA (sincer mirată): Păi ce, mai trăiește?
NELU: Păi de ce să nu trăiască?
COCA: Scuză-mă, dar nu știu de ce, aveam impresia că…
NELU: Mama, săraca, Dumnezeu s-o ierte, s-a prăpădit acum doi ani… Atunci când n-ai vrut să vii la
înmormântarea ei sub pretext că te durea măseaua de minte.
COCA: Lasă, că nici nevastă-ta nu s-a omorât să vină la parastasul lui maică-mea.
NELU: Bătrânul ne anunță că vine azi la prânz în București. Cam peste o oră ar trebui să-l așteptăm în
gară. Cum fac să dau de Gelu?
COCA: De unde vrei să știu eu? Caută-l. Sau du-te singur la gară, ia-l pe bătrân, du-l la voi acasă și
sună-ne deseară.
Unitatea 4
Pe scena vieții Unitatea 4 91
NELU: Cu ce să-l iau pe bătrân de la gară? Cu roaba?
COCA: Cu mașina.
NELU: Care mașină?
COCA: Mașina voastră.
NELU: Nu știi că eu nu umblu iarna cu mașina? La întâi decembrie o bag la iernat. Pentru asta am venit
la voi.
COCA: A noastră e defectă. Are ceva la cutia de viteze. Nu intră într-a patra.
NELU: Mergem într-a treia.
COCA: Ei, bravo! Tu o ții pe-a ta în culcuș, și eu să-mi distrug mașina până la Gara de Nord, prin toate
hârtoapele! Ia un taxi și-l plătim pe din două.
NELU: Ia mai sună, poate a venit Gelu.
COCA (formează un număr de telefon): Gelu? (Nervoasă.) Dragă, te rog să vii imediat acasă. E aici
frate-tău, care are să-ți spună o problemă urgentă. Nu, nu pot să vin să te iau. De-aia! Pentru că sunt nervoasă, iar eu nu conduc când sunt nervoasă! (Închide.)
NELU: De ce ești nervoasă?
COCA: Aveam o treabă.
NELU: Du-te, pot să rămân și singur.
COCA: Îl aștept pe Gelu. (Pauză.) Și de ce vine bătrânul vostru tată?
NELU: Nu știu.
COCA: Nu spune nimic în scrisoare?
NELU: Nu. Spune doar că vine în jurul prânzului. Și că ne dorește multă sănătate la toți.
COCA: Scrie să-l așteptați la gară?
NELU: Nu.
COCA: Atunci de ce vă complicați? Înseamnă că omul se descurcă și singur.
NELU: N-a mai fost la București de peste zece ani, de la nunta mea.
COCA: Nicio grijă. Țăranii se descurcă în București mai bine ca noi. Tramvaiele, autobuzele, inclusiv taxiurile sunt pline de ei. (Sonerie.) A venit Gelu. (Se duce, deschide și se întoarce.) N-a venit Gelu, a venit
nevastă-ta.
NUȚI (către Nelu): Dragă, mi-a spus mama că ai plecat spre frate-tu valvârtej. Am crezut că s-a întâmplat
ceva.
NELU: Nu s-a întâmplat nimic. Vine tata. […]
GELU (intră furtunos): Ce s-a întâmplat?
COCA (sec): Vine taică-tu.
GELU: Și?
COCA: Asta e. Vine.
GELU: Spuneai la telefon că e grav.
COCA: Am spus că e ceva urgent. Ceea ce, de fapt, e același lucru.
NELU: Mergem la gară să-l așteptăm?
GELU: La ce oră vine?
NELU: Nu știu exact. Ar fi trebuit să ajungă. Să dăm un telefon la informații.
GELU (formează un număr de telefon): Bineînțeles, e ocupat. Hai să mergem la gară. Ești cu mașina?
NELU: Nu.
GELU (către Coca): Dă-mi cheile de la mașină.
COCA: Ce rost are să vă duceți la gară? Poate trenul are întârziere sau poate că deja a venit. Să mai încercăm la telefon. (Formează un număr de telefon.) Alo! Domnișoară, fii amabilă și spune-mi dacă trenul
92 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
dinspre… (Către Gelu.) Din ce direcție vine taică-tu?
GELU (enervat): Dinspre Frankfurt pe Main!
NUȚI: De la Buzău, dragă, nici atâta lucru nu mai ții minte?
COCA: Parcă el știe unde s-a născut mama! (La telefon.) Alo, domnișoară… A închis. (Închide telefonul.)
Se descurcă el și fără voi. (Pauză.) Să vă fac câte o cafea? (Nu-i răspunde nimeni. Iese spre bucătărie.)
NELU: De fapt, în scrisoare nu spune că vine cu trenul.
GELU: Atunci cu ce-ar putea să vină?
NELU: Cu o ocazie. Sau cu I.R.T.A.
GELU: O fi bolnav?
NELU: Ar fi scris în scrisoare.
NUȚI: Oricum, nu vine el la București de florile mărului, are nevoie de ceva. Poate are nevoie de bani.
NELU (către Gelu): Tu i-ai mai trimis în ultimul timp ceva?
GELU: Nu. Dar tu?
NELU: Am uitat.
GELU: Ne înțelesesem să-i trimitem lunar câte două sute fiecare. De altfel, tu ai venit cu propunerea. De
ce nu i-ai trimis?
NELU: Dar tu?
COCA (intră cu cafelele): Cum poți să pui asemenea întrebări când știi ce-am avut pe cap în ultimul timp?
NELU: Ce-ați avut? V-au plâns copiii de foame?
GELU: Am dat două mii de lei rată pe lună la sufrageria asta sculptată care m-a costat o avere și care acum
a început să crape. Nevastă-mea nu putea trăi fără sufragerie de nuc sculptată!
COCA: Dacă ar fi după tine, putem primi musafirii în bucătărie și să le servim brânză cu ceapă spartă cu
pumnul. Sufrageria era o ocazie și n-aș fi renunțat la ea nici dacă îmi vindeam hainele de pe mine.
NUȚI: Așa și noi am putea să spunem că am făcut reparație capitală la mașină. […]
(Sună telefonul.)
COCA: Alo! Da. Pe cine căutați? Nu înțeleg. Care ușă? (Către ceilalți.) Ori e tot ăla din Bolintin, ori e altul,
care e beat. Zice ceva de-o ușă.
GELU (ia telefonul): Alo! Da. Cine-i? Dumneata ești, tată? Unde ești? Cobor imediat. (Închide. Către
Nelu.) A venit tata. E jos. Se chinuie săracul de-o jumătate de oră să intre în lift. […]
(Intră GELU, NELU și TATĂL. Acesta din urmă poartă două sacoșe voluminoase.)
GELU: Tată, ea e Coca, soția mea. O mai ții minte?
TATĂL: Nițel.
GELU: Am fost odată împreună pe la mata, acum vreo patru-cinci ani.
TATĂL: Mi-aduc aminte. Dar parcă dânsa n-a coborât din mașină.
GELU: Exact. (Către Coca.) Ți-era frică să nu te muște purecii sau câinele, să nu te urzici, să nu faci vreo
urticarie, sensibilo!
COCA (printre dinți): Încetează, altfel încep să urlu!
NELU: Ea e soția mea, Nuți.
NUȚI: Mă știe. A fost la nunta noastră.
TATĂL: Da, da. Acu doișpe ani.
NELU: Doișpe jumate.
TATĂL: Câți copii aveți?
NELU: Nici unul. Deocamdată.
TATĂL: Păcat.
Pe scena vieții 93
NUȚI: Cine are, să-i trăiască. Cine nu…
COCA: Vrei să mănânci ceva?
GELU: Ce mai întrebi?
TATĂL: Nu, mulțumesc. Am mâncat. Nu vă deranjați. Am avut o ocazie cu un vecin care-a venit cu
mașina s-o ia de-aici pe mama lui, de la spital, și fiindcă tocmai tăiasem porcul de câteva zile, am zis să
vă aduc niște cârnați, niște tobă, niște șuncă, făcute de mine, cum m-am priceput. (Scoate din sacoșă și
pune pe masă.) Aveți și niște ouă proaspete.
GELU: Tată, nu trebuia să faci atâta drum pentru asta.
TATĂL: Păi ce, pot eu să mănânc un porc întreg singur? Grăsime n-am voie, șorici n-am voie, mai mult
cu lapte și brânză mă țin.
NELU: Mai ai vacă?
TATĂL: Am. Pe din două cu un vecin. Două zile o țin eu, două zile el. Am și trei oi, niște găini, niște
gâște, niște rațe. Ca să nu stau degeaba. Cât e ceasul, că la șase vine omul ăla să mă ia. Să fiu jos, în stradă.
GELU: Mai e un sfert de ceas. Ia zi, tată, cum o duci?
TATĂL: Singur cu bătrânețea. Mă mai iau cu treaba. E greu de când nu mai e mama voastră, nu mai am
cu cine vorbi, cui mă văita. Da’ voi? Aveți ce vă trebuie?
NELU: Ne descurcăm. Vrei să-ți cumpărăm ceva, tată? Ce ai nevoie?
TATĂL: Mi-am luat ce-mi trebuia. Drojdie de bere, oțet, doi cozonaci și niște bomboane să dau la copiii
vecinilor… N-am nevoie de nimic. Cu banii cum o duceți?
GELU: Așa și-așa… Cât ai nevoie?
TATĂL: Să vă las ceva, c-am vândut un mânzat. (Scoate portmoneul.)
NELU: Adică să ne dai nouă? Fii serios, tată! Asta ar fi culmea!
NUȚI (confidențial): Dragă, nu-l jigniți, e plăcerea lui. […]
NELU: Tată, mai spune-ne ceva despre mata. Ești sănătos?
TATĂL: Așa cât poate să fie un om la etatea mea. Vorba aia: după cincizeci de ani, dacă dimineața, când
te scoli, te doare ceva, înseamnă că e bine. Înseamnă că ești în viață.
GELU: Asta e foarte adevărat.
TATĂL: Ei, eu o să cobor, să nu vină omul ăla cu mașina și să mă aștepte. Am lăsat păsările singure și
s-au înmulțit vulpile pe la noi ca niciodată. Și mistreții. Ne distrug porumbul și cartofii. (Se ridică.) Vă
las sănătoși. Poate la vară…
GELU: La vară, în concediu, venim precis la mata, stăm câteva zile.
NELU: Venim împreună, toți patru.
TATĂL: Veniți, că aveți unde sta și-o lună, avem ce mânca, la treabă nu vă pun, vă plimbați și vă scăldați,
pescuiți. Numai bine și sănătate. (Iese urmat de GELU și NELU.)
COCA: Drăguț, bătrânul, n-a venit cu mâna goală. (Desface pachetele.) Aici e niște carne. Trebuie s-o
cântărim. Ia tu toba și caltaboșul, eu nu mănânc așa ceva. Opresc șoriciul și slănina.
NUȚI: Poți să-mi dai și o bucată de brânză?
COCA: Ai răbdare. Ouă sunt exact cincisprezece. Cum le împărțim?
NUȚI: Vouă șapte, nouă șapte. Mai rămâne unul. Ce facem cu el?
(Râde. Râde și COCA. Intră GELU și NELU. Le văd râzând și rămân o clipă nedumeriți.)
GELU: Ce v-a apucat?
COCA (abia abținându-și râsul): Bătrânul ne-a adus cincisprezece ouă și nu știm cum să le împărțim.
(Râde și mai tare.)
GELU: Două paie la trei măgari.
Unitatea 4
94 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
NELU: Luăm câte șapte, iar unul îl tragem la sorți.
GELU: Sau îl ținem de prăsilă. Scoatem un pui, puiul se face găină, găina face ouă etc.
(Râsete. Din nou se contagiază unul pe altul și râd fără să se poată opri. Râd cu sughițuri și lacrimi, se
trântesc pe scaune, pe canapea, pe covor, se țin cu mâinile de burtă, tușesc, se sufocă. Într-un târziu, se
opresc, istoviți.)
NUȚI: Doamne, ce-am putut să ne distrăm!
C O R T I N A
Ion Băieșu (1933 – 1992), pseudonimul literar al lui Ion Mihalache, este scriitor român, autor
de scenarii pentru televiziune și film. A scris un singur roman, Balanța, ecranizat de Lucian
Pintilie, iar postum a apărut și un Jurnal. Cele mai cunoscute sunt piesele de teatru Ariciul
de la dopul perfect, Tanța și Costel, Reclamația, Vânătoarea de fantome.
2. Alege unul dintre cuvintele date pentru a defini prima impresie despre textul citit. Motivează alegerea.
optimism
regret entuziasm nostalgie încredere amuzament
dezamăgire veselie nemulțumire tristețe uimire confuzie
3. a. Lucrați în echipă! Organizați-vă în șase grupe pentru a realiza explozia stelară! Fiecare grupă va formula câte
trei întrebări despre textul citit. Notați întrebările pe steluțe, apoi lipiți schema obținută și afișați-o în clasă.
b. Formulează, în scris, răspunsuri pentru fiecare dintre întrebările formulate, justificându-le cu secvențe din
text.
4. Redactează, în cel mult 70 de cuvinte, rezumatul textului citit.
5. a. Citiți pe roluri textul Boul și vițeii. Numiți și un coleg pentru a citi informațiile dintre paranteze.
b. Completați următoarea fișă de observare a reprezentației:
Criterii Foarte bine Bine Satisfăcător
3 respectarea conținutului textului în redarea scenei
3 respectarea indicațiilor cu privire la interpretare
3 participarea activă a fiecărui membru al echipei
6. Exprimă-ți părerea, în cel puțin 30 de cuvinte, despre titlul textului, pornind de la răspunsul formulat la exercițiul 1.
7. Justifică tema textului dat prin trei cuvinte-cheie. Poți alege dintre călătoria, familia, educația, prietenia sau poți
propune tu o temă.
Experimentează dincolo de text!
8. Citește integral textul Boul și vițeii de Ion Băieșu. Exprimă-ți părerea, în cel puțin 80 de cuvinte, despre relațiile dintre părinți și copii așa cum sunt ele ilustrate de autor.
Pe scena vieții 95
9. Reorganizați cele șase grupe de la începutul lecției. Citiți opera literară Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu.
a. Completați o diagramă Venn, evidențiind asemănările și deosebirile cu
privire la structură, temă, personaje, moduri de expunere.
b. Rescrieți textul fabulei, astfel încât modul de expunere folosit să
fie numai dialogul. Puteți folosi ca exemplu textul Boul și vițeii de
Ion Băieșu.
c. Citiți pe roluri textul obținut la punctul b.
10. a. Vizionează piesa de teatru Boul și vițeii de Ion Băieșu, apoi notează două deosebiri față de text.
b. Lucrați în pereche! Realizați un afiș pentru spectacolul vizionat.
11. Documentează-te și prezintă colegilor mai multe informații despre Ion Băieșu.
Autor. Personaj dramatic. Limbaj
Amintește-ți!
1. a. Analizează afișul realizat în lecția anterioară pentru spectacolul Boul și vițeii, apoi notează următoarele
numele cerute:
Autor
piesă
Regizor Scenograf Actorul care îl
interpretează
pe Gelu
Actorul care îl
interpretează
pe Nelu
Actorul care îl
interpretează
pe tată
Actrița care o
interpretează
pe Coca
Actrița care o
interpretează
pe Nuți
b. Rescrie fiecare nume în spațiul corespunzător realității sau ficțiunii.
Important
t Textul dramatic a fost scris pentru a fi reprezentat pe scenă. Autorul textului dramatic se adresează, pe
de o parte, regizorului, scenografului și actorilor care vor reprezenta textul pe scenă, transformându-l într-o
piesă de teatru. Pe de altă parte, textul poate fi citit de publicul larg.
t Indicațiile scenice sunt notate de autor între paranteze cu un corp de literă diferit de restul textului. Acestea se referă la timpul și spațiul acțiunii, la decor, la mișcările actorilor, la trăsăturile personajelor.
t Personajul dramatic este interpretat pe scenă de actor. Toate personajele sunt anunțate de autor la începutul textului într-o listă a personajelor, unde sunt caracterizate sumar. Aici personajele sunt ordonate
după importanța în acțiune sau după statutul social. Numele lor sunt scrise cu majuscule sau îngroșat
înaintea fiecărei replici.
t Dialogul este modul de expunere specific textului dramatic. Este destinat rostirii pe scenă de către actori,
dar aparține personajelor. Din schimbul de replici dintre personaje spectatorul sau cititorul deduce ordinea
întâmplărilor, trăsături ale personajelor, relațiile dintre ele.
t Textul dramatic se organizează în acte și scene. Actul este subdiviziune principală, care marchează etape
ale desfășurării acțiunii. Scena este subdiviziune a textului dramatic, care se schimbă odată cu intrarea sau
ieșirea din scenă a unui personaj.
Citește și...
3 O scrisoare pierdută
de I. L. Caragiale
3 Plicul
de Liviu Rebreanu
3 Pictează vântul
de Pam Muñoz Ryan
Unitatea 4
96 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
2. Citește cu voce tare indicațiile scenice are arată:
ƒ lista personajelor;
ƒ locul unde se va petrece acțiunea;
ƒ elementele de decor;
ƒ o trăsătură morală a personajului Coca;
ƒ o mișcare pe care trebuie să o
facă actorul pentru a interpreta personajul.
3. Portretul personajului dramatic se conturează prin mijloace directe și indirecte, la fel ca în textul epic. Completează un tabel asemănător pe care îl poți folosi în caracterizarea personajului Coca:
În text scrie Citatul reprezintă Mijloc de caracterizare Trăsătură ce reiese din
caracterizarea indirectă
absentă indicație scenică directă, realizată de autor ….
Pentru că sunt nervoasă, iar eu nu
conduc când sunt nervoasă!
replica personajului
Coca
directă, autocaracterizare ….
Lasă, că nici nevastă-ta nu s-a omorât
să vină la parastasul lui maică-mea.
…. indirectă, reiese din limbaj,
din atitudine
incultă
De la Buzău, dragă, nici atâta lucru
nu mai ții minte?
…. …. ….
Am dat două mii de lei rată pe lună
la sufrageria asta sculptată care m-a
costat o avere și care acum a început
să crape. Nevastă-mea nu putea trăi
fără sufragerie de nuc sculptată!
replica lui Gelu …. ….
Dar parcă dânsa n-a coborât din
mașină.
…. indirectă, prin fapte nepoliticoasă,
dezinteresată
a. Exprimă-ți, oral, impresia despre tipul de personaj pe care îl reprezintă Coca.
b. Explică, oral, în două-trei enunțuri, ce fel de relație are cu soțul și socrul ei.
c. Justifică o deosebire între mesajul textului narativ literar Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu și cel al
textului dramatic Boul și vițeii de Ion Băieșu.
4. a. Recitiți pe roluri dialogul dintre tată și cei doi fii, Gelu și Nelu.
b. Prezintă, oral, întâmplările care l-au determinat pe tată să vină la București.
5. Citiți fragmentul următor din textul dramatic O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale:
În capitala unui județ de munte, în zilele noastre.
ACTUL I
(O anticameră bine mobilată. Ușă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din
fund o ușă, la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu)
Scena I
TIPĂTESCU, puțin agitat, se plimbă cu „Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie; PRISTANDA
în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie.
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal): „... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața
unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă
în ghearele unui vampir!..” (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea): Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bambir... ce-i aia,
bampir? (Tipătescu iese în stânga)
Pe scena vieții 97
Scena II
PRISTANDA (singur): Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi
numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: „Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu
crede la ăl flămând...” Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica,
coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-și seama) babachii... Da' eu, unde? famelie mare, renumerație după buget mică. (șade în fund pe un scaun la o parte)
a. Notează indicii spațio-temporali.
b. Explică, oral, faptul că primul enunț este scris diferit, cu litere italice.
c. Numește personajele care participă la acțiune în scena I, apoi în scena II.
d. Menționează două trăsături ale personajului Ghiță, pe care să le justifici cu exemple din text.
e. Găsește și justifică o deosebire între limbajul personajului autorului și cel al personajului Ghiță. Te poți
referi la câmpurile semantice dezvoltate, la respectarea regulilor de pronunție a cuvintelor.
Folosește-ți creativitatea !
6. Rescrie primele douăzeci de replici ale textului Boul și vițeii,
astfel încât să reiasă că sosirea
tatălui este o bucurie pentru
toată lumea.
7. Transformă ultimele zece replici ale aceluiași text dramatic
de la exercițiul anterior într-un
text narativ.
8. Scrie un dialog între tată și
Coca, de cel puțin opt replici,
despre nevoia păstrării relației
cu lumea de unde am plecat.
Arta spectacolului
Descoperă !
1. Citește fragmentul de mai jos, preluat dintr-o cronică teatrală, apoi notează răspunsurile pentru următoarele cerințe:
„O scrisoare pierdută este un spectacol de teatru preluat de Televiziunea Română de la Teatrul Lucia
Sturdza Bulandra în anul 1982. Regia artistică a spectacolului a fost realizată de Liviu Ciulei pe baza
piesei de teatru omonime scrise în 1884 de Ion Luca Caragiale. Rolurile principale au fost interpretate de
actori mari ai teatrului românesc: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Petrică Gheorghiu, Dem Rădulescu,
Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Ștefan Bănică, Fory Etterle și Aurel Cioranu.
Această reprezentație teatrală este considerată a fi una dintre cele mai valoroase și a fost imprimată
de Televiziunea Română pe peliculă și apoi înregistrată pe suport DVD.” (Wikipedia)
a. titlul spectacolului;
b. numele autorul textului;
c. numele regizorului;
d. trei nume de actori prezenți în distribuție;
e. denumirea teatrului care a găzduit spectacolul;
f. motivul pentru care spectacolul a fost imprimat
de Televiziunea Română pe peliculă.
2. Documentează-te și notează rolul fiecărui membru al echipei de realizare a unui spectacol teatral.
Unitatea 4
98 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Important
t Spectacolul teatral are la bază textul dramatic. Pentru realizarea acestuia echipa de producție distribuie
rolurile actorilor, care vor reda dialogul din textul scris, transmițând prin îmbinarea comunicării nonverbale
cu cea paraverbală mesajul autorului și viziunea regizorului.
t Indicațiile scenice din opera literară se vor regăsi în decor, costume și lumini.
Exersează !
3. a. Citiți pe roluri fragmentul din textul dramatic
O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, prezentat
în lecția anterioară.
b. Vizionați fragmentul corespunzător din spectacolul
de teatru regizat de Liviu Ciulei pentru a completa
următoarea grilă de observare:
Aspectul observat Întotdeauna Câteodată Niciodată
3 Replicile personajelor din spectacol redau cu fidelitate
conținutul operei dramatice.
3 Decorul este construit așa cum este descris în indicațiile autorului.
3 Costumele respectă specificul epocii reprezentate.
3 Actorii îmbină adecvat elementele nonverbale cu cele
paraverbale pentru transmiterea mesajului.
3 Elementele muzicale și luminile sugerează intensitatea
emoțiilor transmise.
4. Explică, în 3 – 4 enunțuri, relația dintre limbajul
autorului textului dramatic și cel al actorilor în
spectacolul teatral.
5. Exprimă-ți opinia, în cel puțin 30 de cuvinte, despre utilitatea organizării textului dramatic în acte
și scene.
Folosește-ți creativitatea !
6. Lucrați în echipă! Alcătuiți grupe de 6 – 8 elevi. Fiecare grupă își va alege câte un simbol și va realiza spectacolul teatral cu titlul „Boul și vițeii”, după Ion Băieșu.
a. Distribuiți responsabilitățile pentru a obține
echipa de producție a unui spectacol teatral: regizorul, scenograful, actorii, sufleorul.
b. Realizați sarcinile primite.
c. Reprezentați în fața clasei spectacolul realizat.
d. Veți evalua reprezentația colegilor folosind grila:
Simbolul grupei Criteriul de apreciere Foarte bine Bine Satisfăcător
Replicile personajelor din spectacol redau cu fidelitate
conținutul operei dramatice.
Sunt respectate indicațiile autorului cu privire la decor.
Costumele sunt corespunzătoare epocii reprezentate.
Actorii îmbină elementele nonverbale și cele
paraverbale în interpretarea rolului.
Elementele muzicale și efectele luminoase sunt
adecvate emoțiilor transmise.
Fiecare membru al echipei participă activ.
7. Scrie un text, de cel puțin 100 de cuvinte, despre spectacolul vizionat pe baza observațiilor înregistrate în grila
de evaluare.
Pe scena vieții 99
Proiect tematic
Mic ghid turistic
Citiți, cu atenție, etapele, apoi realizați proiectul, folosindu-vă de sugestiile date.
t Ce veți face?
Veți elabora un ghid turistic sau o pagină web pentru un grup de vizitatori care
provin din altă țară.
t De ce veți face?
3 Pentru a descoperi particularitățile spațiului cultural în care trăiți, prin valorificarea cunoștințelor de la alte discipline și a experienței personale;
3 Pentru a promova cultura națională prin utilizarea noilor tehnologii.
t Cum veți face?
3 Vă veți organiza în două echipe.
ECHIPA I va elabora un ghid turistic sau o pagină
web în care le va prezenta România vizitatorilor
veniți din altă țară.
Lucrarea va include:
1. O hartă turistică a României
2. Informații despre:
3cele mai importante obiective turistice;
3obiceiurile românilor;
3curiozități (lucruri interesante, rar întâlnite);
3modalitățile de transport;
3site-uri utile pentru turiștii străini;
3numerele de telefon de urgență.
3. Imagini reprezentative
4. Un scurt ghid de conversație, care va include traducerea unor cuvinte uzuale și a unor
expresii din limba româna în cel puțin două
limbi de circulație internațională.
ECHIPA a II-a va elabora un ghid turistic sau o pagină
web în care le va prezenta județul de reședință vizitatorilor veniți din altă regiune/ țară.
Lucrarea va include:
1. O hartă turistică a județului în care locuiți
2. Informații despre:
3cele mai importante obiective turistice din județ;
3obiceiurile din zona în care locuiți;
3curiozități (lucruri interesante, rar întâlnite);
3modalitățile de transport, cazare etc;
3site-uri utile pentru turiștii străini;
3numerele de telefon de urgență.
3. Imagini reprezentative
4. Un scurt ghid de conversație, care va include traducerea unor cuvinte uzuale și a unor expresii din
limba româna în cel puțin două limbi de circulație
internațională.
t Iată câteva sugestii pentru realizarea paginii de Curiozități!
Știați că…
3 Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică din lume? Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3,80 cm.
3 Canalul Dunăre – Marea Neagră este pe locul trei în lume în topul celor mai lungi căi de navigație create de
mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama)?
3 Strada Sforii din Brașov este cea de-a treia cea mai îngustă stradă a Europei?
3 În 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric?
Unitatea 4
100 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
3 Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebal sculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării?
Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m.
3 Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai
scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume?
3 Muzeul Astra din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa? Se întinde pe o suprafață de
96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare.
3 Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul de Mihai Eminescu? Un record „oficializat” în februarie 2009.
(20 de lucruri mai puțin știute despre România – fragmente, www.webcultura.ro)
t Iată un exemplu pentru realizarea unui mic ghid de conversație!
Dacă mergeți în vacanță în Grecia, ar fi bine să învățați
câteva cuvinte și expresii uzuale în limba greacă:
Bună dimineaţa! à Kalimera!
Bună seara! à Kalispera!
Noapte bună! à Kalinihta!
Bună/ La revedere! à Yassas (pl); Yasu (sg)
Bine aţi venit! à Kalos orisate!
Cum te cheamă? à Pos se lene?
Mă numesc… à Me lene…
De unde eşti? à Apo pou ise?
Sunt din… à Ime apo thn…
Încântat de cunoştinţă à Harika yia tin gnorimia!
Ce mai faci/ faceţi? à Ti kanis?/ Ti kanete?
Bine, mulţumesc. à Kala efharisto.
t Cum vei şti dacă ați reuşit?
Analizează proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
Ghidul turistic/pagina web include o hartă.
Ghidul turistic/pagina web include informațiile cerute.
Există imagini reprezentative.
Apare un scurt scurt ghid de conversație, cu termeni și expresii din limba
româna traduse în cel puțin două limbi de circulație internațională.
Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.
Pe scena vieții 101
Dialogul în textul nonliterar. Interviul
Amintește-ți! Important
t Se încadrează în categoria textelor nonliterare textele
științifice, știrile, articolele de ziar sau de revistă, anunțurile etc., texte care au caracter informativ, obiectiv și
persuasiv.
t Lipsite de expresivitate, textele nonliterare folosesc
sensul propriu al cuvintelor, termeni de specialitate,
date și cifre exacte.
1. Redactează un anunț în care vei prezenta
spectacolul teatral cu titlul Boul și vițeii
după Ion Băieșu, realizat împreună cu echipa la exercițiul 6, pagina 98.
2. Argumentează, oral, în 2-3 enunțuri, caracterul nonliterar al anunțului anterior.
Descoperă ! Important
t Interviul, text nonliterar, este o convorbire care are loc
între un jurnalist și o persoană reprezentativă pentru
comunitate. Discuția este înregistrată și publicată sub
forma întrebare – răspuns, cu acceptul intervievatului.
t Interviul este, de fapt, transcrierea acestei discuții. Din
dialogul reporterului cu persoana intervievată sunt păstrate doar replicile notabile.
3. Lucrați în pereche! Imaginați-vă că ați participat la premiera piesei de teatru Boul și
vițeii. Unul dintre voi este reporter, celălalt
este regizor. Alegeți rolurile, apoi formulați
un dialog, de 6-8 replici, despre reușita piesei. Prezentați dialogul în fața clasei!
Exersează !
4. Asociază modul de expunere din prima linie cu textul nonliterar în care acesta este utilizat, regăsit în al doilea
rând, apoi justifică oral alegerea făcută.
știrea
narațiunea descrierea științifică dialogul
jurnalul de călătorie interviul
articolul de ziar/ de revistă
Folosește-ți creativitatea !
5. Imaginează-ți că ești reporter și pregătești un articol pentru revista școlii. Scrie, pe o foaie A4, replicile unui
interviu realizat cu un profesor de la clasă, despre emoțiile din viața de elev de odinioară. Vei avea în vedere
formularea a cel puțin cinci întrebări și a răspunsurilor adecvate.
6. Prezintă interviul în fața clasei, folosind scaunul autorului. Colegii vor evalua, completând următoarea grilă:
Criterii de apreciere Da Nu Parțial
3 Întrebările sunt formulate respectând relația reporter (elev) – profesor.
3 Răspunsurile sunt dezvoltate, coerente, interesante, convingătoare.
3 Răspunsurile surprind emoțiile legate de viața de elev.
3 Lectura interviului este expresivă, realizată într-o tonalitate potrivită.
Unitatea 4
102 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
7. Recitește textul creat la exercițiul 5, apoi alege varianta de răspuns pe care o consideri corectă:
ƒ În textul realizat de tine dialogul marchează:
a. o simplă conversație; b. reproducerea unui interviu; c. un articol pentru revista școlii.
ƒ Participanții la dialog sunt:
a. elevul (reporter) și profesorul (intervievat);
b. emițătorul și receptorul; c. ambele variante sunt
posibile.
ƒ Replicile interviului sunt:
a. monosilabice; b. dezvoltate în răspunsuri coerente, convingătoare, nuanțate; c. neinteresante.
ƒ Întrebările sunt formulate în funcție de:
a. scopul interviului; b. relația dintre interlocutori;
c. sursa în care urmează să fie publicat interviul.
Justifică varianta/ variantele pentru care ai optat
la această întrebare.
8. Lucrați în echipe de câte 4-5 elevi!
a. Realizați un interviu, dezvoltând una dintre următoarele teme: cartea preferată, filmul preferat, valoarea
prieteniei, fenomenul bullying. Puteți alege și alte teme de interes pentru voi.
b. Notați interviul pe foaie A4, sub formă de dialog, apoi interpretați-l în fața clasei.
c. Realizați un panou cu titlul Interviul zilei, unde, vreme de o săptămână, afișați, pe rând, interviurile realizate, dar și post-it-uri pentru observațiile de la colegi.
d. Alegeți cel mai interesant interviu, în funcție de comentariile adunate de la colegi.
Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare
Amintește-ți!
Citește textul de mai jos:
Orizont senin. Interviu cu o adolescentă obișnuită
Reporter: Care este materia ta preferată? Ce îți place cel mai mult la această materie?
Delia Elena: Îmi place foarte mult biologia, pentru că îmi răspunde la curiozitățile pe care le-am avut
de-a lungul anilor despre plante, despre animale – mai ales că eu iubesc animalele. De aceea am mers și la
olimpiadă la biologie.
R: Ah, chiar voiam să te întreb dacă ai fost la vreun concurs sau
olimpiadă.
D.E.: Da, am fost la olimpiade la biologie, la română în clasa a cincea și
la matematică într-a cincea și a șasea.
R: La română cum te-ai hotărât să mergi? E o materie care nu ține de
sfera științelor.
D.E.: Păi nu știu, îmi place să mă exprim prin cuvinte foarte mult.
R: Care crezi că este partea cea mai frumoasă în a fi elev?
D.E.: Eu mereu mi-am dorit, de când eram mică, să merg la școală,
pentru că mi s-a părut fascinantă lumea asta. Mi-am făcut foarte mulți
prieteni. Mă înțeleg foarte bine și cu profesorii. Sunt foarte drăguți cu noi, ne zâmbesc, fac glume și vorbesc
cu noi de parcă am fi de vârsta lor, ca și cum am fi adulți.
Pe scena vieții 103
R: Să spunem că mâine ai putea vorbi cu oficialii români care se ocupă de educație și să le spui toate
nemulțumirile și sugestiile tale cu privire la învățământul românesc. Ce le-ai spune?
D.E.: Ar fi foarte bine să avem niște dulapuri ca în Occident în care să ne punem cărțile, pentru că este
foarte, foarte greu ghiozdanul – are vreo 10 kilograme – și trebuie să îl cărăm în fiecare zi până la școală.
Apoi să avem clase mai mari, în care să încăpem. După aceea, să avem manuale noi și curate. De asemenea, în primul semestru am avut trei luni încontinuu de școală, nu am avut deloc vacanță și am putea să
avem câteva vacanțe – măcar o săptămână, să ne recreăm. De asemenea, am văzut în multe filme că cei
din America nu au uniformă, se îmbracă cum vor ei la școală, iar asta mi se pare foarte frumos – adică
te lasă să te exprimi.
R: Când nu te ocupi de teme, ce îți place să faci în timpul liber?
D.E.: Îmi place foarte mult să mă plimb, să iau aer proaspăt, pentru că urăsc spațiile închise. Îmi place
să mă plimb cu bicicleta, să mă plimb prin parc, să înot, să patinez. Am făcut foarte multe sporturi – am
făcut și dans sportiv, și înot, știu să și patinez.
R: Voiam să te mai întreb – ai vreo carte preferată?
D.E.: De la Paulo Coelho cartea mea preferată este „Alchimistul”, pentru că am avut-o de citit în clasa a
șasea și mi-a plăcut foarte mult. Era un fel de mister și o călătorie. Printre rânduri erau citate – lecții de
viață pe care să le urmezi.
R: Acum legat de filme și seriale, ai unele preferate?
D.E.: De multe ori ne uităm la comedii – eu, mama, tata și sora mea. Ne uităm la comedii de familie și
mâncăm popcorn și asta ne readuce împreună.
R: Dacă mâine ar veni cineva să îți spună că ai dreptul să mergi gratis cu ai tăi în vacanță într-un
singur loc din lume, oricât de departe ar fi, pe care l-ai alege?
D.E.: Destinația mea preferată este la mare, oriunde ar fi. Nu prea îmi place la munte, nici nu știu să
schiez. Știu să înot și îmi place să înot în mare. Ultima oară când am fost, am stat în mare și am vorbit,
ne-am jucat cu mingea... nu știu, lucruri amuzante, pe care le facem împreună – ne stropim, râdem și
pur și simplu ne distrăm foarte bine împreună.
R: Să ne uităm la viitorul ceva mai îndepărtat – care este visul tău cel mai mare în momentul de față
în privința carierei?
D.E.: De când eram mică, voiam să fiu cântăreață, dansatoare, astronaut…
R: Și acum ce îți dorești să fii?
D.E.: Acum chiar nu știu. Eu, pentru că m-am concentrat foarte mult pe școală, aș vrea să fiu și profesoară – dar o profesoară care are și doctorat, adică ceva mai sus, nu de școală generală. Nu știu, chiar
este o întrebare foarte complicată. Dacă mă pricep la atâtea, chiar nu știu unde să mă duc.
1. Delimitează textul de mai sus în funcție de tema
abordată, prin indicarea replicilor care fac trecerea de la o temă la alta.
2. Pe baza cărui mod de expunere e alcătuit textul?
3. Cum explici absența liniei de dialog? Cu ce este
înlocuită linia de dialog în interviul citat?
4. Care crezi că e cea mai interesantă întrebare? De
ce?
5. Cum ai răspunde la întrebarea care ți-a atras
atenția, conform exercițiului anterior?
6. Ce relație este între participanții la dialogul anterior? Alege din următoarele variante și justifică-ți
răspunsul într-un enunț oral:
ƒ o relație profesională
ƒ o relație amicală
ƒ o relație colegială
ƒ o relație familială.
Unitatea 4
104 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Important
t Comunicarea orală sau scrisă este schimbul de idei, de informații, de impresii, realizat, de regulă, cu ajutorul cuvintelor. Aceasta presupune existența unor elemente, care definesc situația de comunicare, precum:
emițătorul, receptorul, mesajul, contextul, codul și canalul.
7. Emițător Receptor Mesaj Context Cod Canal Identifică elementele situației de comunicare
prezente în textul de mai sus, completând un
tabel asemănător celui din dreapta.
8. Completează, în scris, enunțurile următoare:
a. Materia preferată de Delia Elena este .... .
b. Delia Elena a participat la olimpiada de .... .
c. Fata consideră că viața de elev este frumoasă,
dacă .... .
d. Despre învățământul românesc, eleva crede că .... .
9. Formulează încă trei idei principale desprinse din
interviul citat, care să completeze informațiile de la
exercițiul anterior.
10. Notează trei sugestii pe care crezi că Delia Elena
le-ar transmite oficialilor români care se ocupă de
educație.
11. Alege din lista de mai jos termenii care reflectă cel
mai bine sentimentele/ atitudinea celor doi parteneri de dialog, așa cum se desprinde din interviul
citat: ambiție, plictiseală, relaxare, atenție, prudență, autocontrol, răbdare, blândețe, recunoștință, furie, determinare, lene. Justifică, oral, în 2-3
enunțuri alegerea făcută.
12. a. Există în text o replică prin care consideri că
Delia Elena este asemenea ție? Argumentează,
oral, asemănarea sugerată de replica identificată.
b. Dacă nu există o asemenea replică, oferă
răspunsul tău la una dintre întrebările formulate
de jurnalist, care ți se pare interesantă.
Exersează !
13. Notează o listă cu cel puțin cinci teme actuale, de interes pentru tine și colegii tăi.
14. Completează lista cu cel puțin două teme
propuse de colegi.
15. a. Formulează cinci întrebări pe care i le-ai
adresa fetei, apoi continuă interviul citat,
oferind, în scris, răspunsurile imaginate
de tine. Poți alege dintre temele următoare sau poți propune tu altele: importanța
tehnologiei în viața elevilor, presiunea/
influența grupului asupra elevilor, valorile morale de ieri și de astăzi.
Important
t Interviul presupune transmiterea unui mesaj de la emițător către receptor, sub forma unei întrebări. Receptorul
decodează mesajul, făcând apel la memorie, prin replica
formulată ca răspuns la întrebare. Contextul vizează circumstanțele în care are loc comunicarea:
ƒ timpul, locul emiterii/ receptării;
ƒ identitatea, statutul social și profesional al vorbitorilor;
ƒ relațiile dintre interlocutori;
ƒ cunoștințele comune legate de tema abordată.
t Interviul este realizat cu scopul de a obține informații de
la o persoană de interes public. În realizarea unui interviu,
ca reporter, este important să respecți următoarele etape:
ƒ stabilește tema/ temele de dialog.
ƒ întocmește planul interviului. Notează întrebările pe care
intenționezi să le adresezi interlocutorului.
ƒ adaptează/ completează întrebările în funcție de răspunsul primit de la intervievat.
ƒ recitește întrebările și răspunsurile, apoi reține doar aspectele de interes pe care le vei nota în varianta finală.
Pe scena vieții 105
b. Evaluează interviul folosind următoarea grilă:
Criterii de apreciere Da Nu Parțial
3 Sunt stabilite temele de dialog.
3 A fost întocmit un plan al interviului.
3 Întrebările sunt adaptate vârstei și răspunsurilor primite.
3 Aspectele prezentate sunt de interes pentru public.
Folosește-ți creativitatea !
16. Imaginează-ți că ești jurnalist și dorești să surprinzi felul în care a fost pregătită punerea în scenă a piesei de
teatru Boul și vițeii de Ion Băieșu. Realizează un interviu, de 8-10 replici, la alegere:
cu unul dintre actorii care au interpretat un anumit rol; regizorul piesei; scenaristul piesei.
Tipar textual de structurare a ideilor
Descoperă !
1. Recitește interviul luat Deliei Elena, apoi răspunde oral următoarelor cerințe:
a. Cine crezi că este Delia Elena? Argumentează
răspunsul cu secvențe din text.
b. Ce tip uman reprezintă Delia Elena? Motivează
răspunsul cu cel puțin un citat.
c. Când are loc interviul? Ce aspect din text te-a
ajutat în formularea răspunsului?
d. Unde învață Delia Elena?
e. De ce crezi că răspunsurile din interviul citat ar
putea fi de interes public?
2. Completează pe o axă asemănătoare celei de mai jos cuvintele-cheie din întrebările de la exercițiul anterior.
Cine? ...........? ........... ? ............? De ce?
3. Citește fiecare dintre afirmațiile referitoare la interviul citat, apoi
alege răspunsul corect prin bifarea variantei corespunzătoare:
a. Întrebările se referă la domenii cunoscute interlocutorilor.
Da Nu
b. Întrebările au caracter general.
Da Nu
c. Sunt formulate mai multe întrebări deodată.
Da Nu
d. Întrebările nu sunt lungi.
Da Nu
e. La întrebări se poate răspunde prin DA sau NU.
Da Nu
f. Întrebările sugerează răspunsul.
Da Nu
Unitatea 4
106 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Important
t Interviul respectă structurarea ideilor sub formă de întrebare-răspuns. Interviul are la bază „întrebările
jurnalistului”: cine?, ce?, când?, unde?, de ce?. Acestea asigură dialogului asumare, coerență, unitate, claritate
și argumentare.
t Asumarea presupune responsabilitate în formularea întrebărilor, capacitatea de a selecta în dialog doar
acele aspecte de interes pentru public. Asumare înseamnă justificare și răspundere din partea partenerilor de
dialog, pentru alegerea temelor abordate în interviu.
4. Reformulează enunțurile pe care le-ai notat cu Nu, la exercițiul 3, apoi notează-le pe toate în caiet, sub mențiunea Important.
5. Alege, oral, dintre situațiile din listă pe acelea în care poate fi realizat un interviu: a. la școală, în timpul unui
test; b. pe stradă, trecătorilor, în legătură cu un eveniment cunoscut, actual; c. la o lansare de carte, unui participant la eveniment; d. la o lansare de carte, autorului; e. în curtea școlii, după afișarea rezultatelor la un concurs
important.
Exersează !
6. Lucrați în echipe de câte 4-5 elevi!
a. Alegeți una dintre situațiile selectate la exercițiul 5 și realizați un interviu de 8-10 replici.
b. Urmăriți cel puțin două teme de interes, plasate în contextul ales.
c. Prezentați interviul în fața clasei.
d. Evaluați interviurile celorlalte grupe pe baza criteriilor din tabelul următor:
Echipa Tema abordată este
adecvată contextului
ales
Întrebările
sunt formulate
corespunzător
Răspunsurile sunt
în acord cu statutul
intervievatului
Interviul are la bază
„întrebările jurnalistului”
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Amintește-ți!
1. Recitește primele șase replici din interviul cu Delia Elena.
2. Numește modul de expunere folosit în replicile citite. Cum este acesta marcat grafic? Alege una dintre variantele propuse: a. prin linie de dialog; b. prin notarea numelui celui care rostește replica; c. prin alineat; d. nicicum.
3. Imaginează-ți că ești eleva căreia i s-a luat interviul și că le povestești părinților experiența ta. Rescrie secvența
citită la exercițiul 1, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă.
4. Precizează, oral, ce modificări ai făcut, ținând cont de: punctuație, persoana și numărul pronumelor/ verbelor,
cuvinte introduse în relatare, numele persoanelor de dinaintea fiecărei replici.
Pe scena vieții 107
Important
t Vorbirea directă reprezintă dialogul
dintre două sau mai multe persoane/ personaje.
t Pentru redarea în scris a vorbirii directe,
este nevoie de:
ƒ linia de dialog, ghilimelele, numele persoanei/ personajului așezat înaintea replicii rostite;
ƒ utilizarea verbelor și a pronumelor la
persoana I și a II-a;
ƒ semnul întrebării și semnul exclamării
pentru a reda intonația interogativă și
pe cea exclamativă;
ƒ punctele de suspensie pentru a reda
atitudini ale vorbitorului, precum ezitarea, așteptarea, tristețea etc.
t Prin vorbirea indirectă sunt reproduse (cât mai exact) cuvintele cuiva de către un narator.
t Prin trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, se
produc următoarele transformări:
3dispar semnele de punctuație specifice dialogului sau citării:
linia de dialog, ghilimelele, numele persoanei/ personajului de
dinaintea replicii rostite;
3persoana I și persoana a II-a a verbelor și a pronumelor sunt
înlocuite cu persoana a III-a;
3enunțurile sunt exclusiv asertive, astfel că punctuația se remarcă prin dispariția semnului întrebării, a semnului exclamării, a
punctelor de suspensie și prin prezența exclusivă a punctului;
3apar verbele de declarație: a spune, a afirma, a nega, a întreba,
a răspunde, a ruga etc.
3sunt folosite, după aceste verbe, cuvinte de legătură precum: că,
să, ca să, dacă, ce, cine, care, unde, cum, când etc.
Exersează !
5. Transformă în vorbire indirectă zece replici care surprind relația părinte–copii în opera literară Boul și vițeii
de Ion Băieșu, de la lecția Textul dramatic (de la pagina 90).
Notează cinci modificări operate în urma trecerii textului din vorbire directă în vorbire indirectă.
Folosește-ți creativitatea !
6. a. Continuă dialogul ales la exercițiul anterior cu încă șase replici, imaginând un alt final. Folosește și cel
puțin trei indicații scenice care să evidențieze atitudinea personajelor implicate în dialog.
b. Rescrie dialogul creat, transformând replicile în vorbire indirectă. Numește, oral, modificările observate la
trecerea textului în vorbire indirectă.
Unitatea 4
108 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Scrisul de mână. Așezarea în pagină. Jurnalul
Amintește-ți!
1. Mai jos vei găsi o pagină de jurnal, realizată de un elev de clasa a VII-a, după ce a citit la școală fragmentul
din opera Boul și vițeii de Ion Băieșu. Citește cu atenție, apoi scrie răspunsurile la întrebările date:
Joi, 19 decembrie 2019
Dragă jurnalule,
Astăzi amrealizat că sunt celmai norocos copil din lume!Eora 14,30 și amsunat-o
pe mama de două ori. Am vrut să-i mulțumesc pentru pachetul pe care a insistat să
mi-l pregătească. I-am trimis un mesaj de salut și tatălui meu (nu știu când e în ședință
și când nu este... L Mereu am evitat să-l sun...). Doream doar să-i aud glasul. Poți să
crezi că, deși nu i-am văzut de dimineață, abia aștept să-i îmbrățișez? Știu că în ultima
vreme nu am fost prea sociabil, ba chiar am fost ușor morocănos... sau poate puțin mai
mult (apropo... trebuie să descopăr ce anume mă supără fără motiv câteodată).
Știi de ce, brusc, mi-am dat seama că părinții merită toată atenția mea?
Imaginează-ți că un bătrân vine să își vadă copiii. DOAR SĂ-I VADĂ. Bate cale
lungă, pentru câteva clipe în care este lângă ei. Vrea doar să știe că sunt sănătoși.
Le-a adus mâncare ECO, BIO... ce a crezut că le trebuie și că el avea. Ba chiar
dorea să le dea bani, dacă aveau nevoie... Îți dai seama Bătrânul tată, rămas
singur în gospodărie, se gândește la copiii lui de la oraș! Iar copiii, oameni în toată
firea, se ceartă mereu, crezând că părintele lor le stă pe cap, că îi împovărează...
Asta m-a întristat tare de tot, când am citit textul. Mai ales că și eu am
momente când sunt răutăcios cu ai mei. Apoi mi-am amintit câtă bucurie a
fost săptămâna trecută, când i-am vizitat pe bunici. Ce ne-am mai distrat!
Snoavele bunelului mă vor urmări mereu... (Mă gândesc la povestea aia pe care
ți-am spus-o deja, cu Toto și rufele lui buni... Rămâne memorabilă! JJJ)
Mi-am dat seama imediat că pentru mine și pentru colegii mei vizita
bătrânului la copii e ca o lecție de viață. Și mi-am propus, BA NU, MI-AM PROMIS
(iar eu nu-mi încalc promisiunile!!!) că nu-mi voi necăji părinții, nici în glumă.
În pauză am sunat-o pe mama. După ultima oră m-a sunat tata. (Nu
și-a dat seama că doar voiam să știe că mă gândesc la el.) Dar mi-a
făcut foarte bine să-i povestesc ce zi deosebită am avut la școală! J
Acum fug să le pregătesc eu lor o surpriză! Prima din serie... Știu că
bunica Maria mă va ajuta! Mereu vine când am nevoie de ea. Într-o oră
(atât mi-a rămas), masa va fi așezată (cu puțin ajutor) ca la o sărbătoare.
Revin să-ți spun cum a ieșit totul, dragul meu prieten mut!
Pe scena vieții 109
a. Când este redactată pagina de jurnal? Unde este
notată această informație?
b. Cine scrie jurnalul?
c. Care este formula care deschide pagina de jurnal? Cum este poziționată aceasta?
d. În ce moment al zilei este realizată această consemnare? Notează secvența care sugerează răspunsul oferit de tine.
e. La ce persoană este redactat textul?
f. Numește structura prin care se realizează încheierea. Cum justifici formularea aleasă de băiat?
2. Care sunt sentimentele din primul paragraf al textului, pe care dorește băiatul să le împărtășească
jurnalului său? Selectează termenii și structurile
prin care sunt redate aceste sentimente.
3. Ce fapte au generat aceste sentimente?
4. Care sunt persoanele care îi aduc băiatului zâmbetul pe chip?
Exersează !
5. Lucrați în pereche!
a. Identificați cel puțin două elemente care completează textul
scris.
b. Cum explicați prezența acestora pe pagina de jurnal?
c. Indicați timpul verbal folosit predominant în text.
Descoperă !
6. Recitește primul paragraf din pagina de jurnal, ignorând informația dintre paranteze. Explică, oral, dacă absența acestor secvențe
afectează coerența textului.
7. a. Formulează, în câte un enunț, mesajul transmis în secvențele
notate între paranteze, în primul paragraf.
b. Notează două trăsături de caracter ale autorul jurnalului, așa
cum se desprind din secvențele de la punctul anterior.
Important
t În redactarea textelor sunt folosite sublinierile pentru evidențierea unor informații și parantezele, pentru
suplimentarea explicațiilor. Este recomandată utilizarea lor cu măsură.
Exersează !
8. Scrie o pagină de jurnal, în care să notezi impresiile produse de vizita unor prieteni dragi, pe care nu
i-ai mai întâlnit de mult timp. Nu uita să respecți
indicațiile de mai sus.
9. Subliniază în culori diferite emoțiile surprinse,
faptele consemnate, respectiv elementele ajutătoare pe care le-ai folosit (sublinieri, paranteze
etc.).
Important
t Când scrii o pagină de jurnal trebuie:
3să notezi data;
3să consemnezi întâmplările care te-au emoționat
și sentimentele pe care le-ai trăit;
3să formulezi cu alineat fiecare nouă idee;
3să respecți regulile de ortografie și de punctuație;
3să scrii îngrijit, citeț și corect.
Unitatea 4
110 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Ascultarea activă. Tracul comunicativ
Amintește-ți!
Vizionează, în varianta digitală a manualului, un fragment din interviul Copiii din Deltă și Pașaportul Verde
și răspunde cerințelor:
a. Numește tema fragmentului de interviu.
b. Reformulează punctul de vedere ale primului
vorbitor referitor la ce înseamnă cultura.
c. Al doilea vorbitor afirmă: să nu avem grijă de
mediu este o problemă de cultură. Repetă ideile
care îi susțin opinia.
d. Care este soluția pe care o propune al doilea vorbitor pentru a depăși acest moment de incultură?
e. Observă, pe rând, limbajul nonverbal al celor doi
vorbitori: gesturi, mimică, zâmbet, privire, poziția
corpului. Exprimă-ți opinia despre cum acestea sunt
corelate sau nu sunt corelate cu mesajul verbal.
f. Identifică cel puțin trei modalități prin care al
doilea vorbitor este stimulat de ascultătorul lui
să-și exprime punctul de vedere și să-l susțină.
g. Formulează un enunț în care să afirmi care dintre
cei doi ascultători este mai concentrat pe punctul
de vedere al celuilalt. Argumentează-ți răspunsul.
Exersează !
1. Imaginează-ți că ești participant, alături de patru dintre colegii tăi, la un dialog despre timpul petrecut cu
familia. Deodată, unul dintre voi rostește: În fiecare vară, timp de două săptămâni, eu și familia mea mergem în Apuseni, la plantat puieți. Scrie, pe două coloane, replicile, respectiv reacțiile (gesturi, mimică, tăceri,
râsete etc.) pe care le au ceilalți participanți.
2. Lucrați în pereche! a. Formulați o ipoteză de lucru pornind de la una dintre următoarele teme: protejarea
mediului, relația părinți-copii, importanța voluntariatului. Exemplu: Protejarea mediului se învață în familie.
b. Realizați un dialog în care:
ƒ să exprimați puncte de vedere diferite referitoare la ipoteza de lucru aleasă;
ƒ să argumentați punctul de vedere susținut;
ƒ să ascultați activ, atitudine dovedită de cel puțin trei modalități specifice.
Important
t Ascultarea activă este o atitudine prin care, în mod conștient și voluntar, emițătorul este stimulat de receptor
să continue să vorbească. Ascultarea activă:
ƒ asigură înțelegerea celor comunicate; de aceea, se realizează prin atenție, dar și prin întrebările de clarificare
sau prin repetarea, parafrazarea, rezumarea unor idei;
ƒ se manifestă prin atenția la: gesturile, mimica, intonația, tonalitatea emițătorului, precum și printr-o atitudine
corporală specifică din partea receptorului: este aplecat ușor spre cel care vorbește, aprobă prin ușoare mișcări
ale capului, zâmbește etc.
t Când emițătorul îți împărtășește opinia, concentrează-te pe punctul de vedere al celuilalt, punându-ți
mereu următoarele întrebări cu privire la ce îți comunică vorbitorul din fața ta: Ce vrea să îmi transmită?,
Ce înseamnă acest lucru pentru el?, Cum vede el problema?, Ce simte în legătură cu ceea ce expune?. Cât
timp el vorbește, evită să te gândești înainte la ceea ce vei spune. Menține o atitudine înțelegătoare: fără interpretări, fără acuzații, fără critici, fără sfaturi care nu sunt cerute. După ce termină ce are de spus, îndeamnă-l să recapituleze ideile. Abia acum, când te-ai asigurat că ai înțeles ce ți s-a spus, îți poți exprima opinia.
Pe scena vieții 111
c. Prezentați dialogul în fața clasei. Veți fi evaluați, pe rând, de colegi, în funcție de criteriile:
Ascultătorul… Da Nu Observații
3 solicită clarificări;
3 reformulează/ parafrazează;
3 rezumă/ recapitulează;
3 încurajează prin gesturi/ mimică/ zâmbet;
3 are atitudine înțelegătoare: nu critică/ nu acuză/ nu interpretează.
Descoperă !
3. Evaluează-ți atitudinea pe care ai avut-o ca vorbitor în rezolvarea exercițiului anterior. Ține cont de următoarele criterii pentru a descoperi dacă ai trac comunicativ:
Întotdeauna Câteodată Niciodată
3 Am trăit frica de a nu greși.
3 Am trăit frica de a nu fi înțeles.
3 Am uitat ce aveam de spus.
3 Am citit din caiet și nu mi-am desprins privirea de foaie.
3 Am făcut pauze supărătoare.
3 M-am bâlbâit.
3 Am ocolit intenționat privirea colegului meu.
3 Am gesticulat prea mult.
Important
t Tracul comunicativ este o teamă pe care multe persoane o trăiesc atunci când trebuie să vorbească în public.
De obicei, dispare odată cu începerea comunicării. Dar la unii vorbitori, tracul comunicativ persistă şi poate
avea urmări nedorite. Iată ce ai de făcut pentru a atenua această emoție negativă:
a. pregătește-te serios: üdocumentează-te; üîntocmește un plan; ürepetă cu voce tare în fața oglinzii;
üfă exerciții de dicție (modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele, dar și arta de a vorbi corect și clar,
astfel încât fiecare cuvânt să fie auzit și înțeles perfect de către ascultător);
b. înainte de a începe să vorbești, gândește-te la ceva liniștitor;
c. în timpul prezentării: ürespiră încet și profund; üimaginează-ți că ai un public binevoitor; üpronunţă corect
sunetele și cu intenţie propoziţiile; dacă greșești, continuă: greșeala este firească și, deseori, nu toți oamenii o
sesizează;
d. înfruntă-ți teama solicitând să vorbești cât mai des în timpul lecțiilor.
Exersează !
4. Tracul comunicativ este des întâlnit în lumea actorilor. a. Documentează-te, din cărți sau din mediul online,
despre tracul de scenă: cum se manifestă, situații comice sau dramatice provocate de acesta; modalități la
care recurg actorii pentru a-și stăpâni teama de a vorbi în public. b. Elaborează un scurt material cu rezultatele cercetării tale. c. Prezintă-l oral în fața clasei și folosește prilejul de a aplica, în mod conștient, una dintre
modalitățile de atenuare a tracului.
Unitatea 4
112 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Pronumele personal. Pronumele de politeţe.
Pronumele reflexiv
Amintește-ți!
1. Citeşte fragmentul selectat din textul Boul şi viţeii de Ion Băieşu, pentru a răspunde, oral, cerinţelor:
„GELU: Am fost odată împreună pe la mata, acum vreo patru-cinci ani.
TATĂL: Mi-aduc aminte. Dar parcă dânsa n-a coborât din mașină.
GELU: Exact. (Către Coca.) Ți-era frică să nu te muște purecii sau câinele, să nu te urzici, să nu faci
vreo urticarie, sensibilo!”
a. Selectează un pronume de politeţe.
b. Ce cuvânt determină pronumele ţi- ?
c. Precizează persoana şi numărul pronumelui şi ale verbului din structura să nu te muşte. Ce fel de pronume este te în acest context?
d. Precizează persoana şi numărul pronumelui şi ale verbului din structura să nu te urzici. Ce fel de pronume
este te în contextul acesta?
2. Completează, în scris, spațiile punctate pentru a-ţi reaminti noţiunile
învăţate despre pronume:
ƒ Pronumele este partea de vorbire …. care ţine locul unui …. .
ƒ Pronumele personal indică …. care iau parte la actul comunicării şi ….
despre care se vorbeşte sau care sunt martori.
ƒ La cazurile acuzativ şi dativ, formele …. pot relua sau anticipa formele
accentuate ale pronumelui personal.
ƒ Pronumele de politeţe exprimă …. faţă de o persoană.
ƒ Pronumele de politeţe are forme numai pentru persoana …. şi .... .
ƒ Sistemul politeţii româneşti cunoaşte trei grade de …., astfel:
Gradul zero de politeţe Gradul minim de politeţe Gradul maxim de politeţe
tu, el, ea, …., ...., .... dumneata, mata, matale, dânsul, …. dumneavoastră, dumnealui, ...., ....,
Excelenţa Voastră, ....
ƒ Pronumele reflexiv ţine locul obiectului asupra căruia se exercită .... sau indirect acţiunea, fiind identic cu ....
propoziţiei, având acelaşi număr şi aceeaşi .... cu verbul.
ƒ Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana ...., cazurile acuzativ şi dativ, acestea nedeosebindu-se după .... şi gen.
Forme accentuate Forme neaccentuate
Acuzativ (pe) sine se, s- Dativ sie, sieşi îşi, şi-
ƒ La persoanele I şi a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele pronumelui …. .
Pe scena vieții 113
Important
t Pronumele personale, de politeţe şi reflexive au următoarele funcţii sintactice:
ƒ Nominativ
3subiect: Tu ai stricat-o, tu să o repari! Dumneavoastră nu aţi fost acolo?
3nume predicativ: Prietena mea este ea. Colegul meu este dumnealui.
ƒ Acuzativ
3complement direct: Am văzut-o. Pe dumnealui îl cunosc de mult timp. Se cunoaşte pe sine.
3complement prepoziţional: Vorbim despre voi. Ne gândim şi la dumneavoastră. Nu are încredere în sine.
3circumstanţial de loc: Mergem la voi. Am trecut pe la dumneavoastră.
3circumstanţial de timp: A intrat în clasă odată cu mine. Am ajuns după dumneavoastră.
3circumstanţial de mod: Toţi lucrează ca tine. Am procedat ca dumneavoastră.
3atribut: Cărţile de la tine sunt interesante. Cadoul pentru dumnealui este acolo.
Iubirea de sine e mai rară decât iubirea aproapelui.
ƒ Dativ à complement indirect: Ţie nu-ţi spun nimic. Dumnealor nu le-am răspuns încă.
Îşi spune sieşi că nu e gravă situaţia.
ƒ Genitiv
3atribut: Părerea lui contează. Ideile dumitale par originale.
3nume predicativ: Creioanele sunt ale ei. Maşina aceasta este a dumneavoastră?
ƒ Vocativ à nu are funcţie sintactică: Te aşteptam, Măria Ta!
! Uneori, pronumele reflexiv nu are funcţie sintactică: Se vede că aţi uitat de temă.
Exersează !
3. Completează, în scris, spaţiile punctate, astfel încât enunţurile să fie corecte:
ƒ Pronumele personal în cazul vocativ se desparte
prin …. de restul enunţului.
ƒ Pronumele personal în cazul genitiv are doar forme .... şi numai pentru persoana .... .
ƒ Pronumele de politeţe matale este o formă .... .
ƒ Formule reverenţioase Excelenţa Sa, Măria Ta
sunt folosite în situaţii …. şi desemnează un grad
.... de respect.
ƒ Când nu poate fi reluat printr-o formă accentuată,
pronumele reflexiv nu are .... .
4. Scrie felul, cazul şi funcţia sintactică a pronumelor subliniate în următoarele replici din Boul și vițeii:
¡ „De unde vrei să știu eu? Caută-l. Sau du-te singur la gară, ia-l pe bătrân,
du-l la voi acasă și sună-ne deseară.”
¡ „Tată, mai spune-ne ceva despre mata.”
¡ „Adică să ne dai nouă?”
¡ „Vorba aia: după cincizeci de ani, dacă dimineața, când te scoli, te doare
ceva, înseamnă că e bine.”
¡ „La vară, în concediu, venim precis la mata, stăm câteva zile.”
5. Transformă, oral, enunţul Caută-l., trecând pronumele de la genul masculin, la genul feminin.
Unitatea 4
114 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
6. Scrie pronumele personale şi pronumele reflexive din enunțurile de mai jos, precizându-le cazul:
ƒ Nu îmi pasă de ei.
ƒ Îmi cumpăr o îngheţată.
ƒ Mă pieptăn în fiecare dimineaţă.
ƒ Mă îngrijorează comportamentul lui.
ƒ Mă întreb cum să procedez.
ƒ Te doare genunchiul?
ƒ Te duci la munte?
ƒ Nu-ţi face griji!
ƒ Faceţi-vă temele!
ƒ Ţi-am adus o ciocolată amăruie.
ƒ V-am spus să nu vă duceţi acolo!
ƒ Se spune că toţi au uitat de voi.
ƒ Îl întrebi tu cum se numeşte râul acesta?
ƒ Casa lui ne-a plăcut mult.
ƒ Le-ai dat numărul de telefon?
ƒ Nu ne spui nimic?
ƒ Nu ne închipuiam că va fi atât de frumos.
7. Precizează, oral, funcţia sintactică a pronumelor personale selectate la exerciţiul anterior.
8. Alcătuieşte, în scris, două enunţuri în care cuvântul mi să fie, pe rând, pronume reflexiv şi pronume personal.
9. Alege varianta pe care o consideri corectă şi scrie-o în caiet:
ƒ În enunţul V-aţi întors mai devreme., cuvântul v- este:
a. pronume personal în acuzativ; b. pronume reflexiv în acuzativ.
ƒ În enunţul Ne-a dat vestea cea bună., cuvântul ne- este:
a. pronume personal în dativ; b. pronume reflexiv în dativ.
ƒ În enunţul Dumnealui nu-i aduci un măr?, pronumele subliniate:
a. sunt în cazul acuzativ şi au funcţia sintactică de complement direct;
b. sunt în cazul dativ şi au funcţia sintactică de complement indirect;
c. sunt în cazul genitiv şi au funcţia sintactică de atribut.
ƒ În enunţul Îmi trebuie caietul ei., pronumele subliniate au, în ordine, funcţiile sintactice:
a. complement indirect, atribut;
b. complement direct, atribut;
c. atribut, complement indirect.
ƒ În enunţul Lui îi dau stiloul ei, pronumele subliniate sunt, în ordine, în cazul:
a. dativ, dativ, genitiv; b. genitiv, genitiv, dativ; c. dativ, genitiv, dativ.
Pe scena vieții 115
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv
Descoperă !
a. Precizează ce arată cuvintele scrise cu roşu.
b. Arată ce substantive sunt înlocuite de cuvintele
scrise cu roşu, precizând ce denumesc ele.
c. Cu ce substantiv se acordă cuvântul tău din ultima replică?
1. Citeşte enunţurile pentru a răspunde, oral, cerinţelor
din dreapta:
¡ — Caietul acesta este al tău?
¡ — Nu. Cartea de pe bancă este a mea.
¡ — Caietul tău are coperta roşie?
Important
t Pronumele posesiv înlocuieşte atât numele posesorului, cât şi numele obiectului posedat.
§ Obiect posedat à cartea băiatului à posesor § Obiect posedat à a sa à posesor
t Formele pronumelui posesiv și ale adjectivului pronominal posesiv sunt:
ƒ Cuvintele ei, lui, lor sunt pronume personale!
ƒ La genitiv-dativ pronumele posesive sunt însoţite de cuvântul alor: alor mei, alor tăi, alor săi, alor noştri, alor
voştri.
t Pronumele posesiv se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
t Funcţiile sintactice ale pronumelui posesiv sunt:
ƒ Nominativ:
ƒ Acuzativ:
ƒ Dativ à complement indirect: Le-am dat alor tăi vestea cea bună.
t Când determină un substantiv şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, pronumele posesiv devine adjectiv pronominal posesiv şi are funcţia sintactică de atribut în:
t Adjectivul pronominal posesiv este adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: copiii tăi.
Posesor Obiect posedat Gen Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
un singur
posesor
un singur obiect
posedat
m. (al) meu (al) tău (al) său
f. (a) mea (a) ta (a) sa
mai multe obiecte
posedate
m. (ai) mei (ai) tăi (ai) săi
f. (ale) mele (ale) tale (ale) sale
mai mulți
posesori
un singur obiect
posedat
m. (al) nostru (al) vostru –
f. (a) noastră (a) voastră –
mai multe obiecte
posedate
m. (ai) noştri (ai) voştri –
f. (ale) noastre (ale) voastre –
3atribut: Un coleg dintre ai mei te-a ajutat.
3complement direct: Îi aştept pe ai tăi.
3complement prepoziţional: Te gândești des
la ai tăi?
3circumstanţial de loc: Am ajuns la ai voştri.
3circumstanţial de timp: Înainte de ai noștri,
să intre ei.
3circumstanţial de mod: Face ca ai săi.
3nominativ: Au venit prietenii mei.
3acuzativ: Îi cunosc pe ai tăi amici.
3dativ: Le-am spus colegilor tăi să rămână.
3genitiv: Ideea părinţilor voştri pare bună.
3vocativ: Dragii noștri copii, bine aţi venit!
üsubiect: Ai mei te aşteaptă acasă. ü nume predicativ: Vina este numai a ta.
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: A mea este mai nouă.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Cartea de la ai tăi mă fascinează.
Unitatea 4
116 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Descoperă !
2. Scrie forma sau formele pe care le consideri corecte pentru structurile scrise înclinat în enunţurile:
a. Am aflat noutăţile de la o colegă a mea/ de-a
mea/ de-ale mele/ de-a mele.
b. Mă va conduce un prieten de-ai mei/ de-al meu/
de-a mei.
c. I-am dat cartea aceea unei colege a mele/ a mea.
d. I-am adus fişele unei colege a noastre/ a noastră.
Important
t Sunt corecte construcţiile: un coleg de-ai mei, un coleg de-al meu, un coleg al meu, o colegă de-ale
mele, o colegă de-a mea, o colegă a mea.
t Sunt corecte construcţiile: o colegă a mea, unei colege a mele, unei colege a noastre.
t În combinaţie cu substantivele care desemnează gradele de rudenie, adjectivul pronominal posesiv se
leagă de acesta prin cratimă: maică-sa, mă-sa, mă-ta, taică-su, tac-su, tat-su, soră-sa, sor-sa, frate-său,
frat-su, noră-mii, soră-tii, nevesti-sii. Aceste structuri nu sunt recomandate în limba literară.
Exersează!
3. Construieşte, oral, enunţuri cu ortogramele sa/s-a, săi/să-i.
4. Formulează, în scris, enunţuri în care cuvintele noştri, voştri să fie, pe
rând, pronume posesive şi adjective pronominale posesive.
5. Rescrie corect următoarele enunţuri:
ƒ Iai spus maicătii să î-ţi
pună pachet?
ƒ Nu cred că sorăta ştie
ce ţiam adus.
ƒ Fratemiu e mai mare
cu doi ani decât mine.
ƒ Tea văzut taicăsu?
6. Scrie genul, numărul, cazul şi funcţia sintactică a adjectivelor pronominale posesive din enunţurile:
ƒ Dragul meu, vino mai repede acasă!
ƒ Cine a spus că elevii noştri nu citesc?
ƒ Vezi-ţi de treburile tale!
ƒ I-am adus frăţiorului tău o jucărie.
ƒ Camera surorii sale este foarte ordonată.
7. Selectează, pe trei coloane, pronumele posesive, pronumele personale şi adjectivele pronominale posesive
din următoarele enunţuri:
ƒ Prietena sa este drăguţă.
ƒ A sa prietenă este miloasă.
ƒ Casa ei pare mai mare.
ƒ A ei pisică este neagră.
ƒ Băiatul său are note mari.
ƒ Al său copil este creativ.
ƒ Telefonul lui face fotografii frumoase.
8. Completează, în caiet, spaţiile punctate, astfel încât enunţurile să fie corecte:
ƒ În construcţia maşina voastră, cuvântul subliniat este …. şi are funcţia sintactică de .... .
ƒ În enunţul A noastră e defectă., pronumele posesiv este în cazul …. şi are funcţia de .... .
ƒ În enunţul Dragă, nu-l jigniți, e plăcerea lui., cuvintele subliniate sunt pronume …. .
9. Scrie cazul şi funcţia sintactică a pronumelor şi a adjectivelor pronominale posesive din enunţurile:
Au venit rudele tale? § Ale noastre mai întârzie. § Pornim spre ai voştri. § Pe ai tăi nu îi cunosc. § Se teme de
ai voştri. § Nu scrie ca ai săi. § Alor mei nu le-am spus secretul. § Prietenilor tăi le plac dulciurile? § Scrisoarea
de la ai săi l-a bucurat. § Ai primit veşti de la ai tăi? § Dorinţa alor mei este să vină sărbătorile mai repede.
§ Penarul acesta este al tău? § Înainte de ai noştri, au sosit ai voştri. § Nu uitaţi de sfaturile părinţilor voştri!
sa
s-a
săi să-i
Pe scena vieții 117
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ
Descoperă !
1. Citeşte enunţurile, cu atenţie, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
¡ Acesta este interesant.
¡ Deşi a îmbătrânit, bunica a rămas aceeaşi.
¡ Pe acela mi-l doresc.
¡ Celălalt pare mai încăpător.
a. Ce arată cuvintele subliniate în enunţurile de mai sus, având în vedere apropierea, depărtarea, identitatea
sau diferenţierea faţă de un obiect?
b. Transformă enunţurile de mai sus, adăugând substantive cuvintelor subliniate. Cu cine se acordă, în acest
caz, cuvintele subliniate?
Important
t Pronumele demonstrativ înlocuieşte un obiect, arătând apropierea, depărtarea, identitatea sau diferenţierea acestuia faţă de alt obiect. Formele pronumelor şi ale adjectivelor pronominale demonstrative de
apropiere și de depărtare sunt:
t Formele pronumelor şi ale adjectivelor pronominale demonstrative de identitate și de diferențiere sunt:
t Pronumele demonstrativ se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Acesta/ Acela/ Acelaşi/ Celălalt din prima bancă vine.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Cartea acestuia/ aceluia/ aceluiaşi/ celuilalt e foarte interesantă.
Cartea de la acesta este foarte interesantă.
t Când determină un substantiv şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, pronumele demonstrativ devine
adjectiv pronominal demonstrativ. Acesta este adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: aceşti copii,
copiii aceia, aceeaşi idee, ceilalţi colegi.
Masculin Feminin
singular plural singular plural
Demonstrativ
de apropiere
N-A acesta, ăsta, acest aceştia, ăştia, acești aceasta, asta, această acestea, astea, aceste
G-D acestuia, ăstuia,
acestui
acestora, ăstora,
acestor
acesteia, ăsteia,
acestei
acestora, ăstora,
acestor
Demonstrativ
de depărtare
N-A acela, acel, ăla aceia, ăia, acei aceea, aia, acea acelea, alea, acele
G-D aceluia, ăluia,
acelui
acelora, ălora,
acelor
aceleia, ăleia, acelei acelora, ălora, acelor
Masculin Feminin
singular plural singular plural
Demonstrativ
de identitate
N-A acelaşi aceiaşi aceeaşi aceleaşi
G-D aceluiaşi aceloraşi aceleiaşi aceloraşi
Demonstrativ
de diferențiere
N-A celălalt ceilalţi cealaltă celelalte
G-D celuilalt celorlalţi celeilalte celorlalte
Unitatea 4
118 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează!
2. Completează, în scris, enunţurile cu forma corectă a adjectivelor pronominale demonstrative de identitate și
de depărtare:
ƒ …. primăvară mă încântă cu .... flori multicolore.
ƒ …. fetiţe i-ai adus o jucărie.
ƒ .... copii le plac poveştile.
ƒ Mingea .... este roşie.
ƒ .... piatră este semipreţioasă.
ƒ Copilului .... nu-i place fotbalul.
3. Scrie forma pe care o consideri corectă:
ƒ Celorlalţi/ ceilalţi le-am adus creioane.
ƒ I-am spus băiatului acesta/ acestuia ceva.
ƒ A rămas aceeaşi/ aceiaşi fată silitoare.
ƒ I-am văzut pe aceeaşi/ aceiaşi colegi afară.
ƒ Cartea aceea/ aceia e mai interesantă decât filmul.
Important
t Funcţiile sintactice ale pronumelui demonstrativ sunt:
ƒ Nominativ à subiect: Aceia te aşteaptă în parc.
à nume predicativ: Colegul meu este acela.
ƒ Acuzativ
3atribut: Cartea de la acela e bună.
3complement direct: Îi cunosc pe ceilalţi.
3complement prepoziţional: Se teme de aceea?
ƒ Dativ à complement indirect: I-am promis-o celuilalt.
ƒ Genitiv à atribut: Cartea acestuia va apărea curând.
t Adjectivul pronominal demonstrativ are funcţia sintactică de atribut în:
ƒ Nominativ: Au venit aceiaşi prieteni.
ƒ Acuzativ: Am nevoie de celălalt caiet.

3circumstanţial de loc: Am mers la celălalt.
3circumstanţial de timp: Înainte de aceştia, să intre ceilalţi.
3circumstanţial de mod: Procedează ca aceia.
ƒ Dativ: Fetei aceleia nu-i plac merele.
ƒ Genitiv: Părinţii acestui copil sunt exigenţi.
Exersează!
4. Alcătuieşte, oral, enunţuri în care cuvintele aceea şi aceia să fie, pe rând, pronume şi adjective pronominale
demonstrative. Precizează cazul şi funcţia lor sintactică.
5. Scrie valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri:
ƒ Aceasta pare cea mai bună dintre toate.
ƒ Celorlalţi le e frică de întuneric.
ƒ Îl iubea pe acest copil.
ƒ Lângă acela era o vază cu trandafiri.
ƒ Patinează ca aceştia.
ƒ Ea este aceea despre care ţi-am vorbit.
ƒ Părinţii acelora nu au venit la şcoală.
ƒ Aceiaşi oameni v-au ajutat şi anul trecut.
ƒ Ai solicitat-o pe aceeaşi fată.
ƒ Se gândea mereu la ceilalţi.
ƒ Va participa la aceeaşi olimpiadă.
ƒ Oameni ca aceia rar mai întâlneşti.
ƒ Vă supuneţi aceloraşi reguli.
ƒ Asta nu e o idee prea bună.
ƒ Pentru acel examen am învăţat zi şi noapte.
ƒ Înainte de acestea să mi le aduci pe celelalte.
Pe scena vieții 119
Pronumele interogativ şi adjectivul pronominal interogativ.
Pronumele relativ şi adjectivul pronominal relativ
Descoperă !
1. Citeşte enunţurile, cu atenţie, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
¡ — Cine a câştigat concursul? ¡ — Ce carte ai citit?
a. Care e tipul enunţurilor după scopul comunicării?
b. Răspunde la prima întrebare, înlocuind cuvântul
subliniat cu un substantiv. Ce funcţie sintactică
are substantivul?
c. Răspunde la a doua întrebare de mai sus, înlocuind cuvântul subliniat cu un adjectiv pronominal
demonstrativ de apropiere. Ce funcţie sintactică
are adjectivul pronominal?
t Pronumele interogativ ţine locul unui substantiv aşteptat ca răspuns la o întrebare. Formele pronumelui
interogativ sunt: care?, cine?, ce?, cât?. Pot deveni adjective pronominale interogative: care?, ce?, cât?.
t Pronumele interogativ ce? este invariabil.
t Pronumele interogativ apare doar în propoziţii interogative.
Important
Descoperă !
2. Scrie verbul spune înaintea enunţurilor de la exerciţiul 1. Câte propoziţii ai obţinut? Acum enunţurile sunt fraze.
Important
t Pronumele relativ face legătura dintre o propoziţie subordonată şi regenta ei. Pronumele relative şi adjectivele pronominale relative au forme omonime cu cele ale pronumelui şi ale adjectivului pronominal interogativ: care, cine, ce, cât.
t Este doar pronume relativ forma compusă ceea ce.
t În cazul pronumelui relativ în genitiv precedat de articolul al se realizează acordul încrucişat:
ƒ băiatul în a cărui vorbă cred; băiatul în al cărui cuvânt cred;
ƒ fata în a cărei vorbă cred; fata în al cărei cuvânt cred.
ƒ băieţii/ fetele în ale căror vorbe cred; băieţii/ fetele în ai căror părinți cred;
t Pronumele relativ apare doar în fraze.
t Pronumele interogativ şi pronumele relativ se pot combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Care dintre ei e mai bun? Spune-mi care dintre ei e mai bun.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Al cui copil eşti tu? Spune al cui copil eşti tu.
t Adjectivul pronominal interogativ şi adjectivul pronominal relativ sunt adjuncți (subordonaţi) într-un grup
de cuvinte: Ce oameni ar face aşa ceva? Nu ştiu ce oameni ar face aşa ceva.
Masculin Feminin
singular plural singular plural
N-Ac care?, cine?, cât? câți?, care? care?, cine?, câtă? care?, câte?
G-D cărui(a)?, cui?, al câtelea? căror(a)?, câtor(a)? cărei(a)?, cui?, a câta? căror(a)?, câtor(a)?
Unitatea 4
120 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează!
3. Alege forma pe care o consideri corectă şi scrie-o în caiet:
ƒ Ce-s/ Ce-i cu astea aici?
ƒ Care/ Pe care l-ai întrebat?
ƒ Cărui/ Căruia i-ai spus secretul?
ƒ Cărui/ Căruia coleg i-ai adus aminte orarul?
ƒ Casa care/ pe care ai văzut-o este a mea.
ƒ Au venit prietenii la care/ cărora le-ai dat invitaţie.
4. Completează, în scris, enunţurile cu formele potrivite ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale interogative:
ƒ .... sunt cărţile de pe bancă?
ƒ .... dintre voi vă mai trebuie pixuri?
ƒ …. cărţi îi lipseşte cuprinsul?
ƒ .... dintre ele trebuie să îi duc dosarul?
ƒ …. eşti pe listă, Dane?
ƒ …. eşti pe listă, Maria?
ƒ În spatele .... dintre voi trebuie să stea?
ƒ .... ocazii îi datorez această vizită?
5. Realizează acordul pronumelui relativ în genitiv, după modelul dat, scriind
enunţurile în caiet: Părinţii ai căror copii au luat premii sunt foarte mândri.
ƒ Pixul .... pastă s-a terminat trebuie aruncat.
ƒ Rochia …. nasturi s-au descusut e în dulap.
ƒ Oraşul .... străzi sunt curate are un primar gospodar.
ƒ Oraşele .... străzi sunt pline de gropi au primari dezinteresaţi.
ƒ Am văzut-o pe fata .... creaţie a obţinut premiul întâi.
6. Completează enunţurile cu formele potrivite ale pronumelui relativ care şi scrie-le în caiet:
ƒ Copilul .... l-ai văzut are doar cinci ani.
ƒ Am citit cartea …. mi-ai adus-o în dar.
ƒ L-am aşteptat pe colegul …. i-am dat pixul.
ƒ Colega …. i-am dat vestea s-a bucurat.
7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate,
completând un tabel asemănător:
Cuvântul Pronume Adjectiv pronominal
interogativ relativ interogativ relativ
ƒ Cine te-a adus?
ƒ Nu-mi dau seama care e mai încăpător.
ƒ Ce cauţi aici? Ce idee ţi-a mai venit?
ƒ Nu ştiu a câta este pe listă.
ƒ Al câtelea candidat a intrat în sală?
ƒ Spune-mi câţi bani îţi trebuie pentru carte.
ƒ Ceea ce mi-a spus este surprinzător.
ƒ Nu am aflat cărui copil i-ai dat cartea.
ƒ Al cui este stiloul?
ƒ Sportiva al cărei succes ne-a bucurat este pe locul întâi.
„care”?
sau „pe care”?
Pe scena vieții 121
Important
t Funcţia sintactică a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului aşteptat ca răspuns la întrebare. Funcţia sintactică a pronumelui relativ se stabileşte în propoziţia subordonată.
t Funcţiile sintactice ale pronumelui interogativ şi ale pronumelui relativ sunt:
ƒ Nominativ
3subiect: Cine vine? Ce s-a întâmplat? Știu cine vine. Știu ce s-a întâmplat. Ceea ce contează nu se uită.
3nume predicativ: Care este numărul tău preferat? Spune-mi care este numărul tău preferat.
ƒ Acuzativ
3complement direct: Pe cine ai văzut? Nu ştiu pe cine ai văzut.
3complement prepoziţional: La ce te gândeşti? Spune-mi la ce te gândeşti.
3circumstanţial de loc: La cine aţi fost ieri? Am aflat la cine aţi fost ieri.
3circumstanţial de timp: Înainte de cine aţi intrat? Nu am sesizat înainte de cine aţi intrat.
3circumstanţial de mod: Ca cine procedează? Ştiu ca cine procedează.
ƒ Dativ à complement indirect: Cui i-ai spus secretul? Nu am aflat cui i-ai spus secretul.
ƒ Genitiv
3atribut: Al cui palton a fost uitat în cuier? Copilul ai cărui părinţi sunt atenți se simt iubiți.
3nume predicativ: Al cui eşti tu? Am aflat al cui eşti tu.
t Când determină un substantiv şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, pronumele interogativ/ relativ
devine adjectiv pronominal interogativ/ relativ şi are funcţia sintactică de atribut în:
ƒ nominativ: Care elev a venit? Câţi copii vin? Am aflat care elev a venit. Nu ştiu câţi copii vin.
ƒ acuzativ: Ce carte citeşti? Nu a văzut ce carte citeşti.
ƒ dativ: Cărui coleg i-a venit ideea aceasta? Nu ştiu cărui coleg i-a venit ideea aceasta.
ƒ genitiv: Părinţii cărui copil te-au căutat? Am aflat părinţii cărui copil te-au căutat.
Exersează!
8. Completează enunțurile cu pronumele sau adjectivul pronominal interogativ, respectând cerinţele:
ƒ .... a venit? (N, subiect)
ƒ …. e caietul tău? (N, nume predicativ)
ƒ Pe .... l-ai întrebat? (Ac, compl. direct)
ƒ La …. te gândeşti? (Ac, compl. prepoziţional)
ƒ Al .... este ghiozdanul? (G, nume predicativ)
ƒ .... coleg i-ai dat tema? (D, atribut)
ƒ Al .... caiet este pe masă? (G, atribut)
ƒ .... i-ai adus flori? (D, compl. indirect)
9. Completează enunțurile cu pronumele sau adjectivul pronominal relativ, respectând cerinţele:
ƒ Mă întreb .... e caietul tău. (N, nume predicativ)
ƒ Am observat …. fată a plecat. (N, atribut)
ƒ Se ştie …. scris e mai frumos. (G, atribut)
ƒ Ea e fata …. creaţie mi-a plăcut. (G, atribut)
ƒ S-a aflat …. i-ai scris. (D, compl. indirect)
ƒ Mă întreb .... coleg să îi spun. (D, atribut)
ƒ Știau despre .... să discute. (Ac, compl. prepoziţional)
ƒ Nu-şi amintea cu …. stilou a scris. (Ac, atribut)
10. Scrie pronumele şi adjectivele pronominale relative şi interogative, precizând funcţia lor sintactică:
1. Aceasta e lucrarea despre care îţi vorbeam.
2. Locuiau în casa a cărei grădină ţi-a plăcut.
3. Cui i-ai adus flori?
4. Întrebarea e ce flori a plantat.
a. complement prepoziţional
b. circumstanţial de timp
c. atribut exprimat prin adjectiv pronominal relativ
d. atribut exprimat prin pronume relativ
e. complement indirect
Unitatea 4
122 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât
Descoperă !
1. Citeşte fragmentul de mai jos pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
a. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu substantive şi arată care dintre cele două părţi de vorbire (substantivul sau pronumele) dă indicaţii
precise asupra obiectului.
b. Adaugă substantive primelor trei pronume
subliniate. Ce au devenit ele?
„Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos;
puţini suie, mulţi coboară, unul macină la moară.
Ş-apoi acel unul are şi pâinea, şi cuţitul şi taie de unde
vrea şi cât îi place, tu te uiţi şi n-ai ce-i face.”
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
Important
t Pronumele nehotărât înlocuieşte un substantiv fără a da vreo indicaţie precisă asupra obiectului.
t Formele pronumelui şi ale adjectivului pronominal nehotărât sunt: unul, altul, tot, atât, cutare, fiecare,
fiecine, fiece, oricare, oricine, orice, oricât, careva, cineva, ceva, câteva, altcareva, altcineva, altceva, oarecare, oarecine, oarece, multe, puţine, vreunul.
t Pronumele nehotărât se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Toţi din clasă au luat premiu.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Cărţile fiecăruia sunt pe bancă.
t Când determină un substantiv şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, pronumele nehotărât devine
adjectiv pronominal nehotărât. Acesta este adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: toţi copiii, fiecare
om, vreo idee, multe cărţi, puţini oameni, orice casă, câteva flori, altui om.
t Funcţiile sintactice ale pronumelui nehotărât sunt:
ƒ Nominativ
3subiect: Alţii cred că ai dreptate. nume predicativ: Vinovatul ar putea fi oricare dintre ei.
ƒ Acuzativ
3atribut: Cărţile pentru unii sunt pe birou.
3complement direct: Căutaţi pe careva?
ƒ Dativ à complement indirect: Pot spune asta oricui.
ƒ Genitiv à atribut: Părerea fiecăruia contează.
t Adjectivul pronominal nehotărât are funcţia sintactică de atribut.
3complement prepoziţional: Te gândeşti la cineva anume?
3circumstanţial de loc: S-a aşezat lângă altcineva.
3circumstanţial de mod: Procedează ca oricare dintre noi.
Exersează!
2. Scrie cazul şi funcţia sintactică a adjectivelor pronominale nehotărâte subliniate în enunţurile:
ƒ Fiecare om își dorește lucruri bune.
ƒ Oricărui coleg îi vei povesti, nu-ţi va da dreptate.
ƒ Caietele tuturor elevilor au fost corectate.
ƒ Vreau şi eu câteva bomboane.
ƒ Ai cerut vreunui adult vreun sfat?
3. Alcătuieşte, oral, enunţuri în care să foloseşti următoarele pronume şi adjective pronominale nehotărâte, respectând cerinţele dintre paranteze: ¡ toţi (genitiv, atribut); ¡ altul (acuzativ, atribut); ¡ fiecare (dativ, complement
indirect); ¡ cineva (acuzativ, complement direct); ¡ altcineva (acuzativ, complement prepoziţional).
Pe scena vieții 123
4. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor un şi o din enunţurile date,
scriindu-le în caiet:
1. O fată scrie, alta citeşte.
2. Un băiat învaţă, altul ascultă muzică.
3. Am văzut-o ieri.
4. O să vină mâine.
5. O fată trece strada.
6. Un cais a înflorit la geamul meu.
7. Am cumpărat un caiet, o carte şi două stilouri.
a. pronume personal
b. articol nehotărât
c. verb auxiliar
d. numeral cardinal
e. adjectiv pronominal nehotărât
5. a. Completează spaţiile cu formele corecte ale pronumelor nehotărâte scrise între paranteze:
¡ I-am adus .... dintre ele câte o floare. (fiecare); ¡ Le-a vorbit .... despre noul proiect. (unii); ¡ Le-a spus ....
despre voi. (toţi); ¡ .... nu le-ar conveni data plecării. (alţii); ¡ Dă-i cartea .... . (oricare).
b. Transformă enunţurile astfel încât pronumele nehotărâte să devină adjective pronominale nehotărâte.
6. Scrie forma corectă: ¡ Alţii/ alţi nu te-ar fi înţeles. ¡ Multora/ La mulţi nu le plac cireşele. ¡ Ai citit vreo/ vre-o
carte de aventuri? ¡ Ai văzut vreun/ vre-un dinozaur? ¡ Au fixat altădată/ altă dată pentru teză.
7. Transcrie enunţurile pe care le consideri corecte:
ƒ În enunţul A făcut atâta gălăgie!, cuvântul subliniat este
pronume nehotărât.
ƒ Cuvântul subliniat în enunţul
Vreau altceva, este pronume
nehotărât.
ƒ În enunţul Le vreau tuturor
binele, pronumele nehotărât
este în cazul dativ.
8. Selectează, oral, pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte din următoarele versuri:
„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
9. Citeşte, cu atenţie, următorul fragment, pentru a răspunde, în scris, cerinţelor date:
„Toate vietăţile din ogradă: câinii, păsările şi pisicile erau acum dispreţuite de noi. N-aveam altă grijă
decât de Năluca. «Ce face Năluca?», «Unde s-a ascuns Năluca?», «I-a dat cineva lapte astăzi?».” (Cezar
Petrescu, Năluca)
ƒ În text sunt: a. două pronume nehotărâte şi un
adjectiv pronominal nehotărât; b. două adjective
pronominale nehotărâte şi un pronume nehotărât.
ƒ Cuvântul toate din text, are funcţia sintactică de: a.
atribut; b. subiect.
ƒ Cuvântul altă din text, este în cazul: a. nominativ;
b. acuzativ.
ƒ Cuvântul cineva din text, are funcţia sintactică de:
a. complement direct; b. subiect.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşază-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.”
(M. Eminescu, Glossă)
Unitatea 4
124 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Pronumele negativ şi adjectivul pronominal negativ.
Negaţia în propoziţie
Descoperă !
1. Citeşte enunţurile, cu atenţie, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
N-am făcut niciun rău nimănui. Nu am auzit nimic.
a. Ce arată cuvintele subliniate?
b. Cum sunt propoziţiile, după aspectul predicatului?
c. Cu ce cuvânt se acordă niciun? Ce funcţie sintactică are?
Important
t Pronumele negativ înlocuieşte numele obiectelor prezentate ca inexistente. Pronumele negativ apare doar
în enunţuri negative.
t Formele pronumelui şi ale adjectivului pronominal negativ sunt: nimeni, nimic, niciunul. Pronumele negativ
nimic este invariabil.
t Când se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat, pronumele negativ niciunul devine adjectiv
pronominal negativ şi are funcţia sintactică de atribut.
t Pronumele negativ se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Niciunul dintre ei nu a întârziat.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Nu mă preocupă soarta nimănui.
t Adjectivul pronominal negativ este adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: niciun copil.
t Funcţiile sintactice ale pronumelui negativ sunt:
ƒ Nominativ
3subiect: Nimeni nu te aşteaptă acolo.
3nume predicativ: Vinovatul nu e niciunul dintre voi.
ƒ Acuzativ
3atribut: Cadoul de la nimeni nu m-a bucurat cât cel de la tine.
3complement direct: Nu a invitat pe nimeni.
3complement prepoziţional: Nu s-a gândit la nimeni.
ƒ Dativ à complement indirect: N-am spus încă nimănui.
ƒ Genitiv à atribut: Ideea niciunuia nu a fost acceptată.
Exersează!
2. Scrie cazul şi funcţia sintactică a adjectivelor pronominale negative subliniate în enunţurile:
ƒ Nu a venit niciun coleg.
ƒ N-am nicio idee.
ƒ Nu a dat niciunui concurent punctaj maxim.
ƒ Nu i-a plăcut ideea niciunui coleg.
Singular Plural
masculin feminin masculin feminin
N-Ac nimeni, niciunul nimeni, niciuna niciunii niciunele
G-D nimănui, niciunuia nimănui, niciuneia niciunora
Singular
masculin feminin
N-Ac niciun băiat nicio fată
G-D niciunui băiat niciunei fete
Pe scena vieții 125
3. Indică, oral, forma corectă a verbelor din următoarele enunţuri:
ƒ Nimeni şi nimic nu îl poate/ pot convinge.
ƒ Niciunul dintre noi nu au aflat/ a aflat.
ƒ Nimic din toate astea nu îi convin/ convine.
ƒ Niciuna din cărţile aduse nu-i plac/ place.
4. Identifică funcţia sintactică şi cazul pronumelor negative din următoarele enunţuri, apoi scrie-le în caiet:
¡ Nu se aude nimic. ¡ Nu strigă pe nimeni. ¡ Nu i-a trecut prin cap nimănui să te anunţe. ¡ Nu se teme de
niciunul dintre voi. ¡ Nu i-a plăcut cartea niciunuia dintre ei.
5. Completează, în scris, enunţurile cu pronumele sau adjectivele pronominale negative corespunzătoare:
¡ .... dintre ei nu a fost prezent. ¡ .... nu te-a sunat astăzi. ¡ N-am văzut .... . ¡ Nu l-am văzut pe .... dintre ei.
¡ Nu am dat caietul .... . ¡ Nu a dat cartea .... dintre ele. ¡ Nu aveţi dreptate .... . ¡ Nu te-a vizitat .... coleg la
spital. ¡ Nu i-am spus .... colege despre acest proiect.
Adjectivul pronominal de întărire
Descoperă !
1. Citeşte enunţurile, cu atenţie, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
¡ „Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare.” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III)
¡ Ei înşişi vor să participe la această competiţie.
a. Identifică substantivul, respectiv pronumele determinate de cuvintele subliniate.
b. Indică genul, numărul şi cazul cuvintelor determinate.
c. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.
Important
t Adjectivul pronominal de întărire precizează prin insistenţă cuvântul determinat de acesta.
t Adjectivul pronominal de întărire se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat şi are funcţia
sintactică de atribut. În acest caz, este adjunct (subordonat) în grupul de cuvinte: Fata însăşi a făcut prăjitura.
t Formele adjectivului pronominal de întărire sunt:

Număr/
persoană
Nominativ-acuzativ Genitiv-dativ
masculin feminin masculin feminin
singular I (eu) însumi (eu) însămi (mie) însumi (mie) însemi
II (tu) însuţi (tu) însăţi (ție) însuţi (ție) înseţi
III (el) însuşi (ea) însăşi (lui) însuşi (ei) înseşi
plural I (noi) înşine (noi) însene (nouă) înşine (nouă) însene
II (voi) înşivă (voi) însevă (vouă) înşivă (vouă) însevă
III (ei) înşişi (ele) înseşi/ (ele) însele (lor) înşişi (lor) însele/ (lor) înseși
Exersează!
2. Transcrie enunțurile cu variantele corecte: ¡ Băiete, ţie însuţi/ însuşi ţi-a spus să aduci mingea. ¡ Fetele înseşi/
însăşi au făcut proiectul. ¡ Diana, ţie înseţi/ însăţi ţi-a dat carnetul. ¡ Ea însuşi/ însăşi a spus că va veni repede.
¡ Fetelor, voi însene/ însevă aţi adus în discuţie acest aspect.
Unitatea 4
126 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
RECAPITULARE
Citește, cu atenție, fragmentul următor:
DACIA: Sigur că da. Și județul, și orașul, și lumea pe care ai ajutat-o
vor astăzi să-ți arate recunoștința pentru tot ce ai făcut. De aceea te-au
pus candidat...
SPIRACHE: Ehe! Dacă m-ar fi pus când eram slujbaș la prefectură...
era cu totul altceva...
DACIA: Sigur! Atunci ai fi primit...
SPIRACHE (reflectând): Nu! De primit, tot nu primeam. Dar cel puțin mi-ar fi făcut onoare propunerea... Acuma, candidatura asta mă
uimește... mă jignește... mă insultă...
DACIA: Și cu toate astea ai s-o primești!
SPIRACHE: Cine mă poate obliga?...
DACIA (privindu-l fix, implacabil, definitiv): Eu!
SPIRACHE (ca și cum, până acum, ar fi uitat de existența ei și-şi aduce
dintr-o dată aminte): Tu?
CHIRIACHIȚA (cu aceeași privire ca a Daciei, o arată): Ea!
MIZA (același joc): Mama!
TRAIAN (același joc): Noi!
(Sub privirile lor, Spirache are o lumină ciudată în ochi... o lumină care pătrunde în fiecare, fără să ardă...
numai să lumineze.)
SPIRACHE: Voi? (Îi privește un timp... Lumina din ochi capătă – treptat – o strălucire plină de înțelesuri...
apoi devine fixă, hotărâtă, ca o flacără imobilă deasupra unei comori ascunse.) Voi?... Toți contra mea?...
Iarăși? Mereu? V-ați unit ca să-mi distrugeți liniștea, câtă brumă mai am... să-mi tulburați zilele, câte brumă mi-au mai rămas... Dacă nu v-aș cunoaște, dacă n-aș ști că sunteți ai mei... mi s-ar părea că-mi sunteți
dușmani... Ei bine... dacă e așa... dacă voi vă opuneți... știu ce-mi rămâne de făcut. […]
DACIA: Ne ameninți? Ne ameninți tu pe noi?... Îndrăznești?
SPIRACHE: De!... V-ameninț... Văd că vreți luptă... Bine... Fie... O să ne luptăm... Fiecare cu mijloacele lui.
DACIA: Crezi că ne intimidezi cu aere de astea de Napoleon! N-ai decât să te lupți cu mine, dacă-ți dă
mâna. Sunt gata să primesc... Dar să știi că divorțez imediat. Îmi iau copiii, pe mama, tot, și plec în lume...
N-ai decât să-ți chemi pe fii-ta și nepotul ca să-ți ție de urât... Și-acuma, poți să începi lupta, poftim! Aștept! (Se așază dârză.)
SPIRACHE (se uită la ea, la ceilalți și parcă la el): Am să-ncep, nu te teme...
DACIA: Nu fi laș! Spune cel puțin cum începi, ce-ai de gând să faci... ca să pot să mă apăr!...
SPIRACHE (calm): Mă duc la club ca să spui că primesc să-mi depun candidatura.
DACIA (tăcere dintr-odată): Ticălosule... Și eu care stau și cred ca o proastă tot ce-mi spui tu până acuma... Vino să te pup! (Îl pupă.) Vai, cât ești de diplomat!... Cum se cunoaște că ai intrat în politică... E! Așa
îmi place să te văd! Să trăiești! (Îl mai pupă o dată.)
(Tudor Mușatescu, Titanic Vals, Actul II, Scena 7 – fragment)
1. Scrie într-un enunț numele autorului și titlul operei literare din care este preluat fragmentul.
Pe scena vieții 127
2. Citește cu voce tare:
a. prima replică a lui Spirache;
b. replica Mizei;
c. replica în care Spirache își exprimă atitudinea față de candidatură;
d. replica Daciei în care îl amenință pe Spirache cu divorțul;
e. replica în care Spirache prezintă motivul pentru care va merge la club.
3. Alcătuiește o listă a personajelor prezente în scenă.
4. Transcrie:
a. o indicație scenică în legătură cu mișcarea pe
care trebuie să o facă actorul;
b. o indicație a autorului care exprimă o însușire a
personajului.
5. Menționează două trăsături ale Daciei, justificându-le cu secvențe din text.
6. Precizează tipul uman ilustrat de Spirache.
7. Prezintă, în cel mult 50 de cuvinte, subiectul discuției dintre Dacia și Spirache.
8. Transformă ultimele două replici ale fragmentului
într-un text narativ.
9. Scrie un text, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să
demonstrezi că fragmentul dat este text dramatic.
10. a. Transformă în vorbire indirectă primele șase replici din textul citat.
b. Numește modificările făcute pe text, în urma
transformării.
11. Redactează o pagină de jurnal, în care Miza, după plecarea tatălui ei la club, consemnează emoțiile trăite în
timpul discuției contradictorii din familie.
Vei avea în vedere:
3 respectarea convențiilor acestui tip de text;
3 surprinderea faptelor relatate în textul citat și a emoțiilor trăite de Miza;
3 utilizarea de elemente auxiliare în scriere.
12. Notează patru replici dintr-un interviu pe care l-ai realiza, în calitate de jurnalist, cu Spirache.
13. Precizează, în scris, valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în replica: Și județul,
și orașul, și lumea pe care ai ajutat-o vor astăzi să-ți arate recunoștința pentru tot ce ai făcut. De aceea te-au pus candidat... .
14. Indică valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în replica: Dar cel puțin mi-ar fi făcut
onoare propunerea... Acuma, candidatura asta mă uimește... mă jignește... mă insultă... .
15. Alcătuieşte un enunţ în care pronumele demonstrativ de apropiere asta să fie în cazul dativ.
16. Alcătuieşte un enunţ în care mă să fie pronume
reflexiv.
17. Cuvântul subliniat în structura pentru tot ce ai
făcut, este:
a. adjectiv pronominal nehotărât;
b. pronume nehotărât;
c. pronume negativ.
18. Cuvântul subliniat în enunţul Cine mă poate obliga?, este:
a. pronume relativ; b. pronume interogativ;
c. adjectiv pronominal interogativ.
19. Alcătuieşte un enunţ în care pronumele interogativ cine să fie în cazul dativ.
20. Cuvântul subliniat în structura cu aceeași privire
ca a Daciei, este: a. adjectiv pronominal demonstrativ; b. pronume demonstrativ de identitate;
c. pronume demonstrativ de apropiere.
Unitatea 4
128 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
21. Cuvântul subliniat în structura ar fi uitat de existența ei este:
a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. adjectiv pronominal posesiv.
22. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti adjectivul pronominal posesiv sa.
23. Completează enunţurile cu formele corecte ale pronumelor sau ale adjectivelor pronominale indicate între
paranteze:
ƒ Spirache (însumi) .... şi-a depus candidatura.
ƒ (Niciun) .... membru al familiei nu-i convine refuzul .... (său) iniţial.
ƒ Se ştie …. (care) fiu nu-i vine să creadă că tatăl va înfrunta .... (tot) familia.
ƒ .... (celălalt) fete susţin …. (acelaşi) hotărâre a mamei.
EVALUARE
Timp de lucru: 50 de minute.
Vei primi 10 puncte din oficiu.
Citește cu atenție textul următor:
D-RA CUCU: Ai văzut d-le profesor de matematici?
PROFESORUL (Timid): Am văzut.
D-RA CUCU: Ce dezordine! Ce scandal! Când eu strig în conferinţă că se
duce şcoala de râpă, d-ta taci.
PROFESORUL: D-ră Cucu.
D-RA CUCU (Intransigentă): Nicio domnişoară Cucu. D-ta taci şi stai cu
nasul în cărţi şi-ţi vezi de stelele şi cometele d-tale.
PROFESORUL (Timid, modest): Studiez.
D-RA CUCU: Studiezi?! De asta eşti d-ta profesor? Ca să studiezi?
PROFESORUL: Cred că da.
D-RA CUCU: Şi între timp elevii şi elevele îşi fac de cap. […]
PROFESORUL (După o tăcere de o secundă, foarte serios): D-ră Cucu!
D-ta ai fost vreodată la mare?
D-RA CUCU: Am fost la nămol, la Techirghiol.
PROFESORUL: Nu la nămol. La mare ai fost?
D-RA CUCU (Bănuitoare): Ce vrei să spui cu asta?
PROFESORUL: Într-un târg de provincie ca al nostru… gara este… marea.
Este portul, necunoscutul, depărtarea.
D-RA CUCU (Plat): Ce depărtare?
PROFESORUL: Este dorul de a pleca, de a fugi.
D-RA CUCU: De a pleca? De ce să pleci? Unde să pleci?
PROFESORUL: În altă parte. În altă lume.
(Mihail Sebastian, Steaua fără nume, Actul I, Scena VII – fragment)
Pe scena vieții 129
A. (30 de puncte)
1. Scrie într-un enunț titlul textului și actul din care este preluat fragmentul. 4 p. (1p (enunț)+1p (titlu)+2p(act))
2. Precizează locul acțiunii, justificând cu o secvență din text. 6 p. (loc 2p, secvența 2p, enunț 2p)
3. Explică, în două enunțuri, rolul cuvintelor scrise între paranteze cu litere italice. 6 p. (2 enunțuri 2p, 4p/ 2p
rolul indicațiilor)
4. Menționează două mijloace de caracterizare a domnișoarei Cucu. 6 p. (2 x 3p)
5. Exemplifică două trăsături specifice textului dramatic identificate în fragmentul dat. 8 p. (2 trăsături 2 x 1p
2 exemple 2 x 3p)
B. (30 de puncte)
6. Selectează din replica Nicio domnişoară Cucu. D-ta taci şi stai cu nasul în cărţi şi-ţi vezi de stelele şi
cometele d-tale.: a. un adjectiv pronominal negativ; b. un pronume de politeţe; c. un pronume reflexiv.
6 p.
(3x 2 p.)
7. În replica În altă parte. În altă lume., există: a. două pronume nehotărâte; b. două adjective pronominale
nehotărâte; c. două adjective pronominale demonstrative.
4 p.
(2x 2 p.)
8. În enunţul Când eu strig în conferinţă că se duce şcoala de râpă, d-ta taci., există: a. două pronume
în nominativ şi unul în acuzativ; b. două pronume în acuzativ şi unul în nominativ; c. trei pronume în
nominativ.
4 p.
9. Cuvântul subliniat în replica Ce vrei să spui cu asta?, este:
a. pronume relativ; b. pronume interogativ; c. adjectiv pronominal interogativ.
4 p.
10. Cuvântul subliniat în replica Ce vrei să spui cu asta?, este: a. pronume demonstrativ de depărtare;
b. pronume demonstrativ de diferenţiere; c. pronume demonstrativ de apropiere.
4 p.
11. Cuvântul subliniat în enunţul Şi între timp elevii şi elevele îşi fac de cap., este:
a. pronume reflexiv în dativ; b. pronume personal în dativ; c. pronume reflexiv în acuzativ.
4 p.
12. Alcătuieşte două enunţuri unde cuvântul care să fie, pe rând, pronume interogativ şi pronume relativ. 4 p.
(2x2 p.)
C. (20 de puncte)
13. Transformă în vorbire indirectă primele zece replici din textul dat. 10 p.
14. Notează cinci modificări operate pe text, în urma transformării din vorbire directă în vorbire indirectă. 10 p.
(5x2 p.)
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
Unitatea 4
130 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Culturile se întâlnesc!
Textul liric
Descoperă orizontul textului!
1. Dacă ai dori să scrii o poezie sau să pictezi un
peisaj, ce ai alege ca sursă de inspirație? Un loc
dintr-un oraș sau unul dintr-un sat? Motivează-ți,
oral, opțiunea.
2. Lucrați în pereche! Alegeți una dintre situațiile:
o seară de vară într-un sat/ o zi ploioasă într-un
oraș. Scrieți 5-8 cuvinte/ grupuri de cuvinte pe
care le-ați folosi pentru a descrie atmosfera specifică locului și momentului ales.
Explorează lumea textului!
f Ascultă, cu atenție, cele două poezii, în recitarea unui actor sau în lectura profesorului și notează o impresie
creată de lectura fiecărei poezii.
Sufletul satului
de Lucian Blaga
Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol1
de lut.
Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.
Lucian Blaga (1895 – 1961) a fost un poet, dramaturg, filozof, traducător, jurnalist și
academician român. S-a născut în satul Lancrăm, lângă Sibiu. A studiat biologia și
filosofia la Viena, obținând titlul de doctor în filosofie. A debutat în ziarul Tribuna, cu
poezia Pe țărm (1910). Este cunoscut pentru volumele de poezii Poemele luminii, Pașii
profetului, În marea trecere și pentru textele dramatice Meșterul Manole și Zamolxe.
A primit numeroase premii literare și distincții.
1 podmol – pământ adus de torente și depus pe albiile râurilor sau pe malurile lor; aluviune, mâl, nămol.
Unitatea 5
Culturile se întâlnesc! Unitatea 5 131
Acuarelă
de Ion Minulescu
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare2
.
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa3
picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...
Ion Minulescu (1881 – 1944) a fost poet, prozator și dramaturg român. A debutat cu
pseudonimul (I. M.) Nirvan în revista Povestea vorbei în 1897, când era elev. Este cunoscut
pentru volumele de versuri Romanțe pentru mai târziu, De vorbă cu mine însumi, Strofe
pentru toată lumea și pentru cele de proză Casa cu geamurile portocalii, Măști de bronz și
lampioane de porțelan, Bărbierul regelui Midas.
3. Recitește textele, apoi completează jurnalul de lectură, după modelul următor:
Mi-a atras atenția poezia cu titlul …., deoarece …. .
Din prima poezie nu am înțeles sensul cuvintelor/ expresiilor …. .
Mi-a/ Mi-au captat atenția versul/ versurile din poezia …., pentru că …. .
Dacă aș recita, la serbarea școlară, o poezie, aș alege-o pe cea scrisă de …., fiindcă …. .
2 galantare s. n. – vitrine ale magazinelor în care sunt expuse mostre din mărfurile care se vând în magazinele respective.
3 cadență – mișcare ritmică și uniformă; ritm.
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână –
Două jucării stricate –
Merg ţinându-se de mână...
132 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
4. a. Selectează, în scris, din primul text, cuvintele/ grupurile de cuvinte care fac referire la sufletul satului.
b. Recitește cuvintele selectate, apoi scrie un enunț în care să explici ce înseamnă sufletul satului pentru poetul
Lucian Blaga.
5. a. Selectează, în scris, din al doilea text, cuvintele/
grupurile de cuvinte prin care sunt redate aspectele
esențiale ale orașului.
b. Recitește cuvintele selectate, apoi completează
enunțul: În poezia lui Ion Minulescu orașul este
un spațiu reprezentat de .... .
6. Completează un tabel asemănător celui de mai jos pentru cele două texte citite:
Poezia Indici spațiali Indici temporali Prezența umană Imagini artistice
auditive vizuale dinamice
Sufletul satului,
Lucian Blaga .... .... .... .... .... ....
Acuarelă,
Ion Minulescu .... .... .... .... .... ....
7. Asociază, oral, titlul poeziei cu afirmațiile corespunzătoare, referitoare la conținutul textului:
Sufletul satului,
Lucian Blaga
Acuarelă,
Ion Minulescu
A. lume în care starea sufletului este mai importantă decât cea materială
B. spațiu artificial, alcătuit predominant din obiecte
C. omul are timp să mediteze asupra veșniciei ființei
D. omul este supus unor activități repetate care se transformă într-o rutină
E. spațiul oferă impresia păstrării inocenței
F. se păstrează comunicarea între generațiile trecute și cele prezente
G. supus monotoniei, omul se simte bătrân, plictisit, fără viață
H. atmosfera creată este de bucurie, de optimism
8. a. Selectează, în scris, din fiecare text, formele pronominale și verbale corespunzătoare vocii care
transmite mesajul.
b. Scrie un enunț în care să explici deosebirea dintre
persoanele părților de vorbire identificate.
Important
t Textele în care autorul își exprimă direct ideile, emoțiile, sentimentele, atitudinea față de un aspect din
realitate sunt de tip liric.
t În textul liric instanța comunicării este eul liric, vocea delegată de autor pentru a transmite mesajul. Acesta poate fi recunoscut în text în două feluri:
ƒ direct, prin forme pronominale și verbale la persoanele I și a II-a, fiind subiectiv;
ƒ indirect, prin forme pronominale și verbale la persoana a III-a, fiind obiectiv. Acest tip de eu liric este echivalent naratorului din textul epic și nu se confundă niciodată cu autorul.
t Modul de expunere este descrierea sau monologul. Prin descriere sunt prezentate trăsăturile generale și
particulare ale unui peisaj (tip tablou) sau ale unei ființe umane (tip portret), iar prin monologul liric sau
confesiune sunt analizate stările sufletești ale celui care comunică la persoana I. Formele verbale și pronominale la persoana a II-a indică, în text, monologul adresat.
t Limbajul are o expresivitate sporită, obținută din diversitatea figurilor de stil și a imaginilor artistice.
t Textul este caracterizat prin muzicalitate, redată de repetarea unor sunete, a unor cuvinte sau a unor versuri și prin elementele de versificație (vers, strofă, rimă, măsură, ritm).
Culturile se întâlnesc! 133
Exersează!
9. Recitește răspunsurile formulate la exercițiul anterior, apoi alcătuiește un enunț despre instanțele comunicării din poeziile citite, justificând răspunsul cu exemple din fiecare text.
10. a. Numește modul de expunere folosit în prima poezie, susținând răspunsul cu exemple din text.
b. Numește modul de expunere folosit în a doua poezie, susținând răspunsul cu exemple din text.
c. Exprimă-ți părerea, în două-trei enunțuri, despre rolul modurilor de expunere alese în transmiterea mesajelor poeziilor date.
11. a. Analizează textele citite și completează următoarele enunțuri:
ƒ Primul text este alcătuit din …. strofe cu 9,
respectiv …. versuri.
ƒ Al doilea text este organizat în …. strofe inegale.
ƒ În primul text, versurile sunt scrise fără rimă și se
numesc versuri …. .
ƒ În al doilea text rima este …. .
b. Exprimă-ți părerea, într-un enunț, despre rolul rimei asupra muzicalității textelor.
12. a. Desparte în silabe cel mai lung și cel mai scurt vers din fiecare poezie, apoi scrie măsura versurilor.
b. Stabilește succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate din fiecare poezie și scrie un enunț în care
să precizezi dacă ritmul textului este vioi, sugerând optimismul, sau este lent, exprimând melancolia.
13. Recitește poeziile. Completează o diagramă Venn, având în vedere tipul de text, tema, structura, instanța
comunicării, modul de expunere, sentimentele transmise.
Experimentează dincolo de text! Citește și...
3 Amintiri din copilărie
de Ion Creangă
3 Școala pentru Bine și Rău
de Soman Șainani
3 Emil și detectivii
de Erich Kästner
14. Explică, într-un enunț, dacă îți menții alegerea sursei de inspirație pentru pictarea unui tablou, așa cum ai precizat la începutul
lecției.
15. Realizează un desen în care să exprimi sentimentele generate
de poezia preferată.
16. Propune câte o melodie corespunzătoare fiecăruia dintre textele
studiate.
Unitatea 5
134 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Limbajul figurat. Repetiția. Metafora
Amintește-ți!
1. Asociază cuvântul sat cu unul dintre termenii dați pentru a obține, pe rând, un epitet, o personificare, o comparație, o enumerație: bucurie, clopot, cristal, dans, dansează, emoție, infinit, inimă, magic, măreț, mister,
misterios, poveste, veste, veșnicie, vindecă.
2. Scrie două comparații din poezia Sufletul satului de Lucian Blaga și un epitet, o
personificare și o enumerație din poezia Acuarelă de Ion Minulescu.
Descoperă !
3. a. În poezia Acuarelă de Ion Minulescu, atmosfera este monotonă, plictisitoare.
Scrie versul care sugerează această idee.
b. Explică, într-un enunț, rolul repetării versului în transmiterea mesajului și a limbajului poetic, alegând una
dintre variante: § evidențiază aspectul realității prezentate; § menține rima versurilor; § oferă textului o
anumită muzicalitate.
Important
t Repetiția este un procedeu artistic constând în repetarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte, prin care
se accentuează aspecte ale unui univers imaginar prezentat. Repetiția sporește muzicalitatea versurilor.
Exemplu: Mircea însuși mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, / Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare.
(Mihai Eminescu)
Exersează!
4. a. Scrie, din poezia Acuarelă, câte două versuri corespunzătoare imaginilor, sugerând starea de absență, de
lipsă a vieții oamenilor.
................................................... ...................................................
b. Numește figura de stil identificată în primul exemplu, apoi justifică, într-un enunț, răspunsul.
c. Explică rolul liniei de pauză din al doilea exemplu.
Culturile se întâlnesc! 135
Important
t Metafora este un procedeu artistic prin care sensul propriu al unui cuvânt sau al unei expresii este înlocuit cu sensul figurat, pe baza unei comparații subînțelese.
Exemplu: comparația un bătrân și o bătrână precum două jucării stricate presupune alăturarea a două elemente pe baza unei asemănări. Bătrânul și bătrâna locuiesc în orașul cu viață monotonă, tranformându-se
în ființe automate, fără viață, adică jucării. În plus, vârsta pe care o au oamenii poate presupune mișcări mai
lente, dezechilibate, ca ale unor jucării stricate.
t Metafora este o comparație subînțeleasă, în care sensul figurat înlocuiește sensul propriu: un bătrân și
o bătrână, două jucării stricate.
Exersează !
5. Metaforele se alcătuiesc pe baza unor comparații subînțelese. Construiește alte metafore, ca în exemplele:
Comparații Metafore
orășenii par păpuși automate orășenii, păpuși automate
un bătrân și o bătrână precum două jucării stricate bătrânii, două jucării stricate
sunetul picăturilor de ploaie precum o cadență
ploaia ca un ser al plictiselii
ploaia precum un dans al cerului cu pământul ploaia, dansul cerului cu pământul
ploaia ca o îmbrățișare a cerului
6. Explică sensul metaforelor identificate în poezia Sufletul satului cu ajutorul deducțiilor:
În text scrie că… Eu știu că…. Înțeleg că metafora sugerează…
veșnicia s-a născut la sat Veșnicia este o noțiune abstractă.
Verbul s-a născut are sensul a începe, a dăinui.
Sat este o noțiune concretă; cuvântul este folosit
cu sens propriu.
Satul este spațiul originar, în care
s-au păstrat valorile începutului lumii: inocența, optimismul, bucuria.
Poate fi asemănat cu raiul.
se vindecă setea de
mântuire
Se vindecă are sensul de a se însănătoși, de a face
să dispară o boală.
Setea are sensul de dorință arzătoare, de ideal.
Mântuire este termen religios care înseamnă iertarea păcatelor. Poate fi folosit și cu sensul de a
se salva dintr-o primejdie, de a se vindeca de o
boală.
Idealul omului este de a trăi veșnic, dar, pentru aceasta, trebuie să
înlăture orice păcat, orice defect. În
lumea satului dispare acestă nevoie, deoarece aici se găsește soluția
pentru întoarcerea la starea inițială
de liniște, de perfecțiune.
Sufletul satului fâlfâie pe
lângă noi
Sufletul denumește o noțiune abstractă.
A fâlfâi este obținut de la interjecția fâl, fâl, care
este sunetul specific zborului.
Joc de iezi pe morminte
înalte
7. Caută într-un dicționar explicația cuvântului acuarelă, apoi exprimă-ți opinia, în cel puțin 100 de cuvinte,
despre semnificația titlului poeziei Acuarelă de Ion Minulescu.
Unitatea 5
136 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
8. Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele date:
Dans în ploaie
de Ana Blandiana
„Lăsaţi ploaia să mă îmbrăţişeze de la tâmple până la glezne, De frânghiile ploii mă caţăr, mă leg, mă apuc
Să fac legătura-ntre voi şi-ntre stele.
Ştiu, voi iubiţi părul meu grav şi năuc,
Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.”
Iubiţii mei, priviţi dansul acesta nou, nou, nou,
Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne,
Dansului meu i-e vântul ecou.
a. Notează un cuvânt-cheie pentru poezia citită.
b. Integrează cuvântul-cheie într-un enunț care să
exprime atmosfera descrisă în cele două strofe.
c. Precizează măsura, tipul de rimă și ritmul versurilor.
d. Justifică rolul elementelor de versificație (măsură,
rimă, ritm) în crearea atmosferei.
e. Scrie, într-un tabel asemănător, câte un vers care
să conțină următoarele procedee artistice:
Procedeul artistic Exemplu
personificare
comparație Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vântul în bezne
epitet
enumerație
repetiție
metaforă
f. Explică, în câte un enunț, semnificația repetiției și a metaforei identificate la exercițiul anterior.
g. Rescrie versurile selectate în tabelul de la punctul e. pentru a obține următoarele transformări:
Procedeul artistic Exemplu
Personificarea devine epitet.
Comparația devine metaforă. vântul patimii
Epitetul devine comparație.
Enumerația devine repetiție.
Repetiția devine personificare.
Metafora devine enumerație.
h. Exprimă-ți opinia, în cel puțin 50 de cuvinte, despre ploaie, ca element al cunoașterii naturii și a oamenilor,
referindu-te la poeziile Acuarelă de Ion Minulescu și Dans în ploaie de Ana Blandiana.
Folosește-ți creativitatea!
9. Completează enunțurile următoare:
ƒ Dacă poezia lui Lucian Blaga s-ar numi Acuarelă, m-aș gândi la metafora .… .
ƒ Dacă poezia lui Ion Minulescu s-ar numi Sufletul orașului, m-aș gândi la metafora .… .
ƒ Dacă aș avea voie să schimb titlurile poeziilor, aș alege .… pentru poezia lui Lucian Blaga.
ƒ Dacă aș avea voie să schimb titlurile poeziilor, aș alege .… pentru poezia lui Ion Minulescu.
Culturile se întâlnesc! 137
10. Jocul rimelor… în pereche!
a. Caută, împreună cu colegul/ colega de bancă, cel puțin trei rime pentru cuvântul sat și cel puțin trei rime
pentru cuvântul oraș. Puteți folosi un dicționar de rime.
b. Integrați rimele create într-o strofă de patru versuri despre viață/ lume/ natură.
11. a. Structura textelor lirice (strofă, vers, măsură, rimă, ritm) completează mesajul
transmis prin limbajul figurat. Există în literatură un tip de text în care așezarea în pagină a versurilor sugerează mesajul poeziei. Acest text se numește
caligramă. Poetul francez Guillaume Apollinaire este cel mai cunoscut în acest
domeniu. Privește exemplul din dreapta!
b. Lucrați în pereche! Creați o caligramă pentru poezia preferată.
12. a. Documentează-te și alcătuiește o miniantologie cu cel puțin cinci poezii în care sunt surprinse aspecte
ale lumii satului și ale orașului. Poți folosi operele literare scrise de George Coșbuc, George Topârceanu,
Octavian Goga, George Bacovia, Dimitrie Anghel.
b. Transcrie, din fiecare poezie selectată, câte trei
procedee artistice reprezentative pentru sentimentele transmise.
c. Propune, pentru fiecare text, câte o metaforă reprezentativă.
d. Realizează câte un desen semnificativ pentru trei
dintre poeziile selectate.
e. Memorați una dintre poezii și organizați o pauză
poetică: la una dintre întâlnirile cu părinții, organizați o surpriză și recitați poezia preferată.
13. Scrie trei metafore prin care să oferi o definiție inedită a textului liric sau a limbajului figurat.
14. Compune un cvintet cu tema Textul liric.
Comentarea unor secvențe de text literar
Descoperă !
1. Enumeră elementele care compun cadrul citadin
descris în textul Acuarelă de Ion Minulescu.
2. Rescrie două imagini auditive din textul propus la
exercițiul anterior.
3. Transcrie două verbe folosite în text cu sens figurat,
apoi notează pentru fiecare câte un sinonim contextual.
4. Rescrie din text două cuvinte/ structuri care sugerează viața monotonă, obositoare, repetitivă a orășeanului.
5. Alege dintre următoarele variante de răspuns pe cea pe care o consideri adevărată, apoi justifică oral alegerea făcută:
a. Tema poeziei citate este:
concepţia poetului despre viaţa citadină supusă
pericolului degradării morale şi materiale; natura, ca loc de refugiu în momente de suferință;
iubirea transformată/ dezintegrată de trecerea
timpului.
b. Imaginea „apei” poate fi asociată, în text, cel mai
bine cu ideea de:
purificare; distrugere; degradare; potop;
monotonie a existenței umane; dezintegrarea materiei.
Unitatea 5
138 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
c. Metafora Cadenţa picăturilor de ploaie sugerează: monotonia sufocantă a vieţii citadine, care se derulează plictisitor; muzicalitatea naturii guvernate de ritmicitatea ploii; nervozitatea provocată de căderea
ritualică a picăturilor de ploaie.
d. Atmosfera degajată de întreaga poezie este: apăsătoare; bolnăvicioasă; relaxată.
e. Ultimul epitet al vieţii, absent, sugerează faptul că: viața este anulată de prezența ploii; orăşenii încearcă să nu mai perceapă rutina apăsătoare, enervantă, ignorând-o; energia omului este diminuată, dorința
lui de a visa este anulată.
6. Exprimă-ți opinia despre rolul repetiției din primul vers al fiecărei strofe.
7. Explică, în 3-5 rânduri, semnificația metaforei Un bătrân și o bătrână – / Două jucării stricate –, integrând-o
în contextul poeziei.
8. Titlul poeziei sugerează:
a. elementul cu care se pictează starea interioară supusă dezintegrării prin acțiunea apei;
b. imaginea picturală a unui tablou citadin, în care monotonia existenţială este provocată de ploaie;
c. metafora cuvintelor capabile să contureze un cadru citadin unic prin viziune și percepție.
Important
t Când comentezi un pasaj dintr-o operă literară, respectă următorii pași:
1. Citește cu atenție textul.
2. Formulează mesajul transmis/ tema textului.
3. Identifică procedeele artistice folosite și interpretează-le prin raportarea la întregul text.
4. Subliniază relația dintre titlul textului și pasajul selectat.
5. Explică rolul elementelor de versificație (dacă este cazul).
6. Notează între ghilimele secvențele de text citate.
7. Structurează ideile sub forma unei compuneri, evidențiind în încheiere impresia generală despre text.
Exersează !
9. Completează celulele goale din tabel cu informațiile corespunzătoare, pentru a realiza o posibilă interpretare
a limbajului artistic folosit în poezie.
Procedeul artistic Exemplu Interpretare
Epitetul (multiplu) monotonă, inutilă și absentă
....
Sugerează starea de oboseală psihică a orășenilor.
....
Enumerația .... Compune imaginea ploii enervante, care pare să nu
se mai sfârşească.
Comparația Orăşenii pe trotuare / Par păpuşi automate, date jos din galantare.
Ilustrează robotizarea oamenilor a căror viață se caracterizează prin rutină.
Personificarea umbrelele suspină şi se-ndoaie ....
10. Lucrați în echipă!
a. Organizați-vă în echipe de câte patru elevi. Alegeți o strofă a poeziei analizate anterior, apoi comentați
într-un text, de cel puțin 150 de cuvinte, mesajul sau semnificația strofei alese, respectând indicațiile date
mai sus. Puteți folosi sugestiile oferite la exercițiile anterioare sau puteți formula voi alte interpretări.
Culturile se întâlnesc! 139
b. Completați următoarea grilă de autoevaluare:
Criterii de apreciere Da Parțial Deloc
3 Mesajul fragmentului ales este formulat clar, nuanțat.
3 Sunt numite și interpretate convingător cel puțin trei procedee artistice.
3 Este descrisă relația dintre titlul textului și semnificația strofei selectate.
3 Exemplele din text/ citatele sunt marcate între ghilimele.
3 Este formulată cel puțin o idee originală, cu privire la înțelegerea fragmentului de textul ales.
3 Părțile compunerii sunt notate cu alineat.
3 Formularea respectă normele de ortografie, punctuație, așezarea în pagină
și se încadrează în limita minimă de spațiu propusă.
c. Completați-vă textul, astfel încât să respecte în totalitate criteriile de mai sus. Prezentați-l în fața clasei.
Folosește-ți creativitatea !
11. Numește starea interioară pe care ți-a provocat-o lectura poeziei Acuarelă de Ion
Minulescu, apoi descrie, în 100 – 150 de cuvinte, emoția identificată, prin raportarea
la textul citat. Poți alege una dintre variantele următoare sau numește tu altă stare:
bucurie; uimire; frică; apăsare; tristețe.
Descrierea unei emoții. Stil
Descoperă !
1. Citește următorul text, care prezintă modul în care un elev a ales să rezolve exercițiul 11, din lecția anterioară.
Tristețea este plânsul pe care nu-l aud niciodată, dar pe care chipul oamenilor singuri, apăsați
de grijile lor, mi-l dezvăluie când privesc în jur.
Tristețea decolorează obrajii trecătorilor, îi acoperă cu nuanța palidă a dezamăgirii. Colțurile
gurii se încăpățânează să coboare, până când cuvintele refuză să se articuleze. Tristețea îmbracă
în umbre sumbre pașii oamenilor, fărâmă visele și anulează confortul. Acoperă ochii cu vălul
neîncrederii și fragmentează orizonturi. Tristețea aduce ploaia amară care învăluie totul în
amăgire. Când ești trist, trupul îți este atât de mic, iar spatele atât de aplecat, încât doar spre
pământ îți poți coborî privirea.
Tristețea altora te întristează pentru simplul fapt că există, așa că alege să nu fii trist!
Înalță-ți ochii și caută în jur zâmbetul care poate hrăni fărâma de eternitate din tine!
2. Ce au în comun textul de mai sus și poezia
Acuarelă de Ion Minulescu, la care ar fi trebuit
elevul să facă trimitere?
3. Numește modul de expunere folosit de elev în
compunerea sa.
4. Selectează grupurile substantiv-adjectiv și formulează, oral, o observație despre frecvența lor.
5. Selectează verbele utilizate pentru descrierea sentimentului. Numește modul și timpul predominant.
Unitatea 5
140 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
6. a. Citește textul de mai jos și compară-l cu textul de mai sus:
„Tristețea (starea de tristețe) este o emoție caracterizată prin sentimentul de dezavantaj, de pierdere,
de neajutorare. Tristețea izolează o persoană de restul, respectiva persoană fiind concentrată doar asupra
motivului care i-a cauzat starea de tristețe. Astfel, consideră fără valoare lucrurile și oamenii din jur, neoferindu-le atenție. Tristețea poate dura perioade scurte, cum ar fi câteva minute sau ore. Aceasta poate
dispărea cu ajutorul unor persoane sau din propria voință a persoanei care suferă.” (Wikipedia)
b. Precizează caracterul literar sau nonliterar al fiecărui text, apoi argumentează oral răspunsul tău.
Important
t Descrierea unei emoții se realizează respectând următoarele etape:
a. numirea emoției;
b. prezentarea împrejurărilor în care se manifestă;
t În elaborarea compunerii, ține cont de următoarele sugestii:
ƒ Stabilește scopul descrierii: de a emoționa sau de a informa;
ƒ În funcție de emoția descrisă, stabilește un set de manifestări și cuvintele care compun câmpul lexical al acestora.
ƒ Pentru descrierea literară concepe imagini artistice, folosindu-te de figurile de stil învățate. Pentru descrierea
nonliterară folosește sensul propriu al cuvintelor, fii clar în exprimare și respectă adevărul științific.
c. prezentarea manifestărilor provocate de aceasta;
d. încheierea.
Exersează !
7. Lucrați în pereche! Redactați o descriere literară a bucuriei, apoi o descriere nonliterară, în texte de 60-100 de
cuvinte. Faceți schimb de caiete și subliniați câte trei structuri ce ilustrează tipul descrierii.
8. Notează cu A sau F enunțurile următoare, referitoare la textul de la exercițiul 6:
ƒ Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu. A F
ƒ În text sunt prezente cuvinte vechi și cuvinte folosite în anumite regiuni ale țării. A F
ƒ Autorul a ales cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima mesajul. A F
ƒ Textul prezintă ideile în manieră subiectivă, personală. A F
Important
t Orice text scris trebuie să aibă următoarele calități: proprietate, puritate și adecvare la situația care îl
generează.
ƒ Proprietatea înseamnă să utilizăm cele mai potrivite cuvinte, sensuri, forme, structuri în exprimarea ideilor
și a sentimentelor.
ƒ Puritatea reprezintă utilizarea cuvintelor și a formelor literare, evitând cuvintele vechi, termenii folosiți doar
în anumite regiuni, dar și abuzul de cuvinte noi.
ƒ Adecvarea situațională este dată de faptul că orice text este scris într-un anumit context. Exemplu: elevul, ca
autor al unei compuneri, trebuie să țină cont de sarcina de lucru care precizează: tipul compunerii, numărul
de cuvinte, tema etc. Astfel, el se conformează cerințelor situației în care se află.
ƒ Adecvarea la temă înseamnă redactarea unei compuneri/ a unui text care să dezvolte tema propusă. Aceasta
este evidențiată de cuvinte-cheie sau de câmpul lexical dominant. Pe de altă parte, limbajul trebuie să fie și
el adecvat temei. Astfel, nu se vor folosi figuri de stil într-un text narativ-descriptiv nonliterar. Figurile de stil
sunt necesare într-un text descriptiv în care se urmărește emoționarea cititorului.
Culturile se întâlnesc! 141
9. Ce calitate dintre cele enunțate anterior nu respectă textul de la începutul lecției? Cum explici acest fapt?
Descoperă !
10. Alege, în scris, variantele de răspuns care exprimă adevărul referitor la textul propus la exercițiul 1.
a. Textul este rezolvarea unui exercițiu avut ca temă pentru acasă.
b. Textul este original.
c. Compunerea respectă sarcina de lucru indicată în cerință.
d. Limbajul este adecvat temei propuse.
e. Nu sunt folosite figuri de stil.
f. Limbajul folosit este monoton, repetitiv.
g. Exprimarea este incoerentă, nefirească, plină de cacofonii și dezacorduri.
h. Sunt utilizate fraze clare, la obiect, fără abateri de la temă.
11. Reformulează variantele false de la exercițiul anterior, astfel încât să exprime adevărul.
Important
t În textul scris sunt importante și originalitatea, naturalețea, eufonia, varietatea, concizia.
ƒ Originalitatea unui text este dată, în general, de modul în care prezentăm ideile și presupune creativitatea
autorului. Originalitatea este sinonimă cu noutatea, cu ceea ce este unic și inimitabil la un text, evidențiind
personalitatea autorului. Textele pe care le scrie un elev trebuie să fie originale. Și dacă nu este foarte creativ, astfel încât să elaboreze un text foarte personal, cu multe elemente inedite, este suficient să folosească
propriile cuvinte pentru a exprima direct sau indirect ceea ce are de comunicat. Varietatea, expresivitatea și
naturalețea sunt particularități ale stilului care susțin originalitatea unui text.
ƒ Varietatea unui text se referă la faptul că limbajul pe care îl folosim în textele create este variat, atât prin
cuvintele pe care le alegem, cât și ca structură. Varietatea stilului presupune ca fiecare dintre noi, când alcătuim texte, să combinăm termenii într-un mod personal, necopiat. Este recomandată evitarea monotoniei,
a repetiţiilor supărătoare, prin apelul la sinonime şi alegerea celor mai adecvate dintre acestea. Varietatea
presupune ocolirea clişeelor verbale, a propoziţiilor şi frazelor repetitive. Varietatea este oferită în primul
rând de varietatea realității înconjurătoare, care impune varietatea lexicală.
ƒ Naturalețea constă în exprimarea firească, degajată, lipsită de constrângeri. Ideile unui text trebuie să se
completeze firesc, într-un tot armonios, în funcție de vârsta elevului, de nivelul lui de pregătire.
ƒ Eufonia unui text se referă la impresia artistică plăcută a propoziţiilor şi frazelor, prin utilizarea unor cuvinte
armonioase, potrivite, generate de coerenţa limbajului. În acest sens, evită repetițiile supărătoare, pleonasmele, cacofoniile și dezacordurile gramaticale.
ƒ Concizia presupune exprimarea într-o formă cât mai scurtă, prin construcții cât mai sintetice, mai dense și
cuvinte cât mai puține. Utilizează, în exprimare, termenii de care ai strictă nevoie, fără divagații de la temă.
Exersează !
12. Alege unul dintre cele patru roluri de mai jos. Prezintă materialul realizat în fața clasei.
I. Psihologul/ consilierul școlar – scrie un text descriptiv nonliterar, de 80-100 de cuvinte, în care
să descrii concis, cu exactitate, două emoții pe
care le-ai analizat în ultima vreme.
II. Poetul – scrie 8-10 versuri, pe tema iubirii, folosind cel puțin trei dintre cuvintele/ expresiile:
inima, floare, privire de stele, emoție negândită, oglinda pașilor, gând mângâios.
III. Prozatorul – scrie un text descriptiv literar, de
80-100 de cuvinte, în care să descrii concis, o
emoție care te-a ajutat să te descoperi.
IV. Artistul – interpretează o melodie proprie sau
îndrăgită de tine care să descrie o emoție și
efectele acesteia.
Unitatea 5
142 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Proiect tematic
Interferențe culturale
Citiți cu atenție etapele, apoi realizați proiectul, folosindu-vă de sugestiile date.
t Ce veți face?
Veți realiza o prezentare PowerPoint sau un portofoliu în
care veți descrie și veți compara portul popular și așezările
tradiționale românești cu cele din țările vecine, respectiv
din zonele în care locuiesc popoare vorbitoare de limbi
romanice.
t De ce veți face?
3 Pentru a compara elemente privitoare la cultura proprie
și la cultura altor popoare.
3 Pentru a identifica asemănări între cultura română şi
cultura popoarelor vorbitoare de limbi romanice.
3 Pentru a observa influențele din culturi existente în zone
geografice vecine cu țara noastră.
t Cum veți face?
3 Vă veți organiza în echipe de câte 5-7 elevi și veți trage
la sorți o culoare: albastru sau portocaliu.
ECHIPELE PORTOCALII vor realiza câte o
prezentare PowerPoint sau un portofoliu în care
vor descrie și vor compara elemente specifice
culturii române cu cele din culturi existente în
zone geografice limitrofe.
Lucrarea va include:
1. Prezentarea popoarelor din zonele geografice limitrofe ale României;
2. O hartă a României cu țările vecine;
3. Imagini cu portul tradițional românesc și cu
cel al popoarelor din țările limitrofe;
4. Imagini cu locuințe românești tradiționale și
cu locuințe tradiționale din țările limitrofe;
5. Observații privind asemănările și deosebirile dintre cultura română și cea a popoarelor
din zonele vecine, pornind de la imaginile
menționate.
ECHIPELE ALBASTRE vor realiza câte o prezentare
PowerPoint sau un portofoliu în care vor descrie
și vor compara elemente specifice culturii române
cu cele din cultura popoarelor vorbitoare de limbi
romanice.
Lucrarea va include:
1. Prezentarea popoarelor vorbitoare de limbi romanice;
2. Harta lumii, pe care sunt marcate zonele în care
sunt situate aceste popoare;
3. Imagini cu portul tradițional românesc și cel al
popoarelor vorbitoare de limbi romanice;
4. Imagini cu locuințe românești tradiționale și cu
locuințe tradiționale ale popoarelor vorbitoare
de limbi romanice;
5. Observații privind asemănările și deosebirile
dintre cultura română și cea a popoarelor vorbitoare de limbi romanice, pornind de la imaginile
precizate.
Culturile se întâlnesc! 143
t Iată câteva informații de la care puteți porni!
Portul românesc tradiţional reprezintă îmbrăcămintea românului atât în zile de
lucru, cât şi în zile de sărbătoare. Costumul femeiesc este alcătuit din cămaşa dreaptă sau
de purtat în zile de lucru, ia sau cămașa încrețită la gât, catrinţe, fote, vâlnice, brâie, iar
costumul bărbătesc este alcătuit din cămaşă, cioareci, iţari. Obiectele de încălţăminte,
maramele, ştergarele, ciorapii de lână, obielele şi podoabele fac şi ele parte din costumul
tradiţional. [...]
Materiile prime pentru costumul tradiţional erau lâna,
cânepa, inul, bumbacul şi borangicul. Cămăşile se croiau din
pânză de cânepă, in sau bumbac ţesută în două iţe, iar fotele,
vâlnicele sau pestemanele în Vlaşca, zăvelcile sau prestelcile în
Oltenia, catrinţele, zadiile, iţarii se croiau din pânză de lână
ţesută în două sau în patru iţe. [...]
Croiul simplu din patru foi drepte sau patru stani al
cămăşii drepte, fără niciun fel de răscroială, avea rostul
de a nu se pierde niciun petec de pânză. Broderiile care
ornamentează obiectele de port popular contribuie la
păstrarea unităţii. Ele erau create de femeia de la țară, care
se inspira din mediul înconjurător, din viaţa de zi cu zi. [...]
Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime,
culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde,
necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai
tari […]
Firele cu care erau ornamentate piesele de costum sunt lâna, borangicul, arniciurile
sau mulineurile de mai târziu, mătasea vegetală.
(„Portul românesc tradițional” – fragmente, www.enciclopediaromaniei.ro)
Casele din Delta Dunării au panta acoperișului mai mică pentru că acolo plouă mai rar
și iernile sunt blânde. Ca atare, acoperișurile line, cu olane, răspund perfect acestui climat,
menținând răcoare vara și căldură iarna. În schimb, în Maramureș, acoperișurile au pante
abrupte, pentru scurgerea rapidă a șiroaielor de ploaie abundentă. Panta nu reține nici
stratul gros de zăpadă așternut în timpul iernilor lungi. [...]
În zona noastră, lemnul era materialul
folosit în mod curent, atât pentru elementele
structurale, cât și pentru acoperiș, sub
formă de șiță sau șindrilă. În zonele de deal
și de munte, acolo unde pădurile înconjurau
așezările, lemnul era resursa cea mai la
îndemână. Civilizația românească este o
civilizație a lemnului și nu a pietrei. Piatra era
folosită în mod obișnuit doar pentru temelii.
[...]
Unitatea 5
144 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
t Cum vei şti dacă ați reuşit?
Analizează proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere În totalitate Parțial Deloc
În prezentarea PowerPoint/ În portofoliu sunt precizate popoarele avute
în vedere.
Prezentarea PowerPoint/ Portofoliul include harta, pe care sunt marcate
zonele specificate.
Există imagini cu portul popular din zonele avute în vedere.
Există imagini cu locuințe tradiționale din zonele avute în vedere.
Sunt consemnate observații privind asemănările și deosebirile culturale.
Sunt respectate regulile gramaticale și de exprimare.
Casa tradițională și gospodăria concordă dintotdeauna cu ocupațiile și modul de
viață al locuitorilor, dar și cu posibilitățile lor economice. Motivațiile economice care
influențează arhitectura se referă la ocupațiile de bază ale locuitorilor și la felul în care
acestea determină configurarea gospodăriei. Acoperișurile înalte ale caselor de la munte
au, printre altele, un rol important în păstrarea la îndemână a merindelor și a celor
trebuincioase familiei pe toată durata anului. La casele din Maramureș, acoperișul poate
fi și de trei ori mai înalt decât pereții casei, iar casa nu e, neapărat, cea mai înaltă clădire
din gospodărie. Acolo unde oamenii se ocupau preponderent cu creșterea animalelor, ca
în Maramureș, șura era mai mare decât casa. În podul șurii se țineau mari cantități de
furaje necesare iernării animalelor. În schimb, acolo unde oamenii erau viticultori, beciul
era cel mai important. „Casele înalte” sunt specifice, de pildă, Gorjului sau regiunilor
locuite de sașii din sudul Transilvaniei. La fel se întâmplă în cazul așezărilor unde oamenii
erau meșteșugari: demisolul ce servea ca atelier era înalt și cu acces direct din stradă,
precum în localitatea Rimetea din județul Alba.
Câteodată, factorii culturali devin mai importanți decât factorii determinanți ai
mediului. De pildă, un vechi obicei românesc spune că, pentru a stabili poziția casei pe
teren, soția trebuia să taie o pâine în două și să o arunce în sus. Acolo unde cădea fața
tăiată a pâinii, acolo se așeza și fața casei.
(„Arhitectura tradițională” – fragmente, www.madr.ro)
Culturile se întâlnesc! 145
Transmiterea și recunoașterea emoțiilor
Amintește-ți!
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, înregistrarea celor patru texte lirice.
1. Completează o fișă de lucru asemănătoare celei de mai jos:
Titlul textului
liric
O emoție
identificată
Emoția a fost evidențiată de intonația/ tonalitatea:
obișnuită, continuă
(specifică enunțului asertiv)
ascendentă (specifică
enunțului interogativ)
descendentă (specifică
enunțului exclamativ)
Important
t În exprimarea orală a emoțiilor, un rol foarte important îl are modificarea conturului intonațional și a
mărcilor prozodice, reprezentate de:
ƒ intensitatea vocală – pronunțarea mai intensă sau mai puțin intensă a cuvintelor în timpul vorbirii (șoptită,
normală, tare, foarte tare);
ƒ intonația – felul în care tonalitatea glasului se coboară sau se ridică în timpul vorbirii;
ƒ tempoul – ritmul cu care pronunțăm cuvintele și viteza cu care succedăm silabele în timpul vorbirii: încet,
mijlociu (potrivit de repede), repede;
ƒ durata – timpul necesar pentru pronunțarea unui sunet; are rol în exprimarea sentimentelor și a emoțiilor.
Exemplu: încântarea vorbitorului este redată de lungirea vocalei a g Este un măr maaaaaare!
ƒ pauzele – necesare, de obicei, pentru a inspira aerul; ele pot pune în evidență un cuvânt sau pot exprima
neputința/ ezitarea cauzată de intensitatea emoțiilor.
Exersează !
2. Citește cel puțin cinci poezii de Lucian Blaga. Alege una care ți-a plăcut mai mult și pregătește recitarea ei,
astfel încât să transmiți emoțiile eului liric. Recită poezia în fața clasei.
3. Lucrați în pereche!
a. Un elev citește enunțul următor în două variante,
modificând intonația și aplicând mărcile prozodice pentru a transmite emoții diferite: Petrecând
atâta timp cu fiecare, ascultându-l cu atenție și
înțelegându-i preocupările și trăirile, ajunsesem
să-i cunosc foarte bine pe colegii mei de clasă.
b. Celălalt elev recunoaște emoțiile transmise, le
notează în caiet și continuă textul cu câte un
enunț potrivit trăirilor identificate.
c. Repetați sarcinile de lucru, schimbând rolurile,
având în vedere următorul enunț: Vacanța de
primăvară începea cu o excursie la munte.
Important
t Recunoașterea emoțiilor interlocutorului este o dovadă de inteligență emoțională. De la vârste foarte
mici, învățăm instinctiv să identificăm stările afective ale celor din jurul nostru pentru a ne adapta rapid
situațiilor, pentru a stabili relații cu ceilalți și pentru a comunica armonios și eficient.
t Recunoașterea emoțiilor presupune să asculți empatic, adică având intenția de a înțelege deplin, profund,
atât ceea ce spune, cât și ceea ce simte interlocutorul.
Unitatea 5
146 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
4. Lucrați în echipă! Alcătuiți echipe de câte 3-4 elevi.
a. Realizați un dialog, de 8-10 replici, despre cum v-ați petrecut vacanța de primăvară.
b. Exprimați emoții cât mai diferite.
c. Arătați că recunoașteți emoțiile partenerilor de dialog, numindu-le ca în exemplele:
Îți înțeleg nemulțumirea pentru că adeseori am simțit-o și eu. sau Aceeași bucurie am trăit-o când.... .
d. Prezentați dialogul în fața clasei.
Atitudini comunicative – respect, toleranță
Descoperă !
Vizionează, în varianta digitală a manualului, înregistrarea unui fragment din filmul Două lozuri, ecranizare
după nuvela Două loturi de I.L. Caragiale. Pentru înțelegerea situației redate, facem precizarea că bărbatul
caută două bilete, achiziționate cu ceva timp în urmă de la loterie, despre care a aflat că sunt câștigătoare.
1. Completează o fișă de lucru asemănătoare celei de mai jos: Soțul Soția
Formulează ideile principale din dialogul celor două personaje.
Prezintă limbajul paraverbal referindu-te la: intensitatea, tonalitatea, tempoul cu care sunt rostite
cuvintele.
Descrie limbajul nonverbal având în vedere gesturile, mimica, contactul vizual, poziția corpului,
vestimentația personajelor.
Numește emoțiile pe care le transmit personajele.
Alege, din următoarea listă, atitudinile comunicative pe care le manifestă cele două personaje:
atenție, empatie, interes, curiozitate, implicare, cooperare.
2. Aduceți argumente care să susțină adevărul următoarelor enunțuri:
a. Lefter nu manifestă respect față de soția sa.
b. Lefter nu își controlează emoțiile.
c. Soția nu are o reacție potrivită în fața comportamentului violent al bărbatului.
d. Violența verbală, furia au avut consecințe negative pentru ambii participanți la dialog.
3. Lucrați în pereche! Închipuiți-vă că sunteți domnul Lefter și soția lui în aceeași situație. Refaceți dialogul astfel
încât să identificați soluții și să vă recâștigați liniștea sufletească.
Important
t Respectul presupune să îți exprimi stima, considerația sau prețuirea față de interlocutor. Ca atitudine
comunicativă, ea înseamnă: § întrebuințarea cuvintelor politicoase; § spunerea adevărului fără a jigni;
§ intervenția în dialog fără a întrerupe; § utilizarea unui ton cuviincios; § manifestarea atenției față de ceea
ce comunică interlocutorul; § adoptarea mimicii și a poziției corpului adecvate.
t Între oameni existe numeroase diferențe, precum cele referitoare la idei, opinii, credinţe, concepții, stiluri
de viaţă, persoane, minorităţi, rase, politici, religie etc. În ciuda acestora, comunicarea dintre ei este posibilă
deoarece ei aleg să manifeste o atitudine comunicativă numită toleranță. Așadar, toleranța înseamnă respect, acceptarea şi aprecierea diversităţii. Ea exclude violența şi dominarea, deoarece apreciază demnitatea
și integritatea tuturor ființelor umane, precum și egalitatea în drepturi a acestora.
Culturile se întâlnesc! 147
Exersează !
4. Numește, oral, o situație în care ai dovedit lipsă de toleranță/ respect față de interlocutorii tăi și o situație în
care partenerul de dialog nu a dovedit toleranță față de ideile/ sentimentele exprimate de tine. Cum te-ai
simțit în prima situație? Dar în a doua?
5. Lucrați în pereche! Realizați scurte dialoguri în care să manifestați respect în una dintre următoarele situații
de comunicare:
a. Un părinte îi cere copilului să petreacă mai puțin timp în mediul virtual.
b. Un sportiv îi arată coechipierului său greșelile care au dus la pierderea meciului.
c. Elevul solicită explicații profesorului în legătură cu o notă pe care o consideră nedreaptă.
Prezentați dialogul în fața clasei.
6. a. De ce cunoștințe/ informații ai nevoie ca să manifești toleranță în
comunicarea cu un coleg sau un vecin de altă etnie, de altă religie ori
de altă condiție socială?
b. De ce ai nevoie ca să manifești toleranță în dialogul cu un suporter
al echipei adverse? Alege din următoarea listă și argumentează-ți
răspunsul:
un spirit deschis; libertate de gândire; capacitate de comunicare; încredere în sine.
7. Lucrați în echipă! Alcătuiți grupe de 4-6 elevi.
a. Distribuiți, prin tragere la sorți, următoarele situații de comunicare:
Interlocutorii Tema dialogului
copii de religii diferite sărbătorile religioase
elevi de vârste diferite importanța vârstei lor
copii din medii sociale diferite importanța banilor în reușita lor
fete și băieți îngrijirea personală și vestimentație
participanți la o selecție a talentelor genuri muzicale
b. Realizați dialoguri, de 8-10 replici, în care să dovediți toate atitudinile comunicative învățate de-a lungul
anilor: atenție, empatie, interes, curiozitate, implicare, cooperare, dar mai ales respect și toleranță.
c. Prezentați dialogurile în fața clasei.
Folosește-ți creativitatea !
8. Caută, în cărți sau în surse de informare online, afirmații despre toleranță ca valoare umană, nu doar ca atitudine comunicativă. Scrie,
pe o planșă A3, trei dintre aceste afirmații și ilustrează mesajul
fiecăreia cu ajutorul unei imagini sau al unui simbol grafic. Adunați
planșele voastre într-un volum intitulat „Cartea toleranței”.
9. Citește nuvela Două loturi de I.L. Caragiale. Realizează o prezentare
a situațiilor în care personajele manifestă/ nu manifestă toleranță
față de semenii lor.
Unitatea 5
148 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Adjectivul. Adjectivul participial.
Posibilităţi combinatorii ale adjectivului
Amintește-ți!
1. Completează următoarele enunţuri pentru a-ţi reaminti informații despre adjectiv:
3 Adjectivul este partea .... de vorbire care exprimă
…. unui obiect.
3 Gradele de comparaţie sunt …. pe care le ia adjectivul pentru a arăta în ce măsură un obiect are o
.... în raport cu alte .... sau cu alte .... ale existenţei aceluiaşi obiect. Gradele de comparaţie sunt:
ƒ Pozitiv: gros;
ƒ Comparativ de egalitate: la fel de gros, .... gros,
tot atât de gros;
ƒ Comparativ de inegalitate de superioritate: ....
gros;
ƒ Comparativ de inegalitate de inferioritate: mai
…. gros;
ƒ Superlativ relativ de superioritate: …. gros;
ƒ Superlativ relativ de inferioritate: cel mai .... gros;
ƒ Superlativ absolut de superioritate: foarte gros;
ƒ Superlativ absolut de inferioritate: foarte puţin
gros.
3 Mijloace expresive de redare a superlativului absolut:
ƒ Repetarea adjectivului: ….;
ƒ Folosirea unor structuri de tipul: extraordinar
de (înalt), grozav de, nemaipomenit de, excesiv de, atât de, aşa de, din cale-afară de, peste
măsură de etc.;
ƒ Prelungirea unei vocale: .....;
ƒ Prelungirea unei consoane: ....
3 Unele adjective nu au grade de comparaţie deoarece …. lor nu poate fi modificată, sensul acestora
nu permite comparaţia sau sunt la .... superlativ
ori comparativ: complet, arhicunoscut, principal,
electric, inferior, enorm, grozav, teribil, maxim.
Descoperă !
2. Citeşte, cu atenţie, textul de mai jos, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
Elevul cel nou începu să citească din caietul scris cu litere mărunte. Deodată, în clasa
noastră s-a lăsat o linişte adâncă. Vocea lui ne ducea în minunata lume a legendelor. Când
a terminat de citit, aplauze tumultuoase au umplut sala. Băiatul era demn de laudă. Profesorul îi întinse mâna elevului celui talentat, spunându-i:
— Copile drag, tu vei ajunge scriitor celebru!
a. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a scrie să fie
la modul indicativ, timpul perfect compus. Din ce
este alcătuită această formă verbală?
b. Ce valoare morfologică are cuvântul subliniat în
text, dacă arată însuşirea unui obiect?
Important
t Adjectivul participial provine din verbul la participiu: pom înflorit, carte citită, lei îmblânziţi, haine purtate.
t Locul obişnuit al adjectivului este după substantivul determinat: copiii cuminţi. Pentru evidenţiere, el poate
să stea şi înaintea substantivului, caz în care preia articolul hotărât de la substantivul determinat: cuminţii copii.
t În funcţie de poziţia faţă de substantiv unele adjective pot avea sensuri diferite: o săracă/ sărmană femeie
– „o biată femeie” şi o femeie săracă/ sărmană – „o femeie fără avere”; o mândră fată – „o fată frumoasă” şi o
fată mândră – „o fată orgolioasă”.
t Adjectivul şi adjectivul participial se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat.
Culturile se întâlnesc! 149
Exersează !
3. Recitește textul de la exercițiul 2 pentru a răspunde, în scris, următoarelor cerinţe:
a. Identifică celelalte adjective din textul dat.
b. Precizează genul, numărul şi cazul substantivelor determinate de adjective.
c. Selectează adjectivul care stă în faţa substantivului determinat.
d. Identifică, în text, un adjectiv care nu are grade
de comparaţie.
e. Alcătuieşte enunţuri în care adjectivul nou să fie
folosit la toate gradele de comparaţie.
Descoperă!
4. În enunţul Băiatul era demn de laudă., ce cuvânt determină complementul prepoziţional de laudă?
5. În enunţul Când a terminat de citit, aplauze tumultuoase au umplut
sala., ce cuvânt determină adjectivul
tumultuoase?
Exersează !
6. Citeşte, cu atenţie, fragmentul de mai jos, pentru a răspunde cerinţelor date:
„În încăperea albă, cu ziduri groase și bătrâne, noaptea își răspândi clara frăgezime
ca un parfum de violete...” (Ionel Teodoreanu, Cel din urmă basm)
a. Precizează genul, numărul, cazul şi funcţia sintactică a cuvântului albă.
b. Selectează, din text, un adjectiv în cazul acuzativ,
precizându-i funcţia sintactică.
c. Formulează un enunţ în care adjectivul bătrâne
să fie în vocativ şi să stea în faţa substantivului.
d. Notează un adjectiv care stă în faţa substantivului determinat.
e. Indică gradul de comparaţie al adjectivului clară.
f. Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul bătrâne să
fie la gradul comparativ de inegalitate de superioritate şi scrie-l în caiet.
g. Construieşte, oral, două enunţuri, în care adjectivul groase să fie la gradul superlativ absolut, redat prin mijloace expresive.
7. Scrie seria care cuprinde doar adjective care nu se pot compara:
§ dulce, mare, fin, rece; § principal, complet, întreg, important; § superior, inferior, maxim, optim.
8. Alcătuieşte, în scris, enunţuri în care adjectivul bun să fie folosit la toate gradele de comparaţie.
9. Scrie enunţuri în care adjectivele argintiu şi propriu să stea în faţa unor substantive articulate hotărât, cu
formă de plural. Explică, oral, ortografierea adjectivelor.
10. Scrie sensurile adjectivelor, în funcţie de poziţia pe care o au faţă de substantiv:
ƒ O bună parte din puiul fript a fost mâncată./ O parte bună din puiul fript i-a fost dată copilului.
ƒ Au venit la mare în plin sezon./ A avut un sezon plin.
Important
t Adjectivul se poate combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Băiatul e demn de laudă.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Băiatul talentat va
ajunge scriitor.
t Adjectivul şi adjectivul participial au funcţiile sintactice:
ƒ Atribut: Pe stradă trec două fete vesele. Pomii înfloriţi ne încântă.
ƒ Nume predicativ: Fetele sunt vesele. Pomii sunt înfloriţi.
ƒ Circumstanţial de timp: De mică îi plăcea lectura.
Unitatea 5
150 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Numeralul. Posibilităţi combinatorii ale numeralului
Amintește-ți!
1. Completează următoarele enunţuri pentru a-ţi reaminti noţiunile despre numeral:
3 Numeralul este partea de vorbire …. care exprimă …. sau arată …. obiectelor prin .... .
3 Numeralul cardinal exprimă …. .
3 Numeralul ordinal arată .... obiectelor prin .... . Numeralele ordinale au forme diferite după …. .
Descoperă !
2. Citeşte textul de mai jos, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
Zece copii participă la concursul de lectură. Doi au terminat deja cartea. Al treilea a ajuns la pagina
82. Mai are de citit douăzeci şi două de pagini. Al zecelea copil a ajuns la cea de-a nouăzeci şi doua pagină.
a. Identifică un numeral cardinal şi unul ordinal.
b. Selectează numeralele care se acordă în gen şi caz
cu substantivul regent.
c. Indică numeralele care înlocuiesc un substantiv.
d. Indică numeralul care nu se acordă în gen cu substantivul pe care îl însoţeşte.
Important
t Numeralul cardinal şi numeralul ordinal pot avea:
ƒ Valoare adjectivală, când se acordă în gen şi caz cu substantivul regent, indiferent dacă sunt asociate sau nu
cu prepoziţia de: Doi bătrâni se plimbă pe alee. În clasă sunt douăzeci şi doi de copii. Al treilea copil este mai
cuminte. Noi suntem în clasa a şaptea. Când are valoare adjectivală, numeralul este subordonat şi are funcţia
sintactică de atribut.
ƒ Valoare pronominală, când înlocuiesc un substantiv: Mă gândeam la trei dintre ei. L-am chemat pe al doilea.
Numeralul cu valoare pronominală se poate combina cu alte cuvinte, fiind:
3Centru (regent) al unui grup cuvinte: Zece dintre ei au venit. Al zecelea dintre ei a venit.
3Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Îmi place îngheţata, am cumpărat două. Am mers la al treilea.
t Numeralele cardinale pot avea valoare substantivală:
ƒ când apar în texte de matematică: Doi înmulţit cu doi fac patru.
ƒ când nu se acordă în gen cu substantivul pe care îl însoţesc: Aşteaptă autobuzul 102. Stă în sectorul 2. Locuieşte la etajul 2. A ajuns la pagina 92. În acest caz, numeralul cardinal este adjunct (subordonat) într-un grup
de cuvinte şi are funcţia sintactică de atribut.
t Numeralul cardinal şi numeralul ordinal cu valoare pronominală au următoarele funcţii sintactice:
ƒ Nominativ: ü subiect: Douăzeci şi doi au mers în excursie. Al doilea pare mai interesant.
ü nume predicativ: Participanţii la olimpiadă sunt zece. La fizică, George este primul.
ƒ Acuzativ
3atribut: Întrebările despre trei dintre voi ne-au deranjat. Discuţia cu al treilea ne-a lămurit.
3complement direct: I-am văzut pe trei dintre ei în parc. L-am întrebat pe al doilea.
3complement prepoziţional: Mă gândesc la trei dintre prieteni. Se gândeşte la al treilea.
3circumstanţial de loc: Am mers la trei dintre ei. Am mers la al treilea.
3circumstanţial de timp: Am aşteptat zece minute, dar voi aţi ajuns după alte douăzeci. Am stat la munte doar
trei zile, în a patra am plecat.
3circumstanţial de mod: Scrie ca doi dintre colegi. Se comportă ca al doilea dintre prieteni.
t Dativ à complement indirect: I-am adus cărţi doar unuia dintre cei trei. M-am adresat primului.
t Genitiv à atribut: Întrebările unuia dintre cei trei ne-au deranjat. Ideile primului ne interesează.
Culturile se întâlnesc! 151
Exersează !
3. Grupează, în caiet, numeralele din următoarele enunţuri, după valoarea lor
adjectivală, pronominală sau substantivală:
ƒ La concurs au participat douăsprezece fete şi paisprezece băieţi.
ƒ Trei au luat premiul întâi.
ƒ Premiul al doilea a fost câştigat de concurentul cu numărul 9.
ƒ Al treilea loc a fost ocupat de cinci colegi de clasă.
4. Completează spaţiile punctate cu răspunsurile corecte:
a. În enunţul Nouă elevi au luat nota zece., numeralele cardinale subliniate au valoare …., respectiv, valoare .... .
b. În enunţul Al doilea copil are note mari., numeralul ordinal este în cazul …. şi are funcţia sintactică de
.... .
c. În enunţul Pe doi dintre voi v-am anunţat mai devreme., numeralul cardinal are valoare …., şi funcţia
sintactică de …. .
d. Numeralul subliniat din enunţul A treia de aici să ne răspundă., este regent pentru .... .
e. Numeralul subliniat în enunţul I s-au dat toate informaţiile primului., este în cazul .... şi are funcţia
sintactică de …. .
5. Scrie varianta pe care o consideri corectă:
ƒ optsprezece/ optisprezece ani;
ƒ clasa a zecea/ a zecia;
ƒ al zecilea/ al zecelea coleg;
ƒ a o miea/ a o mia;
ƒ al două miilea/ al două mielea;
ƒ al milionulea/ al milionolea.
6. Precizează, oral, funcţiile sintactice ale numeralelor din următoarele enunţuri:
ƒ Vinovaţii sunt trei dintre ei.
ƒ Al doilea din raft pare mai mare.
ƒ Îl cunosc pe al cincilea dintre concurenţi.
ƒ M-am adresat primului.
ƒ Mi-e dor de doi dintre voi.
ƒ Familia locuieşte în patru dintre camere.
ƒ Am ajuns la al patrulea.
ƒ El se comportă ca doi dintre fraţii lui mai mari.
7. Adaugă, în scris, substantive numeralelor date, pentru a le transforma în numerale cu valoare adjectivală:
nouă, unsprezece, douăzeci şi cinci, al un miliardulea, a două miliarda, al două milioanelea.
8. Indică, oral, dacă răspunsurile sunt adevărate sau false:
ƒ În enunţul N-am cumpărat decât un caiet., cuvântul subliniat este numeral cardinal.
ƒ În enunţul Un băiat scrie, altul citeşte., cuvântul subliniat este adjectiv pronominal nehotărât.
ƒ În enunţul Am de scris un referat la istorie., cuvântul subliniat este pronume nehotărât.
9. Construieşte, oral, enunţuri în care numeralul cardinal doi
să aibă valoare adjectivală şi valoare pronominală.
10. Scrie enunţuri în care cuvântul o să fie, pe rând, numeral
cardinal cu valoare adjectivală, articol nehotărât, pronume
personal, verb auxiliar.
Unitatea 5
152 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Adverbul
Amintește-ți!
1. Completează spațiile libere pentru a-ţi reaminti noţiunile despre adverb:
3 Adverbul este partea de vorbire care arată caracteristica unei ...., a unei stări sau a unei însuşiri. După
înţeles, adverbele sunt:
de .... de … de ….
aici, acolo, acasă, aproape, departe,
deasupra, sus, jos, împrejur, vizavi,
alături etc.
acum, astăzi, odată, devreme,
vara, marţi, azi-dimineaţă,
astă-vară, astă-noapte etc.
aşa, abia, alene, astfel, bine, cruciş, chiorâş, bărbăteşte, degrabă,
fireşte, nu, da etc.
3 Gradele de comparaţie ale adverbului sunt:
ƒ Pozitiv: departe;
ƒ Comparativ de superioritate: .... departe;
ƒ Comparativ de egalitate: .... departe, .... departe,
.... departe;
ƒ Comparativ de inferioritate: …. departe;
ƒ Superlativ relativ de superioritate: .... departe;
ƒ Superlativ relativ de inferioritate: .... departe;
ƒ Superlativ absolut de superioritate: .... departe;
ƒ Superlativ absolut de inferioritate: .... departe.
3 Unele adverbe nu au grade de comparaţie, de exemplu: …., …., …. .
2. Citeşte, cu atenţie, enunţurile de mai jos, pentru a răspunde, oral, următoarelor cerinţe:
Ai cam întârziat ieri.
Locuieşte aproape.
Plecarea acasă l-a bucurat.
A vorbit cel mai bine în franceză.
a. Precizează felul adverbelor subliniate.
b. Identifică funcţiile sintactice ale adverbelor subliniate.
c. Indică gradul de comparaţie al adverbului din ultimul enunţ.
d. Care dintre celelalte adverbe este la gradul pozitiv? Alcătuieşte enunţuri în care adverbul identificat să fie
la celelalte grade de comparaţie.
Important
t Adverbul are următoarele funcţii sintactice:
ƒ circumstanţial de loc: Mergem acasă.
ƒ circumstanţial de timp: M-am trezit devreme.
ƒ circumstanţial de mod: Ai citit destul.
ƒ atribut: Ploaia de aseară a potolit praful.
ƒ nume predicativ: Este bine să înveţi.
Exersează!
3. Numeşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţurile:
ƒ Vara este un anotimp călduros.
ƒ Vara mergem la mare.
ƒ Seara noi nu mâncăm.
ƒ În seara aceasta vom merge la teatru.
ƒ Copilul lor este foarte frumos.
ƒ Fata s-a îmbrăcat foarte frumos.
Culturile se întâlnesc! 153
4. Grupează următoarele adverbe, după felul lor: sus, acolo, mâine, diseară, astfel, mai, nicăieri, bărbăteşte, târâş,
grăpiş, odată, niciodată, destul.
5. Transcrie forma pe care o consideri corectă:
ƒ Când va/ cândva veni?
ƒ Ne vom revedea când va/ cândva.
ƒ De sigur/ desigur că ne vom întâlni mâine.
ƒ De sigur/ desigur e sigur că îi voi anunţa.
ƒ E un exerciţiu bineînţeles/ bine înţeles de toată lumea.
ƒ Bineînţeles/ bine înţeles că voi ajunge la timp.
ƒ Vorbeşte într-una/ întruna.
ƒ Vom programa întâlnirea într-una/ întruna din zilele săptămânii viitoare.
6. Scrie enunţuri în care cuvântul rapid să fie adverb şi adjectiv.
7. Notează enunţuri în care cuvântul dimineața să fie adverb şi substantiv.
8. Scrie răspunsurile pe care le consideri corecte:
ƒ În enunţul Mâine vom avea cinci ore., adverbul subliniat are funcţia sintactică de:
a. circumstanţial de loc; b. circumstanţial de timp.
ƒ În enunţul Casa de acolo este a bunicilor mei., adverbul subliniat are funcţia sintactică de:
a. circumstanţial de loc; b. atribut.
ƒ Adverbul subliniat în enunţul Am fost până sus. are funcţia sintactică de:
a. circumstanţial de loc; b. circumstanţial de mod.
ƒ Adverbul subliniat în enunţul Doarme iepureşte. are funcţia sintactică de:
a. circumstanţial de loc; b. circumstanţial de mod.
ƒ Adverbul subliniat în enunţul E bine să vii mai devreme. are funcţia sintactică de:
a. nume predicativ; b. circumstanţial de mod.
9. Construieşte, în scris, enunţuri în care adverbul sus să fie la toate gradele de comparaţie.
10. Completează spaţiile, precizând gradele de comparaţie ale adverbelor din următoarele enunţuri, după ce
le-ai copiat în caiet:
a. A slăbit foarte mult. ….
b. Tu locuieşti cel mai puţin aproape de şcoală. ....
c. Cei doi vorbesc tot atât de bine chineza. ....
d. A scris mai mult decât mă aşteptam. ….
e. Tu stai cel mai departe de parc? ….
f. Ce frumos a cântat! ....
11. Completează enunțurile de mai jos cu adverbele potrivite,
alegând dintre cele scrise în a doua coloană:
Ai .... uitat de noi.
Nu l-am …. văzut pe aici.
…. te-ai întrecut cu gluma!
mai
cam
prea
bine
Unitatea 5
154 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă
Descoperă !
1. Citeşte, cu atenţie, enunţurile de mai jos, pentru a răspunde, oral, cerinței de mai jos:
— Of, iar ai întârziat!
— Uau! ţi-ai cumpărat un telefon nou?
— Hapciu! Iaca am răcit!
— Măi, dar cum ai reuşit? E vai de tine! Aşa-ţi trebuie dacă umbli numai
în rochii fâl-fâl.
— Îhî! Ai dreptate!
— Sâc! eu nu strănut! Na o aspirină!
— Se aude cioc-cioc la uşă.
3 Dintre cuvintele scrise îngroşat, selectează-le pe cele care:
ƒ exprimă stări, senzaţii, sentimente;
ƒ imită sunete sau zgomote;
ƒ sunt simple;
ƒ se repetă;
ƒ sunt compuse;
ƒ transmit un îndemn;
ƒ arată adresarea;
ƒ prezintă un fapt;
ƒ păstrează contactul între vorbitori.
Important
t Interjecţia este partea neflexibilă de vorbire care exprimă senzaţii, sentimente (au, of, vai) sau imită sunete, zgomote (ham-ham, buf, lipa-lipa).
t După semnificaţie, interjecţiile sunt:
ƒ propriu-zise à exprimă stări, senzaţii, sentimente: ah, of, uau, vai.
ƒ onomatopeice à imită sunete şi zgomote: guiţ, hapciu, piu-piu, buf, trosc, pleosc, cotcodac.
t După formă, interjecţiile sunt:
ƒ simple: măi, bre, na, pleosc;
ƒ repetate: cioc-cioc, nani-nani, ham-ham, mac-mac, mor-mor;
ƒ compuse: hodoronc-tronc, tura-vura, tic-tac, heirup, tralala.
t După rolul în comunicare, interjecţiile:
a. exprimă reacţii, stări sufletești sau emoţii: brr, sâc, ura, bravo;
b. transmit un ordin sau un îndemn: hai, na, poftim, câţ, marş, dii, ssst;
c. arată adresarea faţă de anumiţi destinatari: mă, măi, bre, fa, cuţu-cuţu, pis-pis;
d. prezintă obiecte, persoane, evenimente, fapte: ia, iacă, iacătă, uite;
e. iniţiază sau păstrează contactul între vorbitori: alo, aha, îhî.
t De obicei, interjecţiile nu au funcţii sintactice. Interjecţiile predicative au funcţia sintactică de predicat
verbal: Hai acasă!; Na un măr.; Uite-o pe sora ta!
t Mai rar, interjecţiile pot avea următoarele funcţii sintactice:
ƒ nume predicativ: E vai de voi!
ƒ atribut: Avea o căruţă zdronca-zdronca.; Halal treabă!
Culturile se întâlnesc! 155
Exersează !
2. Precizează, oral, ce exprimă interjecţiile din enunţurile următoare:
ƒ O, mititeii, drăgălașii... piu-piu-piu...
(Ionel Teodoreanu, Cel din urmă basm)
ƒ O, ce mult ai mâncat!
ƒ Hai că eşti prea obraznic! Hai la masă!
ƒ Ptiu, ce mare te-ai făcut! Ptiu, ce m-am speriat!
ƒ Of, nu ştiu ce să mă mai fac cu tine!
ƒ Of, am atâtea de făcut!
ƒ Halal primar mai avem!
ƒ Ura! A venit vacanţa!
ƒ Bre, ai uitat de noi!
ƒ Măi, dar cum le ştii tu pe toate!
ƒ Marş de aici, căţel obraznic!
ƒ Stop! Pe aici nu se trece!
ƒ Adio, sat al copilăriei noastre!
ƒ Alo! Maria la telefon!
ƒ Vine şi el hodoronc-tronc!
ƒ Deodată, trosc, o creangă se rupse sub greutatea
lui.
ƒ Bravo! Ai luat note mari!
ƒ Prin livadă se aude cirip-cirip!
ƒ Şi bărbatul însetat gâl-gâl dădu pe gât toată sticla de apă.
ƒ Prin curte se amestecă glasurile necuvântătoarelor: ham-ham, miau, cotcodac, cucurigu, guiţ-guiţ.
3. Grupează, în scris, interjecţiile din exemplele de mai sus, în simple, repetate, compuse.
4. Scrie onomatopeele din enunţurile de la exercițiul 2.
5. Scrie funcţia sintactică a interjecţiilor predicative identificate
în enunţurile de mai jos:
ƒ Pupăza, zbrr! pe o dugheană! (Ion Creangă)
ƒ Hai fiecare pe la casa cui ne are. (Ion Creangă)
ƒ Bătrânule! na-ţi căciula, nu sta cu capul gol! (Ioan Slavici)
ƒ Uite-l pe colegul meu!
ƒ Iată ce ţi-am adus!
ƒ Hai la şcoală mai repede!
ƒ El pâş-pâş prin cameră ca să nu-l audă nimeni.
6. Completează spaţiile punctate cu funcţiile sintactice ale interjecţiilor din următoarele enunţuri:
ƒ E vai de ei. ....
ƒ A rămas paf când l-a văzut. ....
ƒ Avea o fată pfui! ....
ƒ Halal organizare aveţi şi voi! ….
ƒ Bravo tuturor! ....
ƒ Na-ţi-o bună că ţi-am frânt-o! (Ion Creangă) ....
ƒ Şi iepurele ţuşti! în vizuină. ....
Unitatea 5
156 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
RECAPITULARE
Citește, cu atenție, fragmentul următor:
Oraşul rămâne sclipind în lumină,
Biserici şi case, deodată apun,
În faţă le cade o verde cortină, –
Şi trenul aleargă, aleargă nebun.
Se schimbă decorul priveliştii sure:
Un şes, peste care trec umbre de nori...
Un drum singuratic... un colţ de pădure
Cu vârfuri uscate şi cuiburi de ciori...
În arie largă se-nvârte pământul
Şi fuge-n rotire întregul teren,
Pe netede câmpuri ne ducem ca vântul.
Cantoanele albe se uită la tren...
(George Topârceanu, În tren – fragment)
E larmă şi trenul stă gata să plece,
Vagonul se umple de oameni străini.
Mi-e inima strânsă... E şapte şi zece.
Mă-ntorc la fereastră şi stau ca pe spini.
...............................................................
Acum pe de laturi, încep să rămână
Semnale, macazuri, vagoane şi fum;
Trec umbre de oameni cu steaguri în mână, –
Şi trenul, năvalnic, se-aşterne la drum.
Adio! Adio, romantică urbe!
Adio, zadarnic şi dulce trecut!
Din goană, când trenul se-ndoaie la curbe,
Scot capul afară şi lung te salut...
1. Citește cu voce tare două versuri care conțin indici spațiali și două versuri care conțin indici temporali.
2. Citește cu voce tare două versuri care sugerează prezența umană.
3. Transcrie enunțurile și scrie A sau F în dreptul lor:
a. Textul este organizat în șase catrene. A F
b. Rima versurilor este îmbrățișată. A F
4. a. Transcrie câte un vers care să conțină următoarele procedee artistice: personificare, comparație, epitet,
enumerație, repetiție, metaforă.
b. Explică, în câte un enunț, semnificația procedeelor artistice de la punctul a.
c. Măsura versurilor este de 9-10 silabe. A F
d. Ritmul versurilor este vioi și sugerează optimism. A F
Culturile se întâlnesc! 157
5. Transcrie două versuri prin care eul liric este recunoscut direct în text.
6. Numește modul de expunere folosit în poezia citată.
7. Scrie un text, de cel puțin o sută de cuvinte, prin care să justifici că textul dat este liric.
8. Rescrie trei imagini artistice diferite, prezente în text.
9. Completează, în scris, spațiile punctate:
a. Tema textului este …. .
b. Imaginea trenului poate fi asociată cu …. .
c. Sentimentul dominant degajat de fragmentul citat este …. .
d. Elementele care compun cadrul descris aparțin atât universului …. , cât și celui …. .
10. Dezvoltă, oral, în două-trei enunțuri, fiecare afirmație de la exercițiul anterior.
11. Comentează, într-un text de 10-15 rânduri, ultimele două strofe ale textului citat.
12. Numește sentimentul sugerat de secvența Mi-e inima strânsă, apoi descrie-l într-un text de 8-10 rânduri.
Numește tipul de descriere folosit, ilustrând-o cu trei exemple din text.
13. Alcătuieşte, în scris, enunţuri în care numeralul zece să aibă valoare:
a. substantivală; b. pronominală; c. adjectivală.
14. Scrie enunţuri în care cuvântul o să fie, pe rând: a. numeral cardinal cu valoare adjectivală; b. articol nehotărât; c. pronume personal; d. verb auxiliar; e. interjecţie.
15. Selectează, apoi scrie din a treia strofă:
a. o interjecţie; b. un adjectiv; c. un adverb de loc.
16. Notează varianta pe care o consideri corectă:
ƒ În enunţul Vagonul se umple de oameni străini, adjectivul subliniat este în cazul:
a. nominativ; b. acuzativ.
ƒ Adjectivele participiale existente în text sunt:
a. verde, singuratic; b.strânsă, uscate.
ƒ Adjectivul din enunțul Pe netede câmpuri ne ducem ca vântul este la gradul de comparaţie:
a. pozitiv; b. superlativ absolut.
ƒ Adjectivul subliniat în structura Cantoanele albe se uită la tren are funcţia sintactică de: a. nume predicativ; b. atribut.
ƒ Adjectivul subliniat în structura Se schimbă decorul priveliştii sure este
în cazul: a. dativ; b. genitiv.
ƒ Cuvântul subliniat în structura Acum pe de laturi, încep să rămână este:
a. adverb de timp şi are funcţia sintactică de circumstanţial de timp;
b. adverb de mod şi are funcţia sintactică de circumstanţial de mod.
ƒ Cuvântul subliniat în structura Scot capul afară şi lung te salut... este:
a. adverb de timp şi are funcţia sintactică de circumstanţial de timp;
b. adverb de mod şi are funcţia sintactică de circumstanţial de mod.
Unitatea 5
158 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
EVALUARE
Timp de lucru: 50 de minute.
Vei primi 10 puncte din oficiu.
Citește, cu atenție, textul următor:
Verde crud, verde crud…
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi de-azur,
Te mai văd, te mai aud!
Oh, punctează cu-al tău foc,
Soare, soare…
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.
Dintr-un fluier de răchită,
Primăvară,
O copilă poposită la fântână
Te îngână
Pe câmpia clară…
Verde crud, verde crud…
Mugur alb, şi roz şi pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru şi de-azur.
(George Bacovia, Note de primăvară)
A. (30 de puncte)
1. Alcătuiește un enunț care să conțină o afirmație adevărată despre rima, măsura și ritmul
versurilor.
6 p.
(3 x 2p.)
2. Numește modul de expunere folosit în text, justificând răspunsul cu exemple din text. 6 p.
(3p. + 3p.)
3. Transcrie o repetiție, o personificare, un epitet și o metaforă. 8 p.
(4 x 2p.)
4. Explică, în cel puțin 50 de cuvinte, semnificația titlului. 10 p.
Culturile se întâlnesc! 159
B. (30 de puncte)
5. Selectează din text:
a. un adjectiv la gradul pozitiv;
b. un adverb de mod;
c. o interjecţie.
9 p.
(3x 3p.)
6. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul primăvară din text să devină adverb. 3 p.
7. Scrie un enunţ în care cuvântul o să fie numeral cardinal. 3 p.
8. Transcrie răspunsul pe care îl consideri corect:
ƒ Cuvântul poposită este:
a. adjectiv participial; b. adjectiv.
ƒ Cuvântul poposită este în cazul:
a. dativ; b. nominativ.
ƒ Adjectivul clară are funcţia sintactică de:
a. nume predicativ; b. atribut.
ƒ Adjectivul pur are la gradul comparativ de superioritate forma:
a. mai pur; b. cel mai pur.
ƒ Cuvântul subliniat în structura Dintr-un fluier de răchită, este:
a. numeral cardinal; b. articol nehotărât.
15 p.
(5x 3p.)
C. (20 de puncte)
9. Comentează, într-un text de minimum 100 cuvinte, ultima strofă a poeziei. Vei avea în vedere:
3 formularea mesajului transmis/ a temei textului;
3 identificarea procedeelor artistice folosite și interpretarea acestora prin raportarea la text;
3 sublinierea relației dintre titlul textului și strofa selectată;
3 rolul elementelor de versificație.
5p.
5p.
5p.
5p.
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
Unitatea 5
160 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Vocea ascunsă a lucrurilor
Strategii de interpretare a textelor literare
Descoperă orizontul textului!
1. Lucrați în pereche! Alegeți una dintre mulțimile de obiecte din
dreapta. Imaginați-vă că aceste obiecte pot comunica. Discutați
și notați o temă/ o idee/ un fapt despre care acestea ar vorbi.
Explorează lumea textului!
Citește, cu atenție, textele următoare:
ê Rondelul lucrurilor
de Alexandru Macedonski
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau mătase,
Prind grai aproape omenesc.
Tu le crezi moarte, și trăiesc
Împrăștiate-n orice case, –
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase.
Alexandru A. Macedonski (1854-1920) a fost un prozator, poet, dramaturg și publicist român.
A susținut modernizarea poeziei românești și a încurajat mulți tineri scriitori, care au devenit
celebri: George Bacovia, Tudor Arghezi, Gala Galaction. Supranumit poetul rondelurilor, este
cunoscut pentru volumele Prima verba, Poesii, Excelsior, Flori sacre, Poema rondelurilor.
ê Unde-am greșit?!
de Alex Moldovan
Nu mi-aș fi închipuit niciodată că se va ajunge la asta. Nu, în ruptul capului nu mi-aș fi închipuit așa
ceva. Merit mai mult respect! În plus, sunt bună la ceea ce fac – foarte bună, dacă e să ne luăm după ce-au
spus despre mine oameni care chiar se pricep. Și atunci, unde-am greșit?!
Povestea a început când am fost pusă la curent cu ce avea să mi se întâmple. Urma să fiu vândută în
Europa. Da, știu cum sună. Mie îmi place chiar foarte mult Orientul Îndepărtat, așa că nu m-am bucurat
deloc.
De fapt, totul a început mult mai devreme, când am văzut lumina zilei. Vă implor, nu vă grăbiți să
mă judecați. Pentru unii dintre voi, obiceiul acesta poate părea inacceptabil, dar la noi așa au stat lucrurile
pixuri din
penar
diferite
monede
gadgeturi caietele din
ghiozdan
fenomene
ale naturii
Și câte nu-ți mai povestesc
În pustnicia lor retrase:
Cu tot ce sufletu-ți uitase
Te-mbie sau te chinuiesc. –
Oh! lucrurile cum vorbesc.
Unitatea 6
Vocea ascunsă a lucrurilor Unitatea 6 161
dintotdeauna. Am știut de la bun început ce soartă mă așteaptă și am acceptat-o. În fond, pentru asta am
fost pregătită. Nu că m-ar fi ajutat prea mult dacă m-aș fi opus. M-am născut în Thailanda și sunt mândră
de originea mea – dar îmi știu lungul nasului și n-am visat niciodată c-aș fi putut ajunge altceva decât sunt.
Așa că n-aveți idee cât m-am bucurat. Era un vis devenit realitate. Visul meu și al tuturor surorilor mele.
Am călătorit cu vaporul, eu și suratele mele, și ne-am plictisit de moarte. Închise în cală, separat, fără
posibilitatea de-a vorbi cu cineva, cu oricine, săptămâni întregi! De câteva ori am crezut că n-o să mai
ajung niciodată sau c-o să-mi pierd mințile pe drum. La ce bun că vorbesc câteva limbi străine sau că am
acces la atâtea informații interesante dacă n-am cui le împărtăși? Think outside the box, mi-am repetat tot
drumul, gândește neconvențional, descoperă partea bună a lucrurilor. M-a ajutat să rezist și faptul că am
avut acces la wi-fi. Mi-am descărcat filme, am ascultat muzică, am intrat pe forumuri și așa mai departe.
Pentru mine, viața fără internet e pustie, sunt o dependentă fără speranță.
Imediat ce am ajuns în Europa, am fost trimise în diferite țări. Eu am ajuns în România. Ro-mâ-ni-a!
Mi-a plăcut cum sună numele țării, are o melodicitate aparte. M-am și documentat puțin înainte, pe
Wikipedia: „țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula
Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați”. Ce frumos părea totul! Visam deja să văd marea! Dar și să colind munții cu noul meu stăpân. Speram că mă va duce peste tot. Cât de mult greșeam...
Apoi l-am cunoscut. Prima impresie a fost grozavă! De cum m-a văzut, s-a repezit la mine, m-a studiat pe toate părțile și a spus pe un ton categoric:
— Pe asta o vreau!
M-am bucurat să văd atâta hotărâre. Recunosc, mi-ar fi plăcut să fie, poate, puțiiiin mai delicat, mai
politicos, dar e de înțeles. E și foarte tânăr, aproape un copil. Știți cum sunt băieții la vârsta asta dificilă. Și
n-a fost tot: m-a strâns la piept cu drag. De emoție, m-am blocat – un comportament complet nelalocul
lui. Mi s-a făcut puțin rușine, dar am avut noroc, nu observase nimeni momentul jenant.
Perioada care a urmat nu se poate descrie în cuvinte. Au fost săptămâni de vis. Momentele când mă
ducea la școală și mă prezenta plin de mândrie colegilor. Când le spunea ce lucruri frumoase am mai descoperit împreună și ridicau cu toții sprâncenele a mirare. Și n-au fost puține situațiile în care m-am simțit
urmărită de privirile admirative ale prietenilor lui, dar le-am ignorat. N-aveau decât să sufere, invidioșii.
Odată – asta a fost chiar la început, când încă nu știam prea multe unul despre celălalt –, am tras cu urechea în timp ce vorbea la telefon cu cel mai bun prieten (știu, nu-i frumos, da-i sănătos!). I-a spus că nu-și
dă seama cum a putut trăi fără mine până acum. A fost cel mai frumos lucru pe care l-am auzit vreodată!
Și, probabil, ultimul.
Prima dezamăgire a venit, dacă nu mă înșel, într-o sâmbătă, la vreo două luni
după ce ne cunoscuserăm. Și ziua începuse perfect! Era o dimineață splendidă de
vară și am ieșit în oraș, unde am făcut niște poze mi-nu-na-te. Am fost teribil de
mândră de mine. Ajunși acasă, surpriză: le-a postat pe Facebook spunând că el le-a
făcut. Ha! Aș vrea s-o văd și pe asta: nici măcar n-avea o cameră foto. Putea să-mi
dea cel puțin un tag, acolo, dar nici pomeneală. Da, știu, poate că și eu am greșit: ar
fi trebuit să spun ceva, orice, dar am simțit că nu-i momentul potrivit.
Mare greșeală.
Și cred că a simțit ceva, pentru că, deodată, nu mai eram bună. Nimic din ce făceam nu era suficient
de bine, de repede sau pe placul domniei sale, care doar dădea comenzi și se aștepta să le execut. Se enerva din te miri ce și mă certa întruna, folosind un limbaj tot mai urât.
În scurt timp, am cedat. Memoria a început să mă lase și să-mi joace feste tot mai des. Un lucru era
clar: nu era așa cum mă așteptasem. Mă simțeam... cum să spun... folosită. Între noi fie vorba, nici el nu
162 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
era tocmai perfect. Doar pudoarea mă împiedică să vă povestesc unele dintre lucrurile pe care le-am văzut și auzit cât timp am locuit în aceeași casă. Credeți-mă, e mai bine să nu le știți.
Apoi, într-o zi m-a uitat, pur și simplu, acasă. Vă dați seama? A fost sinistru! Am stat închisă ca proasta toată ziua. E adevărat că la întoarcere și-a cerut scuze și m-a ținut alături de el până noaptea, târziu, dar
n-am putut să nu mă întreb dacă asta n-avea să se repete.
S-a repetat. De atâtea ori, încât la un moment dat a devenit obișnuință. Îmi arunca o privire, clătina
nemulțumit din cap și pleca trântind ușa, bombănind insulte la adresa mea. Ba că mă mișc încet, ba că numi fac treaba cum trebuie sau că, dacă ar fi știut cum mă comport, nu și-ar fi bătut capul să mă comande.
Auzi acolo, că mă mișc încet! Sunt curioasă cum s-ar descurca el dacă ar avea pe cap jumătate – nu
jumătate, a suta parte! – din lucrurile de care trebuie să mă ocup singură. Nu sunt infailibilă, e adevărat,
dar el știa asta când m-a ales. Nu mi se părea corect.
Era un cerc vicios: când se supăra pe mine, mă înfierbântam toată, nemaiștiind ce să mai fac, așa că
el se enerva din nou și tot așa. Când rămâneam blocată de comportamentul lui tot mai agresiv, mă arunca
într-un colț și nu-mi mai arunca nicio privire toată ziua. Nu știam ce să mai fac. Sleită de puteri, nu mai
aveam energie nici cât să intru pe net, singura plăcere care-mi rămăsese.
Au urmat zile întregi în care prefera să stea pe calculator, în loc să-și petreacă timpul cu mine. A
trebuit să înfrunt crudul adevăr: se plictisise de mine. Și asta se vedea din comportamentul lui tot mai
bădărănesc. Am încercat să-l fac să-și dea seama că mă rănește, dar degeaba.
În cele din urmă, a făcut inimaginabilul: M-A VÂNDUT! Și nu oricum, ci, culmea cinismului, folosindu-se... de mine. A postat un anunț foarte explicit pe un site de vânzări-cumpărări, din care reieșea clar
că între noi nu mai este nimic. Relația noastră se terminase în cel mai urât fel posibil.
Mi-ar plăcea să știu că fac parte din ultima generație care pățește așa ceva, dar, cu siguranță, chiar în
timp ce vorbesc, altele se pregătesc s-o apuce pe aceeași cale. Unele lucruri nu se schimbă niciodată.
În fond, nu e asta soarta oricărei tablete?
Alex Moldovan este un scriitor român care s-a născut în 1977 la Cluj. Când a descoperit cărțile, în copilărie, și-a propus să devină scriitor. A absolvit Facultatea de Filosofie, a tradus mai
mult de treizeci de cărți. A fost librar și și-a îndeplinit dorința de a fi scriitor prin blogul său,
Bicicleta galbenă. A debutat cu romanul Olguţa şi un bunic de milioane.
ê Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele
de Matei Vișniec
– fragmente –
OMUL DE ZĂPADĂ (care se topește din ce în ce mai mult): A, chiar dumneavoastră sunteți, domnule
Soare? Ce fericit sunt să vă întâlnesc... Dar ia te uită, vorbesc din nou. Ce mi se întâmplă?
SOARELE: Vorbești pentru că eu știu să citesc în gândurile lumii… Deci, spune-mi repede, ce voiai să-mi
ceri?
OMUL DE ZĂPADĂ: A, da, sunt foarte neliniștit, domnule Soare... Știți, am o prietenă rândunică în satul
în care m-am născut... Or, ce se întâmplă, rândunica tocmai s-a întors din Țările Sudului și, cum primăvara întârzie să vină pe la noi, tare sunt îngrijorat să nu răcească prietena mea... Trebuie de urgență să-și
facă un cuib călduros și nu știu dacă paiele din mătura pe care i-am dat-o sunt cele mai bune pentru un
culcuș...
Vocea ascunsă a lucrurilor 163
era tocmai perfect. Doar pudoarea mă împiedică să vă povestesc unele dintre lucrurile pe care le-am văzut și auzit cât timp am locuit în aceeași casă. Credeți-mă, e mai bine să nu le știți.
Apoi, într-o zi m-a uitat, pur și simplu, acasă. Vă dați seama? A fost sinistru! Am stat închisă ca proasta toată ziua. E adevărat că la întoarcere și-a cerut scuze și m-a ținut alături de el până noaptea, târziu, dar
n-am putut să nu mă întreb dacă asta n-avea să se repete.
S-a repetat. De atâtea ori, încât la un moment dat a devenit obișnuință. Îmi arunca o privire, clătina
nemulțumit din cap și pleca trântind ușa, bombănind insulte la adresa mea. Ba că mă mișc încet, ba că numi fac treaba cum trebuie sau că, dacă ar fi știut cum mă comport, nu și-ar fi bătut capul să mă comande.
Auzi acolo, că mă mișc încet! Sunt curioasă cum s-ar descurca el dacă ar avea pe cap jumătate – nu
jumătate, a suta parte! – din lucrurile de care trebuie să mă ocup singură. Nu sunt infailibilă, e adevărat,
dar el știa asta când m-a ales. Nu mi se părea corect.
Era un cerc vicios: când se supăra pe mine, mă înfierbântam toată, nemaiștiind ce să mai fac, așa că
el se enerva din nou și tot așa. Când rămâneam blocată de comportamentul lui tot mai agresiv, mă arunca
într-un colț și nu-mi mai arunca nicio privire toată ziua. Nu știam ce să mai fac. Sleită de puteri, nu mai
aveam energie nici cât să intru pe net, singura plăcere care-mi rămăsese.
Au urmat zile întregi în care prefera să stea pe calculator, în loc să-și petreacă timpul cu mine. A
trebuit să înfrunt crudul adevăr: se plictisise de mine. Și asta se vedea din comportamentul lui tot mai
bădărănesc. Am încercat să-l fac să-și dea seama că mă rănește, dar degeaba.
În cele din urmă, a făcut inimaginabilul: M-A VÂNDUT! Și nu oricum, ci, culmea cinismului, folosindu-se... de mine. A postat un anunț foarte explicit pe un site de vânzări-cumpărări, din care reieșea clar
că între noi nu mai este nimic. Relația noastră se terminase în cel mai urât fel posibil.
Mi-ar plăcea să știu că fac parte din ultima generație care pățește așa ceva, dar, cu siguranță, chiar în
timp ce vorbesc, altele se pregătesc s-o apuce pe aceeași cale. Unele lucruri nu se schimbă niciodată.
În fond, nu e asta soarta oricărei tablete?
Alex Moldovan este un scriitor român care s-a născut în 1977 la Cluj. Când a descoperit cărțile, în copilărie, și-a propus să devină scriitor. A absolvit Facultatea de Filosofie, a tradus mai
mult de treizeci de cărți. A fost librar și și-a îndeplinit dorința de a fi scriitor prin blogul său,
Bicicleta galbenă. A debutat cu romanul Olguţa şi un bunic de milioane.
ê Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele
de Matei Vișniec
– fragmente –
OMUL DE ZĂPADĂ (care se topește din ce în ce mai mult): A, chiar dumneavoastră sunteți, domnule
Soare? Ce fericit sunt să vă întâlnesc... Dar ia te uită, vorbesc din nou. Ce mi se întâmplă?
SOARELE: Vorbești pentru că eu știu să citesc în gândurile lumii… Deci, spune-mi repede, ce voiai să-mi
ceri?
OMUL DE ZĂPADĂ: A, da, sunt foarte neliniștit, domnule Soare... Știți, am o prietenă rândunică în satul
în care m-am născut... Or, ce se întâmplă, rândunica tocmai s-a întors din Țările Sudului și, cum primăvara întârzie să vină pe la noi, tare sunt îngrijorat să nu răcească prietena mea... Trebuie de urgență să-și
facă un cuib călduros și nu știu dacă paiele din mătura pe care i-am dat-o sunt cele mai bune pentru un
culcuș...
SOARELE: Nu te neliniști, omuleț de zăpadă… Mă voi ocupa de rândunica asta așa cum mă ocup de alte
mii de rândunici. Asta-i tot ce voiai să-mi ceri? Văd că ești obosit și adormit, s-ar spune că vorbești prin
somn. Nu mai ai să-mi spui și altceva? […]
OMUL DE ZĂPADĂ: Și copiii care privesc acest spectacol... Vă veți ocupa și de
ei? Pentru că și ei au nevoie să alerge desculți prin iarbă, să se scalde și să înalțe
zmeie în înaltul cerului...
SOARELE: Nicio problemă, promit. Toți copiii care te-au adorat vor profita de
primăvară. Altceva? Hai, că ești pe cale să te topești definitiv în somn, dragul meu
omuleț de zăpadă. Ai dreptul la încă o dorință.
OMUL DE ZĂPADĂ: Păi, cred că asta este tot ce am vrut să vă cer... Vă mulțumesc că m-ați ascultat,
domnule Soare. Tare bine mi-a făcut să vorbesc cu dumneavoastră, mi-ați redat încrederea... Ce fericit
sunt că v-am putut întâlni... Sunteți atât de cald... Numai că în aceste momente am impresia că razele cu
care mă mângâiați m-au făcut una cu pământul... Nu știu de ce, dar capul meu, chiar așa redus la dimensiunea unei nuci, devine din ce în ce mai greu... A, domnule Soare, acceptați un cadou din partea mea?
Din toată recuzita cu care m-au dotat copiii, mi-a rămas o pipă... Și mă gândeam că dumneavoastră...
aveți cu ce să o aprindeți...
SOARELE: Mulțumesc, zăpădețule… O pipă adevărată, din lemn de bambus, chiar dacă e spartă. O primesc cu plăcere… Am să o aprind în momentele când mă las dus de gânduri… Iar acum îți spun somn
ușor, omuleț-gânduleț de zăpadă… În virtutea puterilor pe care mi le-a dat universul, te transform în
vis… Vei plana timp de nouă luni pe deasupra câmpiei și a pădurii, pe deasupra norilor și a vântului…
Vei fi un vis viu, un vis cuibărit în gustul vieții și în plăcerea de a trăi a copiilor… Și peste nouă luni, când
va veni din nou iarna, vei redeveni om de zăpadă, cel mai bun prieten hibernal al copiilor…
(Toate animalele aplaudă.)
SOARELE (își șterge pe furiș o lacrimă): Ciudat personaj, nu-i așa copii? Niciodată nu am mai întâlnit o
ființă atât de fragilă, dar cu o inimă atât de gigantică.
OMUL DE ZĂPADĂ s-a topit de tot. N-a mai rămas din el decât o mică inimă roșie, luminoasă, care
palpită.
Matei Vișniec (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuți) este un poet și dramaturg român, care își desfășoară
activitatea în Franța. A studiat istoria și filozofia, la Universitatea din București, a fost membru
fondator al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. În timpul cursurilor
din orașul natal, Rădăuți, a publicat primele poeme în revista școlii, Lumina. În octombrie 1972
debutează literar la nivel național, printr-o serie de poeme publicate în revista Luceafărul. Este
cunoscut în toată lumea pentru volumele La noapte va ninge, Orașul cu un singur locuitor,
Înțeleptul la ora de ceai și piesele de teatru Țara lui Gufy, Angajare de clown, Văzătorule.
2. Asociază conținutul fiecărui text citit cu una dintre mulțimile de obiecte reprezentate în imaginile de la începutul lecției. Motivează, oral, alegerea.
3. a. Citește cu voce tare din primul text, marcat cu ê:
ƒ versul care se repetă în fiecare strofă;
ƒ versul care conține denumiri ale unor materiale;
ƒ un vers care conține o personificare.
b. Recitește textul integral, apoi formulează un enunț care să exprime ideea esențială.
Unitatea 6
164 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
4. a. Citește cu voce tare, din textul marcat cu ê, enunțurile din care ai aflat:
ƒ cine este stăpânul tabletei;
ƒ cum au fost primele săptămâni petrecute împreună;
ƒ ce i-a reproșat băiatul tabletei;
ƒ care este adevărul descoperit de tabletă.
ƒ unde a fost fabricată tableta;
ƒ unde urma să fie vândută aceasta;
ƒ cât timp a durat călătoria cu vaporul;
ƒ cum este viața fără internet;
b. Formulează două idei principale corespunzătoare textului.
5. a. Citește cu voce tare, din fragmentul marcat cu ê, replicile din care ai aflat:
ƒ despre prima dorință a omului de zăpadă;
ƒ ce cadou îi oferă omul de zăpadă soarelui;
ƒ ce se va întâmpla cu omul de zăpadă timp de nouă luni, până la iarna viitoare.
b. Formulează o idee principală corespunzătoare textului.
6. Lucrați în echipă! Fiecare scriitor are o viziune proprie asupra lumii, pe care o conturează prin diferite mijloace
artistice. Formați grupe de 4-6 elevi, apoi completați un tabel asemănător celui dat, în care vei nota ceea ce
înțelegi din secvențele date:
În text scrie… Eu știu că... Înțeleg că...
êBronz, catifea, lemn sau mătase,
Prind grai aproape omenesc.
Bronzul este un aliaj utilizat la confecționarea unor obiecte decorative, a medaliilor sau a unor obiecte casnice.
Catifeaua este o țesătură netedă și fină, simbol al nobleței
și al luxului.
Lemnul ... Mătasea ....
êCu tot ce sufletu-ți uitase
Te-mbie sau te chinuiesc. –
êMerit mai mult respect! Acest enunț este rostit de ....
Personajul este o ființă imaginară, prin care autorul îți exprimă indirect ideile și sentimentele.
êÎn scurt timp, am cedat. Memoria a început să mă lase și să-mi joace feste tot
mai des
êcum primăvara întârzie să vină pe la
noi, tare sunt îngrijorat să nu răcească prietena mea... Trebuie de urgență să-și facă
un cuib călduros și nu știu dacă paiele din
mătura pe care i-am dat-o sunt cele mai
bune pentru un culcuș...
Aceasta este replica omului de zăpadă care a întâlnit soarele.
Întâlnirea omului de zăpadă cu soarele presupune topirea
acestuia.
êVei plana timp de nouă luni pe deasupra câmpiei și a pădurii, pe deasupra norilor și a vântului…
Topindu-se, omul de zăpadă va deveni apă și va intra în
circuitul normal al naturii.
7. Notează, într-o diagramă asemănătoare celei din dreapta, asemănările și deosebirile dintre cele trei texte-suport.
8. Notează tema comună celor trei texte citite. Poți alege dintre: aventura,
copilăria, prietenia, creația, natura, iubirea, lumea obiectelor etc. Justifică
alegerea prin trei cuvinte-cheie din fiecare text.
Vocea ascunsă a lucrurilor 165
Experimentează dincolo de text! Citește și...
3 Povestea kendamei pierdute
de Adina Rosetti
3 Uite cine vorbește
coord. Florentina Sâmihăian
și Liviu Papadima
3 Toporișca
de Gary Paulsen
9. Prezintă colegilor, oral, în 3-4 enunțuri, părerea ta despre faptul că
autorul Alex Moldovan a ales ca întâmplarea să fie prezentată din
perspectiva unei tablete, nu a posesorului acesteia.
10. Citește toate cerințele de mai jos și rezolv-o pe aceea care ți se pare
potrivită sau pe care o poți realiza cu ușurință. Scrie răspunsul pe
caiet sau pe o coală pe care o atașezi la portofoliul tău.
I. Realizează o bandă desenată în care să redai întâmplările prin
care a trecut tableta.
II. Imaginează-ți că ești tableta din textul Unde-am greșit?! de Alex Moldovan. Scrie o pagină din jurnalul
de călătorie pe care aceasta l-a ținut din Thailanda până în România.
III. Imaginează-ți că ești omul de zăpadă din ultimul fragment citit. Continuă, cu cel puțin 6 replici, dialogul
cu soarele și omul de zăpadă în timp ce planezi deasupra câmpiei și a pădurii.
11. a. Selectează, din poezia Rondelul lucrurilor de Alexandru Macedonski, două versuri care ar putea să fie un
răspuns la întrebarea din finalul textului Unde-am greșit?! de Alex Moldovan: În fond, nu e asta soarta oricărei tablete?
b.Scrie un dialog, de 8-10 replici, între tabletă, personajul-narator din textul de Alex Moldovan și omul de
zăpadă, personajul din textul de Matei Vișniec, despre relația omului cu obiectele, fenomenele naturii.
Discuții privind semnificația textelor citite
Amintește-ți!
1. Asociază, în scris, simbolurile tipurilor de texte studiate – A (text epic), B (text liric) și C (text dramatic) – cu
trăsăturile corespunzătoare, de mai jos:
A B C
a. Autorul exprimă direct idei, sentimente, atitudini.
b. Textul este scris pentru a fi reprezentat pe scenă.
c. Instanța principală a comunicării este naratorul.
d. Limbajul are o expresivitate sporită.
e. Autorul intervine direct în text prin indicații scenice.
f. Modul de expunere specific este descrierea.
g. Modul de expunere specific este narațiunea.
h. Textul este organizat în acte și scene.
i. Textul este caracterizat prin muzicalitate.
Unitatea 6
166 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
Lucrați în echipă! Formați grupe de 4-6 elevi.
2. Recitiți textele studiate în lecția anterioară, apoi completați un tabel asemănător celui de mai jos, în care veți
nota trăsături ale acestora, însoțite de exemple:
Titlul textului, autorul Tip de
text
Instanța/
instanțele
comunicării
Organizarea
textului
Indici
spațio-temporali
Mod de
expunere
specific
Trăsături ale
limbajului
Rondelul lucrurilor
de Alexandru Macedonski …. ….
Versuri
Măsură: ….
Rimă: ….
Ritm: ….
…. …. ….
Unde-am greșit?!
de Alex Moldovan …. Naratorul
…. …. …. ….
Omul de zăpadă care voia
să întâlnească soarele
de Matei Vișniec
…. …. ….
...., primăvara
întârzie să vină
pe la noi
…. ….
3. Citiți cele două cerințe date, apoi rezolvați, în scris, pe aceea pe care o puteți realiza cu ușurință.
I. Scrieți un text, de cel puțin 150 de cuvinte, despre instanțele comunicării identificate în cele trei texte,
completând spațiile punctate:
Cele trei texte literare studiate corespund celor trei tipuri de texte: epic, liric și dramatic.
În opera literară Rondelul lucrurilor de Alexandru Macedonski, text liric, autorul transmite …. ideile, sentimentele și atitudinea despre lumea obiectelor înconjurătoare. Instanța comunicării este …., care poate
fi recunoscut direct prin forme pronominale și verbale la persoana a II-a, fiind ....: te, …. .
Opera literară Unde-am greșit?! de Alex Moldovan transmite .... ideile și sentimentele autorului față de
lumea înconjurătoare, fiind un text .... . Instanțele comunicării sunt .... și ...., iar în această situație .... .
Opera literară Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele de Matei Vișniec este text dramatic.
Autorul intervine direct în text prin .... . Alte instanțe ale comunicării sunt...., care .... .
Texte de tipuri diferite, operele literare studiate prezintă .... .
II. Scrieți un text, de cel puțin 150 de cuvinte, despre instanțele comunicării identificate în cele trei texte. În
compunere veți avea în vedere:
3 să respectați structura specifică a compunerii;
3 să respectați limita de spațiu indicată.
3 să numiți instanțele comunicării specifice fiecărui tip
de text;
3 să justificați afirmațiile cu exemple din texte;
4. Completați o diagramă Venn, comparând trăsăturile personajelor tableta și Omul de zăpadă. Veți avea în vedere: categoria pe care o reprezintă fiecare (obiect casnic, fenomen al naturii, obiect de uz personal, rechizite etc.),
trăsături, mijloace de caracterizare, relațiile cu oamenii, idealul fiecăruia.
5. Realizați câte un desen sau câte o schemă logică reprezentativă pentru cadrul spațio-temporal conturat în
fiecare text, apoi alcătuiți un enunț despre semnificația timpului și a spațiului, folosind următorii termeni: real,
simbolic, precizat, sugerat.
6. Analizați modurile de expunere folosite în cele trei texte. Exprimați-vă opinia, oral, în 4 -5 enunțuri, despre rolul
lor, având în vedere și tipul receptorului.
Vocea ascunsă a lucrurilor 167
7. Așezați pe o axă asemănătoare titlurile textelor după criteriul subiectivității/ expresivității limbajului.
Justificați, oral, opțiunile.
8. Citește, cu atenție, fragmentul următor:
„Inul:
— Știi tu, cămeșă dragă, ce erai odată?
— Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeșă albă, cu care se îmbracă oamenii.
— Nu-i așa! Ai fost o sămânță, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: așa naltă,
supțirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. […]
— Mare minune mi-ai spus, dragă burueană, zise cămeșa. De-a fi așa, apoi toate lucrurile nu sunt
ceea ce se văd, ci altăceva au fost odată, altăceva sunt acum și altăceva au să fie.
— Tocmai așa, soro! Gardul, pe care ești tu întinsă acum, a fost altădată pădure. Ce are să fie deacum înainte? Mătasa, frunză de dud intrată în pântecele unor gândaci. Varul, ce-a fost mai înainte? Dar
funiile și odgoanele?” (Ion Creangă, Inul și cămeșa)
a. Numește personajele identificate în textul dat.
b. Transcrie un enunț din care să reiasă relația dintre cele două personaje.
c. Descrie procesul prin care a fost obținută cămașa, folosind informațiile din text.
d. Gândiți! Lucrați în pereche! Comunicați! Prezentați colegilor, în 3-4 enunțuri, părerea despre semnificația
secvenței: toate lucrurile nu sunt ceea ce se văd, ci altăceva au fost odată, altăceva sunt acum și altăceva
au să fie. Puteți alege dintre următoarele variante: intenția autorului este de a explica originea cămășii/ de
a atenționa cititorii în legătură cu îngrijirea obiectelor/ de a evidenția raportul dintre aparență și esență/
de a ilustra tipuri diferite de limbaj.
e. Scrie un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să îți exprimi opinia despre semnificația textului Inul și
cămeșa de Ion Creangă. În compunerea ta vei avea în vedere:
3 să respecți structura specifică a compunerii;
3 să respecți limita de spațiu indicată.
3 să-ți exprimi opinia despre semnificația textului;
3 să dezvolți două argumente, valorificând textul dat;
Folosește-ți creativitatea !
9. Alcătuiește trei metafore sugestive pentru lumea obiectelor din jurul tău, așa
cum o vezi acum, după lectura celor trei texte din prima lecție.
10. Lucrați în pereche! Scrieți un text, de cel puțin 100 de cuvinte, care să ofere
răspunsul la una dintre întrebările:
ƒGardul, pe care ești tu întinsă acum, a fost altădată pădure. Ce are să fie de-acum înainte?
ƒ Varul, ce-a fost mai înainte?
ƒ Dar funiile și odgoanele?
11. Citește toate cerințele de mai jos și rezolv-o pe aceea care ți se pare potrivită sau pe care o poți realiza cu
ușurință. Scrie răspunsul pe caiet sau pe o coală pe care să o atașezi la portofoliul tău.
I. Scrie un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care telefonul tău să își spună povestea, inspirat de tableta-personaj al textului Unde-am greșit?! de Alex Moldovan.
II. Imaginează-ți că ești un manual/ caiet de limba și literatura română, la sfârșitul clasei a VII-a. Scrie
un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să povestești cum ai petrecut anul școlar împreună cu posesorul tău.
subiectiv obiectiv
Unitatea 6
168 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Proiect tematic
Simboluri cosmice, vegetale și zoomorfe în cultura română și universală
Citește cu atenție etapele, apoi realizați proiectul, folosindu-vă de sugestiile date.
t Ce vei face?
Un articol pentru revista școlii sau pentru ziarul local, în care vei
prezenta semnificațiile unui simbol cosmic, vegetal sau zoomorf,
regăsit în cultura română.
t De ce vei face?
3 Pentru a descoperi elemente de mitologie românească.
3 Pentru a observa conexiunile dintre literatură și celelalte arte.
3 Pentru a compara cultura proprie cu cea din alte regiuni.
t Cum vei face?
3 Vei alege un simbol specific culturii române.
3 Te vei documenta și vei selecta informații despre semnificația acestuia în cultura română și în cea universală, observând
asemănările și diferențele.
3 Vei căuta imagini, pentru a ilustra felul în care simbolul respectiv este valorificat în literatura populară sau
cultă, în portul tradițional, în arhitectura românească, în lucrări de artă plastică etc.
3 Vei realiza un articol pentru revista școlii sau pentru ziarul local în care vei prezenta simbolul ales, folosind
informațiile și imaginile selectate.
3 Le vei prezenta colegilor articolul tău.
t Iată câteva sugestii privind prezența simbolului
solar (al soarelui) în cultura română!
☼ Soarele ocupă o poziţie privilegiată, reprezentând simbolic căldura, lumina, viaţa,
fertilitatea, nemurirea, în opoziție cu frigul, întunericul, moartea, sterilitatea, perisabilul.
☼ Unele legendele afirmă că Dumnezeu este aşezat în soare, care ar
fi „ochiul", altele spun că soarele ar fi scaunul lui Dumnezeu; în soare
stau Dumnezeu şi Maica Domnului, coroanele lor luminând peste
toată lumea; sau că suflarea lui Dumnezeu a dat soarelui fiinţă;
scăpărând cu cremenea într-o piatră scumpă, Dumnezeu ar fi
făcut să iasă la început o sabie, apoi o „grămăjoară" rotundă,
peste care suflând s-a aprins; aşa s-a născut soarele şi, pentru el,
Dumnezeu a făcut şi cerul, pentru a putea fi tras de 12 boi, când
urcă, şi de 7 iepuri, când coboară; sau, atunci când urcă mai încet
la deal, este tras de 20 de bivoli, dar de la amiază încolo este suficient
să-l mişte un iepure şchiop.
☼ Soarele ar fi astrul cel mare, luna cel mijlociu, iar stelele ar fi luminile cele mici ale
cerului, atât de mici, încât luna, mergând în drumul ei, poate să calce o stea şi atunci omul
a cărui stea a fost „arsă” moare.
Printre simbolurile specifice culturii
populare se numără:
3 Simbolurile cosmice – soarele, luna,
fulgerul, stelele;
3 Simbolurile vegetale – arborele,
frunza, spicul de grâu, strugurele,
trandafirul, laleaua, floarea-soarelui;
3 Simboluri zoomorfe – bourul, coarnele berbecului, porumbelul, cocorii,
rândunica.
Folosește dicționarul pentru a explica termenii necunoscuți
și alege câțiva dintre ei pentru a-i include în articolul tău!
Vocea ascunsă a lucrurilor 169
☼ Intrarea în curte, pe poarta gospodăriei, se
face sub semnul rozetei solare de diferite tipuri; în
numeroase regiuni ale României, porţile sunt monumentale, lucrate din trunchiuri enorme de stejar sau brad, admirabil împodobite cu crestături
adânci [...] Tradiţia împodobirii porţilor cu rozete
solare este vie şi astăzi, porţi recente fiind decorate cu acele semne; uneori şi frontul spre stradă al
gardurilor de scândură este ornamentat cu rozete
sculptate; de asemenea, faţada şi intrarea în casă
sunt şi ele marcate de aceleaşi semne solare; rozete, vârtejuri sunt cioplite deasupra uşii şi la ferestre, sau chiar pe tăblia uşii în Maramureş, Cluj,
Suceava, Prahova.
☼ Pe ceramica tradiţională actuală se practică
ornamentele de sorginte solară în aproape toate
centrele din ţară: în Muntenia, centrele Horezu,
Oboga, Vlădeşti, Curtea de Argeş, Petreşti, în Maramureş, Bihor, Banat, centrele Vama, Leheceni,
Biniş obişnuiesc să decoreze produsele lor cu spirală
simplă, valul, meandrul, cercul; romburi concentrice şi spirale rectangulare apar la Bâra-Călugăra
din Moldova, X-uri şi cruci la Vadul Crişului, Vama
şi Tohani (în Transilvania) […]
(Romulus Antonescu, „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”)
Simbolul soarelui în literatura cultă și populară:
„Foaie de cicoare,
În prunduţ de mare
Iată că-mi răsare
Puternicul soare.”
(Soarele și luna – baladă populară)
„— Soare, soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
— Zău că nu ştiu, măi nepoţi,
Câte am ajung la toţi!
— Soare, soare, domn frumos,
La câţi dai lumină jos?
— Nu ştiu, eu nu socotesc
Pe câţi mângâi şi-ncălzesc!”
(Grigore Vieru, Cântecul soarelui)
t Cum vei şti dacă ai reuşit?
Analizează proiectul cu ajutorul grilei de autoevaluare de mai jos:
Criterii de apreciere Da Parțial Nu
Simbolul ales de tine este specific culturii române.
Articolul conține informații despre semnificațiile atribuite simbolului în cultura română.
Articolul conține informații despre semnificațiile atribuite simbolului în cultura universală.
Articolul include observații despre similitudinile și diferențele dintre semnificațiile simbolului ales, identificate în diverse culturi.
Ai inclus cel puțin trei imagini reprezentative.
Ai respectat regulile gramaticale și de exprimare.
12.
13.
Unitatea 6
170 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Textul nonliterar descriptiv
Amintește-ți!
1. Citește textul de mai jos, extras dintr-un manual de informatică și TIC - Clasa a V-a, apoi precizează care
este tema acestuia.
Tableta grafică este un dispozitiv periferic de intrare. Este utilizată de graficieni pentru a desena direct
pe computer. Se poate utiliza și pentru semnături electronice. Creionul sau pixul de desenare sau scriere
se numește stylus. Unele tablete acceptă ca dispozitiv de intrare, în loc de stylus, un dispozitiv-puc (numit
așa, deoarece arată ca un puc). Caracteristici:
§ Dimensiunea suprafeței active (a suprafeței de lucru).
§ Rezoluție – număr de linii ce pot fi trasate per inch.
§ Viteza pen – numărul de puncte ce pot fi trasate pe secundă.
§ Presiune – numărul de nivele de presiune pe care le poate detecta tableta.
2. Formulează câte un enunț în care să explici sensul
cuvintelor/ sintagmelor: tableta, periferic, semnătură electronică, stylus, rezoluție, viteza pen.
3. Rescrie din text patru termeni științifici. În ce domeniu sunt folosiți acești termeni?
4. Notează sursa din care este extras textul propus.
5. Precizează care este scopul textului citat.
Exersează !
6. Citește următoarea prezentare a unei tablete, scrisă de un elev de clasa a VII-a, căruia i s-a cerut să realizeze
descrierea științifică a obiectului devenit personaj în opera literară Unde-am greșit?! de Alex Moldovan.
Tableta este un tip de computer mobil, extrem de subțire și ușor. Tableta a fost creată
pentru a putea intra pe internet de oriunde, dar și pentru a urmări filme, pentru a asculta
muzică ș.a.m.d.
Spre deosebire de computerul mobil, tableta nu are nevoie de tastatură, deoarece se
folosește de ecranul tactil (touch-screen). Orice comandă a tabletei se introduce prin atingerea
directă a ecranului cu degetul sau cu un stylus pen.
Întreaga suprafață a tabletei este alcătuită din ecran. Ecranul tabletei poate fi rezistiv sau
capacitiv. Ecranele rezistive au un anumit nivel de rezistență nesesizabilă când se apasă degetul
pe ecran. În momentul apăsării pe ecran, un strat cu conductibilitate electrică apasă pe un altul,
scopul fiind acela de a crea legături. În acel punct se măsoară rezistența electrică. Acest fapt
permite determinarea poziției în care s-a apăsat.
Ecranele tactile capacitive permit comenzi multitouch, ceea ce înseamnă că ele înțeleg nu
doar o singură atingere, ci mai multe atingeri concomitente. În acest fel, cu două degete putem
mări o imagine, o fotografie.
Important
t Textul nonliterar descriptiv oferă informații precise despre particularitățile unor cadre naturale,
obiecte sau ființe din realitate. Acestea nu sunt interpretate de cel care le privește.
ƒ Într-un text descriptiv nonliterar prezentarea este
neutră, obiectivă, riguroasă, se adresează rațiunii și
nu sensibilității umane.
ƒ Într-un text nonliterar descriptiv, termenii de specialitate pot face uneori dificilă înțelegerea textului. Organizarea detaliilor respectă rigorile științei.
Vocea ascunsă a lucrurilor 171
a. Numește alte utilități ale tabletei, concentrate în abrevierea ș.a.m.d.
b. Rescrie din text două structuri în limba engleză. Cum explici prezența acestora în text?
c. Completează enunțurile următoare cu informații din text:
ƒ Scopul tabletei este de a .... .
ƒ Tableta nu are nevoie de tastatură, deoarece .... .
ƒ Ecranul tabletei poate fi .... sau .... .
ƒ Ecranele .... permit comenzi .... .
d. Alege variantele de răspuns pe care le consideri corecte:
ƒ Într-un text nonliterar descriptiv, termenii sunt folosiți: ücu sens propriu de bază; ücu sens propriu
secundar; ücu sens figurat; ücu scopul de a impresiona;
ƒ În textul nonliterar descriptiv predomină: üverbele; üsubstantivele; üadjectivele; üadverbele;
ƒ Adjectivele folosite desemnează: üacțiuni; ütrăsături; ücircumstanțe;
ƒ Majoritatea verbelor folosite se află la modul/ timpul: üindicativ, viitor; üconjunctiv, prezent;
üindicativ, prezent; üimperativ.
ƒ Textul nonliterar descriptiv se caracterizează prin: üsubiectivitate; üobiectivitate; üexpresivitate;
ünaturalețe; üoriginalitate.
e. Transcrie pe caiet afirmațiile corecte de la punctul anterior, cu mențiunea IMPORTANT.
7. a. Realizează un text nonliterar descriptiv, în care să prezinți, în 7-10 rânduri, un notebook. Rescrie termenii
folosiți, care fac parte din același câmp semantic, apoi numește-l.
b. Redactează un text literar descriptiv, în care să prezinți, în 10-15 rânduri, un obiect preferat. Atașează apoi
o imagine a obiectului descris.
c. Subliniază, în fiecare dintre textele redactate, câte trei structuri specifice tipului de text realizat.
Folosește-ți creativitatea !
8. Lucrați în echipă!
a. Organizați-vă în echipe de câte patru elevi. Recitiți poezia Rondelul lucrurilor de Alexandru Macedonski.
Alegeți un obiect/ lucru la care credeți că se face referire în text. Realizați un text nonliterar descriptiv,
de 8-10 rânduri, în care să prezentați obiectul ales. Puteți folosi diverse surse de informare.
b. Imaginați-vă un dialog, de 6-8 replici, între lucrurile care vorbesc, unul dintre interlocutori fiind obiectul
ales la punctul anterior. Scrieți replicile, apoi prezentați dialogul în fața clasei, interpretându-l pe roluri.
c. La ora de informatică, realizați un poster care să prezinte transformarea obiectului ales într-un lucru care
vorbește. Pe lângă imagine, folosiți termeni/ sintagme din cele două texte redactate la punctele anterioare.
Prezentați materialul realizat colegilor, apoi printați-l și afișați-l în sala de clasă.
Unitatea 6
172 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului
în propriul univers cognitiv și afectiv
Exersează!
1. Lucrați în echipă! Organizați-vă în echipe de câte patru colegi. Recitiți textele propuse la exercițiile 1 și 6
de la lecția anterioară, apoi realizați o lectură în culori. Fiecare membru al echipei va alege o culoare dintre
cele patru de mai jos.
a. Vreme de 5 minute, fiecare va nota pe o foaie de hârtie rezolvarea cerinței din dreptul culorii alese.
b. Faceți schimb de foi și completați răspunsul, adăugând informațiile în culoarea aleasă inițial.
c. Afișați răspunsurile la tablă, grupând culorile.
d. Comparați răspunsurile date cu cele oferite de celelalte echipe.
e. Formulați întrebări prin care vă clarificați eventualele diferențe în redactarea răspunsurilor.
DESCRIE, în 3-5 rânduri, particularitățile tabletei grafice.
COMPARĂ cele două tipuri de tablete prezentate, prin identificarea a cel puțin unei asemănări și a unei deosebiri.
ASOCIAZĂ cele două tipuri de ecrane prezentate cu funcționalitatea (rolul) lor.
ANALIZEAZĂ, în 2-3 enunțuri, importanța creionului/ a pixului de desenare, pentru utilizarea tabletei.
2. Numește două situații în care ai preferat folosirea computerului, în defavoarea tabletei. Precizează avantajele pe care le-ai avut în vedere când ai făcut alegerea.
3. Redactează un dialog, de 5-7 replici, între tabletă și computer, folosind și informații din textele amintite.
4. Imaginează-ți că pleci într-o drumeție, la munte. Așezi tableta în bagajul de mână, gândindu-te că vei avea
nevoie de ea. Realizează o listă cu cel puțin cinci situații în care ai folosit-o pe parcursul drumeției.
5. Descrie, într-un text de 5-7 rânduri, una dintre situațiile prezentate la exercițiul 4, prin ochii tabletei, imaginându-ți că aceasta ar avea viață.
Folosește-ți creativitatea!
6. Redactează o pagină de jurnal, pe care ai nota-o pe tabletă, în timpul drumeției amintite la exercițiul anterior.
7. Redactează un text narativ, de 10-12 rânduri, în care vei surprinde o întâmplare ce ar fi putut avea loc în
timpul drumeției. Vei avea în vedere: • prezentarea cadrului spațio-temporal; • construirea cel puțin a unui
personaj; • imaginarea unei întâmplări care să respecte etapele narațiunii.
8. Realizează un text literar descriptiv, de 8-10 rânduri, pornind de la sugestia cu două degete putem mări o fotografie, descriind imaginea care ți-ar fi putut capta atenția și care poate fi inserată în textul narativ anterior
redactat. Explică oral efectul creat la nivelul textului prin inserarea fragmentului descriptiv.
9. Transformă textul descriptiv literar de la exercițiul 8 într-un text descriptiv nonliterar, apoi transcrie cel puțin câte trei structuri specifice fiecărui tip de text realizat.
Vocea ascunsă a lucrurilor 173
Structuri textuale – secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv,
dialogat. Integrarea părților
Descoperă !
Citește, cu atenție, următorul fragment:
În general, prefer să citesc cărțile în anotimpul în care se petrece acțiunea poveștii. Și cu toate acestea, căldura de afară m-a determinat să caut o oază de răcoare într-o poveste nu despre naivitate, cum ai
fi tentat la început să crezi, ci despre inocență: „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele”.
Piesa de teatru pentru copii, scrisă de Matei Vişniec, este de o puritate și o sensibilitate greu de
atins când construiești o poveste antrenantă și plină de tâlc. Nu e doar povestea unui om de zăpadă care
începe să se topească sub lumina caldă a Soarelui şi caută să își întâlnească „gâdele” pentru a-l ruga
să-l cruțe, ci este și o poveste despre curaj şi bunătate, iubire pentru celălalt şi ciclicitatea inevitabilă a
lumii, a vieţii. Urmând dictonul „dăruind vei dobândi”, omul de zăpadă se dăruieşte pentru a-i ajuta pe
ceilalți: rândunica primește mâna-mătură ca să-şi facă din paiele ei cuib, iepurelui flămând îi dăruiește
nasul-morcov, marmota își va hrăni puii cu nasturii-nuci, lupul răcit se va încălzi cu fularul şi căciula.
[...] Aproape de finalul vieții sale, bunătatea omului de zăpadă se arată din nou: sleit de puteri, acesta
îl roagă pe Soare să aibă grijă de prietenii lui, dăruindu-i pipa sa din lemn de bambus și renunțând să-i
mai vorbească despre problema pentru care dorise să-l întâlnească.
În final, omul de zăpadă se topeşte şi din el nu mai rămâne decât „o mică inimă roşie, luminoasă,
care palpită”, sugerând că tot ce contează este iubirea.
Mereu mi-am pus problema de ce ai publica o carte în ediție bilingvă. Care sunt avantajele și dezavantajele. [...] Din punct de vedere al educației, avantajele sunt [...] mari: citind textul, copiii sunt astfel
expuși atât la limba maternă, cât și la o limbă străină; curiozitatea lor înnăscută îi va face să vrea să afle
cum se citește un anumit cuvânt în cealaltă limbă și îi va ajuta să identifice cuvintele noi din interiorul
textului în limba străină prin raportarea la echivalentul în limba maternă. Totodată, într-o lume globalizată și multiculturală, o carte bilingvă este mult mai ușor de împărtășit cu prietenii sau chiar cu familia
(extinsă sau nu). Unicul dezavantaj pe care îl văd în demersul de a publica volume în mai multe limbi
este calitatea traducerii – ceea ce poate fi însă prevenit. [...]
(www.serialreaders.com)
1. Completează enunțurile cu informațiile potrivite:
a. Numele piesei de teatru prezentate este …. .
b. Autorul acesteia este .... .
c. Sursa de unde a fost preluat textul este .... .
d. Cartea publicată este o ediție …. .
e. Personajul principal al cărții este …. .
f. Alte personaje întâlnite în carte sunt .... .
g. Obiectele pe care le oferă Omul de zăpadă prietenilor săi sunt .... .
2. Rescrie o secvență care face trimitere la mesajul
transmis de cartea prezentată.
3. Numește modul de expunere folosit în text, apoi
argumentează răspunsul tău, în 2-3 rânduri.
Important
t Recenzia de carte este un text nonliterar predominant narativ, în care sunt prezentate impresiile
de lectură, la apariția cărții. Într-o recenzie pot fi
surprinse următoarele aspecte:
ƒ prezentarea fișei cărții, cu toate datele de pe pagina de titlu: autor, subtitlu, prefață, postfață, editură,
localitate, an;
ƒ prezentarea conținutului cărții, aprecierele critice,
adică aspectele reușite și mai puțin reușite ale cărții, pasajele memorabile, explicații ale unor aspecte
regăsite în carte;
ƒ originalitatea lucrării în biografia autorului.
Unitatea 6
174 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
4. Ultimul paragraf din recenzia prezentată este o secvență explicativă. Numește, oral, aspectul asupra căruia
sunt oferite explicații, în viziunea autorului.
5. Explică, oral, avantajele și dezavantajul unei cărți în ediție bilingvă, așa cum reiese din textul citat.
6. Lucrați în pereche!
a. Realizați, într-un fișier de tip imagine, un desen
sugestiv pentru conținutul cărții, așa cum se desprinde din textul citat.
b. Adăugați trei elemente din text, de care este nevoie pentru a realiza coperta cărții recenzate.
c. Prezentați colegilor coperta realizată, justificând
oral alegerea elementelor: desen și text.
d. Căutați pe internet cartea prezentată, apoi comparați, folosind diagrama Venn, coperta realizată
de voi cu cea originală. Puteți avea în vedere: calitatea imaginii, nuanțele alese, elementele care
compun imaginea, dimensiunea imaginii, textul
(dimensiunea textului raportat la imagine) de pe
fiecare copertă analizată.
Folosește-ți creativitatea !
7. a. Formulează patru întrebări referitoare la coperta cărții, pe care le-ai adresa autorului recenziei, mesajul
transmis de copertă, o explicație despre avantajele unei ediții bilingve, un îndemn către cititori.
b. Oferă răspunsurile la întrebările de la punctul a., sub forma unui interviu, în care vei integra secvențe de tip
dialogat, narativ, descriptiv și explicativ.
8. Citește interviul realizat, folosind scaunul autorului, în vreme ce colegii vor evalua, completând o grilă asemănătoare celei de mai jos:
Criterii de apreciere Da Parțial Nu
Întrebările sunt formulate în conformitate cu sugestiile de la exercițiul 7.
Există o secvență de tip descriptiv, de cel puțin două enunțuri, care prezintă coperta cărții.
Există o secvență de tip narativ, de cel puțin patru enunțuri, care formulează mesajul cărții.
Există o secvență de tip explicativ, în legătură cu cel puțin două avantaje ale unei ediții bilingve.
Interviul are numărul de replici indicat.
Prezentarea/ lectura este cursivă, expresivă, convingătoare.
9. Dacă este cazul, reformulează interviul, astfel încât să îndeplinească toate criteriile indicate anterior.
10. Alege una dintre cărțile propuse la această unitate sau dintre cele citite la unitățile anterioare, apoi realizează
o prezentare PowerPoint cu text și imagini, de cel puțin cinci slide-uri, care să cuprindă un jurnal de lectură,
în care vei nota:
3 numele autorului și titlul operei citite; 3 impresia creată de personajul principal/ alte personaje;
3 lecția de viață desprinsă din acțiunea cărții (mesajul
transmis).
3 scurtă prezentare a conținutului cărții;
3 aspectele care te-au impresionat din carte;
11. Prezintă materialul realizat colegilor, apoi printează-l și așază-l la portofoliul personal.
12. Selectează elementele regăsite la exercițiul 11 care pot fi așezate într-un poster de prezentare a cărții citite.
Realizează posterul, apoi prezintă-l în fața clasei, ca sugestie de lectură de la un coleg.
13. Transformă jurnalul de lectură anterior redactat într-o recenzie a cărții, imaginându-ți că această carte tocmai
a fost lansată, prin adăugarea elementelor necesare unei recenzii.
Vocea ascunsă a lucrurilor 175
Cererea
Descoperă !
1. Observă următoarele elemente grafice pe care le-a folosit un elev de gimnaziu pentru a sintetiza informațiile
despre cerere.
3 formula de adresare;
3 numele, prenumele și domiciliul petiționarului;
3 statutul social (elev) și instituția unde își desfășoară activitatea;
3 formularea scurtă, clară, politicoasă și precisă a solicitării de
ordin personal;
3 motivul solicitării;
3 semnătura solicitantului;
3 localitatea și data întocmirii cererii;
3 funcția celui căruia i se adresează cererea și instituția pe care o
conduce.
Cererea este redactată pe
o coală de hârtie A4.
În partea stângă a paginii
va fi lăsată o margine de
cel puțin 2 cm.
Persoana care semnează cererea se numește
petiționar.
Cererea
2. La ora de informatică, folosește diverse elemente grafice, astfel încât să reorganizezi elementele date anterior, completându-le cu sugestiile de mai jos, într-o prezentare coerentă.
3 formula de adresare (Domnule Director,) va fi scrisă la aproximativ 5-6 cm de marginea de sus a paginii;
3 numele și prenumele sunt precedate de formula Subsemnatul,/ Subsemnata,.
3 semnătura solicitantului se notează la 2-3 cm sub ultimul rând al textului, către marginea din dreapta;
3 localitatea și data se notează în dreptul semnăturii, dar în partea stângă a paginii;
3 funcția celui căruia i se adresează și instituția pe care acesta o conduce (Domnului Director al Școlii ...)
va fi scrisă în josul paginii.
3. Prezintă colegilor materialul realizat.
4. Transcrie informațiile despre cerere din prezentare, cu mențiunea Important.
5. Iată cum a înțeles un elev să redacteze o cerere, după ce a notat pe caiet toate indicațiile de mai sus:
Domle Director,
Subsemnatul, stoica david elev in clasa a 7a b la școala gimnazială numărul 8 domiciliat în
galați pe starda teilor numărul 34 vreau sămi dați voie să mă înscriu la clubul de robotică de
la școală, fincă îmi place robotica
galați 20.09.2019 stoica d.
Domnului Director al Școlii numărul 8
6. Formulează, oral, două-trei observații cu privire la corectitudinea exprimării, la aspectul paginii și la nivelul
de instruire al elevului care a redactat cererea de la exercițiul anterior.
7. Cum crezi că va fi interpretată o asemenea cerere ajunsă pe biroul domnului director?
Unitatea 6
176 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Important
t Cererea, ca orice alt tip de text, se redactează avându-se în vedere toate normele învățate. Este important ca
pagina pe care scrii cererea să fie curată, îngrijită, scrisă corect ortografic, respectându-se punctuația corespunzătoare. Redactarea unei cereri într-o formă necorespunzătoare atrage după sine deteriorarea imaginii celui care
semnează textul. Scrisul ilizibil și formularea incoerentă pot duce la neînțelegerea conținutului, a intenției care
a stat la baza formulării cererii.
Exersează !
8. Realizează o listă cu greșelile întâlnite în cererea de la exercițiul 5, apoi notează alăturat forma corectă.
9. Compară textul de la exercițiul 5 cu cel redactat mai jos, apoi rescrie cererea următoare, respectând indicațiile
privind așezarea în pagină.
Domnule Director,
Subsemnatul, Stoica David, elev în clasa a VII-a B, la Școala Gimnazială Nr. 8, domiciliat
în Galați, pe Strada Teilor, Nr. 34, vă rog să-mi aprobați înscrierea la Clubul de Robotică,
organizat la nivelul școlii, întrucât sunt pasionat de acest domeniu.
Galați, 20 septembrie 2019 Stoica David
Domnului Director al Școlii Gimnaziale Nr. 8, Galați
10. Redactează o cerere adresată direcțiunii școlii,
pentru eliberarea unei adeverințe de elev, necesare obținerii unui abonament la biblioteca județeană. În redactare vei respecta toate indicațiile
oferite la exercițiile anterioare.
11. Lucrați în pereche!
a. Schimbați cererea redactată cu cea a unui coleg,
apoi evidențiați, în creion, eventualele greșeli
de literă, de redactare și de așezare în pagină.
Faceți, alăturat, o listă a acestora.
b. Discutați greșelile observate, regăsite în listele întocmite, apoi lămuriți neclaritățile, printr-o
discuție la nivelul clasei.
c. Redactați cererea în formă finală, respectând indicațiile primite în clasă.
Vocea ascunsă a lucrurilor 177
Structuri textuale în comunicarea orală
I. Secvențe de tip narativ
Descoperă !
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, primul episod din miniseria Vizită de iarnă.
1. Răspunde următoarelor cerințe: a. Formulează ideile principale ale textului audiat răspunzând întrebărilor:
Cine? Ce face? Unde? Când? Cum? De ce? b. Grupează-le pe momentele subiectului. c. Scrie adverbele și substantivele care indică timpul în două coloane separate. d. Scrie cinci verbe și timpul lor timpul verbal. Ce timp
predomină? e. Povestește, oral, acțiunea, reconstituind cronologia evenimentelor. f. Reformulează mesajul din
secvența narativă audiată.
2. Scrie trăsăturile secvențelor narative, valorificând răspunsurile de la exercițiul 1.
Exersează !
3. Povestește, oral, în fața clasei, o întâmplare despre un obiect (o jucărie/ o carte/ un obiect
de vestimentație etc.). Inspiră-te din viața reală, din cărțile citite sau filmele vizionate!
II. Secvențe de tip explicativ
Descoperă !
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, al doilea episod din miniseria Vizită de iarnă.
4. Răspunde următoarelor cerințe: a. Ce este explicat? Cine explică? De ce explică?
b. Numește etapele pe care le identifici în explicație. c. Apreciază modul în care a fost făcută explicația
având în vedere urmarea ei. d. Scrie cel puțin trei verbe, timpul și persoana lor.
5. Scrie trăsăturile secvențelor explicative, valorificând răspunsurile de la exercițiul 4.
Exersează !
6. Lucrați în echipă! Formați grupe de 4-6 elevi.
a. Distribuiți, prin tragere la sorți, temele unor secvențe explicative orale sau propuneți voi altele: • cum se
face salata de roșii; • cum se joacă Rummy; • cum se întreține o prietenie; • cum se îngrijește o pisică.
b. Un elev redă explicația. În diferite momente ale acesteia, elevul formulează întrebări privind așteptările/
nevoile/ atitudinile colegilor de echipă: Ce așteptări aveți în legătură cu modul în care voi explica? Cum să
vă explic: pe larg sau pe scurt? V-ar fi de folos să știți despre .... ? Sunteți curioși să aflați despre .... ? etc.
c. Colegii de grupă formulează întrebări lămuritoare și reformulează informații/ idei pentru a verifica dacă
au înțeles corect.
III. Secvențe de tip descriptiv
Descoperă !
Ascultă, în varianta digitală a manualului, al treilea episod din miniseria Vizită de iarnă.
Important
t Atunci când povestim, oral, întâmplări auzite, citite sau trăite,
folosim secvențe narative.
Important
t În comunicarea orală, folosim secvențe explicative atunci când
suntem în situația de a face pe cineva să înțeleagă ceva.
Important
t În comunicarea orală, pentru a prezenta locuri sau obiecte pe
care le-am văzut, persoane pe care le-am cunoscut, recurgem la
secvențele descriptive.
Unitatea 6
178 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
7. Răspunde următoarelor cerințe: a. Cine este descrisă? De către cine este realizată descrierea? b. Completează
grupurile substantiv + adjectiv pentru a reconstitui trăsăturile: făptura aceasta...; o ... bună și frumoasă; ochii
... ; ... argintiu;. mâinile-i ... ; glasul .... c. Numește alte două trăsături ale persoanei descrise. d. Precizează locul
și momentul descrierii.
8. Scrie trăsăturile secvențelor descriptive, valorificând răspunsurile de la exercițiul 7.
Exersează !
9. a. Realizează descrierea unui loc real sau imaginar în care te simți în siguranță. b. Pentru a da expresivitate
descrierii, utilizează figurile de stil învățate. c. Dacă ai posibilitatea, înregistrează-te cu ajutorul unui reportofon. d. Prezintă colegilor înregistrarea. e. Colegii audiază prezentarea și evaluează fluența (cursivitatea) și
expresivitatea acesteia.
IV. Secvențe de tip dialogat
Descoperă !
f Ascultă, în varianta digitală a manualului, ultimul episod din miniseria Vizită de iarnă.
10. Răspunde următoarelor cerințe: a. Cine vorbește? Cu cine? Despre ce? Ce relații sunt între vorbitori? Ce
urmărește fiecare vorbitor? b. Numește două atitudini comunicative identificate în replicile vorbitorilor.
c. Completează următoarele enunțuri pe baza observațiilor făcute în timpul audierii: Cei doi vorbitori folosesc mărci ale adresării directe precum: substantive în cazul... și pronume și verbe la persoana... . Enunțurile... alternează cu cele enunțiative și cu cele... . Acestea sunt evidențiate de tonalitatea..., de cea continuă
sau obișnuită, respectiv, de cea..., precum și de alte elemente paraverbale precum: ..., ..., și ... .
11. Scrie trăsăturile secvențelor dialogate, valorificând răspunsurile de la exercițiul 10.
12. Lucrați în echipă! a. Alcătuiți grupe de câte 4 elevi. b. Propuneți o temă referitoare la petrecerea timpului liber
(de exemplu, jocul pe calculator). c. Realizați un dialog, de 8 replici, pe tema aleasă și prezentați-l în fața clasei, asumându-vă următoarele comportamente: un elev utilizează în mod adecvat elementele paraverbale și
nonverbale; un elev exagerează elementele nonverbale (de exemplu, gesticulează mult); un elev exagerează
elementele paraverbale (de exemplu, face multe pauze în vorbire); un elev observă comportamentul celor trei
și completează următoarea fișă:
Numele
vorbitorului
A folosit adecvat: Exagerările au
influențat înțelegerea
mesajului
Soluții propuse pentru
îndreptarea
comportamentului
elementele
nonverbale
elementele
paraverbale
Da/ Nu Da/ Nu Da/ Nu
d. Pe baza observațiilor, discutați efectele negative pe care excesul de elemente paraverbale/ nonverbale le
are asupra înțelegerii mesajului, precum și modul în care se poate promova sau îndrepta un tip de comportament în cadrul unui dialog.
13. Ascultă încă o dată episoadele I, III și IV. Notează actele de limbaj identificate. Completează o fișă asemănătoare cu cea de mai jos, pentru a le compara pe baza criteriilor menționate în rubrici:
Actul de limbaj Particularități gramaticale Intenția vorbitorului Efectul asupra ascultătorului
Important
t Comunicarea orală, față în față sau la distanță, se realizează ca
secvențe dialogate.
Vocea ascunsă a lucrurilor 179
Predicatul verbal
Amintește-ți!
1. Citește cu atenție enunțurile, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Iată rezultatele proiectului nostru! Ar trebui să ne implicăm mai des în
activități de protejare a mediului. Ne vom aduce aminte mai târziu de colțul
nostru de rai. Curtea școlii va fi mereu în inimile noastre!
a. Identifică predicatele din textul dat, precizând felul acestora.
b. Numește partea de vorbire prin care sunt exprimate predicatele.
c. Precizează un sinonim pentru expresia subliniată.
Deoarece expresia dată este sinonimă unui verb, ea reprezintă o locuțiune verbală.
d. Indică un sinonim potrivit pentru sensul din text al verbului a fi.
Important
t Predicatul verbal se poate exprima și prin:
ƒ Locuțiune verbală: Au tras cu urechea la
discuția noastră.
ƒ Interjecție predicativă: Hai la joacă! Vecinul cioc-cioc! la ușă.
2. Completează, în scris, următoarele enunţuri pentru a-ţi
reaminti noţiunile despre predicatul verbal:
3 Predicatul verbal este partea …. de propoziţie care arată ce face .... . Predicatul verbal se exprimă printr-un
verb la modurile:
.... : Apar stelele. .... : Începeți! .... : Să scriem la
tablă! …. : Aș fi venit și eu la film.
Exersează !
3. Transcrie enunțurile date, cu formele adecvate ale predicatelor, așa cum sunt precizate în paranteze:
a. Vitoria îl …. (a primi – indicativ, perfect simplu) cu mare bucurie și-l …. (a săruta – indicativ, perfect simplu)
pe amândoi obrajii; după aceea …. (a trece – indicativ, perfect simplu) în altă odaie și se …. (a încuia – indicativ, perfect simplu) pe dinlăuntru, ca …. (a putea – conjunctiv, prezent) plânge singură. (M. Sadoveanu,
Baltagul)
b. …. (a exista – indicativ, prezent) obiceiul ca, atunci când cineva .… (a vizita – indicativ, prezent) pentru prima oară locul ăsta, …. (a alege – conjunctiv, prezent) o carte, pe oricare .… (a prefera – condițional-optativ,
prezent)-o, și …. (a o adopta – conjunctiv prezent), asigurându-se că nu …. (a dispărea – indicativ, viitor)
niciodată. (C.L. Zafon, Umbra vântului)
4. Indică, oral, dacă răspunsurile sunt adevărate sau false:
ƒ În enunțul Borcanul căzu pe covor, lovind și podeaua., există două predicate verbale.
ƒ Predicatul propoziției A rupt-o la fugă spre casa bunicii., este exprimat prin locuțiune verbală.
ƒ Interjecția din enunțul Și iepurele țuști! în tufiș., are funcția sintactică de predicat verbal.
ƒ În proverbul Nu căta la câine, uită-te la stăpân!, predicatele sunt exprimate prin verbe la modul imperativ.
ƒ Verbele cu funcția sintactică de predicat verbal din enunțul Să nu crezi pe oricine dacă vrei să nu suferi.
se află, în ordine, la modurile imperativ, indicativ, conjunctiv.
5. Alcătuiește, în scris, câte un enunț în care verbele a fi, a avea, a vrea, a ajunge, a rămâne, a părea, a însemna,
a ieși, a se face să îndeplinească funcția sintactică de predicat verbal.
Unitatea 6
180 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
6. Încercuiește varianta corectă:
ƒ În fraza: Poftim un măr, căci am băgat de seamă că îți plac fructele., predicatele sunt exprimate, în ordine,
prin: a. verb predicativ, locuțiune verbală, interjecție predicativă; b. interjecție predicativă, locuțiune verbală,
verb predicativ; c. interjecție predicativă, verb predicativ, locuțiune verbală.
ƒ În fraza: A dat de veste tuturor că o să participe și el la cros, bravo lui!, predicatele sunt exprimate, în ordine,
prin: a. verb predicativ, interjecție predicativă, locuțiune verbală; b. interjecție predicativă, verb predicativ,
locuțiune verbală; c. locuțiune verbală, verb predicativ, interjecție predicativă.
ƒ În fraza: După ce l-au făcut cu ou și cu oțet, tânărul s-a dat pe brazdă și s-a pus cu burta pe carte., predicatele sunt exprimate, în ordine, prin: a. verb predicativ, interjecție predicativă, locuțiune verbală; b. interjecție
predicativă, verb predicativ, locuțiune verbală; c. locuțiune verbală, locuțiune verbală, locuțiune verbală.
7. Asociază, în scris, predicatele verbale din prima coloană cu sensul potrivit al verbelor din a doua coloană:
a. Pe cer nu este niciun nor.
b. A fost odată un împărat.
c. În munți sunt capre negre.
d. Cetatea e din vremea dacilor.
e. Ele sunt din Oradea.
f. Am fost cu părinții la film.
g. Toată ziua am fost prin vecini.
h. Cât e litrul de lapte?
i. Spectacolul este două ore.
j. Pădurea era pe 20 de hectare.
k. Aseară a fost o pană de curent.
1. a se produce
2. a se întinde
3. a dura
4. a costa
5. a hoinări
6. a se găsi
7. a se duce
8. a proveni
9. a dăinui
10. a se afla
11. a cumpăra
12. a exista
8. Scrie formele corecte ale verbelor prin care sunt exprimate predicatele din enunțurile date, precizând modul
și timpul fiecărui verb:
ƒ Tu când vi/ vii?
ƒ Vii/ vi-i foame?
ƒ Ce vroiești/ voiești de la mine?
ƒ Dă-ți/ dăți seama singur de greșeală!
ƒ Scri/ scrii tu proiectul?
ƒ Se înorase/ înnorase.
ƒ S-a înnecat/ înecat de râs.
ƒ Să reți/ reții toată poezia!
9. Citește, cu atenție, textul următor, reprezentând o traducere din limba engleză, realizată cu ajutorul unui translator automat, a unui text preluat de pe internet, despre Mihai Viteazul:
Doi ani mai târziu a începe războiul cu otomanii, un conflict în care prințul sa
luptat împotriva bătăliei Călugăreni, considerat unul dintre cele mai importante bătălii
domniei sale. Războiul a continua până când în ianuarie 1597 a izbucni pacea.
a. Identifică predicatele verbale necesare corectitudinii enunțului.
b. Rescrie textul, făcând toate modificările necesare, astfel încât acesta să fie corect.
Folosește-ți creativitatea !
10. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să îți exprimi atitudinea față de gestul
surprinzător al unui coleg. Utilizează predicate verbale exprimate prin verbe la toate
modurile învățate.
Vocea ascunsă a lucrurilor 181
Predicatul nominal
Amintește-ți!
1. Citeşte, cu atenţie, enunțurile următoare, pentru a răspunde, oral, cerinţelor:
a. Identifică predicatele, precizând felul acestora.
b. Numește valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
Era o zi frumoasă de vară. Valurile păreau din dantelă trudită de
vânt. Norii deveneau orice în închipuirea mea. Cerul se făcuse luminos
ca o poartă spre vise. Dorința mea era a rămâne o veșnicie pe acea plajă.
2. Completează, în scris, următoarele enunţuri pentru a-ţi reaminti noţiunile despre predicatul nominal:
3 Predicatul nominal arată cine este, ce este sau cum este .... . Acesta este alcătuit din verb …. și …. .
3 Numele predicativ poate fi:
ƒ …., când este format dintr-un singur termen: Studenții vor deveni medici.;
ƒ …., când este format din doi sau mai mulți termeni: Băiatul se făcu înalt, frumos și deștept.
Important
t Numele predicativ se poate exprima prin:
ƒ Substantiv, în cazurile:
Nominativ Acuzativ Genitiv
El este elev. Podul era de piatră. Ia este a mamei.
Adjectiv Vremea devenise calmă.
Pronume personal Colega mea este ea.
Pronume de politețe Eroul părea dumnealui.
Pronume posesiv Ideile sunt ale mele.
Pronume demonstrativ Proiectul a rămas același.
Pronume nehotărât El a ajuns cineva.
Pronume negativ Vinovatul nu pare niciunul dintre ei.
Pronume interogativ — Ce a devenit copilul?
Pronume relativ Nu se știe ce a devenit copilul.
Numeral cardinal Premianții sunt trei.
Numeral ordinal La concurs, el a fost primul.
Formă verbală nepersonală – infinitiv Secretul este a munci cu drag.
Formă verbală nepersonală – supin Cartea este de colorat.
Adverb Tinerii păreau împreună.
Interjecție Omul era vai de el!
Exersează !
3. Transcrie predicatele nominale din enunțurile următoare: a. În penar nu este niciun stilou. b. Delfinul este un
mamifer. c. Copiii devin totul pentru familie. d. Ele au rămas aceleași. e. Elefantul a rămas în Africa. f. Inelul
pare aurit. g. Pare că vine ploaia. h. Am ajuns la timp la școală. i. Ei au ajuns celebri. j. Ana a ieșit medic de
pe băncile facultății. k. Astăzi vom ieși la joacă. l. Succesul înseamnă efort. m. Tu ți-ai însemnat exercițiul?
n. Ce vei face mâine? o. El s-a făcut roșu la față.
Unitatea 6
182 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
4. Numește, oral, valoarea morfologică a numelor predicative identificate la exercițiul 3.
5. Lucrați în pereche! Indică, în scris, felul pronumelor cu funcția sintactică de nume predicativ din enunțurile
următoare. Schimbă caietul cu al colegului, verificând corectitudinea răspunsurilor.
ƒ Mingea este a lor.
ƒ — Cine sunt colegii voștri?
ƒ Aflu care a fost vinovatul.
ƒ Scrisoarea este pentru acesta.
ƒ El pare altul.
ƒ Oaspetele neașteptat era
Măria Sa.
ƒ Desenele păreau ale tuturor.
6. Încercuiește varianta corectă:
ƒ În propozițiile: Legea e sfântă. Ale cui sunt florile? Ele păreau trei din depărtare., numele predicative sunt
exprimate, în ordine, prin: a. adjectiv, numeral ordinal, pronume interogativ; b. adjectiv, pronume relativ,
numeral cardinal; c. adjectiv, pronume interogativ, numeral cardinal.
ƒ În propozițiile: Ea va deveni profesoară. Casa este a bunicii mele. Inelul este de la mama., numele predicative sunt, în ordine, în cazurile: a. nominativ, acuzativ, dativ; b. nominativ, genitiv, acuzativ; c. acuzativ,
dativ, genitiv.
ƒ În propozițiile: Munca înseamnă a avea satisfacții. Ar fi bine să asculți. Era halal de el!, numele predicative
sunt exprimate, în ordine, prin: a. adverb de mod, formă verbală nepersonală, interjecție; b. formă verbală
nepersonală, interjecție, adverb de loc; c. formă verbală nepersonală, adverb de mod, interjecție.
7. Scrie câte un enunț în care să existe predicat nominal cu numele predicativ exprimat prin: § adjectiv; § substantiv; § pronume; § numeral; § formă verbală nepersonală; § adverb; § interjecție.
8. Precizează, oral, ce figură de stil sunt structurile subliniate, cu funcția sintactică de nume predicativ:
ƒ Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. (I. Creangă)
ƒ Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare. (M. Eminescu)
ƒ Și vodă-i un munte. (G. Coșbuc)
ƒ Stelele par înghețate, cerul pare oțelit. (V. Alecsandri)
9. Rescrie enunțurile următoare, selectând termenul potrivit acordului cu subiectul: a. Pisica și câinele sunt prietene/ prieteni. b. Cartea și autorul ei păreau cunoscute/ cunoscuți. c. Trenul și mașina au devenit moderne/
moderni. d. Roșia și morcovii sunt delicioși/ delicioase. e. Salata și castravetele păreau gustoși/ gustoase.
f. Dealul și muntele sunt înalți/ înalte. g. Pantofii și paltonul erau impecabile/ impecabili. h. Parcul și grădina
școlii sunt bine îngrijite/ îngrijiți.
10. Citește cu atenție următorul text postat pe o rețea de socializare, apoi corectează-l, oral, respectând acordul
între subiect și predicat:
Voi participa la concurs, pentru că oricine dintre noi putem dansa.
Eu și ea iau premiul I, căci cinci milioane sunt o sumă mare. Va fi interzis
utilizarea telefoanelor în timpul concursului.
Folosește-ți creativitatea !
11. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să îți prezinți opinia
despre modul în care o exprimare incorectă în spațiul virtual poate afecta
imaginea unei persoane. Vei folosi cel puțin cinci predicate verbale și cinci
predicate nominale, pe care le vei sublinia.
Vocea ascunsă a lucrurilor 183
Subiectul
Amintește-ți!
1. Citește cu atenție enunțurile selectate din textul „Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” de Matei
Vișniec, apoi răspunde, oral, cerințelor următoare:
„Rândunica tocmai s-a întors din Țările Sudului/ și/ , cum primăvara întârzie/ să vină pe la noi/ ,
tare sunt îngrijorat/ să nu răcească prietena mea./ ”
a. Cine face acțiunea exprimată de predicatele verbale?
b. În care dintre propoziții subiectul lipsește, dar se deduce din forma verbului?
c. Cui îi este atribuită însușirea exprimată de adjectivul cu funcţia sintactică de nume predicativ?
d. În ce caz sunt substantivele din prima și ultima propoziție?
2. Completează, în scris, următoarele enunţuri pentru a-ţi reaminti noţiunile despre subiect:
3 Subiectul este partea …. de …. care arată cine face acţiunea exprimată de un …. sau cui îi este atribuită
însușirea, caracteristica exprimată de un predicat .... . Subiectul este:
ƒ …. – când este alcătuit dintr-un singur termen: Ziua începe frumos.
ƒ .... – când este alcătuit din mai mulţi termeni: Noi, voi și ei mergem la teatru.
3 Subiectul poate fi …. (regăsit în propoziție) sau .... (putând fi dedus din context sau din forma verbului).
3 Subiectul neexprimat poate fi:
ƒ …., când se poate deduce din desinența verbului (la persoana I și a II-a, singular și plural): Plantăm flori
în curtea școlii. (noi)
ƒ …., când a fost exprimat într-o propoziție anterioară: Soarele a răsărit și încălzește pământul.
3 Substantivul, pronumele și numeralul cu funcția sintactică de subiect sunt în cazul …. .
Important
t Subiectul se poate exprima prin:
Substantiv comun/ propriu Natura/ Marea Neagră era pasiunea lui.
Pronume de politețe Dumneaei vine mâine.
Pronume personal El sosește astăzi.
Pronume posesiv Ai mei sunt roșii.
Pronume demonstrativ Ceilalți nu participă.
Pronume nehotărât Cineva a adus flori.
Pronume negativ Nimeni nu a uitat de petrecere.
Pronume interogativ — Cine fluieră?
Pronume relativ Am aflat cine fluieră.
Numeral cardinal Trei sosesc mai târziu.
Numeral ordinal Primul a citit cu intonație.
Formă verbală nepersonală – infinitiv A dansa era visul său.
Formă verbală nepersonală – gerunziu Se aude fluierând.
Formă verbală nepersonală – supin Nu este ușor de scris.
Unitatea 6
184 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
3. Subliniază cu o linie subiectele simple și cu două subiectele multiple din enunțurile următoare:
Ieri, scena teatrului ne-a încântat pe toți. Au venit elevi, profesori, părinți, bunici. Holurile și lojele erau
neîncăpătoare. M-au impresionat actorii, decorurile și muzica. A fost o zi de neuitat.
4. Alege subiectul potrivit dintre profesorii, toți, marea, a înțelege, teza, pentru a completa enunțurile:
.... participăm la proiect. .... ne apreciază. Se vede .... . .... se apropie. E greu .... o limbă străină.
5. Alcătuiește propoziții în care subiectul să se afle: la începutul propoziției; la mijlocul propoziției; la finalul
propoziției.
6. Precizează, oral, felul pronumelor cu funcția sintactică de subiect din următoarele propoziții:
ƒ Ai voștri au ajuns primii.
ƒ Ele învață bine.
ƒ Vine dumneaei.
ƒ Aceasta e doar o părere.
ƒ Vor câștiga ceilalți.
ƒ Altcineva te-a lăudat.
ƒ Vor participa aceiași la proiect.
ƒ Aceea e o carte nouă.
ƒ Niciunul n-a întârziat.
ƒ Nu văd care lipsește.
ƒ Ce se aude?
7. Transcrie enunțurile în care termenii subliniați au funcția sintactică de subiect:
ƒ Vara voi merge la mare.
ƒ Vara vine cu pași timizi.
ƒ Cartea am citit-o repede.
ƒ Acest elev știe orice.
ƒ Ce este semnul acesta?
ƒ Îmi place ciocolata.
ƒ Mi-era un dor nespus de ei.
ƒ Mâine va fi cald.
ƒ E luni.
ƒ Își mănâncă prăjitura.
8. Citește enunțurile extrase din textul „Unde-am greșit?!” de Alex Moldovan, apoi scrie A sau F în dreptul afirmațiilor de sub text.
Apoi l-am cunoscut. Prima impresie a fost grozavă! De cum m-a văzut,
s-a repezit la mine, m-a studiat pe toate părțile și a spus pe un ton categoric:
— Pe asta o vreau!
ƒ Primul enunț are subiect inclus.
ƒ În al doilea enunț, subiectul este exprimat prin
numeral ordinal.
ƒ Subiectele din al treilea enunț sunt incluse.
ƒ În ultimul enunț subiectul este pe asta.
ƒ Al doilea enunț are subiect multiplu.
9. Corectează, oral, enunțurile false descoperite la exercițiul 8, astfel încât să fie adevărate.
10. Încercuiește varianta corectă:
ƒ În enunțul Și mă gândeam că dumneavoastră... aveți cu ce să o aprindeți, subiectele sunt, în ordine:
a. inclus, inclus, exprimat; b. inclus, exprimat, inclus; c. exprimat, subînțeles, inclus.
ƒ În enunțul Asta-i tot ce voiai să-mi ceri?, subiectele sunt, în ordine: a. inclus, subînțeles, exprimat; b. inclus,
exprimat, inclus; c. exprimat, inclus, inclus.
ƒ În enunțul Au urmat zile întregi în care prefera să stea pe calculator, subiectele sunt, în ordine: a. inclus,
subînțeles, exprimat; b. inclus, exprimat, inclus; c. exprimat, subînțeles, subînțeles.
Folosește-ți creativitatea !
11. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, cu titlul Aventură în curtea bunicilor, în care să folosești cel puțin
cinci subiecte exprimate prin părți diferite de vorbire. Subliniază-le!
Vocea ascunsă a lucrurilor 185
Atributul
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, textul următor pentru a răspunde, oral, cerințelor următoare:
Prima impresie a tabletei despre România a fost una foarte plăcută. Două dintre zonele fascinante
ale țării visate de ea sunt Carpații și Marea Neagră. Gândurile ei de mai târziu au dezvăluit experiența
întâlnirii cu un copil răsfățat.
— Copile drag, să prețuiești orice dar!
a. Ce cuvinte au funcția sintactică de atribut?
b. Ce cuvânt determină fiecare atribut identificat?
c. Care sunt întrebările folosite la identificarea atributelor de mai sus?
d. Prin ce parte de vorbire sunt exprimate atributele respective?
e. În ce caz se află cuvintele subliniate?
2. Completează, în scris, următoarele enunţuri pentru a-ţi reaminti noţiunile despre atribut:
3 Atributul este partea .... de propoziţie care determină:
ƒ .... : Pânza de păianjen nu se rupea.
ƒ .... : Acela în uniformă este unchiul meu.
ƒ .... : Doi de pe podium sunt români.
3 Atributul răspunde la întrebările: care? ce fel de? al, a, ai, ale cui?.
I. Realizarea atributului prin adjectiv
Amintește-ți! Important
t Atributul se poate exprima prin:
ƒ Adjectiv: Priveam cerul senin.
ƒ Adjectiv participial: Avea o privire uimită.
ƒ Adjective pronominale: posesiv (ziua mea), demonstrativ (acea fată), nehotărât (alt om), negativ (nicio
zi), interogativ (— Ce idei ai?), relativ (Aflu ce idei ai.),
de întărire (elevii înșiși)
ƒ Numeral cu valoare adjectivală: Primul părinte are
trei copii.
t Adjectivele cu funcția sintactică de atribut se acordă în
gen, număr și caz cu termenul centru (regent).
3. Precizează, oral, prin ce sunt exprimate atributele din enunţurile următoare:
§ Prima impresie contează.
§ Am găsit caietul pierdut ieri.
Exersează !
4. Identifică atributele exprimate prin adjectiv
din enunțurile următoare, completând un tabel asemănător:
a. Timpul frumos ne invită la joacă. b. Zăresc unele urme pe drum. c. Fetele însele au cusut ia. d. Tema ta
este interesantă. e. — Care om a vorbit? f. Lipsesc două cărți. g. Niciun om n-a venit. h. Aceiași actori au
jucat azi. i. A treia carte a fost interesantă. j. — Soare cald, alintă-ne!
Atributul Partea de vorbire prin care se exprimă Caz Termenul centru (regent)
Unitatea 6
186 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
5. Alcătuiește enunțuri în care atributele să fie exprimate prin:
ƒ adjectiv, în cazul dativ;
ƒ adjectiv pronominal demonstrativ, în cazul acuzativ;
ƒ adjectiv pronominal negativ, în cazul genitiv;
ƒ adjectiv pronominal demonstrativ, în cazul nominativ;
ƒ numeral cardinal cu valoare adjectivală, în cazul nominativ;
ƒ numeral ordinal cu valoare adjectivală, în cazul dativ;
ƒ adjectiv pronominal posesiv, în cazul vocativ.
II. Realizarea atributului prin substantiv
Amintește-ți! Important
t Atributul poate fi realizat prin substantiv comun sau propriu, în:
ƒ Acuzativ, precedat de prepoziție: Am o rochie din dantelă.
ƒ Dativ
3fără prepoziție: Am asistat la conferirea de medalii elevilor.
3precedat de prepoziție: Reuşita datorită muncii ne-a bucurat.
ƒ Genitiv
3fără prepoziție: Sosirea berzelor m-a bucurat.
3precedat de prepoziție: Ne-a bucurat votul contra violenței.
6. Precizează, oral, prin ce sunt exprimate
atributele din enunţurile următoare:
§ Prima impresie contează.
§ Am găsit caietul pierdut ieri.
§ Tableta copilului e pe masă.
§ Jocurile de copii sunt relaxante.
Exersează !
7. Încercuiește răspunsul corect:
ƒ Atributele exprimate prin substantiv din enunțurile: § Hainele colegului sunt noi. § Reuşita graţie colaborării
colegilor ne-a bucurat. § S-a încheiat campania împotriva fumatului. se află, în ordine, în cazurile:
a. acuzativ, dativ, genitiv; b. genitiv, dativ, genitiv; c. dativ, genitiv, genitiv.
ƒ Atributele exprimate prin substantiv din enunțurile: § Prefer tortul cu frișcă. § Apele Dunării știu multe povești. § Podul de piatră s-a dărâmat. se află, în ordine, în cazurile:
a. acuzativ, dativ, genitiv; b. genitiv, dativ, acuzativ; c. acuzativ, genitiv, acuzativ.
ƒ Atributele exprimate prin substantiv din enunțurile: § Acordarea de premii elevilor va avea loc mâine.
§ Admir zborul păsărilor. § Ceilalți din clasă nu știu vestea. se află, în ordine, în cazurile:
a. acuzativ, dativ, genitiv; b. genitiv, dativ, acuzativ; c. dativ, genitiv, acuzativ.
III. Realizarea atributului prin pronume și numeral
Amintește-ți!
8. Precizează, oral, prin ce sunt exprimate atributele din enunţurile următoare:
§ Tableta lui este nouă.
§ Cadoul de la primul m-a impresionat.
Vocea ascunsă a lucrurilor 187
Important
t Atributul se exprimă prin diverse tipuri de pronume, inclusiv numeral cu valoare pronominală:
Parte de vorbire/ caz Acuzativ Genitiv
Pronume personal Am așteptat plimbarea cu tine. Cartea ei e nouă.
Pronume de politețe Respect părerea dumneavoastră. Admir rochia dumneaei.
Pronume posesiv Mi-e dragă fotografia cu ai mei. Sfaturile alor mei mă ajută.
Pronume demonstrativ Nu-mi schimb părerea despre aceștia. Gestul acelora m-a emoționat.
Pronume nehotărât Discuțiile despre alții nu sunt potrivite. Este copilul altcuiva.
Pronume negativ Darul de la niciunul n-a fost surpriză. Părinții niciunuia nu au venit.
Pronume interogativ – — Al cui caiet lipsește?
Pronume relativ – Știu al cui caiet lipsește.
Numeral cardinal cu valoare
pronominală
Răspunsul de la doi dintre ei e pozitiv. Ne place reacția unuia dintre cei
trei.
Numeral ordinal cu valoare
pronominală
Întâlnirea cu primul dintre ei a durat. Prefer uniforma primului.
t Atributul poate fi realizat și prin pronume sau numeral cu valoare pronominală precedat de prepoziții în
cazul dativ (Succesul grație acestora/ primului mă motivează.) sau genitiv (Alergarea împrejurul lor/ primului
a durat puțin.)
Exersează !
9. Transcrie doar enunțurile care conțin atribute exprimate prin pronume:
ƒ Vocea lui era blândă.
ƒ Chipul său părea zâmbitor.
ƒ Acordarea de premii celorlalți are loc azi.
ƒ Ceilalți oameni nu știu adevărul.
ƒ Vorbele de la niciunul dintre ei nu erau sincere.
ƒ Nicio idee nu e de neglijat.
ƒ Casa aceasta e nouă.
ƒ Casa acesteia e nouă.
ƒ Casa pentru aceasta e nouă.
ƒ Disputa cu alții e inutilă.
ƒ Alți pantofi sunt inutili.
ƒ Voi găsi vreun taxi liber.
ƒ Sigur mă va surprinde alegerea vreunuia.
ƒ Fiecare donează ce jucării poate.
ƒ Copilul ale cărui jucării sunt donate primește
diplomă.
10. Precizează tipul și cazul pronumelor cu funcția de atribut din enunțurile
identificate la exercițiul 9.
IV. Realizarea atributului prin adverb
Amintește-ți! Important
t Atributul se poate realiza și prin adverb, precedat
sau nu de prepoziție.
ƒ Adverb de loc: Sertarul de jos este plin.
ƒ Adverb de timp: Îmi place prăjitura de ieri.
ƒ Adverb de mod: Plimbarea agale mă destinde.
11. Precizează, oral, prin ce este exprimat atributul
subliniat în enunţul următor:
§ Jucăriile copiilor de azi sunt telefoanele şi
tabletele.
Unitatea 6
188 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
12. Notează cu adevărat sau fals afirmațiile următoare:
ƒ În enunțul Camera de dincolo este renovată, dar
etajul de sus încă nu e gata., există trei adverbe
cu funcția de atribut.
ƒ În enunțul Mi-e dor de plimbarea de după-amiază prin parcul înverzit., atributele sunt exprimate,
în ordine, prin substantiv, adverb, adjectiv.
ƒ În enunțul Visurile de azi vor deveni împlinirile
de mâine., atributele sunt exprimate prin adverbe
de timp.
ƒ În enunțul În vremurile de demult, orice om viteaz devenea erou., există un atribut exprimat
prin adverb și două prin adjective pronominale.
Folosește-ți creativitatea !
13. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să povestești o călătorie imaginară într-o altă țară. Folosește
cel puțin zece atribute, pe care le vei sublinia.
Complementul direct
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, enunțurile de mai jos, apoi răspunde, oral, cerințelor:
— Iată progresul de azi! Copiii învață orice despre tehnologie și ajută pe oricine. Apasă butoane,
schimbă parole, caută informații. Ei pot afla în câteva minute despre tot ce a făurit ființa umană.
a. Precizează termenul pe care îl determină cuvintele subliniate, numindu-i valoarea morfologică.
b. Identifică funcția sintactică și cazul cuvintelor subliniate?
Important
t Complementul direct indică obiectul gramatical asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea verbului determinat.
t Complementul direct determină un verb: Ascult o melodie. (ce ascult?) sau o interjecție: — Poftim o carte!
t Întrebările la care răspunde complementul direct sunt: pe cine?, ce?
t Complementul direct se exprimă prin substantiv, pronume sau numeral cu valoare pronominală, în cazul acuzativ
sau prin forme verbale nepersonale:
ƒ substantiv: Îi salut pe colegi. Aflu vestea cea mare.
ƒ pronume personal: Îi ajut pe ei. O aștept la gară.
ƒ pronume de politețe: Pe dumnealui îl văd.
ƒ pronume demonstrativ: Ține asta. Îi recunosc pe aceiași.
ƒ pronume nehotărât: Vreau altceva. Văd pe fiecare.
ƒ pronume negativ: Nu aud nimic. Nu aud pe nimeni.
ƒ pronume interogativ: — Ce dorești? Pe cine cauți?
ƒ pronume relativ: Spune ce dorești și pe cine cauți.
Observație: Complementul direct permite reluarea sau anticiparea prin forme accentuate sau neaccentuate de
pronume personal: O văd (pe ea). Pe doi dintre ei îi cunosc.
ƒ numeral cardinal, cu prepoziția pe: Îi știu pe doi.
ƒ numeral ordinal, cu prepoziția pe: Îl chem pe
primul.
ƒ formă verbală nepersonală de infinitiv: Nu pot
înțelege reacția lor. Doresc a-ți spune ceva.
ƒ formă verbală nepersonală de gerunziu: Aud
claxonând.
ƒ formă verbală nepersonală de supin: Am de
terminat un proiect.
Vocea ascunsă a lucrurilor 189
Exersează !
2. Precizează, în scris, partea de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din enunțurile:
— Na un măr! Cartea pe care o citești este a mea. Pe cealaltă am văzut-o ieri. I-am ajutat pe toți.
Pe cine ai văzut la film? Am de rezolvat o problemă. Știe a desface un nod.
3. Corectează, oral, enunțurile următoare:
Cartea care am citit-o este interesantă. Toți elevii care i-am întâlnit zâmbeau.
Asta am aflat-o azi. Care îl alegi?
4. Rescrie enunțurile ce conțin complemente directe:
El devine medic. El vede un medic. Îl aleg pe acesta. Răspunsul rămâne acesta. Ei vor ajunge
cineva. — Nu cunoști pe cineva din bloc? Rățușca cea urâtă se va face o lebădă. Urmăresc o lebădă
pe lac. Scriu ceva pe caiet. Desenul a ieșit ceva neclar. Nu auzisem pe niciunul. Câștigătorul nu
este niciunul. Dumnealui pare director. Ei aleg alt director.
Folosește-ți creativitatea !
5. Alcătuiește un dialog între tine și directorul școlii, de minimum zece replici, în care să soliciți permisiunea de
a organiza o vânătoare de comori în cadrul activităților dedicate săptămânii Școala altfel. Folosește cel puțin
cinci complemente directe, pe care le vei sublinia.
Complementul indirect
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, enunțurile de mai jos, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Sunt o tabletă ce își schimbă stăpânul. Îi las acestuia toate clipele surprinse de mine. Le dăruiesc
prietenilor săi bucuria întâlnirilor virtuale, prielnice gândurilor tainice și hazlii.
a. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate. b. Numește cazul substantivelor subliniate.
Important
t Complementul indirect este partea secundară de propoziție care indică destinatarul sau beneficiarul acțiunii
exprimate de verb.
t Complementul indirect determină un verb: Au mulțumit părinților; un adjectiv: Aerul este necesar vieții.; o interjecție: — Bravo ție!. Întrebarea la care răspunde complementul indirect este cui?.
t Complementul indirect se exprimă prin substantiv, pronume sau numeral în cazul dativ:
ƒ substantiv comun: Le scriu părinților o felicitare.
ƒ substantiv propriu: Dianei îi pasă de natură.
ƒ pronume personal, cu forme accentuate și neaccentuate: Lui îi place fotbalul.
ƒ pronume de politețe: Îi spun dumnealui adevărul.
ƒ pronume reflexiv: Sieși își reproșează eșecul.
ƒ pronume posesiv: — Bravo alor tăi!
Observație: Complementul indirect permite reluarea sau anticiparea prin forme neaccentuate ale pronumelui:
Le dau (lor) o șansă. Mariei îi place dansul.
ƒ pronume demonstrativ: E un rezultat favorabil acestora.
ƒ pronume nehotărât: Au demonstrat altcuiva adevărul.
ƒ pronume negativ: Nu cer nimănui nimic.
ƒ pronume interogativ: — Cui duci coșul?
ƒ pronume relativ: Am știut cui dai premiul.
ƒ numeral cu valoare pronominală: Îi ofer primului o șansă.
Unitatea 6
190 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Exersează !
2. Precizează, în scris, partea de vorbire prin care se exprimă complementele indirecte din enunțurile:
Au oferit bucurii fiecăruia. Nu i s-a transmis primului vestea. Le-a destăinuit dumnealor un secret.
Era o vreme prielnică pescuitului. Nu știu cui să-i înmânez trofeul. Nu dau socoteală nimănui. Le-a
spus alor săi despre studii. — Cui i-ai dat biletele? I-am cumpărat lui Ionel o minge. Crearea fabulei
i-o datorăm lui Esop. Am înaintat Prefecturii o cerere. Trosc! o palmă hoțului. — Ți-e frig? Îi este
dor de voi. — Na-vă mere!
3. Include în enunțurile date forma potrivită a cuvintelor dintre paranteze, astfel încât să îndeplinească funcția
sintactică de complement indirect:
Îi ofer (Olga) un trandafir. Îi voi spune (un amic) o taină. Îi povestesc (cealaltă) o amintire din tabără.
Le atrag atenția (niște colegi) că au greșit. Este o decizie favorabilă (Anca) și (Raluca). Voi dedica această carte (Adrian), (Robert) și (Claudiu). Îi transmit (Mihaela) o urare caldă. Le urez (toți) succes! Nu spun
(nimeni) nimic. S-a administrat tratamentul (cine) a spus medicul. — (Cine) îi lipsește un nasture?
4. Corectează enunțurile următoare: Dau la părinți o veste bună. Urez la aceștia numai bine! Scriu la
niște elevi recomandări.
Folosește-ți creativitatea !
5. Scrie un articol pentru site-ul școlii, de minimum 100 de cuvinte, în care să descrii un obicei/ o tradiție din zona
ta. Vei folosi cel puțin cinci complemente indirecte, pe care le vei sublinia.
Complementul prepozițional
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, enunțurile de mai jos, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Visez la tabăra din vacanța de vară. Mi-e dor de aventurile trăite cu toți din clasă. Mă voi gândi la
acestea după teze.
a. Selectează complementele, precizând întrebările la care răspund.
b. Indică pentru complementele găsite partea de vorbire prin care sunt exprimate și cazul.
c. Numește partea de vorbire care leagă complementele selectate de verb.
Vocea ascunsă a lucrurilor 191
Important
t Complementul prepozițional determină un verb: Se teme de tunet.; un adjectiv: E apt pentru efort.; un adverb:
Locuia aproape de școală.; o interjecție: Vai de ei!.
t Întrebările la care răspunde complementul prepozițional sunt: de cine?/ de ce?, despre cine?/ despre ce?, cu
cine?/ cu ce?, la cine?/ la ce?, pentru cine?/ pentru ce?.
t Complementul prepozițional se exprimă prin substantiv, pronume sau numeral în cazul acuzativ, fiind precedat
întotdeauna de una dintre prepozițiile specifice acestui caz, impusă de cuvântul pe care îl determină: de, la, cu,
pentru, despre etc.
t Complementul prepozițional se exprimă prin:
ƒ substantiv comun: Discut cu prietenii despre excursie.
ƒ substantiv propriu: Scriu despre Mihai Viteazul.
ƒ pronume personal, cu forme accentuate: Mă gândesc la ei.
ƒ pronume personal de politețe: Mi-e dor de dumneavoastră.
ƒ pronume reflexiv: Se gândește doar la sine.
ƒ pronume posesiv: Mă mândresc cu ai mei.
ƒ pronume demonstrativ: Colaborez cu aceeași.
ƒ pronume nehotărât: Povestesc despre fiecare.
ƒ pronume negativ: Nu se teme de niciunul.
ƒ pronume interogativ: — Cu cine ai vorbit?
ƒ pronume relativ: Știu la cine te gândești.
ƒ numeral cardinal cu valoare pronominală:
Am citit despre trei dintre scriitori.
ƒ numeral ordinal cu valoare pronominală:
Nu contez pe primul.
ƒ formă verbală nepersonală de infinitiv:
Nu se gândește la a ceda.
ƒ formă verbală nepersonală de supin:
S-a plictisit de răsfoit reviste.
Exersează !
2. Completează, oral, în enunțurile următoare, prepoziția potrivită pentru a obține complemente prepoziționale:
Clasa mea se implică .... activități de voluntariat. Voluntariatul nu se rezumă …. donarea de obiecte.
Școala noastră va beneficia .... un proiect. Surpriza a constat .... câștigarea proiectului. Mereu vom apela …. părinți pentru sfaturi. Voi opta …. alt club sportiv. Talentul copilului reiese …. spectacolul oferit.
Cartea poate rivaliza …. tehnologia. Am aflat .... o nouă carte.
3. Rescrie doar enunțurile în care există complement prepozițional:
Prefer discuțiile cu voi. M-am bucurat pentru dumneavoastră. Se miră de unele dintre rezultate.
Visam un castel pentru prințese. A renunțat la băut suc. S-a săturat a butona telecomanda. Nu spune
nimic despre sine. Povestea despre sine nu e reală. Vom discuta despre a doua dintre apariții.
4. Precizează, în scris, partea de vorbire prin care sunt exprimate complementele prepoziționale din enunțurile
selectate anterior.
5. Construiește, în scris, enunțuri în care grupurile următoare să îndeplinească, pe rând, funcția de atribut și
de complement prepozițional: despre celălalt; pentru oricare; la acesta; cu fiecare; de albine;
din fluier. Exemplu: Îmi place mierea de albine. (atribut) Se teme de albine. (complement prepozițional)
Unitatea 6
192 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Circumstanțialul de cauză
Descoperă !
1. Citește, cu atenție, enunțul următor, apoi răspunde, oral, cerințelor:
„Auzind zmeul această vorbă a lui Făt-Frumos, se înroși de mânie, se tulbură de necaz, mai că turbă
de supărare și amărăciune, în timp ce voinicul fugea cu fata care se tot minuna privindu-l!”
a. Ce cuvânt determină fiecare dinte termenii subliniați?
b. Ce relație logică există între cuvântul determinat și termenii subliniați?
c. Ce valoare morfologică au cuvintele subliniate?
Important
t Circumstanțialul de cauză arată cauza unei acțiuni sau a unei însușiri.
t Circumstanțialul de cauză determină un verb: Nu adormea de griji.; mai rar un adjectiv: Omul e roșu de furie.;
o interjecție predicativă: Pleosc! o palmă de furie.
t Întrebările la care răspunde sunt: din ce cauză? din ce pricină?.
t Grupurile din cauza, din pricina sunt locuțiuni prepoziționale care impun substantivului, pronumelui cazul genitiv.
t Circumstanțialul de cauză se poate exprima prin:
ƒ substantiv g Acuzativ: Îi lăcrimează ochii de bucurie. g Genitiv: Tremura din cauza frigului.
ƒ pronume g Acuzativ: Nu se moare din asta. g Genitiv: Din pricina celorlalți a renunțat.
ƒ adjectiv: M-a impresionat de bătrân ce era.
ƒ adjectiv participial: Nu mai puteam de obosit.
ƒ formă verbală nepersonală de gerunziu: Neputând descuia ușa, hoțul a renunțat.
Exersează !
2. Continuă, în scris, enunțurile următoare, adăugând un circumstanțial de cauză:
ƒ Fetița era tristă .... .
ƒ Copilul are chipul înlăcrimat .... .
ƒ Cursurile au fost suspendate .... .
ƒ Au luat-o la fugă …. .
ƒ N-am terminat proiectul .... .
ƒ Voi întârzia ... .
3. Completează, oral, spațiile libere cu prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care să intre în structura unui circumstanțial de cauză: L-au lovit …. greșeală. S-a înroșit .... emoție. Păreau epuizați .... oboselii.
.... acest motiv l-am certat. N-am participat …. absenței unui coleg.
Observație: Circumstanțialul de cauză poate sta în propoziție atât înaintea, cât și după termenul regent. Indiferent
de așezare (topică), circumstanțialul de cauză se separă prin virgulă, doar dacă vorbitorul nu insistă asupra lui.
4. Selectează, în scris, circumstanțialul de cauză din enunțurile următoare:
ƒ Dintr-o regretabilă eroare, au șters proiectul din
calculator.
ƒ Pentru un gest necuvenit, nu va fi iertat niciodată.
ƒ Nu poate conduce din cauza vremii.
ƒ Din pricina unora, au reprogramat întâlnirea.
ƒ Începând ploaia, n-au putut continua jocul.
ƒ El plânge de ciudă.
ƒ Orice copil se mai lovește, din aceasta nu se moare.
5. Asociază, în scris, verbului s-au certat câte un circumstanțial de cauză exprimat prin: de + adjectiv; din cauza
+ pronume negativ; formă verbală nepersonală de gerunziu; de + substantiv.
Vocea ascunsă a lucrurilor 193
Circumstanțialul de scop
Descoperă ! Important
t Circumstanțialul de scop arată scopul unei acțiuni.
t Circumstanțialul de scop determină un verb: Luptă pentru
împlinirea visurilor.
t Întrebările la care răspunde sunt: cu ce scop? în ce scop?.
t Grupul în vederea este o locuțiune prepozițională care
impune substantivului, pronumelui cazul genitiv.
t Circumstanțialul de scop se poate exprima prin:
ƒ substantiv în cazul acuzativ, precedat de prepozițiile după,
la, pentru, întru, spre: S-au jertfit întru gloria neamului.
ƒ substantiv în cazul genitiv, precedat de locuțiunea prepozițională în vederea: Au economisit în vederea plecării în
excursie.
ƒ formă verbală nepersonală de infinitiv: Îl laud spre a-l
motiva.
ƒ formă verbală nepersonală de supin: Pentru colectat selectiv, am pus coșuri speciale.
1. Citește, cu atenție, enunțurile următoare, apoi
răspunde, oral, cerințelor:
Bunicul a plecat la piață după cumpărături.
Tata s-a dus la pescuit, pentru a prinde pește,
dar și pentru a se relaxa. Copiii au rămas acasă
spre a termina testele. În vederea examenului,
au mult de lucru.
a. Ce cuvânt determină termenii subliniați?
b.Ce relație logică există între cuvântul determinat și termenii subliniați?
c. Ce valoare morfologică au cuvintele subliniate?
Exersează !
2. Asociază, în scris, termenii din prima coloană cu circumstanțialul corespunzător din a doua coloană:
Au învățat mult...
Respira adânc...
S-au alocat fonduri...
Vom merge împreună...
la cules ciuperci.
pentru admiterea la liceu.
spre a-și stăpâni emoțiile.
în vederea renovării școlii.
între harta încâlcită.
3. Rescrie enunțurile ce conțin circumstanțiale de scop:
Armele de vânat se păstrează cu mare grijă. Unchiul meu pleacă mâine la vânat. Eu nu îi împărtășesc
pasiunea de a vâna. Oamenii preistorici umblau prin păduri pentru a vâna. Bunica a plecat după treburi.
Ea spune că alergatul după treburi îi place. Oamenii mari muncesc pentru bani. Munca pentru bani
devine rutină.
4. Numește, oral, funcția sintactică a formelor verbale de infinitiv din enunțurile următoare:
ƒ A dansa era pasiunea ei.
ƒ El dorește a traversa pe pod.
ƒ Înainte de a vorbi, gândește!
ƒ Visul lui este de a cânta la pian.
ƒ A plecat fără a saluta.
ƒ Pentru a traversa râul, am mers pe pod.
Observație: Circumstanțialul de scop poate sta în propoziție atât înaintea, cât și după termenul regent. Indiferent de așezare (topică), circumstanțialul de scop se separă prin virgulă, doar dacă vorbitorul nu insistă asupra
lui. Nu se despart prin virgulă circumstanțialele de scop exprimate prin formă verbală nepersonală de supin.
Folosește-ți creativitatea !
5. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care să argumentezi preferința pentru lectura unei cărți sau
pentru vizionarea ecranizării acesteia. Vei folosi circumstanțiale de cauză și de scop, pe care le vei sublinia.
Unitatea 6
194 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Circumstanțialul de loc. Circumstanțialul de timp.
Circumstanțialul de mod
Amintește-ți!
1. Citește, cu atenție, enunțurile următoare, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Departe, în munții noștri, se construiește un hotel de gheață. Blocurile imense
sunt extrase din Bâlea Lac. Deasupra acestuia, se află nemărginirea norilor.
— Haideți în Făgăraș!
a. Selectează, oral, circumstanțialele de loc din text.
b. Numește partea de vorbire prin care sunt exprimate circumstanțialele găsite.
c. Ce cuvinte determină circumstanțialele găsite?
Important
t Circumstanțialul de loc arată locul în care se desfășoară o acțiune sau se manifestă o însușire.
t Circumstanțialul de loc determină un verb: Plec acasă.; mai rar un adjectiv: Munții sunt albi în vârf.; un adjectiv
participial: Admir floarea așezată în vază.; o interjecție predicativă: Hai afară!.
t Întrebările la care răspunde sunt: unde? de unde? pe unde? până unde? încotro?
t Circumstanțialul de loc se poate exprima prin:
ƒ substantiv comun/ propriu g Acuzativ: Locuiesc lângă râu/ Siret. g Genitiv: Stau înaintea apei/ Ateneului.
ƒ pronume g Acuzativ: Pun caietul peste acesta. g Genitiv: Câinele zburda împrejurul lor.
ƒ numeral cu valoare pronominală g Acuzativ: Mă ascund după primul. g Genitiv: Zbura deasupra primului dintre
orașe.
ƒ adverb de loc: Ne vedem acolo.
Exersează !
2. Transcrie circumstanțialele de loc din enunțurile următoare:
a. Ajung acolo după prânz. b. Râul curge aproape de pensiune. c. Mulți cai pasc pe câmpul înverzit. d. Lângă
aceștia, curge la vale un pârâu vesel. e. Mă ascund după doi mai voinici. f. — Ia cartea de aici!
3. Prin ce parte de vorbire se exprimă circumstanțialele de loc identificate la exercițiul precedent?
4. Transcrie enunțurile date, cu forma corectă a prepoziției sau a locuțiunii ce precedă circumstanțialul de loc:
Trec piste/ peste o apă. Circulau corect pă/ pe drum. În mișlocul/ mijlocul Dunării s-a format o insulă.
De-a supra/ deasupra fiecăruia erau umbrele. Se ascunde dedesuptul/ dedesubtul acestuia. Privește
de-a lungul/ dealungul drumului.
5. Numește cazul părţilor de vorbire prin care se exprimă circumstanţialele identificate în exerciţiul anterior.
6. Transcrie circumstanțialele de loc din enunțurile următoare, extrase din textul Unde-am greșit?! de Alex
Moldovan, precizând pentru fiecare partea de vorbire prin care se exprimă:
Urma să fiu vândută în Europa. M-am născut în Thailanda. (Am călătorit) închise în cală, separat, fără
posibilitatea de-a vorbi cu cineva, cu oricine, săptămâni întregi! Am fost trimise în diferite țări. Apoi, într-o
zi, m-a uitat, pur și simplu, acasă.
Vocea ascunsă a lucrurilor 195
Amintește-ți!
7. Citește, cu atenție, enunțurile următoare, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Vara trecută, în august, am admirat piramida holografică de pe Ceahlău. O umbră ciudată s-a produs
atunci, în zori. După aceasta, a răsărit soarele.
a. Precizează, oral, circumstanțialele de timp.
b. Numește partea de vorbire prin care sunt exprimate circumstanțialele găsite.
c. Precizează cuvântul pe care îl determină circumstanțialele găsite.
Important
t Circumstanțial de timp arată timpul în care se desfășoară o acțiune sau se manifestă o însușire.
t Circumstanțialul de timp determină un verb: Plec mâine.; mai rar un adjectiv: Copilul e cuminte acum.;
o interjecție predicativă: Haideți astăzi!.
t Întrebările la care răspunde sunt: când? de când? până când? cât timp?.
t Circumstanțialul de timp se poate exprima prin:
ƒ adverb de timp: Ne vedem diseară.
ƒ substantiv g Acuzativ: Ajung în clasă după profesor. g Genitiv: Plec înaintea profesorului.
ƒ pronume g Acuzativ: Am sosit la școală după toți. g Genitiv: Am plecat înaintea celorlalți.
ƒ numeral cu valoare pronominală g Acuzativ: Ies la tablă după prima dintre colege.
g Genitiv: Am sosit înaintea primului care a confirmat.
ƒ Formă verbală nepersonală de infinitiv: Plecăm în excursie până a nu răsări soarele.
ƒ Formă verbală nepersonală de gerunziu: Coborând pe scări, s-a întâlnit cu ei.
ƒ Formă verbală nepersonală de supin: Sosit acasă, a început temele.
Exersează !
8. Scrie circumstanțialele de timp din enunțurile următoare, extrase din textul Unde-am greșit?! de Alex Moldovan,
precizând pentru fiecare partea de vorbire prin care se exprimă.
Nu mi-aș fi închipuit niciodată că se va ajunge la asta. Totul a început mult mai devreme. Dar la noi
așa au stat lucrurile dintotdeauna. (Am călătorit) închise în cală, separat, fără posibilitatea de a vorbi cu
cineva, cu oricine, săptămâni întregi! Apoi l-am cunoscut. Odată – asta a fost chiar la început – am tras
cu urechea. A fost cel mai frumos lucru pe care l-am auzit vreodată! Prima dezamăgire a venit, dacă nu
mă înșel, într-o sâmbătă, la vreo două luni... Apoi, într-o zi, m-a uitat, pur și simplu, acasă.
9. Rescrie forma corectă a circumstanțialului de timp din enunțurile următoare:
ƒ De mult/ demult, aici creștea o pădure.
ƒ Odată/ o dată, planeta era mai curată.
ƒ Vor face altădată/ altă dată petrecerea.
ƒ Voi veni când va/ cândva cu voi la film.
ƒ Niciodată/ nici o dată să nu-ți pierzi speranța.
Amintește-ți!
10. Citește, cu atenție, enunțurile următoare, apoi răspunde, oral, cerințelor:
Deschid cu emoție albumul de fotografii din vacanțele trecute. Deși abia am urcat până în vârful
munților, îmi amintesc perfect senzația de libertate. Munții ne oferă în liniște lecția măreției.
Unitatea 6
196 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
a. Selectează circumstanțialele de mod din text.
b. Numește partea de vorbire prin care sunt exprimate circumstanțialele găsite.
c. Precizează cuvântul pe care îl determină circumstanțialele găsite.
Important
t Circumstanțialul de mod arată modul în care se desfășoară o acțiune sau se manifestă o însușire.
t Circumstanțialul de mod determină un verb: Cântă bine.; mai rar un adjectiv: Desenul părea perfect simetric.;
o interjecție predicativă: Haideți repede!.
t Întrebările la care răspunde sunt: cum? în ce fel? cât?.
t Circumstanțialul de mod se poate exprima prin:
ƒ adverb de mod: A rezolvat altfel.
ƒ substantiv în cazul acuzativ: Dansează cu grație. Aleargă doi kilometri. Are o masă lungă de trei metri.
E frumoasă ca Oana.
ƒ pronume în cazul acuzativ: Nu se comportă ca mine/ aceștia/ fiecare/ niciunul.
ƒ formă verbală nepersonală de infinitiv: A scris fără a sublinia nimic.
ƒ formă verbală nepersonală de gerunziu: Copilul merge țopăind.
Exersează !
11. Selectează, în scris, circumstanțialele de mod din enunțurile următoare, extrase din textul Unde-am greșit?!”
de Alex Moldovan, precizând pentru fiecare partea de vorbire prin care se exprimă.
Mie îmi place chiar foarte mult Orientul Îndepărtat. Gândește neconvențional. A spus pe un ton categoric. Mi-ar fi plăcut să fie, poate, puțiiiin mai delicat, mai politicos. Ce lucruri frumoase am mai descoperit
împreună! Ziua începuse perfect! Pleca trântind ușa, bombănind insulte la adresa mea Relația noastră se
terminase în cel mai urât fel posibil.
12. Alege varianta corectă dintre cele indicate în paranteze:
ƒ În enunțul Alerga împrejurul casei., există:
a. circumstanțial de loc; b. circumstanțial de timp; c. circumstanțial de mod.
ƒ În enunțul Ajungând acasă, nu a găsit pe nimeni., există:
a. circumstanțial de loc; b. circumstanțial de timp; c. circumstanțial de mod.
ƒ Enunțul Copilul desenează bine. conține:
a. circumstanțial de loc; b. circumstanțial de timp; c. circumstanțial de mod.
ƒ În enunțul Muncea cât șapte., există:
a. circumstanțial de loc; b. circumstanțial de timp; c. circumstanțial de mod.
ƒ În enunțul Are obrajii roșii ca bujorul., există:
a. circumstanțial de loc; b. circumstanțial de timp; c. circumstanțial de mod.
Folosește-ți creativitatea !
13. Scrie un text, de minimum 100 de cuvinte, în care prezinți un moment special, petrecut alături de colegi. Vei
folosi circumstanțiale de loc, de timp și de mod, pe care le vei sublinia.
Vocea ascunsă a lucrurilor 197
RECAPITULARE
Citește, cu atenție, fragmentul următor:
Vorbe (ca niște ghicitori)
— Când mă gândesc că viața mea depinde de-o cană cu apă! Acum sau niciodată! (1)
— M-am plictisit singură în casă! Cu ochii fixați mereu pe-același zid. (2)
— Mi-aș schimba rochița! (3)
— Mă umplu de trei ori pe zi și-mi place când intru în cutia cu lumini bâzâitoare. (4)
— Nu știu să merg decât înainte și-mi pare-așaaaa răăăăăău! (5)
— Suntem nouă, una-ntr-alta suntem una! Spunem una și gândim nouă! (6)
— Aștept să se-adauge, cele noi miros atât de frumos (a tipar)! (7)
— De mult nu m-a mai deschis cineva! Și azi, o vizită la pagina în care scrie:
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase:
Bronz, catifea, lemn sau mătase,
Prin grai aproape omenesc. (8)
— Adun vis după vis. Se-agață, pe rând, de câte-un fulg. Se-amestecă fulgii. O mie de fulgi, mici și
mari. (9)
— Și câte sunt în mine, începute multe și neterminate tot pe-atât. Mă traversează zilnic zeci de muzici. Azi chiar am leșinat (crash!) de-atâtea căutări. Sau poate-s plin de viruși! Sunt ca un om. Lumea mea
poate să intre în colaps din senin – și totul să se piardă. Nu, nu sunt ca un om! Toată memoria mea poate fi transferată-n clone. (10)
— Vârtej de albe, roșii, negre, albastre, galbene și verzi în stomacul meu. (11)
— De-ar trece iarna, să ies din cușcă, să stau sub tufa mea de trandafir, sub tufa mea de levănțică!
(12)
— Îmi place să-mi las parfumul în blănița bulgărelui îmblănit și tricolor. (13)
— Ia te uită, au ieșit la plimbare pe capul meu. A apărut și una fără coadă! (14)
— Azi dimineață mi-am intersectat privirea cu-a unei femei. Se uită mult pe
fereastră. De parc-ar avea ce vedea! Doar noi, vreo 8 cu toate (eu fiind cea fără de
coadă), trecând din când în când, pe micul acoperiș, doar zidul, doar verzitura asta
veche, care renaște primăvara, iedera, doar cerul. Cică femeia ar fi scriitoare. Ce
scriitor e ăla care privește-n gol, pe o fereastră, spre mai nimic? (15)
Vorbe, vorbe, vorbe auzite doar de acela care are urechi și pe dinăuntru, urechi... lăuntrice! Apoi s-a
lăsat liniștea și o pasăre neagră cu ciocul galben a început să cânte ciudat, ca o cicadă.
(Simona Popescu, „Ce vorbesc necuvântătoarele și cin’ să fie Atotînsoțitoarea?!” – fragment)
1. Citește cu voce tare replica în care se menționează:
ƒ un motiv de plictiseală;
ƒ un regret;
ƒ cum poate fi salvată memoria;
ƒ ce face un scriitor.
2. Concurs! Lucrați în pereche! Fiecare replică este construită sub forma unei ghicitori. Analizați indiciile, apoi
propuneți răspunsuri pentru fiecare ghicitoare. Motivați, oral, răspunsul.
Unitatea 6
198 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
3. Răspunsurile ghicitorilor gândite de autoare se regăsesc într-o altă secțiune a aceluiași text, intitulată Cu
mama (și dezlegarea ghicitorilor). Comparați răspunsurile voastre cu cele oferite de autoarea textului,
explicând eventualele diferențe care apar.
Mama, pe cine să pun eu acum să vorbească? Aragazul? Broasca ușii? Clanța? Și ne punem pe râs. […]
Mama: Planta (1) asta aproape uscată. Să-i punem apă!
Eu: Și ce să zică planta?
Mama: Atunci ursulețul (2) de pe raft.
Eu: Și ce să zică ursulețul?
Mama: Atunci păpușa aia mică. (3)
Eu: Și ce să zică, mama, păpușa?
Mama: Atunci cana ta de cafea, pe care o tot încălzești în cuptorul cu microunde. (4)
Eu: Și atunci ce-ar avea de spus?
Mama: Atunci ceasul. (5)
Eu: Și ce să zică ceasul?
Mama: Păpușile Matrioșka? (6) Biblioteca să vorbească! (7) Sau o carte din bibliotecă. (8) Sau perna. (9)
Eu: Și ce să zică perna?
Mama: Sau laptopul tău. (10) Apoi, ciulind urechile la zgomotele de alături: mașina de spălat! (11) Sau
Goguța. (12)
(Goguța e porcușorul meu de Guineea, cu blănița-n trei culori.)
Eu: Sau tufa ei de levănțică (13), preferata Goguței, aia sub care se adăpostește vara de soare. Sau acoperișul
magaziei (14) din curtea interioară, ăsta pe care tot trec mâțe. Pisica fără coadă (15).
4. Asociază fiecare ghicitoare din coloana A cu răspunsul corespunzător din coloana B:
A
Când mă gândesc că viața mea depinde de-o cană cu apă! Acum sau niciodată!
Mă umplu de trei ori pe zi și-mi place când intru în cutia cu lumini bâzâitoare.
Aștept să se-adauge, cele noi miros atât de frumos (a tipar)!
Adun vis după vis. Se-agață, pe rând, de câte-un fulg. Se-amestecă fulgii. O mie
de fulgi, mici și mari.
De-ar trece iarna, să ies din cușcă, să stau sub tufa mea de trandafir, sub tufa
mea de levănțică!
B
Cana de cafea
Goguța
Biblioteca
Perna
Planta
Laptopul
Mașina de spălat
5. Explică, oral, semnificația ghicitorii: Nu știu să merg decât înainte și-mi pare-așaaaa răăăăăău! (Ceasul).
6. Lucrați în echipă! Formați grupe de 4-6 elevi. Citiți toate cerințele de mai jos și rezolvați-o pe aceea care vi se
pare potrivită sau pe care o puteți realiza cu ușurință.
I. Rescrieți textul dat, astfel încât să fie epic.
II. Rescrieți textul, dar astfel încât să fie dramatic.
III. Continuați fiecare fragment cu cinci ghicitori, respectiv cu cinci răspunsuri potrivite.
IV. Scrieți un text asemănător, de cel puțin cinci ghicitori, în care să surprindeți discuția dintre obiectele care
se află în clasa voastră.
7. Exprimă-ți opinia, în cel puțin 80 de cuvinte, despre semnificația textului.
8. Redactează un text, de 3-5 rânduri, pe care l-ai cuprinde în recenzia realizată textului semnat de Simona
Popescu, în care să evidențiezi impresia ta despre originalitatea scrierii.
Vocea ascunsă a lucrurilor 199
9. Asociază citatele din textul dat cu tipurile de secvențe notate în coloana din dreapta:
a. (Goguța e porcușorul meu de Guineea, cu blănița-n trei culori.)
b. Vârtej de albe, roșii, negre, albastre, galbene și verzi în stomacul
meu. (11)
c. De-ar trece iarna, să ies din cușcă, să stau sub tufa mea de trandafir, sub tufa mea de levănțică!
d. Mama: Atunci ursulețul (2) de pe raft.
Eu: Și ce să zică ursulețul?
1. secvență de tip dialogat
2. secvență de tip explicativ
3. secvență de tip descriptiv
4. secvență de tip narativ
10. a. Redactează un text descriptiv literar, de 8-10 rânduri, în
care să prezinți unul dintre obiectele amintite în dialogul
de la exercițiul 3.
b. Scrie un text descriptiv nonliterar, de 5-7 rânduri, în care
să surprinzi imaginea altui obiect prezent în același dialog.
c. Realizează o scurtă prezentare orală despre felul în care
fiecare text creat anterior modifică dialogul inițial.
12. Alcătuiește o propoziție în care verbul din secvența să ies din cușcă
să intre în structura unui predicat nominal.
13. Identifică tipul de subiect din primul enunț al textului.
14. Transcrie doar variantele corecte:
a. În enunțul Când mă gândesc că viața mea depinde de-o cană cu apă!, atributele sunt exprimate, în ordine,
prin adjectiv pronominal posesiv și substantiv.
b. Secvența Cu ochii fixați mereu pe-același zid conține trei atribute.
c. Atributele din enunțul Toată memoria mea poate fi transferată-n clone., sunt exprimate prin adjective
pronominale.
d. Atributele din enunțul Să-mi las parfumul în blănița bulgărelui îmblănit și tricolor., se află în cazul genitiv.
15. În enunțurile Viața mea depinde de-o cană cu apă., Se-agață […] de câte-un fulg., complementele prepoziționale sunt: a. de-o cană, de câte; b. cu apă, de câte; c. de-o cană, de-un fulg.
16. Completează enunțurile următoare cu răspunsurile pe care le consideri corecte:
a. Substantivul din secvența Când intru în cutie, se află în cazul …. și îndeplinește funcția sintactică de .... .
b. Enunțurile Mă traversează zilnic zeci de muzici. Azi chiar am leșinat., conțin două circumstanțiale de ....
exprimate prin .... .
c. Substantivele din enunțul Să ies din cușcă, să stau sub tufa mea., se află în cazul …. și au funcția sintactică
de .... .
d. Substantivele din enunțul Să-mi las parfumul în blănița. îndeplinesc funcția sintactică de …. și de .... .
e. Cele două circumstanțiale de …. din enunțul A început să cânte ciudat, ca o cicadă., sunt exprimate, în ordine, prin .... și prin .... .
f. Circumstanțialele din enunțul Au ieșit la plimbare pe capul meu., sunt, în ordine, de .... și de …. .
11. Rescrie doar enunțurile ce conțin
predicat nominal:
ƒ Poate-s plin de viruși.
ƒ Adun vis după vis.
ƒ Sunt ca un om.
ƒ Cică femeia ar fi scriitoare.
ƒ Să ies din cușcă.
Unitatea 6
200 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
EVALUARE
Timp de lucru: 50 de minute.
Vei primi 10 puncte din oficiu.
Citește cu atenție textul următor:
Profesoara McGonagall înaintă, cu un sul de pergament în mână.
— Când vă strig numele, probați jobenul stând pe taburet, pentru a fi repartizați în casele voastre.
Abbot, Hannah! strigă ea.
O fetiţă rozalie la faţă, cu nişte codiţe blonde, ieşi din rând, îşi puse jobenul pe cap şi se aşeză pe taburet. Acesta îi căzu peste ochi. După o mică pauză…
— Astropufi! strigă jobenul.
La masa din dreapta izbucniră urale şi aplauze, iar Hannah se duse să se aşeze lângă colegii ei, Astropufii. Harry observă că Pustnicul, fantoma durdulie, se îndreptă vesel spre fetiţă.
— Bones, Susan! anunţă iar profesoara McGonagall.
— La Astropufi! zise jobenul, iar Susan se aşeză lângă Hannah.
— Boot, Terry!
— Ochi-de-Șoim!
Fu rândul mesei a doua din stânga să bată din palme. Mai mulţi se ridicară să dea mâna cu Terry.
Brocklehurst, Mandy merse tot la masa celor de la Ochi-de-Șoim, dar Brown, Lavander fu prima
de la Cercetaşi, iar masa acestora izbucni în urale. Harry îi putu vedea pe cei doi gemeni, fraţii lui Ron,
mustăcind.
Bulstrode, Milicent merse la Viperini. Poate că fusese influenţat de tot ce auzise, dar toţi de la masa
Viperinilor i se părură foarte nesuferiţi lui Harry. […]
— Finch-Fletchley, Justin!
— Astropufi!
Harry observă că, uneori, jobenul nu stătea niciun pic pe gânduri, alteori îi trebuia ceva timp să se
hotărască. În cazul lui Finnigan, Seamus, băiatul de lângă Harry, cu părul de culoarea nisipului, jobenul
trebui să se gândească aproape un minut, până să-l trimită la Cercetaşi.
— Granger, Hermione!
Hermione aproape alergă spre taburet, se aşeză şi-şi trase jobenul pe cap.
— Cercetaşi! strigă jobenul.
Ron mormăi pe înfundate.
Un gând groaznic îi trecu lui Harry prin minte, ca toate gândurile care te bântuie când eşti nervos.
Dacă jobenul nu-l repartizează nicăieri? Dacă o să stea acolo, cu jobenul pe ochi, clipe întregi, până ce
profesoara McGonagall o să vină şi o să i-l smulgă de pe cap, admiţând că a fost o greşeală regretabilă, şi
o să-l trimită înapoi, la familia Dursley?
(J.K. Rowling, Harry Potter și piatra filozofală - fragment)
A. (30 de puncte)
1. Notează denumirile caselor în care vor fi repartizați elevii. 8 p.
(4 x 2p.)
2. Menționează două trăsături ale textului epic identificate în fragmentul dat, justificând
răspunsul cu exemple din fragmentul dat.
8 p.
(4 x 2p.)
Vocea ascunsă a lucrurilor 201
3. Precizează două însușiri ale personajului Harry Potter, precizând mijloacele de caracterizare
utilizate.
8 p.
(4 x 2p.)
4. Exprimă-ți, în cel puțin 50 de cuvinte, opinia despre rolul jobenului în fragmentul dat. 6 p.
B. (30 de puncte)
5. Precizează felul fiecărui predicat din enunțul următor: Brocklehurst, Mandy merse tot la
masa celor de la Ochi-de-Şoim, dar Brown, Lavander fu prima de la Cercetaşi, iar masa
acestora izbucni în urale.
6 p.
(3x 2p.)
6. Scrie tipul de subiect asociat fiecărui predicat din următorul enunț: Când vă strig numele,
probați jobenul stând pe taburet.
6 p.
(2 x 3p.)
7. Notează cu adevărat (A) sau fals (F) afirmațiile următoare:
a. Secvența masa acestora izbucni în urale conține un atribut exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ.
b. În enunțul Toţi de la masa Viperinilor i se părură foarte nesuferiţi., atributele sunt, în
ordine, în cazurile acuzativ și genitiv.
c. În secvența pentru a fi repartizați în casele voastre, există un atribut exprimat prin adjectiv pronominal.
d. Cuvântul subliniat în secvența își puse jobenul pe cap are funcția de complement direct.
e. Secvența să dea mâna cu Terry conține un complement prepozițional.
f. Complementele indirecte din enunțul Un gând groaznic îi trecu lui Harry prin minte., sunt
exprimate, în ordine, prin pronume personal și substantiv comun.
12 p.
(6 x 2p.)
8. Completează afirmațiile următoare, astfel încât să fie corecte:
a. În enunțul Probați jobenul stând pe cap., cuvântul subliniat are funcția sintactică de .... .
b. Circumstanțialul de timp din enunțul Alteori îi trebuia ceva timp., este exprimat prin .... .
c. Enunțul Dacă jobenul nu-l repartizează nicăieri? conține un circumstanțial de …. .
6 p.
(3 x 2p.)
C. (20 de puncte)
9. Imaginează-ți că ești Harry Potter și că, printr-o greșeală regretabilă, ai fost trimis de jobenul
magic înapoi la familia Dursley. Redactează o cerere, adresată directorului școlii, prin care
soliciți înscrierea într-o anumită casă. Vei avea în vedere:
3 respectarea convențiilor de redactare a unui asemenea tip de text;
3 motivarea cererii;
3 utilizarea în cerere a informațiilor necesare, desprinse din textul citat;
3 normele corespunzătoare de așezare în pagină.
5p.
5p.
5p.
5p.
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
Unitatea 6
202 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
Unitatea 7 Bun venit, vacanță!
Recapitulare finală
Fără etichete
de Cristina Andone
În cămara cu o ferestruică prăfuită de vântul dinspre mare, stă o fată cu plete
zănatice și citește. Nu cărți. Nici reviste. Ci etichete. Citește și-și răsucește părul pe
degete, din ce în ce mai smucit.
Dulceață de cireșe amare, scrie pe un borcan pus pe raftul spre care, dacă te uiți,
vezi mereu un colț de cer legănat de o pânză de păianjen.
— Greșit! bombăne fetița. Ce etichetă neglijentă! Nu, nu e atât de simplu... Ar
trebui să scrie "cireșe cumpărate de la tanti Hani din Piața Ovidiu în ziua în care
m-am întors de la școală și aveam șorțulețul pătat de cerneală și mama m-a certat,
iar tata m-a luat de mână și mi-a zis Hai să vedem ce-i afară, iar eu știam ce era afară,
că tocmai intrasem în casă, afară era cald și pisica tărcată de pe stradela Vântului
făcuse patru pui, dar tata mi-a făcut cu ochiul și atunci am spus Bine și am ieșit. Am
ocolit Biserica Greacă, tata voia să-mi cumpere un cocoș de zahăr candel, dar băiatul
cu zaharicale închisese prăvălia, așa că am luat-o spre Mahalaua Armenească și am
intrat în Piața Ovidiu. Lângă statuie, o știți, e cea cu omul negru care se scarpină în
bărbie, acolo, pe trepte la umbră, stătea tanti Hani, cea care face dulcețuri rare pentru
zile amare. Tata mi-a luat un borcan mare, o carte cu ilustrații despre insecte, mi-a mai luat un cornet cu
castane prăjite și am plecat acasă. Pe drum l-am rugat să-mi ia și unul dintre pisoii tărcați de pe stradela
Vântului, iar mamei să-i dăm borcanul cu dulceață rară-amară. Tata a ales un pisoi somnoros. Acasă,
mama s-a bucurat de borcan, dar nu s-a bucurat de motan”.
Ce s-a întâmplat cu dulceața, eticheta, pisoiul și fetița, vă întrebați? Dulceața de cireșe amare va
dispărea misterios într-o singură după-amiază. În schimb, va rămâne pentru mulți ani cel care s-ar putea
numi Amar, motanul fioros, deloc somnoros. Eticheta va ajunge la coș. Când se va face mare, fetița
noastră va arunca și alte etichete. Dintre ele, cea mai amară va fi: Femeile nu pot ajunge scriitori.
Cella Serghi (1907, Constanța – 1992, București) s-a născut la malul mării. Numele său
adevărat a fost Cella Marcoff. Pseudonimul Serghi a fost inspirat de prenumele bunicului
ceasornicar, pasionat de antichități. Cella a trăit în vremuri tulburi, de războaie, foamete,
răscoale. A publicat câteva romane de mare succes, printre care Pânza de păianjen și
Mirona. Cella a visat să devină scriitoare într-o epocă în care a lucra ca femeie printre
cuvinte însemna să fii dactilografă.
(din volumul Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă)
1. Asociază fiecare element de pe primul rând cu cel corespunzător de pe rândul al doilea:
Cristina Andone Fata cu plete zănatice Tatăl Mama Cella Serghi
Personaj principal Scriitoare care a inspirat personajul principal Personaj secundar Autoare
203
2. Identifică indicii spațiali și temporali din replica fetei.
3. Alege explicația corectă pentru termenul etichetă din fiecare secvență citată:
4. Recitește cu atenție textul și explică oral:
ƒ semnificația exclamației Ce etichetă neglijentă!;
ƒ motivul pentru care mama o ceartă pe fetiță;
ƒ ce ar putea să însemne structura dulcețuri rare pentru zile amare;
ƒ de ce crezi că mama s-a bucurat de borcan, dar nu s-a bucurat de motan.
5. Transcrie din text o metaforă, o repetiție, un epitet și o enumerație.
6. Scrie un text de 60-80 de cuvinte în care să prezinți semnificația secvenței Când se va face mare, fetița
noastră va arunca și alte etichete. Dintre ele, cea mai amară va fi: Femeile nu pot ajunge scriitori. Poți folosi
sugestiile următoare:
ƒ Protagonista istorisirii a reușit să depășească toate ideile preconcepute ale societății în care trăia și să-și
urmeze propria cale.
ƒ La maturitate, fetița a devenit scriitoare, demonstrând că afirmația Femeile nu pot ajunge scriitori este
una falsă și nejustificată.
7. Lucrați în echipă! Grupați-vă câte trei. Completați, în chenare asemănătoare celor de mai jos, câte cinci
etichete din categoriile cerute:
8. Exprimă-ți opinia, în 5-8 enunțuri, despre efectul pe care punerea unor etichete l-ar putea avea asupra
dezvoltării copiilor.
9. Transcrie dintre cuvintele date doar pe acelea în care numărul literelor este egal cu cel al sunetelor: citește,
etichete, zănatice, ochiul, închisese, cea, cireșe.
10. Notează cu A sau F enunțurile următoare:
a. Cuvintele ferestruică, șorțuleț, fetiță sunt derivate cu sufixe diminutivale.
b. Mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele dinspre, Piața Ovidiu,
Biserica Greacă, după-amiază, Mahalaua Armenească este compunerea prin abreviere.
c. În secvența dulcețuri rare pentru zile amare, adjectivele sunt folosite cu sens propriu de bază.
d. Termenii dulceața, zaharicale, zahăr candel fac parte din câmpul lexical al dulciurilor.
11. Alcătuiește, oral, câte un enunț în care să integrezi omonimele cuvintelor subliniate în secvențele: • și-și
răsucește părul pe degete; • în ziua în care m-am întors; • vezi mereu un colț de cer; • făcuse patru pui;
• Eticheta va ajunge la coș.
A. Dulceață de cireșe amare, scrie pe un
borcan pus pe raftul spre care, dacă te uiți,
vezi mereu un colț de cer legănat de o pânză
de păianjen.
— Greșit! bombăne fetița. Ce etichetă
neglijentă!
B. Când se va face mare, fetița noastră va
arunca și alte etichete. Dintre ele, cea mai
amară va fi: Femeile nu pot ajunge scriitori.
1. Bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau
se leagă de pachete, sticle etc. și pe care se indică
conținutul, prețul, posesorul, destinația etc.
2. Norme de comportare riguros stabilite la curțile
monarhilor, în relațiile diplomatice.
3. Reguli convenționale de comportare (politicoasă),
folosite în viața de toate zilele.
4. Afirmație prin care cineva este calificat/
caracterizat, așa cum se presupune că s-ar cuveni.
Etichete atribuite elevilor Etichete fără de care lumea
ar fi un loc mai bun
Etichete atribuite
profesorilor
Bun venit, vacanță! Unitatea 7
204 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
12. Scrie varianta de răspuns corectă:
a. Enunțul Eticheta va ajunge la coș conține: • două părți de vorbire neflexibile; • o singură parte de vorbire
neflexibilă; • trei părți de vorbire neflexibile.
b. Pronumele din secvențele care se scarpină în bărbie și l-am rugat să-mi ia și unul dintre pisoi sunt, în
ordine:
ƒ personal, reflexiv, personal, relativ, nehotărât;
ƒ relativ, personal, personal, personal, negativ;
ƒ relativ, reflexiv, personal, personal, nehotărât.
c. În secvențele bombăne fetița; mamei să-i dăm borcanul, substantivele se află, în ordine, în:
• nominativ, genitiv, acuzativ; • nominativ, dativ, nominativ; • nominativ, dativ, acuzativ.
d. Cuvintele subliniate în secvențele Acasă, mama s-a bucurat de borcan, dar nu s-a bucurat de motan. și
Hai să vedem! sunt, în ordine:
ƒ substantiv comun, prepoziție simplă, conjuncție coordonatoare, interjecție predicativă;
ƒ adverb de loc, prepoziție simplă, conjuncție coordonatoare, interjecție predicativă;
ƒ adverb de timp, prepoziție simplă, prepoziție simplă, interjecție predicativă.
13. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din enunțurile următoare: • mamei să-i dăm borcanul cu
dulceață rară-amară; • Dulceața de cireșe amare va dispărea misterios într-o singură după-amiază. • Când
se va face mare, fetița noastră va arunca și alte etichete.
14. Lucrați în echipă! Grupați-vă câte patru. Observați traducerea cuvintelor următoare în limba latină și în alte
limbi romanice, apoi răspundeți, în scris, cerințelor următoare:
Limba română Limba latină Limba franceză Limba italiană Limba spaniolă Limba portugheză
casă casa maison casa casa casa
ochi oculus yeux occhio ojos olhos
fată feta fille figlia hija filha
cer caelum ciel cielo cielo céu
a. Articulați cu articol hotărât, în limba română, termenii din prima coloană.
b. Cu ajutorul dicționarului, construiți forma articulată hotărât a acestor termeni în alte două limbi romanice.
c. Scrieți genul substantivului cer în limbile latină și română, apoi în celelalte limbi romanice.
d. Notați cu A sau F enunțurile următoare:
ƒ Sunetele ă și î din limba română sunt inexistente în limbile romanice.
ƒ Articolul hotărât se așază în limba română la sârșitul substantivelor, formând corp comun cu acestea.
ƒ În română s-a păstrat genul neutru, folosit în latină, dar a dispărut din limbile romanice.
e. Precizați termenii din limba română pentru următoarele cuvinte campo (italiană), ovo (portugheză),
ferrum (latină), corps (franceză), mano (spaniolă).
f. Cu ajutorul dicționarului, găsiți asemănări și deosebiri referitoare la forma cuvintelor aur, iarbă, lup,
pericol, popor, în limbile română, latină, franceză, italiană, spaniolă, portugheză.
g. Discutați despre asemănările și deosebirile dintre limba română, limba latină și celelalte limbi romanice,
având în vedere răspunsul la următoarele întrebări:
ƒ Ce diferențe constatați cu privire la poziția articolului hotărât?
ƒ Ce sunet specific limbii române ați întâlnit în cuvintele propuse?
ƒ Ce sunete de acest fel mai cunoașteți?
ƒ Care sunt asemănările și deosebirile privind forma grafică și sonoră dintre cuvintele din limba română
și corespondentul lor din celelalte limbi?
h. Notați, în caiete, asemănările și deosebirile identificate.
205
15. Lucrați în pereche!
a. Respectând particularitățile textului dramatic, alcătuiți un dialog, de 8 – 10 replici, între eroina textului
Fără etichete și mama sa, pornind de la situația de comunicare menționată în ultimul paragraf: Acasă,
mama s-a bucurat de borcan, dar nu s-a bucurat de motan. Veți alege cel puțin două modalități prin
care se armonizează relația cu interlocutorul din următoare listă:
ƒ cooperarea cu interlocutorul; exprimarea simpatiei/ a admirației față de acesta;
ƒ aprobarea interlocutorului în tot ce spune/ ce face/ ce este; gluma;
ƒ anticiparea rezultatului favorabil al comunicării prin structuri de tipul: Ce încântată aș fi să știu că ai
face și tu la fel!; Sunt sigură că mă înțelegi! .
ƒ exagerarea valorii pe care o are interlocutorul prin strucuturi de tipul: Doar știi cât de apreciată este
bunătatea ta! Întotdeauna am fost impresionată de pasiunea ta pentru acest subiect.
b. Prezentați dialogul în fața clasei.
16. a. Citește, cu atenție, următorul fragment din Această dulce povară, tinerețea... de Cella Serghi:
"Marea e de culoarea plumbului și a prunei brumării. În orizont
apare, ca o lume a păcii, ca o iluzie a liniștii, prima clipă a zilei, pe un cer
de culoarea luminii. Abia de sus, deasupra mării, lumina devine ușor
consistentă, apoi fumurie, lăsând o fereastră a soarelui, care reușește
să trimită un mănunchi de raze. Dar numaidecât e acoperit de norii
care au biruit, s-au îngroșat, au devenit cenușii ca marea. Două bărci
negre alunecă înainte, înguste, subțiindu-se între cutele valurilor. O
pasăre plutește înaintând cu aripile întinse și ciocul ascuțit, grăbit spre
o anumită țintă. Pe fâșia de pământ care se vede de aici se zbuciumă
disperat un arbust care parcă ar vrea să se desprindă de rădăcini și să zboare sau să se arunce în mare.
E de un verde închis, ca măslina. În lupta care mocnește în tot ce mai e viață reținută de ultimele forțe
slăbite ale nopții va învinge soarele...”
b. Notează, într-o propoziție dezvoltată, momentul zilei surprins în text.
c. Compară peisajul descris în fragment cu cel reprezentat în imaginea alăturată și identifică trei detalii
comune.
d. Scrie un text epic, de 200 – 250 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare petrecută în cadrul spațiotemporal descris, folosind narațiunea la persoana I.
ORIZONTURILE LUMII ȘI ALE CUNOAȘTERII PRIN LECTURĂ
1. Lucrați în pereche!
a. Schimbă jurnalul tău de lectură cu cel al colegului de bancă și evaluează-l cu ajutorul grilei
de la pagina 15, din manual.
b. Prezintă-i colegului observațiile tale.
2. a. Alege cartea care ți-a plăcut cel mai mult de la rubrica Citește și..., pe care ai recomanda-o și
altor cititori de aceeași vârstă și scrie un text, de 80-100 de cuvinte, în care să-ți justifici alegerea.
b. Prezintă-le colegilor jurnalul tău de lectură și recomandă-le cartea aleasă.
Bun venit, vacanță! Unitatea 7
206 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
EVALUARE FINALĂ
Reguli pentru un cavaler
de Ethan Hawke
III - Recunoștința
SINGURA reacție inteligentă la darul neîntrerupt al vieții este recunoștința.
Pentru toate cele ce au fost, un cavaler spune: "Mulțumesc”. Pentru toate cele ce
urmează să fie, un cavaler spune: "Da!”
În primul an al uceniciei mele, am fost chinuit de o teribilă durere de dinți.
Bunicul și cu mine am petrecut o după-amiază lungă de toamnă pe câmp,
construind un gard pentru niște cai. Mă văitam încontinuu de cât de greu e să
sapi o groapă când te dor dinții în asemenea hal. Mă plângeam de fiecare dată
când ridicam barosul, bătând țărușii în pământul întărit, spunând că simt că
gura stă să-mi explodeze. I-am zis bunicului:
— Dacă nu mi-ar pulsa dintele atât de tare de durere, totul ar fi perfect, iar
eu m-aș putea bucura de munca mea.
Lunile au trecut. Era iarnă, iar eu și cu bunicul eram ocupați cu alte lucrări
de tâmplărie. De data asta eram în șura din spate, reparând un grajd vechi.
Mi-am petrecut mare parte a acelei dimineți blestemând frigul neîndurător și
văitându-mă că abia îmi mai simțeam degetele. Apoi bunicul m-a întrebat:
— Dar dintele cum e?
— O, e în regulă, i-am spus.
— Ei, vezi? a spus rânjind. Atunci pesemne că ai parte de o zi remarcabilă!
Liniștea fiecărei dimineți, o legătură reală de prietenie, o bătaie cu bulgări de zăpadă, apa caldă pe
piele, râsul neîntrerupt care te face să te ții de burtă, o treabă bine făcută, o stea căzătoare pe care o observi
când ești singur; aceste bucurii simple sunt și cele mai mari. Plăcerea nu e complicată.
A. (30 de puncte)
1. Transcrie litera A, dacă tu consideri afirmația adevărată și F, dacă o consideri falsă:
a. Naratorul este obiectiv și detașat.
b. În text apare menționat că, pentru toate experiențele prin care a trecut, un cavaler spune
întotdeauna Da!.
c. Într-o după-amiază de toamnă, personajul principal a început să construiască un grajd,
împreună cu bunicul său.
d. Într-o dimineață de iarnă, personajul principal repara un grajd, împreună cu bunicul său.
e. Tânărul nu își mai simțea degetele din pricina frigului neîndurător.
10 p.
(5x2 p.)
2. Precizează locul acțiunii, justificând cu o secvență din text. 8 p.
3. Identifică procedeul artistic predominant în ultimul paragraf al textului. 2 p.
4. Explică, în 40-60 de cuvinte, afirmația Plăcerea nu e complicată. 10 p.
207
B. (30 de puncte)
5. Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Numărul total al diftongilor din cuvintele reacție, vieții, toate, urmează, plângeam,
fiecărei este de: a. cinci; b. șase; c. opt.
2. Cuvintele explodeze, face, chinuit au, în ordine: a. 9 sunete, 4 sunete, 6 sunete;
b. 10 sunete, 3 sunete, 7 sunete; c. 10 sunete, 4 sunete, 6 sunete.
3. În cuvintele reacție, cavaler, liniștea, silabele accentuate sunt, în ordine:
a. penultima silabă, ultima silabă, prima silabă; b. antepenultima silabă, ultima silabă,
prima silabă; c. ultima silabă, prima silabă, ultima silabă.
6 p.
(3x 2 p.)
6. Explică modul de formare al fiecărui cuvânt din lista: neîntrerupt, ucenicie, după-amiază. 6 p.
(3x 2 p.)
7. Scrie câte un sinonim și câte un antonim pentru următoarele cuvinte: (mă) plângeam,
complicată, (cât de) greu (e).
6 p.
(6 x 1 p.)
8. Scrie valoarea morfologică a fiecăruia dintre termenii subliniați:
• În primul an; • pentru niște cai; • totul ar fi perfect, iar eu m-aș putea bucura;
• Apoi bunicul m-a întrebat; • — Ei, vezi?; • o legătură reală.
6 p.
(6 x 1 p.)
9. Alege funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțurile:
ƒ ... am petrecut o după-amiază lungă de toamnă. (circumstanțial de timp/ atribut)
ƒ I-am zis bunicului. (complement direct/ complement indirect)
ƒ Dacă nu mi-ar pulsa dintele atât de tare de durere... (circumstanțial de scop/ de cauză)
ƒ Era iarnă. (nume predicativ/ subiect)
ƒ ... eram ocupați cu alte lucrări. (complement indirect/ complement prepozițional)
ƒ ... a spus rânjind. (circumstanțial de timp/ circumstanțial de mod)
6 p.
(6 x 1 p.)
C. (20 de puncte)
10. Demonstrează, în minimum 150 de cuvinte, că textul Reguli pentru un cavaler este unul epic.
În redactarea compunerii vei avea în vedere:
3 să prezinți cel puțin două particularități ale genului epic;
3 să ilustrezi particularitățile menționate cu exemple din text;
3 să ai conținutul și stilul adecvate acestui tip de compunere;
3 să respecți limita de spațiu indicată.
20 p.
(8 p.)
(8 p.)
(2 p.)
(2 p.)
à Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 10 puncte, astfel: unitatea compoziției: 2 puncte; corectitudinea
exprimării: 2 puncte; punctuația: 2 puncte; ortografia: 2 puncte; așezarea în pagină și lizibilitatea: 2 puncte.
Autoevaluare elev Evaluare profesor
punctaj: punctaj:
à Observă la care dintre exerciții ai avut punctaj mai mic.
Notează pe caiet ce dificultăți ai întâmpinat și care crezi că
sunt lecțiile asupra cărora ar trebui să revii. Recitește-le!
Bifează căsuța care sugerează cel mai bine cum consideri că te-ai descurcat
la această evaluare: foarte bine, bine, suficient de bine sau insuficient:
Bun venit, vacanță! Unitatea 7
208 Limba și literatura română | Clasa a VII-a
„Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteligenţi!”
(Michel Tournier, scriitor francez)
I. Jurnal de lectură
Completează jurnalul de lectură, respectând pașii următori:
Ì Vei scrie pe foi A4, personalizate prin desene, simboluri, chenare, cuvinte notate în diferite culori etc.
3 Prima foaie
ƒ Titlul: ….
ƒ Autorul: ....
ƒ Data de început a lecturii: ….
ƒ Data de sfârșit a lecturii: ….
ƒ Formatul cărții – digital (pdf, eBOOK, ePUB), tipărit: ….
3 A doua foaie – Notițe în timpul lecturii: fragmente din text (2-3) cu idei interesante și în care subliniezi
unele cuvinte, grupuri de cuvinte (atrag atenția; sunt neobișnuite; au stârnit curiozitatea; provoacă emoție);
3 A treia foaie
ƒ Cititor avizat: fragmente din text din care să reiasă tipul acestuia (epic/ liric/ dramatic);
ƒ trei exerciții de realizare a unor deducții;
3 A patra foaie – Impresii despre carte:
ƒ Am aflat despre ….
ƒ M-a impresionat/ întristat/ bucurat …., fiindcă …. .
ƒ Vreau/ Nu vreau să fiu asemenea …. (un personaj al cărții), deoarece .... .
Ì Prezintă în fața colegilor jurnalul de lectură. Cele patru foi vor fi așezate într-o folie protectoare de care va
fi prinsă o etichetă cu numele și prenumele tău.
II. Monitorizarea propriei lecturi – diagrama Gantt
Unitatea de
învățare
Titlul cărții/
titlurile cărților
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
U2
U3
U4
U5
U6
Profesor coordonator: …. Elev: ….
LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Programa școlară poate fi accesată la adresa http://programe.ise.ro.
Clasa a VII-a
Editura INTUITEXT www.intuitext.ro
Clasa a VII-a
LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ
Ministerul Educației Naționale
• Cătălina Popa • Onorica Tofan • Aurelia Stancu • Mihaela Bahrim • Elena Corcăcel • Mirela Dragomir
Limba și literatura română