www.isbn.ro/04967

ISBN 978-606-710-496-7 / 9786067104967

Marius Perianu
Cătălin Stănică
Ștefan Smărăndoiu
clasa a V-a
matematică
Ministerul Educației Naționale
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației Naționale prin ordinul de ministru nr. 5294 din 05.10.2017.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând din anul școlar 2017 – 2018.
Inspectoratul Școlar  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Școala / Colegiul / Liceul  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului Clasa Anul
școlar
Aspectul manualului*
format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți științifici:
• conf. univ. dr. Eugen Păltănea, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea Transilvania din Braşov
• prof. Dorin Irinel Popa, Liceul cu Program Sportiv Slatina
Coordonator editorial: Roxana Jeler
Redactor: Mihaela Preda
Tehnoredactor: Crenguța Rontea
Corectori: Theodor Zamfir, Adrian Crețu
Ilustrații: Alexandra Gabor
Copertă: Alexandru Daş
Credite foto: Dreamstime
Activități digitale interactive și platformă e-learning: Learn Forward Ltd. Website: https://learnfwd.com
Înregistrări și procesare sunet: ML Sistems Consulting
Actori: Mircea Dragoman
Credite video: Dreamstime
Animații: Cristina Dandu, Krogen Creative Studios
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
PERIANU, MARIUS
Matematică : - Clasa a V-a / Marius Perianu, Cătălin Stănică, Ştefan Smărăndoiu. - Bucureşti : Art, 2017
ISBN 978-606-710-496-7
I. Stănică, Cătălin
II. Smărăndoiu, Ştefan
51
Grupul Editorial ART
C.P. 4, O.P. 83, cod 062650, sector 6, București
tel.: 021 224 01 30, 0744 300 870, 0721 213 576, 0784 594 626; fax: 021 369 31 99
Comenzi online: www.editura-art.ro
Cuvânt-înainte
Matematica este limba în care a fost scris Universul. Și, dacă în clasele primare am învățat
alfabetul matematicii, clasa a V-a ne învață să construim cuvinte, propoziții, să dezvoltăm
idei, să imaginăm lumi, astfel încât, în final, să scriem propria poveste matematică a universalității
noastre.
Și, pentru că matematica este limbajul pe care îl poate înțelege oricare dintre noi, ca parte
a Universului, am dorit să prezentăm acest manual folosind o exprimare prietenoasă,
apropiată de cititor, apelând la simțul practic și la intuiție, ca forme de cunoaștere imediată
a adevărului, concret sau abstract. Nu trebuie să fii matematician ca să simți numerele;
ele sunt peste tot în jurul nostru și tot ce ne înconjoară e făcut din numere.
Introducerea conceptelor matematice se face plecând de la exemple din realitatea imediată,
de la experiențele de zi cu zi. Matematica apare astfel ca o lume deschisă, vie,
dinamică, în strânsă legătură cu toate domeniile de activitate, capabilă să formuleze, să
descrie și să explice situații, probleme, fenomene sau procese.
Matematica nu constă doar în rezolvarea de probleme și găsirea răspunsurilor la întrebări;
adevărata lecție a matematicii este arta de a pune corect o întrebare, indiferent dacă se
referă la o problemă practică sau una pur științifică. Doar pentru că nu putem găsi o soluție
la o problemă, nu înseamnă că nu există una; rămâne să descoperim calea corectă
de abordare. Manualul oferă, la fiecare pas, momente de investigație, de reflecție, ocazii
de a pune întrebări și de a corela răspunsurile posibile cu datele situațiilor analizate.
Matematica este ceea ce spiritul vieții scrie cu litere de mână în conștiința umană. Umanitatea
are nevoie de matematică, pentru că tot ceea ce există în Univers nu este doar
descris de matematică, ci este construit din matematică.
Acest manual este primul pas pentru a descoperi miracolul matematicii.
Autorii
Manualul propune o viziune inspirată dintr-o pedagogie
deschisă, conform căreia matematica este o lume vie,
dinamică, în strânsă legătură cu toate domeniile de
activitate, capabilă să formuleze, să descrie și să explice
situații, probleme, fenomene sau procese.
În acest context, matematica nu constă doar în rezolvarea
de probleme și găsirea răspunsurilor la întrebări; adevărata
lecție a matematicii este arta de a pune corect o întrebare,
indiferent dacă se referă la o problemă practică sau la una
pur științifică.
Domeniul de conținut:
Numere Naturale
Scrierea și citirea numerelor naturale
Reprezentarea pe axa numerelor.
Compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
Adunarea numerelor naturale
Scăderea numerelor naturale
Înmulțirea numerelor naturale
Factor comun
Operații
cu numere naturale
Împărțirea cu rest 0 a numerelor naturale
Împărțirea cu rest a numerelor naturale
Puterea cu exponent natural a unui număr natural. Pătratul unui număr natural
Reguli de calcul cu puteri
Compararea puterilor
Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
Unitatea
I
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Lecția 7
Lecția 8
Lecția 9
Lecția 10
Lecția 11
Lecția 12
Lecția 13
Evaluare
Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate
și acolade
Exerciții și probleme recapitulative
Evaluare Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
Numere Naturale
Lecția 1
Lecția 2
Metoda reducerii la unitate
Metoda comparației
Metode aritmetice de
rezolvare a problemelor
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Evaluare
Metoda figurativă
Metoda mersului invers
Metoda falsei ipoteze
Unitatea
II
Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
Numere Naturale
Lecția 1 Divizibilitatea numerelor naturale
Divizibilitatea numerelor
naturale
Lecția 2
Lecția 3
Evaluare
Criterii de divizibilitate
Numere prime. Numere compuse
Unitatea
III
Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
Numere. OrgaNizarea datelOr
Fracții ordinare
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente
Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător.
Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor
Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție
Cel mai mare divizor comun a două numere naturale.
Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale.
Aducerea fracțiilor la un numitor comun
Adunarea și scăderea fracțiilor
Înmulțirea fracțiilor
Lecția 8 Împărțirea fracțiilor ordinare
Evaluare
Lecția 7
Unitatea
IV
Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară
Lecția 9
Lecția 10
Exerciții și probleme recapitulative
+
Manualul cuprinde:
Varianta tipărită
Varianta digitală
(similară cu cea tipărită,
care cuprinde, în plus,
peste 150 AMII, activități
multimedia interactive
de învățare)
Ce propune acest manual
Structura unei unități de învățare
18 19
I Operații cu numere naturale
3.1. Noțiuni introductive Situație problemă
În colecția sa, Vlad are 5 cărți poștale cu obiective turistice
din România. Dina, colega lui, îi face cadou încă 3.
Câte cărți poștale are acum Vlad?
Răspuns: 5 + 3 = 8 cărți poștale
Adunarea reprezintă, de fapt, o numărare succesivă. De exemplu, pentru a aduna pe 5 cu 3 vom număra,
în șirul numerelor naturale, încă 3 numere pornind de la 5:
0 1 2 3 4 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
La fel, a aduna pe 3 cu 5 înseamnă a număra, în șirul numerelor naturale, 5 numere pornind de la 3:
0 1 2 3 → 4 → 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
Știați că… Exemplu
27 + 31 = 58 27 + 31 este suma neefectuată
termen plus termen egal sumă 58 este suma efectuată
Prin adunarea numerelor naturale a și b se obține un număr natural s, numit suma numerelor a și b.
a + b = s
Numerele a și b se numesc termenii adunării, iar rezultatul adunării poartă numele de sumă.
Scrierea a + b se numește suma neefectuată, iar s este suma efectuată.
Din clasele anterioare știm că, pentru a aduna două numere naturale, se adună unitățile de același ordin
și se ține cont că zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat superior.
+1 +1 +1 +1 +1
2 6 7 + unități: 7 + 5 = 12 = 10 + 2 9 7 3 + unități: 3 + 9 = 12 = 10 + 2
5 8 5 zeci: 6 + 8 + 1 = 15 = 10 + 5 3 6 4 9 zeci: 7 + 4 + 1 = 12 = 10 + 2
8 5 2 sute: 2 + 5 + 1 = 8 4 6 2 2 sute: 9 + 6 + 1 = 16 = 10 + 6
mii: 3 + 1 = 4
3.2. Proprietățile adunării numerelor naturale
În drumul spre școală, Vlad trece în fiecare zi să o ia și pe colega lui
de bancă, Dina. La terminarea cursurilor, Vlad se întoarce pe același
drum, lăsând-o pe Dina acasă la ea. De la casa lui Vlad până la casa
Dinei sunt 250 m, iar de la casa Dinei până la școală sunt 450 m.
a) Ce distanță parcurge Vlad când merge de acasă până la școală?
Răspuns: 250 m + 450 m = 700 m
b) Ce distanță parcurge Vlad când se întoarce de la școală acasă?
Răspuns: 450 m + 250 m = 700 m
Mate
practică
Lecția 3 Adunarea numerelor naturale
Privind adunarea ca pe o numărare succesivă, din exemplul prezentat mai sus constatăm că are loc relația 5 + 3 = 3 + 5
sau, altfel spus, că suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea termenilor. Pentru a evidenția și
alte reguli care se respectă atunci când efectuăm operația de adunare, vom analiza câteva probleme practice. De reținut De reținut
Lecția 3
Când adunăm trei numere naturale, se obține același rezultat fie că adunăm mai întâi primele două numere
și apoi adunăm suma obținută cu al treilea număr, fie că adunăm primul număr la suma ultimelor
două. Această proprietate a adunării se numește asociativitate.
sau, în general, (a + b) + c = a + (b + c)
pentru orice numere naturale a, b și c.
Asemănător, se pot stabili și alte reguli pe care le respectă operația de adunare.
Ce observăm
3.3. Legătura dintre operația de adunare și relațiile de egalitate/inegalitate
Proprietățile adunării numerelor naturale
1. Comutativitatea: a + b = b + a, pentru orice numere naturale a și b.
2. Asociativitatea: (a + b) + c = a + (b + c), pentru orice numere naturale a, b și c.
3. 0 este element neutru: a + 0 = 0 + a = a, pentru orice număr natural a.
Ce observăm
Suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea în care apar cei doi termeni.
Această proprietate a adunării se numește comutativitate.
sau, în general, a + b = b + a
pentru orice numere naturale a și b.
Vlad a citit, de vineri până duminică, cartea sa preferată.
Vineri a citit 24 de pagini, sâmbătă 67, iar duminică 48.
a) Câte pagini a citit Vlad vineri și sâmbătă?
Răspuns: 24 + 67 = 91 pagini
b) Câte pagini a citit Vlad sâmbătă și duminică?
Răspuns: 67 + 48 = 115 pagini
c) Câte pagini a citit Vlad în weekend?
Răspuns 1: 91 + 48 = 139 pagini (am adunat cât a citit în primele două zile cu cât a citit duminică)
Răspuns 2: 24 + 115 = 139 pagini (am adunat cât a citit vineri cu cât a citit în ultimele două zile)
Mate
practică De reținut
1. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b, atunci a + c = b + c, pentru orice număr natural c.
2. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei inegalități, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b, atunci a + c < b + c, pentru orice număr natural c.
3. Adunând termen cu termen două egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b și c = d, atunci a + c = b + d.
4. Adunând termen cu termen două inegalități de același sens, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b și c < d, atunci a + c < b + d;
• dacă a > b și c > d, atunci a + c > b + d.
De reținut Exemplu
Numerele naturale a și b verifică relațiile a + b = 11 și b + 2a = 15.
Determinați numerele x = (a + 2) + (b + 3) și y = 3a + 2b.
Rezolvare:
a) Deoarece x = a + b + 5, vom aduna 5 în ambii membri ai egalității a + b = 11. Obținem: a + b + 5 = 16,
adică x = 16.
b) Adunând membru cu membru egalitățile a + b = 11 și b + 2a = 15, obținem:
(a + b) + (b + 2a) = 11 + 15, de unde rezultă 3a + 2b = 26, adică y = 26.
18 19
I Operații cu numere naturale
3.1. Noțiuni introductive Situație problemă
În colecția sa, Vlad are 5 cărți poștale cu obiective turistice
din România. Dina, colega lui, îi face cadou încă 3.
Câte cărți poștale are acum Vlad?
Răspuns: 5 + 3 = 8 cărți poștale
Adunarea reprezintă, de fapt, o numărare succesivă. De exemplu, pentru a aduna pe 5 cu 3 vom număra,
în șirul numerelor naturale, încă 3 numere pornind de la 5:
0 1 2 3 4 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
La fel, a aduna pe 3 cu 5 înseamnă a număra, în șirul numerelor naturale, 5 numere pornind de la 3:
0 1 2 3 → 4 → 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
Știați că… Exemplu
27 + 31 = 58 27 + 31 este suma neefectuată
termen plus termen egal sumă 58 este suma efectuată
Prin adunarea numerelor naturale a și b se obține un număr natural s, numit suma numerelor a și b.
a + b = s
Numerele a și b se numesc termenii adunării, iar rezultatul adunării poartă numele de sumă.
Scrierea a + b se numește suma neefectuată, iar s este suma efectuată.
Din clasele anterioare știm că, pentru a aduna două numere naturale, se adună unitățile de același ordin
și se ține cont că zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat superior.
+1 +1 +1 +1 +1
2 6 7 + unități: 7 + 5 = 12 = 10 + 2 9 7 3 + unități: 3 + 9 = 12 = 10 + 2
5 8 5 zeci: 6 + 8 + 1 = 15 = 10 + 5 3 6 4 9 zeci: 7 + 4 + 1 = 12 = 10 + 2
8 5 2 sute: 2 + 5 + 1 = 8 4 6 2 2 sute: 9 + 6 + 1 = 16 = 10 + 6
mii: 3 + 1 = 4
3.2. Proprietățile adunării numerelor naturale
În drumul spre școală, Vlad trece în fiecare zi să o ia și pe colega lui
de bancă, Dina. La terminarea cursurilor, Vlad se întoarce pe același
drum, lăsând-o pe Dina acasă la ea. De la casa lui Vlad până la casa
Dinei sunt 250 m, iar de la casa Dinei până la școală sunt 450 m.
a) Ce distanță parcurge Vlad când merge de acasă până la școală?
Răspuns: 250 m + 450 m = 700 m
b) Ce distanță parcurge Vlad când se întoarce de la școală acasă?
Răspuns: 450 m + 250 m = 700 m
Mate
practică
Lecția 3 Adunarea numerelor naturale
Privind adunarea ca pe o numărare succesivă, din exemplul prezentat mai sus constatăm că are loc relația 5 + 3 = 3 + 5
sau, altfel spus, că suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea termenilor. Pentru a evidenția și
alte reguli care se respectă atunci când efectuăm operația de adunare, vom analiza câteva probleme practice. De reținut De reținut
Lecția 3
Când adunăm trei numere naturale, se obține același rezultat fie că adunăm mai întâi primele două numere
și apoi adunăm suma obținută cu al treilea număr, fie că adunăm primul număr la suma ultimelor
două. Această proprietate a adunării se numește asociativitate.
sau, în general, (a + b) + c = a + (b + c)
pentru orice numere naturale a, b și c.
Asemănător, se pot stabili și alte reguli pe care le respectă operația de adunare.
Ce observăm
3.3. Legătura dintre operația de adunare și relațiile de egalitate/inegalitate
Proprietățile adunării numerelor naturale
1. Comutativitatea: a + b = b + a, pentru orice numere naturale a și b.
2. Asociativitatea: (a + b) + c = a + (b + c), pentru orice numere naturale a, b și c.
3. 0 este element neutru: a + 0 = 0 + a = a, pentru orice număr natural a.
Ce observăm
Suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea în care apar cei doi termeni.
Această proprietate a adunării se numește comutativitate.
sau, în general, a + b = b + a
pentru orice numere naturale a și b.
Vlad a citit, de vineri până duminică, cartea sa preferată.
Vineri a citit 24 de pagini, sâmbătă 67, iar duminică 48.
a) Câte pagini a citit Vlad vineri și sâmbătă?
Răspuns: 24 + 67 = 91 pagini
b) Câte pagini a citit Vlad sâmbătă și duminică?
Răspuns: 67 + 48 = 115 pagini
c) Câte pagini a citit Vlad în weekend?
Răspuns 1: 91 + 48 = 139 pagini (am adunat cât a citit în primele două zile cu cât a citit duminică)
Răspuns 2: 24 + 115 = 139 pagini (am adunat cât a citit vineri cu cât a citit în ultimele două zile)
Mate
practică De reținut
1. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b, atunci a + c = b + c, pentru orice număr natural c.
2. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei inegalități, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b, atunci a + c < b + c, pentru orice număr natural c.
3. Adunând termen cu termen două egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b și c = d, atunci a + c = b + d.
4. Adunând termen cu termen două inegalități de același sens, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b și c < d, atunci a + c < b + d;
• dacă a > b și c > d, atunci a + c > b + d.
De reținut Exemplu
Numerele naturale a și b verifică relațiile a + b = 11 și b + 2a = 15.
Determinați numerele x = (a + 2) + (b + 3) și y = 3a + 2b.
Rezolvare:
a) Deoarece x = a + b + 5, vom aduna 5 în ambii membri ai egalității a + b = 11. Obținem: a + b + 5 = 16,
adică x = 16.
b) Adunând membru cu membru egalitățile a + b = 11 și b + 2a = 15, obținem:
(a + b) + (b + 2a) = 11 + 15, de unde rezultă 3a + 2b = 26, adică y = 26.
Ghid de utilizare a manualului
Structura manualului
Fiecare unitate de învățare cuprinde teme de
predare‑învățare și o fișă de recapitulare/evaluare,
în care se evidențiază aspecte semnificative.
Situație-problemă – problemă practică pe baza
căreia se introduc noile concepte.
De reținut – secvență în care sunt teoretizate conținuturile
noi aflate în substratul situației‑problemă
propuse.
Exemple – completarea informațiilor științifice.
Mate practică – activități de învățare pentru formarea/dezvoltarea
competențelor specifice și valorificarea
experienței concrete a elevului în raport
cu cotidianul.
Probleme reprezentative – reintegrarea conținuturilor
noi, uneori rezolvate în mai multe moduri pentru
a permite analogii și diferențieri.
Probleme propuse – aplicații de natură teoretică
sau practic-aplicativă.
Gândire critică – încurajarea activităților de grup,
a independenței în gândire și dezvoltarea încrederii
în sine.
Structura unei lecții de predare
Domeniul de conținut:
Numere. OrgaNizarea datelOr
Fracții ordinare
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente
Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător.
Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor
Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție
Cel mai mare divizor comun a două numere naturale.
Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale.
Aducerea fracțiilor la un numitor comun
Adunarea și scăderea fracțiilor
Înmulțirea fracțiilor
Lecția 8 Împărțirea fracțiilor ordinare
Evaluare
Lecția 7
Unitatea
IV
Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară
Lecția 9
Lecția 10
Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
Numere. OrgaNizarea datelOr
Fracții zecimale
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub
forma de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule în fracție ordinară
Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor
a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; aplicație:
media aritmetică a două sau mai multe numere naturale; transformarea
unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate
Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un
număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de
zecimale nenule. Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară
Număr rațional pozitiv; ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale
pozitive
Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin
și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și
unități monetare
Lecția 8
Lecția 7
Probleme de organizare a datelor. Frecvență. Grafice cu linii. Media unui set
de date statistice
Lecția 9
Evaluare
Unitatea
V
Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
geometrie
Elemente de geometrie
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment de dreaptă
Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă.
Puncte coliniare. „Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.“
Pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
Lungimea unui segment. Distanța dintre două puncte.
Segmente congruente
Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct față de un punct
Unghi: definiție, notații, elemente. Interiorul unui unghi, exteriorul
unui unghi. Măsurarea unui unghi. Operații cu măsuri de unghiuri.
Unghiuri congruente. Clasificări
Figuri congruente. Axa de simetrie
Evaluare
Unitatea
VI
Exerciții și probleme recapitulative
Domeniul de conținut:
Geometrie
Unitatea
VII Unități de măsură
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Evaluare
Unități de măsură pentru lungime. Perimetrul
Unități de măsură pentru arie. Aplicații: aria pătratului/dreptunghiului
Unități de măsură pentru volum.
Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic
Exerciții și probleme recapitulative
Cum este organizat manualul
Manualul este împărțit în șapte unități de învățare care acoperă
integral cele trei domenii de conținut prevăzute de programa
școlară: Operații cu numere naturale • Metode aritmetice de
rezolvare a problemelor • Divizibilitatea numerelor naturale • 
Fracții ordinare • Fracții zecimale • Elemente de geometrie • 
Unități de măsură.
Fiecare unitate se deschide printr-o scurtă prezentare a unei
personalități sau a unui eveniment din istoria matematicii,
precum și printr-o prezentare a structurii respectivei unități,
care, prin crearea de așteptări, asigură conștientizarea
relațiilor intradisciplinare.
Ghid de utilizare a manualului
13
Vizită la Muzeul de Istorie
Elevii, împărțiți în trei grupe, primesc următoarele sarcini de
lucru:
Grupa 1. Elevii unei clase descoperă că autorizația de funcționare
a muzeului a fost dată prin Decret Regal, emis de regele
Carol I, la data de 23 august, anul abba. Determinați anul în
care a fost emisă autorizația de funcționare a muzeului, știind
că suma cifrelor anului este 18.
Grupa 2. Maria a transmis un e-mail de mulțumire pe adresa muzeului și a primit răspuns o invitație la
o expoziție de afișe hazlii. La expoziție vor fi prezente ab afișe realizate de elevi din clasele I–IV și ba
afișe realizate de elevi din clasele V–VIII. Dacă numărul total al afișelor este de 33, iar elevii din clasele
I–IV vor realiza mai multe afișe decât elevii din clasele V–VIII, atunci determinați câte afișe trebuie
să realizeze fiecare echipă.
Grupa 3. Elevii participă la concursul Obiectul meu preferat din muzeu, urmând să realizeze și o prezentare
a obiectului ales. Obiectul ales de Vlad a fost o carte. El a precizat că pentru paginarea cărții s-au
utilizat 1 086 de cifre. Determinați numărul paginilor cărții alese de Vlad.
1. Scrieți cu cifre numerele:
a) trei sute de mii șaptezeci și nouă;
b) un milion patru mii cinci;
c) treizeci și opt de mii nouă.
3 puncte
2. Scrieți cu litere numerele:
a) 12 006 023; b) 204 509; c) 10 078.
3 puncte
3. Determinați câte cifre se utilizează pentru scrierea numerelor cuprinse între 125 și 312.
2 puncte
4. Determinați toate numerele de forma ab, știind că a + b ≤ 4.
1 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest Activitate
pe grupe
Lecția 1
7. Copiați tabelul următor pe caiet și completați spațiile punctate:
Numărul
natural
Cifra
unităților
Cifra
zecilor
Cifra
sutelor
Cifra
unităților
de mii
Cifra
zecilor
de mii
Cifra
sutelor
de mii
Cifra
unităților
de milioane
2 045 632 … 3 … … 4 … …
… 2 8 1 1 9 4 7
9 305 467 7 … … 5 … … 9
8. Pentru fiecare dintre șirurile de mai jos, observați regula de alcătuire și scrieți încă trei numere:
a) 10, 16, 22, … ;
d) 5, 11, 23, … ;
b) 10, 21, 32, … ;
e) 4, 11, 32, … ;
c) 2, 6, 18, … ;
f) 12, 23, 34, … .
9. a) Scrieți trei numere impare cu produsul cifrelor 6.
b) Scrieți patru numere pare cu suma cifrelor 10.
10. a) Câte numere naturale de forma aba au produsul cifrelor egal cu 4?
b) Câte numere naturale de forma abcabc au suma cifrelor egală cu 6?
11. a) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că a + b = 3.
b) Determinați numerele naturale de forma abc, știind că a + 2b + c = 6.
c) Determinați numărul de forma ab, știind că numerele naturale ab3, aba și a25 sunt consecutive.
13
Vizită la Muzeul de Istorie
Elevii, împărțiți în trei grupe, primesc următoarele sarcini de
lucru:
Grupa 1. Elevii unei clase descoperă că autorizația de funcționare
a muzeului a fost dată prin Decret Regal, emis de regele
Carol I, la data de 23 august, anul abba. Determinați anul în
care a fost emisă autorizația de funcționare a muzeului, știind
că suma cifrelor anului este 18.
Grupa 2. Maria a transmis un e-mail de mulțumire pe adresa muzeului și a primit răspuns o invitație la
o expoziție de afișe hazlii. La expoziție vor fi prezente ab afișe realizate de elevi din clasele I–IV și ba
afișe realizate de elevi din clasele V–VIII. Dacă numărul total al afișelor este de 33, iar elevii din clasele
I–IV vor realiza mai multe afișe decât elevii din clasele V–VIII, atunci determinați câte afișe trebuie
să realizeze fiecare echipă.
Grupa 3. Elevii participă la concursul Obiectul meu preferat din muzeu, urmând să realizeze și o prezentare
a obiectului ales. Obiectul ales de Vlad a fost o carte. El a precizat că pentru paginarea cărții s-au
utilizat 1 086 de cifre. Determinați numărul paginilor cărții alese de Vlad.
1. Scrieți cu cifre numerele:
a) trei sute de mii șaptezeci și nouă;
b) un milion patru mii cinci;
c) treizeci și opt de mii nouă.
3 puncte
2. Scrieți cu litere numerele:
a) 12 006 023; b) 204 509; c) 10 078.
3 puncte
3. Determinați câte cifre se utilizează pentru scrierea numerelor cuprinse între 125 și 312.
2 puncte
4. Determinați toate numerele de forma ab, știind că a + b ≤ 4.
1 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest Activitate
pe grupe
Lecția 1
7. Copiați tabelul următor pe caiet și completați spațiile punctate:
Numărul
natural
Cifra
unităților
Cifra
zecilor
Cifra
sutelor
Cifra
unităților
de mii
Cifra
zecilor
de mii
Cifra
sutelor
de mii
Cifra
unităților
de milioane
2 045 632 … 3 … … 4 … …
… 2 8 1 1 9 4 7
9 305 467 7 … … 5 … … 9
8. Pentru fiecare dintre șirurile de mai jos, observați regula de alcătuire și scrieți încă trei numere:
a) 10, 16, 22, … ;
d) 5, 11, 23, … ;
b) 10, 21, 32, … ;
e) 4, 11, 32, … ;
c) 2, 6, 18, … ;
f) 12, 23, 34, … .
9. a) Scrieți trei numere impare cu produsul cifrelor 6.
b) Scrieți patru numere pare cu suma cifrelor 10.
10. a) Câte numere naturale de forma aba au produsul cifrelor egal cu 4?
b) Câte numere naturale de forma abcabc au suma cifrelor egală cu 6?
11. a) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că a + b = 3.
b) Determinați numerele naturale de forma abc, știind că a + 2b + c = 6.
c) Determinați numărul de forma ab, știind că numerele naturale ab3, aba și a25 sunt consecutive.
13
Vizită la Muzeul de Istorie
Elevii, împărțiți în trei grupe, primesc următoarele sarcini de
lucru:
Grupa 1. Elevii unei clase descoperă că autorizația de funcționare
a muzeului a fost dată prin Decret Regal, emis de regele
Carol I, la data de 23 august, anul abba. Determinați anul în
care a fost emisă autorizația de funcționare a muzeului, știind
că suma cifrelor anului este 18.
Grupa 2. Maria a transmis un e-mail de mulțumire pe adresa muzeului și a primit răspuns o invitație la
o expoziție de afișe hazlii. La expoziție vor fi prezente ab afișe realizate de elevi din clasele I–IV și ba
afișe realizate de elevi din clasele V–VIII. Dacă numărul total al afișelor este de 33, iar elevii din clasele
I–IV vor realiza mai multe afișe decât elevii din clasele V–VIII, atunci determinați câte afișe trebuie
să realizeze fiecare echipă.
Grupa 3. Elevii participă la concursul Obiectul meu preferat din muzeu, urmând să realizeze și o prezentare
a obiectului ales. Obiectul ales de Vlad a fost o carte. El a precizat că pentru paginarea cărții s-au
utilizat 1 086 de cifre. Determinați numărul paginilor cărții alese de Vlad.
1. Scrieți cu cifre numerele:
a) trei sute de mii șaptezeci și nouă;
b) un milion patru mii cinci;
c) treizeci și opt de mii nouă.
3 puncte
2. Scrieți cu litere numerele:
a) 12 006 023; b) 204 509; c) 10 078.
3 puncte
3. Determinați câte cifre se utilizează pentru scrierea numerelor cuprinse între 125 și 312.
2 puncte
4. Determinați toate numerele de forma ab, știind că a + b ≤ 4.
1 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest Activitate
pe grupe
Lecția 1
7. Copiați tabelul următor pe caiet și completați spațiile punctate:
Numărul
natural
Cifra
unităților
Cifra
zecilor
Cifra
sutelor
Cifra
unităților
de mii
Cifra
zecilor
de mii
Cifra
sutelor
de mii
Cifra
unităților
de milioane
2 045 632 … 3 … … 4 … …
… 2 8 1 1 9 4 7
9 305 467 7 … … 5 … … 9
8. Pentru fiecare dintre șirurile de mai jos, observați regula de alcătuire și scrieți încă trei numere:
a) 10, 16, 22, … ;
d) 5, 11, 23, … ;
b) 10, 21, 32, … ;
e) 4, 11, 32, … ;
c) 2, 6, 18, … ;
f) 12, 23, 34, … .
9. a) Scrieți trei numere impare cu produsul cifrelor 6.
b) Scrieți patru numere pare cu suma cifrelor 10.
10. a) Câte numere naturale de forma aba au produsul cifrelor egal cu 4?
b) Câte numere naturale de forma abcabc au suma cifrelor egală cu 6?
11. a) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că a + b = 3.
b) Determinați numerele naturale de forma abc, știind că a + 2b + c = 6.
c) Determinați numărul de forma ab, știind că numerele naturale ab3, aba și a25 sunt consecutive.
57
Evaluare
1. Pătratul unui număr natural cuprins între 17 și 34 este
egal cu:
a) 16
b) 49
c) 25
d) 36
2. Câtul și restul împărțirii numărului 217 la 14 sunt
numerele:
a) 14 și 5
b) 15 și 5
c) 15 și 7
d) 14 și 7
3. Scrierea în baza 10 a numărului 101 011(2) este:
a) 32
b) 35
c) 8
d) 43
4. Scrierea în baza 2 a numărului 19 este egală cu:
a) 10 011
b) 111
c) 1 011
d) 1 101
5. Rezultatul calculului 1526 : 1525 este:
a) 1
b) 1551
c) 225
d) 15
6. Știind că 234 ⋅ 215 = 2n
, atunci n este egal cu:
a) 249
b) 19
c) 49
d) 219
7. Câte numere naturale dau câtul 3 la împărțirea cu 5?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 5
8. Pătratele a două numere naturale consecutive între
care se află 114 sunt:
a) 81 și 121
b) 100 și 121
c) 100 și 144
d) 121 și 144
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
324 < 342
510 ⋅ 54 = 540
123 este pătratul unui număr natural
10. Asociați fiecărei expresii din coloana A răspunsul
corect din coloana B.
A B
2 ⋅ [14 - 2 ⋅ (32 - 23
)]
2 ⋅ (14 - 2) ⋅ 32 - 23
2 ⋅ 14 - 2 ⋅ (32 - 23
)
a) 208
b) 24
c) 224
d) 26
11. Determinați numerele a, b, c din tabelul de mai jos:
Puterea Ultima cifră a puterii
62017
1252018
2 0212019
a
b
c
12. Determinați numerele A, B, C și D din tabelul de mai jos.
D I C R
546 13 a b
c 27 8 12
129 d 16 1
13. Suma a două numere naturale este egală cu 53. Împărțind
numărul mai mare la dublul numărului mai
mic, obținem câtul 4 și restul 8. Determinați cele
două numere naturale.
14. Arătați că 102 = 62 + 82
, apoi că 1022 se poate scrie
ca o sumă de două pătrate ale unor numere naturale.
Evaluare Împărțirea numerelor naturale • Puteri. Pătratul unui număr natural.
Reguli de calcul cu puteri • Compararea puterilor • Scrierea în baza 10;
scrierea în baza 2 • Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor
Lecția 13
57
57
Evaluare
1. Pătratul unui număr natural cuprins între 17 și 34 este
egal cu:
a) 16
b) 49
c) 25
d) 36
2. Câtul și restul împărțirii numărului 217 la 14 sunt
numerele:
a) 14 și 5
b) 15 și 5
c) 15 și 7
d) 14 și 7
3. Scrierea în baza 10 a numărului 101 011(2) este:
a) 32
b) 35
c) 8
d) 43
4. Scrierea în baza 2 a numărului 19 este egală cu:
a) 10 011
b) 111
c) 1 011
d) 1 101
5. Rezultatul calculului 1526 : 1525 este:
a) 1
b) 1551
c) 225
d) 15
6. Știind că 234 ⋅ 215 = 2n
, atunci n este egal cu:
a) 249
b) 19
c) 49
d) 219
7. Câte numere naturale dau câtul 3 la împărțirea cu 5?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 5
8. Pătratele a două numere naturale consecutive între
care se află 114 sunt:
a) 81 și 121
b) 100 și 121
c) 100 și 144
d) 121 și 144
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
324 < 342
510 ⋅ 54 = 540
123 este pătratul unui număr natural
10. Asociați fiecărei expresii din coloana A răspunsul
corect din coloana B.
A B
2 ⋅ [14 - 2 ⋅ (32 - 23
)]
2 ⋅ (14 - 2) ⋅ 32 - 23
2 ⋅ 14 - 2 ⋅ (32 - 23
)
a) 208
b) 24
c) 224
d) 26
11. Determinați numerele a, b, c din tabelul de mai jos:
Puterea Ultima cifră a puterii
62017
1252018
2 0212019
a
b
c
12. Determinați numerele A, B, C și D din tabelul de mai jos.
D I C R
546 13 a b
c 27 8 12
129 d 16 1
13. Suma a două numere naturale este egală cu 53. Împărțind
numărul mai mare la dublul numărului mai
mic, obținem câtul 4 și restul 8. Determinați cele
două numere naturale.
14. Arătați că 102 = 62 + 82
, apoi că 1022 se poate scrie
ca o sumă de două pătrate ale unor numere naturale.
Evaluare Împărțirea numerelor naturale • Puteri. Pătratul unui număr natural.
Reguli de calcul cu puteri • Compararea puterilor • Scrierea în baza 10;
scrierea în baza 2 • Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor
Lecția 13
57
La finalul fiecărei unități de învățare (după o
succesiune mai consistentă de lecții) este propusă
o fișă de evaluare, care se realizează prin forme
și instrumente diversificate, axate pe formarea și
dezvoltarea competențelor matematice.
Exercițiile și problemele
propuse pot constitui
și suport pentru lecțiile
de recapitulare,
acoperind întreaga
gamă a tipologiei
itemilor (obiectivi,
semiobiectivi
și subiectivi).
Pe parcursul unei unități de învățare sunt propuse
instrumente complementare de evaluare (proiecte,
portofolii, investigații, jocuri etc.), care au un grad
ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi.
Fiecare lecție se încheie cu un minitest, care conține
un set de 3–4 itemi cu un grad ridicat de relevanță,
ceea ce permite
profesorilor să
identifice rapid gradul
de înțelegere de către
elevi a conținuturilor
predate în respectiva
lecție.
Componenta de evaluare
Activitate
statică
Activitate
interactivă
Activitate
animată
Marcarea activităților multimedia
Sumar
6
Unitatea I Operații cu numere naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Lecția 1 – Scrierea și citirea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Lecția 2 – Reprezentarea pe axa numerelor. Compararea și ordonarea numerelor naturale;
aproximări, estimări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Lecția 3 – Adunarea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Lecția 4 – Scăderea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Lecția 5 – Înmulțirea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Lecția 6 – Factor comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Lecția 7 – Împărțirea cu rest 0 a numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Lecția 8 – Împărțirea cu rest a numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Lecția 9 – Puterea cu exponent natural a unui număr natural. Pătratul unui număr natural . . . . . . . . . . . 42
Lecția 10 – Reguli de calcul cu puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Lecția 11 – Compararea puterilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Lecția 12 – Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Lecția 13 – Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate și acolade . . . . . . . . . . 54
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Unitatea II Metode aritmetice de rezolvare a problemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Lecția 1 – Metoda reducerii la unitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Lecția 2 – Metoda comparației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Lecția 3 – Metoda figurativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Lecția 4 – Metoda mersului invers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Lecția 5 – Metoda falsei ipoteze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Unitatea III Divizibilitatea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Lecția 1 – Divizibilitatea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Lecția 2 – Criterii de divizibilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Lecția 3 – Numere prime. Numere compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Unitatea IV Fracții ordinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Lecția 1 – Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Lecția 2 – Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător.
Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Lecția 3 – Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Lecția 4 – Cel mai mare divizor comun a două numere naturale.
Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Lecția 5 – Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale. Aducerea fracțiilor la un numitor comun . . . 110
Lecția 6 – Adunarea și scăderea fracțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Lecția 7 – Înmulțirea fracțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Lecția 8 – Împărțirea fracțiilor ordinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Lecția 9 – Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Lecția 10 – Fracții/procente dintr‑un număr natural sau dintr‑o fracție ordinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Unitatea V Fracții zecimale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Lecția 1 – Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă
de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule în fracție ordinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Lecția 2 – Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor
a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Lecția 3 – Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule . . . . . . . . . . . 140
Lecția 4 – Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
Lecția 5 – Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală;
aplicație: media aritmetică a două sau mai multor numere naturale;
transformarea unei fracții ordinare într‑o fracție zecimală; periodicitate . . . . . . . . . . . . . . . 146
7
Lecția 6 – Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul;
împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule.
Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Lecția 7 – Număr rațional pozitiv; ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale pozitive . . . . . . . . . . 154
Lecția 8 – Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură
pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Lecția 9 – Probleme de organizare a datelor. Frecvență. Grafice cu bare. Grafice cu linii.
Media unui set de date statistice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Unitatea VI Elemente de geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Lecția 1 – Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment de dreaptă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Lecția 2 – Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă. Puncte coliniare „Prin două puncte distincte
trece o dreaptă și numai una“. Pozițiile relative a două drepte: drepte concurente,
drepte paralele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Lecția 3 – Lungimea unui segment. Distanța dintre două puncte. Segmente congruente . . . . . . . . . . . . 178
Lecția 4 – Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct față de un punct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Lecția 5 – Unghi: definiție, notații, elemente. Interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi.
Măsurarea unui unghi. Operații cu măsuri de unghiuri. Unghiuri congruente. Clasificări . . . . . . . 186
Lecția 6 – Figuri congruente. Axa de simetrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Unitatea VII Unități de măsură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
Lecția 1 – Unități de măsură pentru lungime. Perimetrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Lecția 2 – Unități de măsură pentru arie. Aplicații: aria pătratului/dreptunghiului . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Lecția 3 – Unități de măsură pentru volum. Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic . . . . . . . . . 209
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
Soluții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
Competențe
Competențe generale
1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar.
2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale.
3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice.
4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată.
5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date.
6. Modelarea matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii.
Competențe specifice
1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate.
1.2. Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate.
1.3. Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte.
2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale, folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora.
2.2. Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice.
2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice.
3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate.
3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale.
3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități
de măsură corespunzătoare.
4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale.
4.2. Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații date.
4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă
a unităților de măsură.
5.1. Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale, pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule.
5.2. Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule.
5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă
dată.
6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea
rezultatului.
6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra- și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.).
6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelor.
Brahmagupta (aprox. 598 — 665 d.H.) a fost un matematician și astronom indian.
Lucrarea sa Brahmasphuta‑siddhanta (Deschiderea Universului), scrisă în anul 628,
este considerată o bornă în dezvoltarea matematicii, întrucât este primul text în care
se introduce numărul 0 și se explică sistemul numeric zecimal indo‑arab. În anul 770,
matematicienii islamici au cunoscut acest sistem dintr‑o traducere a textului
original, transformându‑l în ceea ce numim astăzi numere arabe.
Leonardo Pisano Bogollo (1170 — 1250), cunoscut și sub numele de Leonardo
Fibonacci, a fost un matematician italian considerat de unii drept cel mai talentat
matematician european din Evul Mediu.
În cartea sa Liber Abaci (Cartea abacului), scrisă în 1202 și actualizată în 1254,
Fibonacci a dat importanță cifrei zero, a introdus cifrele indo‑arabe în Europa și
a arătat importanța practică a sistemului de numărare pozițional, în care numerele
sunt scrise cu cifre de la 0 la 9.
Unitatea
I
Domeniul de conținut:
NUMERE NATURALE
Scrierea și citirea numerelor naturale
Reprezentarea pe axa numerelor.
Compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
Adunarea numerelor naturale
Scăderea numerelor naturale
Înmulțirea numerelor naturale
Factor comun
Operații
cu numere naturale
Împărțirea cu rest 0 a numerelor naturale
Împărțirea cu rest a numerelor naturale
Puterea cu exponent natural a unui număr natural. Pătratul unui număr natural
Reguli de calcul cu puteri
Compararea puterilor
Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
Unitatea
I
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Lecția 7
Lecția 8
Lecția 9
Lecția 10
Lecția 11
Lecția 12
Lecția 13
Evaluare
Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate
și acolade
Exerciții și probleme recapitulative
Evaluare Exerciții și probleme recapitulative
10
I Operații cu numere naturale
Lecția 1 Scrierea și citirea numerelor naturale
În vizită la Muzeul de Istorie, ghidul le prezintă elevilor mai multe manuscrise ce conțin scrieri vechi, ca în
imaginile date.
El le precizează elevilor că semnele: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 se numesc cifre arabe,
iar semnele: I II III IV V VI VII VIII IX se numesc cifre romane.
Cifrele arabe provin din cultura indiană și au fost preluate de arabi. La început, arabii utilizau pentru cifrele
de la 0 la 9 semnele: ٠ ١ ٢ ٣ ٤ ٥ ٦ ٧ ٨ ٩ ,
iar matematicienii indieni utilizau semnele: ० १ २ ३ ४ ५ ६ ७ ८ ९ .
În prezent, cel mai des se utilizează cifrele arabe.
Mate
practică
Numerele naturale au apărut din necesități practice de numărare și ordonare a unor lucruri, obiecte, ființe.
Pentru scrierea unui număr natural, se folosesc unul sau mai multe din următoarele zece simboluri, numite
cifre arabe:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9.
Fiecare număr natural se scrie ca o succesiune de cifre, care se pot repeta, prima cifră a unui număr
natural de cel puțin două cifre fiind diferită de 0. De asemenea, fiecare succesiune de cifre reprezintă un
număr natural.
Acest mod de scriere a unui număr natural se numește scriere în sistem zecimal sau scriere în baza zece,
pentru că zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat mai mare.
Ne reamintim și din clasa a IV-a:
 o unitate
10 unități   o zece
10 zeci formează o sută
o sută = 10 zeci = 100 de unități
 o mie
= 10 sute
= 100 de zeci
= 1 000 de unități
În scrierea oricărui număr natural, poziția ocupată de fiecare cifră reprezintă un anumit ordin:
• ordinul 1 este ordinul unităților (prima cifră din dreapta);
• ordinul 2 este ordinul zecilor (a doua cifră din dreapta);
• ordinul 3 este ordinul sutelor (a treia cifră din dreapta);
• ordinul 4 este ordinul unităților de mii (a patra cifră din dreapta) etc.
Pentru a citi un număr natural, grupăm cifrele câte trei de la dreapta spre stânga. Aceste grupe se numesc
clase. Fiecare clasă se compune din trei ordine consecutive: unități, zeci și sute. Zece unități de un anumit
ordin formează a unitate de ordin superior.
În ordine, de la dreapta la stânga avem: clasa unităților, clasa miilor, clasa milioanelor, clasa miliardelor etc.
Din acest motiv, scrierea numerelor în baza zece este o scriere pozițională, deoarece fiecare cifră are o
anumită valoare după locul unde este scrisă.
Clasa milioanelor Clasa miilor Clasa unităților
Ordinul
sutelor
de milioane
Ordinul
zecilor
de milioane
Ordinul
unităților
de milioane
Ordinul
sutelor
de mii
Ordinul
zecilor
de mii
Ordinul
unităților
de mii
Ordinul
sutelor
Ordinul
zecilor
Ordinul
unităților
9 8 7 6 5 4 3 2 1
De reținut
11
Lecția 1
Exemplu:
În numărul 23 472 508 216, cifra 2 apare de trei ori, de la dreapta spre stânga, și are următoarele valori:
sute, milioane, respectiv zeci de miliarde. sute de miliarde zeci de miliarde unități de miliarde sute de milioane zeci de milioane
unități de milioane
sute de mii
zeci de mii
unități de mii
sute
zeci
unități
2 3 4 7 2 5 0 8 2 1 6
clasa miliardelor clasa milioanelor clasa miilor clasa unităților
Numărul se citește de la stânga la dreapta, citind mai întâi cifrele fiecărei clase, apoi numele clasei,
astfel: două zeci și trei de miliarde patru sute șapte zeci și două de milioane cinci sute opt mii două sute
șaisprezece.
1. Descompunerea zecimală. Orice număr natural de două sau mai multe cifre se scrie în mod unic sub
forma unei sume de produse între fiecare cifră din scrierea numărului și numărul ce indică ordinul
cifrei respective (1, 10, 100, 1 000 etc.).
Exemple: 1. 37 = 3 ⋅ 10 + 7 ; ab = 10 ⋅ a + b.
2. 275 = 2 ⋅ 100 + 7 ⋅ 10 + 5 ; abc = 100 ⋅ a + 10 ⋅ b + c.
3. 8 086 = 8 ⋅ 1 000 + 0 ⋅ 100 + 8 ⋅ 10 + 6 ; abcd = 1 000 ⋅ a + 100 ⋅ b + 10 ⋅ c + d.
2. Numere pare, numere impare. Numerele naturale în scrierea cărora ultima cifră (cifra unităților) este
0, 2, 4, 6 sau 8 se numesc numere naturale pare, iar cele în scrierea cărora ultima cifră este 1, 3, 5, 7
sau 9 se numesc numere naturale impare.
Exemple: 1. Numerele 21, 35, 129 și 3 457 sunt impare, deoarece au ultima cifră 1, 5, 9, respectiv 7.
2. Numerele 54, 128, 3 526, 1 372 sunt pare, deoarece au ultima cifră 4, 8, 6, respectiv 2.
3. Șirul numerelor naturale. Scrierea 0, 1, 2, 3, …, 23, 24, 25, …, n, n + 1, n + 2, … se numește șirul numerelor
naturale. Orice două sau mai multe numere alăturate din șirul numerelor naturale se numesc
numere naturale consecutive.
Exemple: 1. 17 și 18 sunt două numere naturale consecutive.
2. 45, 46, 47 sunt trei numere naturale consecutive.
3. Dacă n este un număr natural oarecare, atunci numerele n, n + 1 și n + 2 sunt numere
naturale consecutive.
Observații
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați cifrele a, b și c, știind că 789 = a ⋅ 100 + b ⋅ 10 + c.
Rezolvare:
a ⋅ 100 + b ⋅ 10 + c = abc și obținem 789 = abc .
În concluzie, a = 7, b = 8 și c = 9.
2. a) Câte cifre s-au folosit pentru numerotarea unei cărți cu 80 de pagini?
b) Pentru numerotarea paginilor unui manual de matematică s-au folosit 468 de cifre.
Câte pagini are manualul?
Rezolvare:
a) De la 1 la 9 s-au folosit 9 cifre.
De la 10 la 80 sunt 80 - 10 + 1 = 71 de numere de două cifre, deci s-au folosit 71 ⋅ 2 = 142 de cifre.
Pentru numerotarea cărții s-au folosit 9 + 142 = 151 de cifre.
12
I Operații cu numere naturale
b) De la 1 la 9 s-au folosit 9 cifre. Au mai rămas 468 - 9 = 459 de cifre utilizate.
De la 10 la 99 s-au utilizat 180 de cifre. Au mai rămas 459 - 180 = 279 de cifre utilizate. Cele 279 de cifre provin
de la numere de trei cifre, adică de la primele 279 : 3 = 93 de numere de trei cifre.
Manualul are 100 + 93 - 1 = 192 de pagini.
3. Determinați numerele naturale de forma ab, știind că a + 2b = 11.
Rezolvare:
Vom studia cazuri după valorile lui b, deoarece observăm că pentru b ≥ 6 avem a + 2b > 11.
Cazul I: Pentru b = 5, obținem a = 1.
Cazul II: Pentru b = 4, obținem a = 3.
Cazul III: Pentru b = 3, obținem a = 5.
Cazul IV: Pentru b = 2, obținem a = 7.
Cazul V: Pentru b = 1, obținem a = 9.
Cazul VI: Pentru b = 0, obținem a = 11 care nu este cifră.
Numerele cerute sunt 15, 34, 53, 72 și 91.
Probleme propuse
1. Scrieți cu litere numerele naturale:
a) 843 027 ;
e) 21 005 ;
b) 500 002 ;
f) 403 067 ;
c) 5 017 ;
g) 120 004 ;
d) 11 111 ;
h) 20 305 023.
2. Copiați tabelul de mai jos pe caiet și completați spațiile punctate:
Numărul natural Cifra numărului
natural Ordinul cifrei Clasa cifrei
1 234 567 3 zeci mii
54 678 7 … …
23 456 981 9 sute …
1 234 567 2 … …
23 456 981 4 … mii
3. Scrieți cu cifre, într-un tabel după modelul dat, numerele naturale de mai jos:
a) douăzeci și șapte;
c) cinci mii opt;
e) două milioane opt sute treizeci și șapte de mii doi;
b) trei sute cincizeci și opt de mii;
d) nouă mii șapte sute cinci;
f) șapte milioane trei mii șase sute cinci.
Clasa milioanelor Clasa miilor Clasa unităților
S Z U S Z U S Z U
4.Câte numere cuprinse între 30 și 60 conțin:
a) cifra 4 ; b) două cifre identice; c) cifrele 1 sau 8?
5.a) Determinați numerele de forma abc, știind că abc = 3 · 100 + 7 · 10 + 9.
b) Determinați cifrele a, b, c, știind că 324 = a · 100 + b · 10 + c.
c) Determinați cifrele a, b, c, d, știind că a3c4 = 5 · 1 000 + b ·100 + 7 ·10 + d.
6. a) Câte cifre s-au folosit pentru numerotarea unei cărți cu 320 de pagini?
b) Pentru numerotarea paginilor unei cărți s-au folosit 612 cifre. Câte pagini are cartea?
13
Vizită la Muzeul de Istorie
Elevii, împărțiți în trei grupe, primesc următoarele sarcini de
lucru:
Grupa 1. Elevii unei clase descoperă că autorizația de funcționare
a muzeului a fost dată prin Decret Regal, emis de regele
Carol I, la data de 23 august, anul abba. Determinați anul în
care a fost emisă autorizația de funcționare a muzeului, știind
că suma cifrelor anului este 18.
Grupa 2. Maria a transmis un e-mail de mulțumire pe adresa muzeului și a primit răspuns o invitație la
o expoziție de afișe hazlii. La expoziție vor fi prezente ab afișe realizate de elevi din clasele I–IV și ba
afișe realizate de elevi din clasele V–VIII. Dacă numărul total al afișelor este de 33, iar elevii din clasele
I–IV vor realiza mai multe afișe decât elevii din clasele V–VIII, atunci determinați câte afișe trebuie
să realizeze fiecare echipă.
Grupa 3. Elevii participă la concursul Obiectul meu preferat din muzeu, urmând să realizeze și o prezentare
a obiectului ales. Obiectul ales de Vlad a fost o carte. El a precizat că pentru paginarea cărții s-au
utilizat 1 086 de cifre. Determinați numărul paginilor cărții alese de Vlad.
1. Scrieți cu cifre numerele:
a) trei sute de mii șaptezeci și nouă;
b) un milion patru mii cinci;
c) treizeci și opt de mii nouă.
3 puncte
2. Scrieți cu litere numerele:
a) 12 006 023; b) 204 509; c) 10 078.
3 puncte
3. Determinați câte cifre se utilizează pentru scrierea numerelor cuprinse între 125 și 312.
2 puncte
4. Determinați toate numerele de forma ab, știind că a + b ≤ 4.
1 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest Activitate
pe grupe
Lecția 1
7. Copiați tabelul următor pe caiet și completați spațiile punctate:
Numărul
natural
Cifra
unităților
Cifra
zecilor
Cifra
sutelor
Cifra
unităților
de mii
Cifra
zecilor
de mii
Cifra
sutelor
de mii
Cifra
unităților
de milioane
2 045 632 … 3 … … 4 … …
… 2 8 1 1 9 4 7
9 305 467 7 … … 5 … … 9
8. Pentru fiecare dintre șirurile de mai jos, observați regula de alcătuire și scrieți încă trei numere:
a) 10, 16, 22, … ;
d) 5, 11, 23, … ;
b) 10, 21, 32, … ;
e) 4, 11, 32, … ;
c) 2, 6, 18, … ;
f) 12, 23, 34, … .
9. a) Scrieți trei numere impare cu produsul cifrelor 6.
b) Scrieți patru numere pare cu suma cifrelor 10.
10. a) Câte numere naturale de forma aba au produsul cifrelor egal cu 4?
b) Câte numere naturale de forma abcabc au suma cifrelor egală cu 6?
11. a) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că a + b = 3.
b) Determinați numerele naturale de forma abc, știind că a + 2b + c = 6.
c) Determinați numărul de forma ab, știind că numerele naturale ab3, aba și a25 sunt consecutive.
14
I Operații cu numere naturale
2.1. Reprezentarea pe axa numerelor
1. Dimineața, Dina observă că termometrul indică 22 de grade. La întoarcerea de la
școală, la ora 14, termometrul indică 28 de grade.
Este mai cald la ora 14 decât dimineața?
Răspuns: Este mai cald, deoarece pe scara termometrului 28 > 22.
2. Vlad și Dina se antrenează pe o pistă de 50 de metri. După plecarea din punctul O,
marcat pe pistă cu 0 metri, la un moment dat, Vlad se află în punctul T al pistei, la
marcajul de 25 de metri, iar Dina în punctul Q al pistei, la marcajul de 16 metri.
Cine este mai aproape de START și cine este mai aproape de FINISH?
0 m
16 m
25 m
50 m
Răspuns: 16 < 25, deci Vlad este mai aproape de FINISH.
25 > 16, deci Dina este mai aproape de START.
Situații
problemă
O dreaptă pe care se fixează un punct numit origine, un sens de parcurgere de la stânga la dreapta, indicat
de o săgeată, numit sens pozitiv, și un segment numit unitate de măsură se numește axa numerelor.
Fiecărui număr natural îi corespunde, pe axa numerelor, un punct. Numărul respectiv se numește coorDe
reținut
donata punctului. Originea are coordonata 0 (zero).
Exemplu
O A B C D E
0 1 2 3 4 5
originea unitatea de măsură
Pe axa numerelor de mai sus sunt reprezentate punctele O(0), A(1), B(2), C(3), D(4) și E(5).
Citim: „punctul O de coordonată 0“, „punctul A de coordonată 1“, „punctul D de coordonată 4“ etc.
2.2. Compararea și ordonarea numerelor naturale
Dintre două numere naturale care au un număr diferit de cifre, este mai mare numărul care are mai multe
cifre. Dintre două numere naturale care au același număr de cifre, numărul mai mare este cel la care întâlnim
prima cifră mai mare când comparăm cifrele de același ordin de la stânga la dreapta. Semnele
folosite în compararea numerelor sunt: =, <, >, ≤, ≥.
Observații
Dintre două numere naturale reprezentate pe axa numerelor, mai mare este cel aflat în dreapta celuilalt.
O A B C D E
0 1 2 3 4 5
3 este mai mic decât 4, deoarece punctul D(4) se află poziționat pe axa numerelor în dreapta punctului C(3).
De reținut Exemple
1. 546 < 1 234, deoarece 1 234 are 4 cifre, iar 546 are 3 cifre.
2. 9 999 < 10 001, deoarece 10 001 are 5 cifre, iar 9 999 are 4 cifre.
3. 123 < 193, deoarece numerele au același număr de cifre și 2 < 9.
4. 540 > 440, deoarece numerele au același număr de cifre și 5 > 4.
5. 1 234 < 1 237, deoarece au același număr de cifre și 4 < 7.
Reprezentarea pe axa numerelor. Compararea
și ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări
Lecția 2
15
2.3. Aproximări, rotunjiri, estimări
Aflați într-o tabără internațională, Dina și Vlad trebuie să prezinte
câteva date despre țara noastră. Ei știu că în 2011, la ultimul
recensământ oficial, populația României era de 20 121 641 de locuitori.
Dina: Având în vedere modificările intervenite între timp în evoluția
populației, este posibil ca acest număr să se fi schimbat.
Vlad: Ai dreptate, pentru a forma o imagine cât mai apropiată
de realitate și a oferi un număr ușor de reținut, vom spune
că populația României este de aproximativ 20 de milioane
de locuitori.
Situație
problemă
1. Aproximarea prin lipsă a unui număr natural la ordinul zecilor se obține înlocuind ultima cifră a numărului
(cifra unităților) cu zero, aproximarea prin lipsă la ordinul sutelor se face înlocuind ultimele două
cifre ale numărului cu 0 (zero) etc.
2. Un număr natural este mai mare sau egal cu orice aproximare a sa prin lipsă (de orice ordin) și strict
mai mic decât orice aproximare prin adaos.
3. Diferența dintre aproximarea prin adaos la ordinul zecilor (respectiv ordinul sutelor, miilor etc.) și
aproximarea prin lipsă la același ordin este egală cu 10 (respectiv 100, 1 000 etc.).
Observații
A estima înseamnă a evalua cu aproximație, a aprecia mărimea, valoarea, pe baza unor date incomplete.
Estimarea are un rol informativ și este utilizată în planificarea diferitelor activități curente realizate de
oameni, dar nu corespunde întotdeauna adevărului matematic. O estimare bună este cea care se apropie,
De reținut
în timp, de realitate.
Prețul unui kilogram de mere în luna iulie este de 7 lei. Având în vedere că în toamnă intră pe piață
noua recoltă, o firmă de băuturi răcoritoare estimează că în luna septembrie prețul unui kilogram
de mere va fi mai mic cu 2 lei. În toamnă, prețul unui kilogram de mere a fost de 4 lei.
A fost utilă estimarea?
Răspuns: Estimarea a fost utilă, cu toate că ea nu a coincis întocmai realității. În dorința de a avea
un buget pentru achiziționarea unei cantități mari de mere, estimarea a ajutat, apropiindu-se
de prețul corect.
Situație
problemă
Aproximarea la ordinul zecilor prin … Aproximarea la ordinul sutelor prin …
Numărul lipsă adaos rotunjire lipsă adaos rotunjire
2 537 2 530 2 540 2 540 2 500 2 600 2 500
782 780 790 780 700 800 800
263 005 263 000 263 010 263 010 263 000 263 100 263 000
Exemple
Atunci când, în locul unui număr natural dat, utilizăm un alt număr apropiat de el, se spune că am folosit
o aproximare a numărului respectiv. Există trei tipuri de aproximări: prin lipsă, prin adaos și prin rotunjire.
Aproximarea prin lipsă a unui număr natural la ordinul zecilor (sutelor, miilor etc.) este cel mai mare număr
natural format numai din zeci (sute, mii etc.) mai mic sau egal cu numărul respectiv.
Aproximarea prin adaos a unui număr natural la ordinul zecilor (sutelor, miilor etc.) este cel mai mic număr
natural format numai din zeci (sute, mii etc.) strict mai mare decât numărul respectiv.
Rotunjirea unui număr natural la ordinul zecilor (sutelor, miilor etc.) este aproximarea, prin lipsă sau prin
adaos, la ordinul considerat cel mai apropiat de numărul respectiv. În cazul în care cele două aproximări
sunt la fel de apropiate de număr, pentru rotunjire se ia în considerare aproximarea prin adaos.
De reținut
Lecția 2
HARTA FIZICĂ A ROMÂNIEI
16
I Operații cu numere naturale
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Reprezentați pe axa numerelor: 3, 5, 6, 7, 10, 12.
Rezolvare:
Se scrie A(3), B(5), C(6), D(7), E(10), F(12).
O A B C D E F
0 3 5 6 7 10 12
2. Scrieți toate numerele naturale de trei cifre distincte care se pot forma cu cifrele 6, 1 și 3, apoi ordonați-le crescător.
Rezolvare:
Numerele care se pot forma sunt următoarele: 613, 631, 136, 163, 316, 361.
Ordinea crescătoare a numerelor este: 136, 163, 316, 361, 613, 631.
3. Alegeți cifrele a și b astfel încât numărul A = 353a17 să fie mai mare decât numărul B = 3b4739.
Câte soluții are problema?
Rezolvare:
Dacă b > 5, atunci A < B, indiferent de alegerea lui a.
Dacă b = 5, atunci B = 354 739. Primele două cifre ale numerelor A și B sunt egale. A treia cifră a numărului B este 4,
mai mare decât a treia cifră a lui A, care este 3. În acest caz, A < B.
Dacă b ≤ 4, atunci A > B, indiferent de valorile pe care le ia cifra a. Cifra b poate lua 5 valori (0, 1, 2, 3 sau 4), iar
cifra a poate lua 10 valori (0, 1, 2, …, 9). Oricare dintre cele 5 valori ale lui b se poate asocia cu oricare dintre cele
10 valori ale lui a, deci sunt 5 ⋅ 10 = 50 de posibilități diferite de alegere a cifrelor a și b.
4. Fie numărul 269 317. Plasați cifra 5 între două cifre ale numărului pentru a obține cel mai mare și, respectiv, cel
mai mic număr posibil.
Rezolvare:
Plasând cifra 5 între două cifre ale numărului 269 317, obținem numerele: 2 569 317, 2 659 317, 2 695 317, 2 693 517,
2 693 157.
Cel mai mare număr posibil este: 2 695 317.
Cel mai mic număr posibil este: 2 569 317.
Probleme propuse
1. Reprezentați pe axa numerelor punctele corespunzătoare numerelor: 0, 1, 2, 3, 5, 6, 9, 10, 12.
2. Determinați coordonatele punctelor A, B, C și D din reprezentarea de mai jos.
O B A D C E
0 12
3. Scrieți în ordine descrescătoare numerele: 1 234, 1 342, 2 314, 2 143, 4 321.
4. Vlad a avut de reprezentat A(6) și a realizat acest desen:
a) O A
Eliza a avut de reprezentat B(3) și a realizat acest desen:
b) O B
Sunt corecte cele două reprezentări? Justificați răspunsul.
5. Scrieți în ordine crescătoare numerele naturale:
a) mai mici decât 12 ; b) cuprinse între 17 și 25 ; c) impare, cuprinse între 14 și 38.
17
1. Comparați numerele: a) 12 435 și 12 345 ; b) 20 099 și 2 999.
2 puncte
2. a) Aproximați numărul 324 567, prin lipsă, la zeci, sute, mii și, respectiv, sute de mii.
b) Aproximați numărul 182 323, prin adaos, la zeci, sute, mii și, respectiv, sute de mii.
2 puncte
3. Determinați toate numerele ab, știind că a4b > 846.
3 puncte
4. Determinați toate numerele naturale de forma abc, știind că 200 < abc < 400 și c = a + b + 3.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
6. Comparați numerele:
a) 23 456 și 23 546 ; b) 236 780 și 236 800 ; c) 123 456 și 23 456.
7. a) Aproximați numărul 124 367, prin lipsă, la zeci, sute, mii și, respectiv, sute de mii.
b) Aproximați numărul 892 524, prin adaos, la zeci, sute, mii și, respectiv, sute de mii.
c) Aproximați numărul 587 321 la ordinul zecilor, sutelor, miilor și, respectiv, al sutelor de mii, prin lipsă și prin adaos.
d) Rotunjiți numărul 89 276 la ordinul zecilor, sutelor, miilor și, respectiv, al sutelor de mii.
8. Rotunjiți, prin aproximare la ordinul sutelor, următoarele numere: 2 367, 3 129, 1 087, 98 109, 63 987, 13 817, 56 257,
56 275, 80 978, 80 789.
9. Determinați următoarele numere naturale:
a) cel mai mic număr natural de trei cifre nenule distincte;
b) cel mai mare număr natural format cu patru cifre distincte;
c) cel mai mare număr care se scrie cu trei cifre pare și două impare, toate distincte;
d) cel mai mic număr de forma a2b3c4, cu toate cifrele distincte.
10. a) Reprezentați pe axa numerelor punctele corespunzătoare numerelor pare cuprinse între 7 și 19.
Câte puncte ați obținut?
b) Reprezentați pe axa numerelor punctele corespunzătoare numerelor impare cuprinse între 0 și 14.
Câte puncte ați obținut?
11. Scrieți câte patru numere naturale cuprinse între 13 025 și 13 983, care, rotunjite la ordinul sutelor, ar fi egale cu:
a) 13 000 ; b) 13 500 ; c) 14 000.
12. a) Fie numărul 658 234. Plasați cifra 7 între cifrele sale, astfel încât numărul obținut să fie cel mai mic posibil.
b) Fie numărul 852 374. Ștergeți o cifră a acestui număr, astfel încât numărul rămas să fie cel mai mare posibil.
13. Scrieți 6 numere naturale cuprinse între 23 427 și 23 482, care se pot rotunji la:
a) 23 500 ; b) 23 400 ; c) 23 480.
14. Câte numere naturale de trei cifre se pot rotunji la ordinul sutelor, astfel încât să se obțină numărul 400?
15. Determinați perechile (b, d) care lipsesc din spațiile punctate din tabelul dat, pentru care a < b ≤ c ≤ d < e:
a b c d e
12 … 19 … 22
16. Determinați cel mai mic număr natural de cinci cifre diferite care este mai mare decât 30 000 și are suma cifrelor
sale mai mare decât 21.
17. Asociați fiecare cifră din coloana A cu o literă din coloana B, pentru a obține
predecesorul sau succesorul numărului din coloana A.
18. Ordonați descrescător numerele naturale a, b, c, d, e, știind că:
c > e, c < a, d > a și b > d.
19. a) Scrieți numerele pare cuprinse între ab2 și ab8 .
b) Scrieți numerele impare cuprinse între a13 și a28.
20. a) De câte ori se folosește cifra 3 în scrierea numerelor naturale de la 1 la 100?
b) De câte ori se folosește cifra 1 în scrierea numerelor naturale de la 1 la 1 000?
A B
1. 327
2. 329
3. 330
4. 332
a) 327
b) 328
c) 329
d) 330
e) 331
Lecția 2
18
I Operații cu numere naturale
3.1. Noțiuni introductive Situație problemă
În colecția sa, Vlad are 5 cărți poștale cu obiective turistice
din România. Dina, colega lui, îi face cadou încă 3.
Câte cărți poștale are acum Vlad?
Răspuns: 5 + 3 = 8 cărți poștale
Adunarea reprezintă, de fapt, o numărare succesivă. De exemplu, pentru a aduna pe 5 cu 3 vom număra,
în șirul numerelor naturale, încă 3 numere pornind de la 5:
0 1 2 3 4 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
La fel, a aduna pe 3 cu 5 înseamnă a număra, în șirul numerelor naturale, 5 numere pornind de la 3:
0 1 2 3 → 4 → 5 → 6 → 7 → 8 9 10 …
Știați că… Exemplu
27 + 31 = 58 27 + 31 este suma neefectuată
termen plus termen egal sumă 58 este suma efectuată
Prin adunarea numerelor naturale a și b se obține un număr natural s, numit suma numerelor a și b.
a + b = s
Numerele a și b se numesc termenii adunării, iar rezultatul adunării poartă numele de sumă.
Scrierea a + b se numește suma neefectuată, iar s este suma efectuată.
Din clasele anterioare știm că, pentru a aduna două numere naturale, se adună unitățile de același ordin
și se ține cont că zece unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin imediat superior.
+1 +1 +1 +1 +1
2 6 7 + unități: 7 + 5 = 12 = 10 + 2 9 7 3 + unități: 3 + 9 = 12 = 10 + 2
5 8 5 zeci: 6 + 8 + 1 = 15 = 10 + 5 3 6 4 9 zeci: 7 + 4 + 1 = 12 = 10 + 2
8 5 2 sute: 2 + 5 + 1 = 8 4 6 2 2 sute: 9 + 6 + 1 = 16 = 10 + 6
mii: 3 + 1 = 4
3.2. Proprietățile adunării numerelor naturale
În drumul spre școală, Vlad trece în fiecare zi să o ia și pe colega lui
de bancă, Dina. La terminarea cursurilor, Vlad se întoarce pe același
drum, lăsând-o pe Dina acasă la ea. De la casa lui Vlad până la casa
Dinei sunt 250 m, iar de la casa Dinei până la școală sunt 450 m.
a) Ce distanță parcurge Vlad când merge de acasă până la școală?
Răspuns: 250 m + 450 m = 700 m
b) Ce distanță parcurge Vlad când se întoarce de la școală acasă?
Răspuns: 450 m + 250 m = 700 m
Mate
practică
Lecția 3 Adunarea numerelor naturale
Privind adunarea ca pe o numărare succesivă, din exemplul prezentat mai sus constatăm că are loc relația 5 + 3 = 3 + 5
sau, altfel spus, că suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea termenilor. Pentru a evidenția și
alte reguli care se respectă atunci când efectuăm operația de adunare, vom analiza câteva probleme practice. De reținut De reținut
19
Lecția 3
Când adunăm trei numere naturale, se obține același rezultat fie că adunăm mai întâi primele două numere
și apoi adunăm suma obținută cu al treilea număr, fie că adunăm primul număr la suma ultimelor
două. Această proprietate a adunării se numește asociativitate.
sau, în general, (a + b) + c = a + (b + c)
pentru orice numere naturale a, b și c.
Asemănător, se pot stabili și alte reguli pe care le respectă operația de adunare.
Ce observăm
3.3. Legătura dintre operația de adunare și relațiile de egalitate/inegalitate
Proprietățile adunării numerelor naturale
1. Comutativitatea: a + b = b + a, pentru orice numere naturale a și b.
2. Asociativitatea: (a + b) + c = a + (b + c), pentru orice numere naturale a, b și c.
3. 0 este element neutru: a + 0 = 0 + a = a, pentru orice număr natural a.
Ce observăm
Suma a două numere naturale este aceeași, indiferent de ordinea în care apar cei doi termeni.
Această proprietate a adunării se numește comutativitate.
sau, în general, a + b = b + a
pentru orice numere naturale a și b.
Vlad a citit, de vineri până duminică, cartea sa preferată.
Vineri a citit 24 de pagini, sâmbătă 67, iar duminică 48.
a) Câte pagini a citit Vlad vineri și sâmbătă?
Răspuns: 24 + 67 = 91 pagini
b) Câte pagini a citit Vlad sâmbătă și duminică?
Răspuns: 67 + 48 = 115 pagini
c) Câte pagini a citit Vlad în weekend?
Răspuns 1: 91 + 48 = 139 pagini (am adunat cât a citit în primele două zile cu cât a citit duminică)
Răspuns 2: 24 + 115 = 139 pagini (am adunat cât a citit vineri cu cât a citit în ultimele două zile)
Mate
practică De reținut
1. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b, atunci a + c = b + c, pentru orice număr natural c.
2. Adunând un număr natural în ambii membri ai unei inegalități, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b, atunci a + c < b + c, pentru orice număr natural c.
3. Adunând termen cu termen două egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b și c = d, atunci a + c = b + d.
4. Adunând termen cu termen două inegalități de același sens, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b și c < d, atunci a + c < b + d;
• dacă a > b și c > d, atunci a + c > b + d.
De reținut Exemplu
Numerele naturale a și b verifică relațiile a + b = 11 și b + 2a = 15.
Determinați numerele x = (a + 2) + (b + 3) și y = 3a + 2b.
Rezolvare:
a) Deoarece x = a + b + 5, vom aduna 5 în ambii membri ai egalității a + b = 11. Obținem: a + b + 5 = 16,
adică x = 16.
b) Adunând membru cu membru egalitățile a + b = 11 și b + 2a = 15, obținem:
(a + b) + (b + 2a) = 11 + 15, de unde rezultă 3a + 2b = 26, adică y = 26.
20
I Operații cu numere naturale
Gândire critică. Suma primelor n numere naturale nenule
Pentru orice număr natural n ≥ 1 are loc egalitatea:
1 + 2 + … + n = n ⋅ (n + 1) : 2.
Demonstrație: Notând cu S suma primelor n numere naturale nenule, avem:
S = 1 + 2 + 3 +…+(n - 1)+ n
S = n +(n - 1)+(n - 2)+…+ 2 + 1
Adunând membru cu membru cele două relații, obținem:
2 ⋅ S = (1 + n) + (2 + n - 1) + (3 + n - 2) + … + (n - 1 + 2) + (n + 1),
adică , de unde rezultă: S = n ⋅ (n + 1) : 2.
Exemple
1. Suma primelor zece numere naturale nenule este:
1 + 2 + … + 10 = 10 ⋅ 11 : 2 = 110 : 2 = 55.
2. Suma numerelor naturale de la 1 la 100 este:
1 + 2 + … + 100 = 100 ⋅ 101 : 2 = 10100 : 2 = 5050.
Sumele de tipul celei din exemplul anterior se numesc sume Gauss, după numele marelui matematician
german Karl Friedrich Gauss, despre care se spune că, în clasele primare, a primit ca pedeapsă de la
profesorul său J.G. Büttner să calculeze suma numerelor de la 1 la 100. Procedând ca în demonstrația
de mai sus, el a reușit să determine rezultatul în câteva secunde, spre uimirea profesorului și a asistenObservație
tului acestuia.
Karl Friedrich Gauss (1777 – 1855) a fost un matematician, fizician și astronom german,
considerat unul dintre cei mai mari oameni de știință germani.
Folosind ca sursă un dicționar de personalități științifice ori site-uri de internet recomandate
de profesorul vostru, documentați‑vă despre contribuția lui Gauss la dezvoltarea științei.
Studiu
individual
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Folosind asociativitatea și comutativitatea adunării, calculați mai rapid sumele:
a) S = 22 + 23 + 24 + 100 + 76 + 77 + 78 ; b) S = (24 + 36) + 73 + 22 + 87 + (88 + 44) + 66.
Rezolvare:
a) S = 22 + 23 + 24 + 100 + 76 + 77 + 78 = (22 + 78) + (23 + 77) + (24 + 76) + 100 =
= 100 + 100 + 100 + 100 = 400;
b) S = (24 + 36) + 73 + 22 + 87 + (88 + 44) + 66 = (24 + 36) + (73 + 87) + (22 + 88) + (44 + 66) =
= 60 + 160 + 110 + 110 = 220 + 220 = 440.
2. Calculați rapid, înlocuind unul dintre termenii adunării cu o sumă neefectuată, după modelul:
529 + 780 = 509 + 20 + 780 = 509 + (20 + 780) = 509 + 800 = 1 309 ;
a) 675 + 388 ; b) 937 + 677.
Rezolvare:
a) 675 + 388 = 675 + (25 + 363) = (675 + 25) + 363 = 700 + 363 = 1 063 ;
b) 937 + 677 = (900 + 37) + (600 + 77) = (900 + 600) + (37 + 77) = 1 500 + 114 = 1 614.
3. Știind că x + 2y + 13 = 24, determinați numerele a = 18 + 2y + x și b = 2x + 77 + 4y.
Rezolvare:
a = 18 + 2y + x = (x + 2y + 13) + 5 = 24 + 5 = 29
b = 2x + 77 + 4y = x + x + 2y + 2y + 77 = (x + 2y + 13) + (x + 2y + 13) + 51 = 99. De reținut
21
4. Determinați numerele de forma ab pentru care are loc egalitatea 17ab + ab57 = 5 191.
Rezolvare:
Metoda 1. Scriem termenii din sumă unul sub altul:
1 7 a b +
a b 5 7
5 1 9 1
Suma dintre b și 7 are ultima cifră 1, deci b = 4.
1 7 a 4 +
a 4 5 7
5 1 9 1
Ultima cifră a sumei dintre a, 5 și 1 este 9, deci a = 3. Deci ab = 34, iar egalitatea este 1 734 + 3 457 = 5 191, adevărată.
Metoda 2. Folosind scrierea zecimală, avem:
17ab + ab57 = 1 700 + ab + ab00 + 57 = 1 757 + abab, deci 1 757 + abab = 5 191.
Rezultă că abab = 5 191 - 1 757 = 3 434, de unde ab = 34.
5. Fie n ≥ 3 un număr natural. Ordonați crescător numerele 2n + 8, 4n + 3, n + 10.
Rezolvare:
Adunând numărul natural n + 7 la fiecare dintre membrii inegalității n ≥ 3, obținem 2n + 7 ≥ n + 10, deci
n + 10 ≤ 2n + 7 < 2n + 8. Apoi, adunând membru cu membru inegalitățile n ≥ 3 și n ≥ 3, obținem 2n ≥ 6. Adunând
acum 2n + 3 în ambii membri, obținem 4n + 3 ≥ 2n + 9 > 2n + 8. Așadar, n + 10 < 2n + 8 < 4n + 3.
Lecția 3
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 241 + 347 ;
e) 4 539 + 496 ;
i) 42 008 + 21 007 + 674 ;
b) 127 + 234 ;
f) 134 + 739 ;
j) 378 + 324 + 5 002 ;
c) 6 453 + 1 200 ;
g) 1 020 + 3 057 + 59 ;
k) 92 367 + 195 + 6 792 ;
d) 678 + 5 438 ;
h) 219 908 + 1 005 + 12 ;
l) 210 + 2 011 + 20 012.
2. Folosind asociativitatea și comutativitatea adunării, calculați sumele:
a) S = 3 + 12 + 45 + 97 + 17 + 83 + 55 + 88 + 100 ;
b) S = 200 + 175 + 113 + 37 + 25 + 87 + 163 ;
c) S = 19 + 32 + 58 + 91 + 42 + 81 + 55 + 9 + 100.
3. Calculați:
a) 24 + 68 + 76 + 32 ;
d) 450 + 327 + 550 + 673 ;
b) 224 + 29 + 32 + 76 + 71 + 24;
e) 444 + 999 + 556 + 1 ;
c) 90 + 900 + 100 + 10 ;
f) 25 + 58 + 175 + 142.
4. Calculați următoarele sume:
a) 1 + 2 + 3 + … + 30 ; b) 2 + 3 + 4 + … + 30 ; c) 9 + 10 + 11 + … + 30.
5. a) Suma a două numere naturale consecutive este 43. Determinați numerele.
b) Suma a trei numere naturale consecutive este 48. Determinați numerele.
c) Suma a două numere naturale pare consecutive este 26. Determinați numerele.
d) Suma a trei numere impare consecutive este 57. Determinați numerele.
6. a) Determinați numerele de forma ab pentru care 7ab + ab2 = 977.
b) Determinați numerele de forma ab pentru care 4ab + ba9 = 852.
7. Efectuați:
a) a105 + 3b3 ; b) a00d + b00 + 60 ; c) ab0000 + cd00 + ef.
8. Dacă a este un număr par și b este un număr impar, precizați care dintre următoarele afirmații sunt cu siguranță
adevărate și care sunt cu siguranță false:
a) a + b + 11 este un număr par;
c) a + 4 + b + 9 este un număr impar;
b) a + b + 12 este un număr par;
d) 50 + a + b + 36 este un număr impar.
9. a) Dacă n este cea mai mare cifră pară, atunci determinați numerele pare cuprinse între n + 11 și n + 24.
b) Dacă n este cea mai mare cifră impară, atunci determinați numerele impare cuprinse între n + 17 și n + 39.
22
I Operații cu numere naturale
10. Dina și Vlad folosesc computerul pentru a crea un program care să citească datele de intrare și să producă datele
de ieșire cerute. Identificați rezultatele greșite și indicați răspunsurile corecte, după model:
Date de intrare Valoare Date de ieșire Valoare Verificare rezultate
a) 5 + 3a + 2b 22 2b + 3a + 45 62 corect
b) 2a + 4b + 19 51 60 + 4b + 15 + 2a 701 incorect/rezultatul corect este 107
c) 5a + 3b + 99 158 34 + 10a + 78 + 6b 230 …
d) 3a + 5b 26
7a + 8b 35 … 4a + 3b 20
e) a + 2b 25
5a + 9b + 7 122 … 2a + 3b 40
11. Reconstituiți adunările, scriind toate variantele posibile.
a) 1 * 6 + b) * * 3 * + c) 4 * +
2 * 7 9 4 * 5 * 2
* 1 3 1 3 7 8 3 * 2 9
12. În tabăra medievală, Luca și Dina trag la țintă cu arcul. Desemnați câștigătorul concursului, știind că punctajul
final al fiecărui concurent se calculează însumând punctele de pe fiecare zonă.
Nr. săgeți
Concurent
Galben Roșu Albastru Negru Alb
Dina 2 3 4 5 1
Luca 3 1 5 4 2
1. Efectuați, aplicând o metodă de calcul rapid:
a) 11 + 3 + 9 + 27 ; b) 998 + 97 + 2 + 11 + 3 + 89.
2 puncte
2. a) Dacă ab + a3 = 85, atunci calculați ab + ba.
b) Dacă a1 + 3b = 55, atunci calculați ab + ba.
2 puncte
3. Dacă 1 + 2 + 3 + … + 11 = a și 9 + 10 + 11 + … + 18 = b, atunci calculați a + b.
2 puncte
4. Pe o tablă sunt numerele 7, 4 și 10. Orice elev poate scrie pe tablă suma a două numere aflate pe tablă.
Prezentați o modalitate de calcul pentru ca pe tablă să fie scris numărul 63.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
1. Vlad scrie pe tablă numărul 19 și îi propune Dinei să taie cu creta numărul 19 și să scrie în locul lui
două numere naturale nenule a căror sumă să fie 19. Apoi, Vlad scrie fiecare număr ales de Dina ca
o sumă de două numere naturale nenule. Când jocul se oprește, ce numere sunt pe tablă?
2. Mă gândesc la un număr de două cifre. Adun la numărul meu cifra unităților, apoi cifra zecilor. Obțin
numărul 79. Care este numărul la care m-am gândit?
3. Determinați numărul natural n, știind că poate fi scris doar în 7 moduri ca sumă de două numere naturale
nenule, a și b, astfel încât a este mai mic decât b.
4. Identificați regula și determinați numărul care lipsește.
7158 91910 … 132714
5. Vlad spune un număr de două cifre. Dacă este mai mic decât 50, Dina adună 3. Dacă este mai mare
decât 50, Dina adună 4. Apoi Vlad face același lucru. Câștigă cel care obține primul un număr de 3 cifre.
Dacă Vlad începe jocul cu numărul 39, atunci cine câștigă jocul?
Jocuri
1 punct
3 puncte 5 puncte
7 puncte 9 puncte
Lecția 3
23
Lecția 3 Lecția 4
Lecția 4 Scăderea numerelor naturale Situație problemă
În colecția sa, Vlad are 27 de bancnote din diferite țări de pe
glob. El dorește să completeze un clasor întreg, care este format
din 40 de bancnote.
Câte bancnote îi mai sunt necesare?
Analiză:
Pentru a rezolva problema, ar trebui să aflăm un număr care
adunat cu 27 dă 40. Un astfel de număr există, deoarece 40 se
află după 27 în șirul numerelor naturale sau, altfel spus, deoarece
40 este mai mare decât 27. Vom numi acest număr diferența
numerelor 40 și 27.
Răspuns: 40 - 27 = 13 bancnote îi sunt necesare lui Vlad
Fie a și b două numere naturale, cu a ≥ b. Numărul natural d cu proprietatea
că a = b + d se numește diferența numerelor a și b.
Operația prin care din numerele naturale a și b se obține diferența lor, a - b,
se numește scădere.
Se notează: d = a - b.
Numerele a și b se numesc termenii scăderii; a se numește descăzut, iar b se
numește scăzător.
Scrierea a - b se numește diferența neefectuată, iar d este diferența efectuată.
De reținut Regulă
Pentru a scădea două numere naturale, se scad unitățile de același ordin și, dacă nu sunt suficiente
unități la descăzut, se ia o unitate de ordin imediat superior și se transformă în zece unități de ordin
imediat inferior.
Exemplu
534 - 319 = 215 534 - 319 este diferența neefectuată
descăzut minus scăzător egal diferență 215 este diferența efectuată
Scăderea, fiind operația inversă adunării, reprezintă o numărare succesivă, în sens descrescător.
De exemplu, pentru a scădea din 9 pe 6, vom număra, în sens descrescător, 6 numere pornind
de la 9:
0 1 2 3 ← 4 ← 5 ← 6 ← 7 ← 8 ← 9 10 …
Privind scăderea astfel, constatăm de ce este necesar ca scăzătorul să fie cel mult egal cu descăzutul1
.
1 În clasa a VI-a vom învăța cum putem scădea dintr-un număr natural a un număr natural b > a. Evident, rezultatul unei astfel
de scăderi nu este număr natural. Pentru a putea efectua scăderea, este nevoie să inventăm noi numere, numite numere întregi
negative, aflate pe axa numerelor la stânga lui 0, pe care să le putem număra descrescător.
Știați că… Exemple
Exemplul 1: Exemplul 2:
-1 -1 -1 -1
6 5 4 - unități: 4 - 3 = 1 5 4 6 1 - unități: 1 + 10 - 9 = 2
2 7 3 zeci: 5 + 10 - 7 = 8 3 7 6 9 zeci: 6 - 1 + 10 - 6 = 9
3 8 1 sute: 6 - 1 - 2 = 3 1 6 9 2 sute: 4 - 1 + 10 - 7 = 6
mii: 5 - 1 - 3 = 1
4.1. Noțiuni introductive
24
I Operații cu numere naturale
1. Autostrada A1 București - Pitești are lungimea de
112 km, iar autostrada A2 București - Constanța
are lungimea de 202 km. Ce distanță trebuie să
parcurgă un automobilist care dorește să meargă
de la Pitești la Constanța, pe autostrăzile A1 și A2?
Răspuns: 112 km + 202 km = 314 km
2. Mergând pe autostrăzile A1 București - Pitești și
A2 București - Constanța, de la Constanța la
Pitești sunt 314 km. Știind că lungimea autostrăzii
A2 București - Constanța este de 202 km, aflați
ce lungime are autostrada A1.
Răspuns: 314 km - 202 km = 112 km
Scăderea este operația inversă adunării.
În general, dacă a + b = s, atunci  .
Mate
practică
Legendă
șosea
graniță
Proba adunării se efectuează prin scădere, astfel:
• suma - un termen = celălalt termen.
Proba scăderii se efectuează fie printr-o altă scădere, fie printr-o adunare, astfel:
• descăzutul - diferența = scăzătorul (proba scăderii prin altă scădere);
Ce observăm
• descăzutul = scăzătorul + diferența (proba scăderii prin adunare).
1. La nașterea lui Luca, tatăl său avea 28 de ani. Determinați:
a) Ce vârstă va avea Luca când tatăl său va avea 40 de ani?
b) Câți ani va avea tatăl atunci când Luca va împlini 18 ani?
Rezolvare: a) 40 - 28 = 12, deci Luca va avea 12 de ani
b) 18 + 28 = 46, deci tatăl va avea 46 de ani
2. Determinați numărul cu 176 mai mic decât suma numerelor 98 și 99.
Rezolvare:
Suma este 98 + 99 = 197, iar numărul căutat este 197 - 176 = 21.
3. Aflați diferența dintre cel mai mare și cel mai mic dintre numerele naturale care se
scriu folosind câte patru cifre diferite.
Rezolvare:
Cel mai mare număr care se scrie folosind patru cifre diferite este 9 876, iar cel mai mic este 1 023. Diferența lor
este 9 876 - 1 023 = 8 853.
4. Vlad și Luca au împreună 794 de lei. Luca și Bianca au împreună 676 de lei. Cei trei au împreună 1 250 de lei. Aflați
ce sumă are fiecare.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
4.2. Legătura dintre operația de scădere și relațiile de egalitate/inegalitate
1. Scăzând un număr natural din ambii membri ai unei egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b, atunci a - c = b - c, pentru orice număr natural c ≤ a.
2. Scăzând un număr natural din ambii membri ai unei inegalități, inegalitatea se păstrează:
• dacă a ≤ b, atunci a - c ≤ b - c, pentru orice număr natural c ≤ a.
3. Egalitatea se păstrează când se scad două egalități termen cu termen:
• dacă a = b, c = d și a ≥ c, atunci a - c = b - d.
De reținut
HARTA RUTIERĂ A ROMÂNIEI
25
Lecția 4
Rezolvare:
1 250 lei - 794 lei = 456 lei are Bianca (din suma tuturor am scăzut cât au Vlad și Luca)
1 250 lei - 676 lei = 574 lei are Vlad (din suma tuturor am scăzut cât au Luca și Bianca)
794 lei - 574 lei = 220 lei are Luca (din suma lui Vlad și Luca am scăzut cât are Vlad)
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 2 537 - 1 322 ;
e) 25 002 - 7 279 ;
b) 6 795 - 3 063 ;
f) 40 010 - 17 073 ;
c) 3 172 - 2 183 ;
g) 23 002 - 8 792 ;
d) 2 105 - 1 537 ;
h) 20 030 - 15 086.
2. Calculați diferența dintre:
a) cel mai mare și cel mai mic număr de patru cifre identice;
b) cel mai mare și cel mai mic număr de trei cifre diferite;
c) cel mai mare număr de patru cifre diferite și cel mai mic număr de trei cifre identice;
d) cel mai mic număr par de patru cifre identice și cel mai mare număr impar de trei cifre identice.
3. Aflați, în fiecare caz, termenul necunoscut, știind că:
a) dacă îl adunăm pe x cu 577, obținem 867 ;
c) dacă îl adunăm pe x cu 1 286, se obține 5 875 ;
b) adunând pe 529 cu un număr natural x, obținem 630 ;
d) suma dintre x și 44 561 este 894 552.
4. Determinați termenul necunoscut:
a) 247 + x = 783 ;
d) x - 482 = 267 ;
g) 873 - x = 243 ;
b) x + 318 = 2 467 ;
e) 23 536 - x = 10 039 ;
h) x - 215 = 772 ;
c) 735 - x = 517 ;
f) 4 357 + x + 937 = 6 251 ;
i) 7 815 - x + 737 = 3 511.
5. Calculați, ținând cont de folosirea parantezelor.
a) (789 - 542) - 15 ;
c) 16 801 - [5622 - (1240 - 559)] ;
b) 1 299 - (234 - 199) ;
d) 78 952 - (568 - 422) - (4 587 - 2 559).
6. Suma a două numere este 98, iar diferența lor este 82. Aflați cele două numere.
7. Un autocar parcurge 349 de kilometri în prima zi, cu 52 de kilometri mai
puțin în a doua zi, iar în cea de-a treia zi, parcurge cu 276 de kilometri
mai puțin decât în primele două zile la un loc. Ce lungime are traseul
parcurs de autocar în cele trei zile la un loc?
8. Suma a trei numere naturale este 2 002. Dacă din fiecare se scade același
număr, atunci se obțin numerele: 175, 318, 723. Care sunt numerele
inițiale?
9. Se consideră numerele naturale x, y, z.
a) Știind că x + 2y = 24 și x + y = 19, determinați y.
b) Știind că 3x + 2y = 18 și 2x + 2y = 14, determinați x.
c) Știind că x + 2y + z = 17 și x + y = 10, determinați y + z.
10. Se consideră numerele naturale a, b, c.
a) Dacă a - b = 215 și b - c = 132, determinați a - c.
b) Dacă a - c = 138 și b - c = 129, calculați a - b.
c) Dacă a - b = 72 și (a - c) - (b + c) = 18, determinați numărul c.
11. Efectuați:
a) 10 + 15 + 20 + … + 2 010 - 9 - 13 - 17 - … - 1 609 ;
b) 10 + 20 + 30 + … + 2 020 - 9 - 18 - 27 - … - 1 818 ;
c) 400 000 + 40 000 + 4 000 + 400 + 40 + 4 - 3 - 30 - 300 - 3 000 - 30 000 - 300 000.
12. Determinați câte numere de forma abcd verifică egalitatea următoare:
abcd - b53 - 7 000 = 2 000
26
I Operații cu numere naturale Lecția 4
Gândire critică
Rezolvați problema în două moduri.
Având în portofel suma de 250 de lei, Vlad cumpără mai întâi o carte de 45 de lei,
apoi un joc video de 125 de lei. Determinați suma de bani care i-a rămas lui Vlad.
Rezolvare 1: 250 lei - 45 lei = 205 lei (mai avea după ce a cumpărat cartea)
205 lei - 125 lei = 80 lei (i-au rămas lui Vlad)
Rezolvare 2: 45 lei + 125 lei = 170 lei (a cheltuit Vlad pe cele două produse)
250 lei - 170 lei = 80 lei (i-au rămas lui Vlad)
Ce observăm?
Cele două rezolvări de mai sus arată că are loc egalitatea: 250 - 45 - 125 = 250 - (45 + 125).
1. Analizând cele două moduri de rezolvare ale problemei de mai sus, comentați și argumentați afirmația:
Dacă dintr-un număr natural a se scad succesiv mai multe numere naturale b, c, d etc., se obține același
rezultat ca atunci când din a se scade suma numerelor respective.
Lucrând pe echipe, compuneți o problemă asemănătoare și prezentați colegilor rezolvarea acesteia.
2. Analizați următoarele modalități de a efectua scăderea atunci când scăzătorul este o sumă sau
o diferență de numere scrisă într-o paranteză. Arătați că egalitățile scrise în stânga sunt adevărate și
verificați, prin exemple proprii, valabilitatea afirmațiilor scrise în dreapta.
a) 97 - (31 + 25) = 97 - 31 - 25 →
b) 20 - (15 - 5) = 20 - 15 + 5 →
dacă a ≥ b + c, atunci a - (b + c) = a - b - c;
dacă a ≥ b ≥ c, atunci a - (b - c) = a - b + c.
Sarcină
de grup
1. Mărind descăzutul și scăzătorul cu același număr natural, diferența se păstrează:
a - b = (a + c) - (b + c), pentru orice numere naturale a, b, c, cu a ≥ b.
Exemple: 67 - 39 = (67 + 1) - (39 + 1) = 68 - 40 = 28
854 - 256 = (854 + 4) - (256 + 4) = 858 - 260 = 598
2. Micșorând descăzutul și scăzătorul cu același număr natural, diferența se păstrează:
a - b = (a - c) - (b - c), pentru orice numere naturale a, b, c, cu a ≥ b ≥ c.
Exemple: 131 - 83 = (131 - 3) - (83 - 3) = 128 - 80 = 48
572 - 106 = (572 - 6) - (106 - 6) = 566 - 100 = 466
Încercați și voi, prin alte exemple!
Calcul
mental
Înlocuiți steluțele cu cifrele de la 0 la 9, folosind fiecare cifră
Joc
o singură dată, astfel încât scăderea să fie corectă.
1. Efectuați scăderile în care:
a) descăzutul este 328 și scăzătorul 103 ;
b) descăzutul este 582 și scăzătorul 270.
2 puncte
2. Comparați numerele n = 45 + (75 - 18) și m = (45 + 75) - 18.
2 puncte
3. Un tată a avut 29 de ani la nașterea fiului său. Câți ani va avea fiul când tatăl va avea 52 de ani? Câți
ani va avea tatăl când fiul va avea 28 de ani?
2 puncte
4. Suma a trei numere naturale este 163. Scăzând al treilea număr din suma primelor două numere,
obținem 67. Scăzând primul număr din suma ultimelor două numere, obținem 37. Determinați cele
trei numere.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
* * * * -
* * *
* * *
27
Lecția 4 Lecția 5
Lecția 5 Înmulțirea numerelor naturale
Într-o cutie de bomboane de ciocolată se află 24 de bomboane.
Câte bomboane se găsesc în 6 cutii?
Răspuns: de bomboane.
Analiză:
În rezolvarea problemei propuse, am avut de efectuat o adunare cu 6 termeni,
fiecare termen fiind egal cu 24. Cu alte cuvinte, l-am adunat pe 24 cu
el însuși de 6 ori.
Situație
problemă
Produsul numărului natural a cu numărul natural b ≥ 2 este un număr natural p obținut prin adunarea lui a
cu el însuși de b ori, sau, altfel spus, prin adunarea unui număr de b termeni, fiecare dintre aceștia egal cu a.
Operația prin care din numerele naturale a și b se obține produsul lor a ⋅ b se numește înmulțire.
.
Numerele a și b se numesc factorii înmulțirii; a se numește deînmulțit, b se numește înmulțitor.
Scrierea a ⋅ b se numește produs neefectuat, iar p este produsul numerelor a și b.
Prin convenție, a ⋅ 1 = a și a ⋅ 0 = 0, pentru orice număr natural a.
Observăm că au loc relațiile:   și  .
Regulă
Pentru a înmulți două numere naturale, înmulțim fiecare cifră a primului factor cu al doilea factor, obținând
produse parțiale a căror sumă este rezultatul înmulțirii.
2 6 7 ⋅ 2 7 3 ⋅
3 2 6 4 9
5 3 4 267 ⋅ 2 = 534 → produs parțial 2 4 5 7
8 0 1 267 ⋅ 3 = 801 → produs parțial 1 0 9 2
8 5 4 4 534 + 8010 = 8544 → suma produselor parțiale 1 6 3 8
1 7 7 1 7 7
Exemplu
5 ⋅ 14 = 70 5 ⋅ 14 este produsul neefectuat
factor ori factor egal produs 70 este produsul efectuat
Profesorul de matematică cere elevilor să afle câte cercuri sunt desenate
pe tabla din figura alăturată. În justificarea răspunsului, profesorul le cere să
folosească operația de înmulțire.
Vlad: Fiind 3 rânduri, fiecare a câte 6 cercuri, pe tablă sunt 3 ⋅ 6 = 18 cercuri.
Dina: Fiind 6 coloane, fiecare a câte 3 cercuri, în total sunt 6 ⋅ 3 = 18 cercuri.
De reținut
5.1. Noțiuni introductive
5.2. Proprietățile înmulțirii
Pentru a pune în evidență diferitele reguli care se respectă atunci când efectuăm operația de înmulțire, reguli pe care le
vom numi proprietăți, vom rezolva câteva probleme practice, urmând, de fiecare dată, câte două metode de rezolvare. Mate practică
28
I Operații cu numere naturale
Am obținut același rezultat în două moduri: 6 ⋅ 3 = 3 ⋅ 6.
Produsul a două numere naturale este același, indiferent de ordinea în care apar cei doi termeni. Această
proprietate a înmulțirii se numește comutativitate.
În general, a ⋅ b = b ⋅ a, pentru orice numere naturale a și b.
Ce observăm
O miniatură a unei mașini de curse costă 10 lei. Un set cuprinde 4 mașinuțe.
Ce sumă trebuie să cheltuim pentru a cumpăra 5 seturi?
Vlad: Mai întâi, aflăm câte mașinuțe sunt în 5 seturi: 5 ⋅ 4 = 20 de mașinuțe.
Pentru a cumpăra 5 seturi, vom cheltui: 20 ⋅ 10 = 200 lei.
Dina: Mai întâi, aflăm cât costă un set: 4 ⋅ 10 = 40 lei.
Pentru a cumpăra 5 seturi, vom cheltui: 5 ⋅ 40 = 200 lei.
Am obținut același rezultat în două moduri:
(5 ⋅ 4) ⋅ 10 = 5 ⋅ (4 ⋅ 10).
Când înmulțim trei numere naturale, se obține același rezultat fie că produsul primelor două numere se
înmulțește cu al treilea, fie că primul număr se înmulțește cu produsul ultimelor două. Această proprietate
a înmulțirii se numește asociativitate.
În general, (a ⋅ b) ⋅ c = a ⋅ (b ⋅ c), pentru orice numere naturale a, b și c.
Mate
practică Ce observăm
În fiecare etapă a campionatului
național de handbal se joacă 8 meciuri.
În septembrie sunt programate
3 etape, iar în octombrie sunt programate
4 etape. Câte meciuri se
joacă în campionat în septembrie
și octombrie?
Am obținut același rezultat în două moduri: 8 ⋅ (3 + 4) = 8 ⋅ 3 + 8 ⋅ 4.
Când înmulțim o sumă cu un număr, se obține același rezultat ca atunci când adunăm produsele dintre fiecare
termen al sumei cu acel număr. Această proprietate se numește distributivitatea înmulțirii față de adunare.
În general, a ⋅ (b + c) = a ⋅ b + a ⋅ c, pentru orice numere naturale a, b și c
Mate
practică
1. Înmulțirea numerelor naturale este comutativă:
a ⋅ b = b ⋅ a, pentru orice numere naturale a și b.
2. Înmulțirea numerelor naturale este asociativă:
(a ⋅ b) ⋅ c = a ⋅ (b ⋅ c), pentru orice numere naturale a, b și c.
3. Numărul natural 1 este element neutru la înmulțirea numerelor naturale:
a ⋅ 1 = 1 ⋅ a = a, pentru orice număr natural a.
4. Înmulțirea numerelor naturale este distributivă față de adunare și față de scădere:
Pentru orice numere naturale a, b, c, avem:
a) a ⋅ (b + c) = a ⋅ b + a ⋅ c
(b + c) ⋅ a = b ⋅ a + c ⋅ a ;
b) a ⋅ (b - c) = a ⋅ b - a ⋅ c
(b - c) ⋅ a = b ⋅ a - c ⋅ a, dacă b ≥ c.
5. Dacă unul dintre factorii unui produs este 0, atunci produsul este 0:
a ⋅ 0 = 0 ⋅ a = 0, pentru orice număr natural a.
De reținut Ce observăm
Aflăm câte etape
sunt programate în total
în cele două luni:
3 + 4 = 7 etape
Calculăm apoi câte meciuri
se joacă în cele două luni:
8 ⋅ 7 = 56 meciuri
Aflăm câte
meciuri se joacă
în fiecare lună:
• în septembrie:
8 ⋅ 3 = 24 meciuri
• în octombrie:
8 ⋅ 4 = 32 meciuri
Adunăm apoi rezultatele:
24 + 32 = 56 meciuri
se joacă în total
29
Lecția 5
5.3. Legătura dintre operația de înmulțire și relațiile de egalitate/inegalitate
1. Înmulțind ambii membri ai unei egalități cu un număr natural, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b, atunci a ⋅ c = b ⋅ c, pentru orice număr natural c.
2. Înmulțind ambii membri ai unei inegalități cu un număr natural nenul, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b, atunci a ⋅ c < b ⋅ c, pentru orice număr natural nenul c.
3. Înmulțind termen cu termen două egalități, egalitatea se păstrează:
• dacă a = b și c = d, atunci a ⋅ c = b ⋅ d.
4. Înmulțind termen cu termen două inegalități de același sens, inegalitatea se păstrează:
• dacă a < b și c < d, atunci a ⋅ c < b ⋅ d ;
• dacă a > b și c > d, atunci a ⋅ c > b ⋅ d.
De reținut
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Într-un flacon de medicamente sunt 7 folii cu comprimate. Fiecare folie conține 12 comprimate.
Flacoanele sunt ambalate câte 10 într-o cutie. Determinați numărul de comprimate
existente în 15 cutii.
Rezolvare: Un flacon conține 7 ⋅ 12 = 84 de comprimate.
O cutie conține 84 ⋅ 10 = 840 de comprimate.
15 cutii conțin 840 ⋅ 15 = 12 600 de comprimate.
5.4. Paritatea produsului. Ultima cifră a unui produs de numere
1. Dacă cel puțin un factor al unei înmulțiri este număr par, atunci și produsul este număr par.
Exemplu: Produsul 3 ⋅ 4 ⋅ 5 este par, deoarece factorul 4 este par.
Produsul a două sau mai multe numere naturale impare este un număr impar.
Exemplu: Produsul 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 7 ⋅ … ⋅ 123 este impar, deoarece toți factorii sunt impari.
Produsul a două numere naturale consecutive este un număr par.
2. Ultima cifră a unui produs este ultima cifră a produsului obținut prin înmulțirea ultimelor cifre ale fiecărui
factor.
Exemplu: Ultima cifră a produsului 1 234 ⋅ 567 este ultima cifră a produsului 4 ⋅ 7, adică 8.
De reținut
Produsul primelor n numere naturale nenule se notează n! și se citește „n factorial“. Prin convenție, 0! = 1.
Exemple: 2! = 1 ⋅ 2 = 2, 3! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 6, 4! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 = 24, 5! = 120, 7! = 5 040
20! = 2 432 902 008 176 640 000
Știați că…
Într-un produs de două numere naturale, primul factor este cuprins între 8 și 15, iar celălalt între 16 și 23.
Determinați cea mai mică și cea mai mare valoare posibilă a acestui produs.
Rezolvare:
Notăm cu a și b cei doi factori. Dacă numărul natural a este cuprins între 8 și 15, atunci 9 ≤ a ≤ 14 ; la fel,
dacă b este cuprins între 16 și 23, atunci 17 ≤ b ≤ 22. Înmulțind termen cu termen cele două inegalități,
obținem 9 ⋅ 17 ≤ a ⋅ b ≤ 14 ⋅ 22, adică 153 ≤ a ⋅ b ≤ 308.
Așadar, cea mai mică valoare posibilă a produsului este 153, iar cea mai mare valoare este 308.
Observație:
Înmulțind termen cu termen inegalitățile 8 < a < 15 și 16 < b < 23, se obține relația 128 < a ⋅ b < 345.
Am putea fi tentați să credem că cea mai mică valoare a produsului este 129, ceea ce nu este adevărat,
întrucât, deși inegalitatea 128 < a ⋅ b < 345 este adevărată, produsul a ⋅ b nu poate fi egal cu 129 pentru
nicio valoare a numerelor a și b care să respecte enunțul.
Exemplu
30
I Operații cu numere naturale
2. Determinați numerele naturale x și y, știind că (x + 2) ⋅ (y + 1) = 15.
Rezolvare:
Perechile de numere naturale cu produsul 15 sunt (1,15), (3,5), (5,3) și (15,1).
Deoarece x + 2 > 1, sunt posibile trei cazuri:
• dacă x + 2 = 3 și y + 1 = 5, atunci x = 1, y = 4 ;
• dacă x + 2 = 5 și y + 1 = 3, atunci x = 3, y = 2 ;
• dacă x + 2 = 15 și y + 1 = 1, atunci x = 13, y = 0.
3. Produsul a două numere naturale este 405. Mărind unul dintre termeni cu 5, produsul numerelor devine 450. Determinați
cele două numere naturale.
Rezolvare:
Notând cele două numere cu a și b, condițiile din enunț se scriu a ⋅ b = 405 și (a + 5) ⋅ b = 450.
Întrucât (a + 5) ⋅ b = a ⋅ b + 5 ⋅ b = 405 + 5 ⋅ b, obținem 405 + 5 ⋅ b = 450, adică b = 9, de unde a = 45.
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 12 ⋅ 35 ;
d) 324 ⋅ 15 ;
b) 35 ⋅ 25 ;
e) 128 ⋅ 204 ;
c) 128 ⋅ 45 ;
f) 305 ⋅ 207.
2. Calculați:
a) 11 ⋅ 17 ⋅ 19 ;
d) 13 ⋅ 14 ⋅ 15 ;
b) 13 ⋅ 25 ⋅ 8 ;
e) 37 ⋅ 35 ⋅ 12 ;
c) 40 ⋅ 28 ⋅ 17 ;
f) 16 ⋅ 26 ⋅ 14.
3. Folosind asociativitatea și comutativitatea înmulțirii, efectuați:
a) 2 ⋅ 37 ⋅ 5 ; b) 2 ⋅ 25 ⋅ 17 ⋅ 5 ⋅ 4 ; c) 250 ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ 579 ⋅ 5.
4. Efectuați:
a) 104 ⋅ 52 - 179 ;
d) 2 107 - 11 ⋅ 12 + 91 ⋅ 13 ;
b) 49 ⋅ 28 - 31 ⋅ 14 ;
e) 3 021 - 113 ⋅ 19 + 74 ⋅ 86 ;
c) 567 ⋅ 3 + 45 ⋅ 11 ;
f) 67 ⋅ 34 - 24 ⋅ 25 + 22 ⋅ 11.
5. Calculați, după modelul prezentat:
12 ⋅ 99 = 12 ⋅ (100 - 1) = 12 ⋅ 100 - 12 ⋅ 1 = 1 200 - 12 = 1 188
a) 35 ⋅ 99 ;
d) 31 ⋅ 98 ;
b) 27 ⋅ 101 ;
e) 4 ⋅ 999 ;
c) 15 ⋅ 102 ;
f) 5 ⋅ 1 004
6. a) Știind că x = 4, determinați produsul p = (x + 1) ⋅ (2x + 11) ⋅ (3x - 7).
b) Știind că y = 9, determinați produsul p = (y + 5) ⋅ (2y - 4) ⋅ (3y + 3).
7. Un biciclist parcurge un traseu în 4 zile astfel: în prima zi 19 kilometri, în a doua zi
de 4 ori mai mulți kilometri decât în prima zi, în a treia zi se întoarce 11 kilometri,
iar în ultima zi parcurge de 5 ori mai mulți kilometri decât a parcurs în a treia zi.
Determinați lungimea traseului.
8. Într-un penar sunt 9 pixuri, 5 creioane, două radiere și o ascuțitoare. Penarul gol
a costat 12 lei, un pix a costat 5 lei, un creion 3 lei, o radieră 2 lei și ascuțitoarea
7 lei. Determinați prețul penarului cu rechizitele achiziționate.
9. Unul dintre factorii unei înmulțiri de doi factori este cuprins între 9 și 17, iar celălalt factor între 11 și 22. Determinați
cea mai mică și cea mai mare valoare posibilă a acestui produs.
10. Determinați cea mai mare valoare posibilă a produsului a două numere naturale cu suma 9.
11. Determinați numerele naturale x și y, știind că (x - 1) ⋅ (y + 4) = 20.
12. Produsul a două numere naturale este 414. Mărind unul dintre factori cu 10, produsul numerelor devine 644.
Determinați cele două numere naturale.
13. Determinați numerele care lipsesc din spațiile punctate:
a) 5 ; 15 ; 25 ; … ; … ; …
d) 122 ; 3 124 ; 5 306 ; … ; … ; …
b) 7 ; 14 ; 21 ; … ; … ; …
e) 122 ; 3 412 ; 4 520 ; … ; … ; …
c) 15 ; 30 ; 90 ; … ; … ; …
f) 3 ; 4 ; 12 ; 48 ; … ; …. ; …
31
Lecția 5
1. Efectuați, aplicând procedee de calcul rapid: a) 2 ⋅ 78 ⋅ 5  ; b) 5 ⋅ 235 ⋅ 5 ⋅ 4.
2 puncte
2. a) Scrieți numărul 11 ca produs de trei numere naturale.
b) Scrieți numărul 8 ca produs de trei numere naturale distincte.
2 puncte
3. Determinați ultima cifră a produsului 32 ⋅ 34 ⋅ 36.
3 puncte
4. Dina are 7 cutii. În fiecare cutie sunt 12 borcane. Fiecare borcan conține 9 bile. Determinați numărul
de bile din cele 7 cutii.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
32 ⋅ 11
 
32 3 +2
3 … 2 3 5 2
87 ⋅ 11
  
87 8 + 7 87
15
8 … 7 8 … 7 9 5 7
(8 + 1)
2 536 ⋅ 11
2 5 3 6
2 7 8 9 6
+ + +
32 ⋅ 11 = 352 87 ⋅ 11 = 957 2 536 ⋅ 11 = 27 896
Calculați:
a) 45 ⋅ 11 ; b) 123 ⋅ 11 ; c) 708 ⋅ 11 ; d) 1 958 ⋅ 11 ; e) 2 174 ⋅ 11.
Calcul
mental
14. Determinați în câte zerouri se termină produsul primelor 57 de numere naturale nenule.
15. Dacă produsul a două numere naturale a și b este 72, atunci care dintre următoarele afirmații este cu siguranță
falsă:
a) a și b pot fi numere naturale pare;
c) a și b pot avea parități diferite;
b) a și b sunt numere naturale impare;
d) a și b pot fi numere naturale formate din două cifre.
16. Dacă a este un număr par și b este un număr impar, atunci care dintre următoarele afirmații sunt cu siguranță
adevărate și care sunt cu siguranță false:
a) a ⋅ b ⋅ 23 este un număr impar;
c) a ⋅ b + 4b este un număr impar;
b) a ⋅ b ⋅ 24 este un număr par;
d) a ⋅ b ⋅ 5 are ultima cifră 5.
17. Folosiți paranteze pentru a obține enunțuri corecte:
a) 13 + 2 ⋅ 5 = 25 ⋅ 3 ; b) 19 - 5 ⋅ 3 - 2 = 6 ; c) 19 - 5 ⋅ 3 - 2 = 14.
18. Înlocuiți casetele cu unul dintre semnele +, - sau ⋅ pentru a obține enunțuri corecte:
a) 15   7   2 = 1 ; b) 128   22   4   38 = 2 ; c) 24   5   3   2 = 7.
19. Determinați cifrele lipsă din următoarele înmulțiri:
a) 4 7 2 ⋅ b) 3 6 2 ⋅ c) 4 5 * 6 ⋅
* * * * * 2 *
1 4 1 6 * * * * * 1 4 4
9 4 4 3 * * 8 9 * 7 *
* * * * * * * 3 * 4 1 3 * 0 8
1 * 6 9 * 6 *
20. Determinați numerele naturale a și b, știind că suma lor este 431 și 2 ⋅ a + 5 ⋅ b = 1 696.
21. a) Determinați numerele naturale de forma 2x34, știind că produsul cifrelor sale este 24.
b) Determinați numerele naturale de forma 2xy4, știind că produsul cifrelor sale este 48.
22. a) Arătați că ultima cifră a produsului a două numere naturale consecutive poate fi 0, 2 sau 6.
b) Există numere naturale n astfel încât n ⋅ (n + 1) = 2 017? Justificați răspunsul.
32
I Operații cu numere naturale
Lotul de volei al școlii, format din 12 jucători, are nevoie de echipamente noi,
compuse din șort și tricou. Un tricou costă 80 de lei, iar un șort 50 de lei. Câți
bani sunt necesari pentru a cumpăra noile echipamente?
Vlad: Ideea mea este să calculăm cât costă tricourile, apoi cât costă șorturile,
după care să adunăm rezultatele:
12 ⋅ 80 lei = 960 de lei costă tricourile
12 ⋅ 50 lei = 600 de lei costă șorturile
960 lei + 600 lei = 1 560 de lei costă noile echipamente
Dina: Ar fi mai bine să aflăm mai întâi cât costă echipamentul pentru un jucător,
după care să calculăm costul pentru toată echipa:
80 lei + 50 lei = 130 de lei costă un set compus dintr-un șort și un tricou
12 ⋅ 130 lei = 1560 de lei costă tot echipamentul
Are loc egalitatea 12 ⋅ 80 lei + 12 ⋅ 50 lei = 12 ⋅ (80 lei + 50 lei).
Deși am obținut același rezultat, metoda Dinei este mai rapidă și mai ușoară, deoarece necesită doar
două operații, în timp ce Vlad are nevoie de trei operații.
În lecția anterioară am învățat următoarele proprietăți:
• distributivitatea înmulțirii față de adunare: a ⋅ (b + c) = a ⋅ b + a ⋅ c;
• distributivitatea înmulțirii față de scădere: a ⋅ (b - c) = a ⋅ b - a ⋅ c.
Observații
În suma de doi termeni a ⋅ b + a ⋅ c numărul a este factor la fiecare produs, de aceea îl vom numi factor
comun. Același lucru se observă și în cazul diferenței. Prin urmare, scriind egalitățile de mai sus sub forma:
a ⋅ b + a ⋅ c = a ⋅ (b + c) sau a ⋅ b - a ⋅ c = a ⋅ (b - c), spunem că am scos pe a factor comun.
Avantajul scoaterii factorului comun este că, în loc să efectuăm trei operații în membrul stâng (două
înmulțiri și o adunare sau o scădere), efectuăm numai două operații în membrul drept (o adunare/scădere
și o înmulțire).
De reținut
1. Se poate scoate factor comun și în cazul unei sume/diferențe de mai multe produse:
m ⋅ a + m ⋅ b + m ⋅ c - m ⋅ d = m ⋅ (a + b + c - d).
2. În unele situații, pentru a scoate factor comun, putem înlocui numărul m cu produsul neefectuat m ⋅ 1:
m ⋅ a + m = m ⋅ a + m ⋅ 1 = m ⋅ (a + 1) ;
m ⋅ a - m ⋅ b - m = m ⋅ a - m ⋅ b - m ⋅ 1 = m ⋅ (a - b - 1).
Observații
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Scrieți fiecare dintre următoarele numere ca produs de două numere naturale, apoi calculați:
a) A = 125 ⋅ 14 + 125 ⋅ 19 - 125 ⋅ 25 ;
b) B = 2 017 ⋅ 188 - 2 017 ⋅ 89 + 2 017 ;
c) C = 63 ⋅ 78 - 63 ⋅ 33 + 45 ⋅ 39 - 45 ⋅ 15.
Rezolvare: a) A = 125 ⋅ 14 + 125 ⋅ 19 - 125 ⋅ 25 = 125 ⋅ (14 + 19 - 25) = 125 ⋅ 8 = 1 000 ;
b) B = 2 017 ⋅ 188 - 2 017 ⋅ 89 + 2 017 = 2 017 ⋅ (188 - 89 + 1) = 2 017 ⋅ 100 = 201 700 ;
c) C = 63 ⋅ 78 - 63 ⋅ 33 + 45 ⋅ 39 - 45 ⋅ 15 = 63 ⋅ (78 - 33) + 45 ⋅ (39 - 15) =
= 63 ⋅ 45 + 45 ⋅ 24 = 45 ⋅ 63 + 45 ⋅ 24 = 45 ⋅ (63 + 24) = 45 ⋅ 87 = 3 915.
2. Știind că a = 7, b + c = 18 și c - d = 11, calculați:
a) ab + 2ac - ad ; b) a + 2ab + 5ac - 3ad.
Rezolvare: a) ab + 2ac - ad = a(b + 2c - d) = a(b + c + c - d) = 7 ⋅ (18 + 11) = 7 ⋅ 29 = 203 ;
b) a + 2ab + 5ac - 3ad = a + 2ab + 2ac + 3ac - 3ad = a + 2a(b + c) + 3a(c - d) =
= 7 + 7 ⋅ 2 ⋅ 18 + 7 ⋅ 3 ⋅ 11 = 7 ⋅ (1 + 2 ⋅ 18 + 3 ⋅ 11) = 7 ⋅ 70 = 490.
Lecția 6 Factor comun Situație problemă
33
Lecția 6
Probleme propuse
1. Efectuați utilizând factorul comun:
a) 3 ⋅ 45 + 3 ⋅ 15 ;
d) 23 ⋅ 718 - 162 ⋅ 23 ;
g) 2 413 ⋅ 1 001 - 2 413 ;
b) 20 ⋅ 48 + 20 ⋅ 2 ;
e) 15 ⋅ 38 + 15 ⋅ 162 ;
h) 2 029 ⋅ 599 + 2 029 ;
c) 28 ⋅ 521 - 28 ⋅ 21 ;
f) 702 ⋅ 65 + 35 ⋅ 702 ;
i) 1 289 ⋅ 337 + 1 289 ⋅ 663.
2. Efectuați utilizând factorul comun:
a) 12 ⋅ 13 + 12 ⋅ 15 + 12 ⋅ 72 ;
c) 702 ⋅ 256 - 702 ⋅ 55 + 702 ⋅ 799 ;
b) 125 ⋅ 234 - 125 ⋅ 28 + 125 ⋅ 194 ;
d) 1 000 ⋅ 372 + 259 ⋅ 1 000 - 153 ⋅ 1 000.
3. Dacă x = 5 și a + b = 13, calculați:
a) 3 ⋅ x + 7 ⋅ a + 7 ⋅ b ;
c) 10 ⋅ x + (4 ⋅ a + 4 ⋅ b) ;
b) x ⋅ a + x ⋅ b - 50 ;
d) (4 ⋅ a + 4 ⋅ b - 2 ⋅ x) ⋅ (2 ⋅ a + 2 ⋅ b + x).
4. Calculați:
a) ab + ac, știind că b + c = 50 și a = 2 ;
c) ab - ac, știind că a = 7 și b - c = 100 ;
b) xy + xz + 15, știind că x = 9 și y + z = 11 ;
d) 5xy + 5xz + 21, știind că x = 4 și y + z = 100.
5. Determinați numărul x, știind că a - b = 6 și:
a) x + 3 ⋅ a - 3 ⋅ b = 20 ; 
c) 7 ⋅ a - 7 ⋅ b + x = 55 ;
b) x ⋅ a - x ⋅ b + 9a - 9b = 654 ;
d) 13 + x - (5 ⋅ a - 5 ⋅ b) = 2 011.
6. Dați factor comun, apoi calculați:
a) 10 + 20 + 30 + … + 800 ;
c) 21 + 42 + 36 + … + 1 890 ;
b) 13 + 26 + 39 + … + 715 ;
d) 101 + 202 + 303 + … + 909 + 1 010 + … + 9 898 + 9 999.
Indicație:
a) Folosim factorul comun și faptul că suma primelor n numere naturale este egală cu n(n + 1) : 2.
10 + 20 + 30 + … + 800 = 10 ⋅ 1 + 10 ⋅ 2 + 10 ⋅ 3 + … + 10 ⋅ 80 = 10 ⋅ (1 + 2 + … + 80) = 10 ⋅ 80 ⋅ 81 : 2 = 32 400.
7. Determinați numerele de forma ab pentru care ab21 + 7ab - 3ab5 = 3 904.
1. Efectuați:
a) 762 ⋅ 65 + 35 ⋅ 762 ;
c) 825 ⋅ 175 - 25 ⋅ 825 - 825 ⋅ 50 ;
b) 15 ⋅ 348 - 288 ⋅ 15 ;
d) 33 ⋅ 672 - 33 ⋅ 322 - 250 ⋅ 33.
2 puncte
2. a) Dacă a + b = 20 și b + c = 30, calculați 3 ⋅ a + 7 ⋅ b + 4 ⋅ c.
b) Dacă a + b = 33 și a + c = 11, calculați 5 ⋅ a + 3 ⋅ b + 2 ⋅ c.
2 puncte
3. a) Produsul a două numere este 624. Mărind unul dintre numere cu 10, produsul devine 864. Determinați
cele două numere.
b) Produsul a două numere este 3 450. Micșorând unul dintre ele cu 20, produsul devine 1 950. Determinați
cele două numere.
4 puncte
4. Determinați numerele naturale a, b, c, știind că a < b < c și că 9 ⋅ a + 9 ⋅ b + 9 ⋅ c = 72.
1 punct
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Elevii unei clase joacă Identifică greșeala. Fiecare elev primește un cartonaș
pe care sunt scrise relațiile de mai jos:
1. 43 ⋅ 5 + 43 ⋅ 4 + 43 = 43 ⋅ (5 + 4) = 43 ⋅ 9 = 387
2. 28 ⋅ 7 + 28 ⋅ 12 - 19 ⋅ 18 = 28 ⋅ (7 + 12 - 19) = 0
3. 121 ⋅ 9 - 121 + 121 ⋅ 2 = 121 ⋅ (9 + 2) = 121 ⋅ 11 = 1 331
Câștigă concursul elevul care identifică primul greșelile din fiecare relație
și efectuează corect cele trei calcule.
Joc
34
I Operații cu numere naturale Evaluare
Evaluare Scrierea și citirea numerelor naturale • Compararea și ordonarea
numerelor naturale • Adunarea și scăderea numerelor naturale • 
Înmulțirea numerelor naturale • Factor comun
1. Scrierea în baza 10 a numărului două sute patru mii
cinci sute opt este:
a) 240 508
b) 204 580
c) 200 458
d) 204 508
2. Aproximarea numărului 4 567, prin adaos, la sute
este:
a) 4 600
b) 4 000
c) 4 500
d) 5 000
3. Rezultatul calculului 47 596 + 219 847 este egal cu:
a) 256 333
b) 267 443
c) 695 807
d) 684 707
4. Rezultatul calculului 7 456 - 567 este egal cu:
a) 8 023
b) 1 786
c) 6 889
d) 7 913
5. Suma numerelor de forma a4b cu produsul cifrelor
24 este egală cu:
a) 787
b) 1 372
c) 585
d) 1 030
6. Știind că a ⋅ b + a ⋅ c = 100 și b + c = 20, atunci a este
egal cu:
a) 4
b) 200
c) 5
d) 80
7. Care dintre următoarele două numere au suma
egală cu 72?
a) 20 și 52
b) 34 și 43
c) 7 și 2
d) 45 și 29
8. Care dintre următoarele două numere au produsul
cu ultima cifră 4:
a) 32 și 16
b) 44 și 54
c) 86 și 94
d) 47 și 48
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
1 234 < 1 229
Ultima cifră a produsului 69 ⋅ 58 este 2
Dacă abc = 3 ⋅ 100 + 9, atunci a + b + c = 12
10. Asociați fiecărei expresii din coloana A răspunsul
corect din coloana B.
A B
5 ⋅ 23 - 5 ⋅ 3
27 + 27 ⋅ 99
35 ⋅ 12 - 35 ⋅ 2
a) 2 700
b) 400
c) 100
d) 350
11. Tabelul alăturat prezintă
oferta unei librării pentru câteva
produse. 
Calculați cât costă un set de
rechizite format din: 4 radiere,
7 pixuri și 3 capsatoare.
12. Determinați numerele A, B, C și D din tabelul de mai
jos.
5x + 3y = 27 A = 100 + 10x + 6y
4 + 2x + 7y = 15 B = 20 + 10x + 35y
x + 5y = 23 C = 3x + 15y - 42
3x - 2y - 4 = 18 D = 12x - 8y
13. Determinați numărul natural de forma ab, știind că
1a5b + a3b7 = 3 590.
14. Se consideră numărul A = 1234567 … 9899100.
Determinați numărul cifrelor numărului A.
Produs Preț
Radieră 2 lei
Pix 15 lei
Agendă 18 lei
Capsator 44 lei
35
Evaluare
Lecția 7 Împărțirea cu rest 0 a numerelor naturale Situație problemă
7.1. Noțiuni introductive Observații
Deoarece 15 ⋅ 4 = 60 și 15 ⋅ 5 = 75, observăm că dacă acea carte ar fi avut, de exemplu, 65 de pagini, atunci
repartizarea lor în mod egal în 4 zile nu ar fi fost posibilă. Într‑adevăr, deoarece 15 ⋅ 4 = 60 < 65 < 75, nu
există niciun număr natural care înmulțit cu 15 să dea 65. Acest fapt ne arată că 65 nu se împarte exact la 4.
Împărțirea (exactă) este operația inversă înmulțirii. A afla câtul împărțirii lui a la b înseamnă a afla un
număr natural c care înmulțit cu b să dea a.
Numărul natural a se împarte exact la numărul natural nenul b dacă există un număr natural c astfel încât
a = b ⋅ c.
Se notează: a : b = c.
Numerele care se împart se numesc factori; a se numește deîmpărțit, b se numește împărțitor, iar rezultatul
împărțirii, adică c, se numește cât.
De reținut
Împărțirea poate fi privită ca o scădere repetată. Operația de împărțire a numărului natural a la numărul
natural b ≠ 0 este transpunerea în limbaj matematic a activității de distribuire repetată a unei grămezi de
a obiecte în părți formate din b obiecte până când distribuirea nu se mai poate efectua. Dacă la finalul
distribuirii nu rămâne niciun obiect, se spune că a se împarte exact la b, iar împărțirea este exactă sau cu
rest zero.
Numărul a, din care se scade, este deîmpărțitul, numărul b, care se scade (numărul de obiecte care se
distribuie), este împărțitorul, iar numărul c, care ne arată de câte ori se poate efectua scăderea (de câte
ori a avut loc acțiunea de distribuire), este câtul.
Știați că…
1. Împărțirea la 0 (zero) nu este posibilă, de aceea se pune condiția ca împărțitorul să fie nenul.
2. Câtul dintre 0 și orice număr natural nenul este 0, adică: 0 : b = 0, pentru orice număr natural b ≠ 0.
3. Proba împărțirii exacte se efectuează fie printr‑o altă împărțire, fie printr‑o înmulțire:
• proba împărțirii prin înmulțire: împărțitor × cât = deîmpărțit;
• proba împărțirii prin altă împărțire: deîmpărțit : cât = împărțitor.
Observații
112 : 8 = 14 Proba prin înmulțire: 8 ⋅ 14 = 112
deîmpărțit împărțitor cât Proba prin împărțire: 112 : 14 = 8
Exemplu
Pentru cercul de lectură, Vlad are de citit o carte de 60 de pagini. Poate termina
cartea citind câte 15 pagini pe zi?
Câte zile îi sunt necesare?
Rezolvare 1:
Vlad citește în prima zi 15 pagini și mai are 60 - 15 = 45 de pagini de citit. A doua
zi citește încă 15 pagini și rămâne cu 45 – 15 = 30 de pagini de citit. A treia zi
citește încă 15 pagini și rămâne cu 30 - 15 = 15 pagini de citit. În a patra zi citește
ultimele 15 pagini și îi rămân 15 - 15 = 0 pagini, adică termină cartea. Așadar,
îi sunt necesare patru zile.
Observăm că 60 - 15 - 15 - 15 - 15 = 0 sau că 15 se cuprinde de 4 ori în 60. Spunem că 60 dă câtul 4
la împărțirea cu 15.
Rezolvare 2:
Pentru a distribui cele 60 de pagini câte 15 pe zi, ar trebui să existe un număr natural care înmulțit cu 15
să dea 60. Întrucât 15 ⋅ 4 = 60, numărul căutat este 4. Așadar, 60 se împarte (exact) la 15, iar câtul împărțirii
lui 60 la 15 este 4.
Răspuns: 60 : 15 = 4 zile sunt necesare.
Lecția 7
36
I Operații cu numere naturale
7.2. Împărțirea numerelor naturale când împărțitorul are două sau mai multe cifre Exemplu
Să ne amintim cum se efectuează împărțirea când împărțitorul are o singură cifră (este un
număr natural mai mic decât 10). Spre exemplu, dacă deîmpărțitul are trei cifre, atunci se împart
la împărțitor mai întâi sutele, apoi zecile și în final unitățile deîmpărțitului.
Dacă la împărțirea sutelor rămâne rest, acesta se transformă în zeci, se adună la numărul de
zeci ale deîmpărțitului, iar suma se împarte la împărțitor.
Dacă la împărțirea zecilor rămâne rest, acesta se transformă în unități, se adună la numărul de
unități ale deîmpărțitului și suma obținută se împarte la împărțitor.
Cele trei câturi succesive dau cifrele câtului împărțirii. Dacă la împărțirea sutelor se obține
câtul 0, această cifră nu se trece la câtul împărțirii.
8 2 8 6
6 1 3 8
2 2
1 8
= 4 8
4 8
= =
828 : 6 = 138
1. Urmărind săgețile din schemă, observăm că numărul obținut prin transformarea restului obținut la
împărțirea sutelor în zeci și adunarea cu zecile deîmpărțitului (adică 133) se formează alăturând cifra
zecilor deîmpărțitului (3) la restul respectiv (13). Grafic, se „coboară“ cifra 3 lângă restul găsit (13).
La fel, la pasul 3, se coboară cifra unităților (4) lângă restul obținut la împărțirea anterioară (18).
2. Dacă la prima împărțire se obține câtul 0, această cifră nu se trece la cât. Practic, dacă, spre exemplu,
împărțitorul are două cifre, iar numărul format de primele două cifre este mai mic decât împărțitorul,
prima cifră a câtului se găsește împărțind numărul format de grupul primelor trei cifre ale deîmpărțitului.
Observații
Dacă împărțitorul are două (trei, patru, …) cifre, prima cifră a câtului se află împărțind (prin cuprindere)
numărul format de grupul primelor două (trei, patru, …) cifre ale deîmpărțitului la împărțitor.
Restul obținut (dacă există) se transformă în unități de ordin imediat inferior ultimei cifre luate în grup
și se adună cu unitățile de ordinul respectiv ale deîmpărțitului; se obține un nou număr care se împarte
la împărțitor. Câtul obținut este a doua cifră a câtului împărțirii.
Pentru determinarea celorlalte cifre ale câtului se continuă în același fel.
De reținut Exemplu
5 9 3 4 2 3
4 6 2 5 8
1 3 3
1 1 5
= 1 8 4
1 8 4
= = =
5 934 : 23 = 258
• 23 se cuprinde în 59 de câte ori se cuprinde 2 în 5, adică de două ori
• 59 : 23 = 2, rest 13 → prima cifră a câtului este 2
• 13 sute = 130 zeci; 130 + 3 = 133
• 23 se cuprinde în 133 de cel mult 6 ori (de câte ori se cuprinde 2 în 13)
verificare: 23 ⋅ 6 = 138 > 133, deci 6 e prea mare
23 ⋅ 5 = 115 < 133, deci 5 este câtul parțial căutat
• 133 : 23 = 5, rest 18 → a doua cifră a câtului este 5
• 18 zeci = 180 unități; 180 + 4 = 184
• 23 se cuprinde în 184 cel mult de 9 ori (de câte ori se cuprinde 2 în 18)
verificare: 23 ⋅ 9 = 207 > 184, deci 9 e prea mare
23 ⋅ 8 = 184, deci 8 este câtul parțial căutat
• 184 : 23 = 8, rest 0 → a treia cifră a câtului este 8
6 7 3 9 2 3 2 4
6 4 8 2 0 8
2 5 9 2
2 5 9 2
= = = =
67 392 : 324 = 208
Numărul format de primele trei cifre ale deîmpărțitului se împarte la 324
• 673 : 324 = 2, rest 25 → prima cifră a câtului este 2
Se obține restul 25; se coboară cifra următoare (9) și se obține 259
• 259 : 324 = 0, rest 259 → a doua cifră a câtului este 0
Se obține restul 259; se coboară cifra următoare (2) și se obține 2 592
• 2 592 : 324 = 8, rest 0 → a treia cifră a câtului este 8
37
7.3. Legătura între împărțirea numerelor naturale și relațiile de egalitate/inegalitate
În egalitățile care urmează, vom presupune că toate împărțirile se efectuează exact (cu rest zero). Fie a, b și c trei
numere naturale, cu c ≠ 0, astfel încât a și b se împart exact la c. Atunci:
1. Împărțind ambii membri ai unei egalități cu un număr natural, egalitatea se păstrează:
dacă a = b, atunci a : c = b : c.
2. Împărțind ambii membri ai unei inegalități cu un număr natural, inegalitatea se păstrează:
dacă a < b, atunci a : c < b : c.
3. Împărțind termen cu termen două egalități, egalitatea se păstrează:
dacă a = b și c = d ≠ 0, atunci a : c = b : d.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. În cadrul unui spectacol organizat pentru atragerea de fonduri în vederea dotării bibliotecii
școlii, fiecare bilet costă 12 lei.
a) Câți spectatori ar trebui să participe pentru a se strânge suma de 2 688 de lei?
b) Câte cărți se pot adăuga la fondul de carte al bibliotecii, folosind suma obținută,
știind că o carte costă 16 lei?
c) Impresionați de spectacol, membrii unei organizații caritabile se decid să doneze
13 560 de cărți tuturor celor 113 școli din județ. Câte cărți revin fiecărei școli?
Rezolvare:
a) 2 688 : 12 = 224 de spectatori;
b) 2 688 : 16 = 168 de cărți;
c) 13 560 : 113 = 120 de cărți.
2. La o fabrică de ciocolată, în fiecare pachet se pun câte 12 batoane de ciocolată, iar în fiecare cutie se ambalează
câte 28 de pachete. Câte cutii se pot umple din producția zilnică de 107 520 de batoane?
Rezolvare:
metoda 1. Aflăm câte pachete se formează din producția zilnică: 107 520 : 12 = 8 960.
Calculăm câte cutii sunt necesare pentru a pune pachetele: 8 960 : 28 = 320.
metoda 2. Aflăm câte batoane intră într‑o cutie: 12 ⋅ 28 = 336.
Determinăm câte cutii sunt necesare: 107 520 : 336 = 320.
Ce observăm?
Din calculele de mai sus, a rezultat egalitatea: 107 520 : 12 : 28 = 107 520 : (12 ⋅ 28).
În general, dacă împărțirile se efectuează exact, atunci a : b : c = a : (b ⋅ c).
Probleme propuse
1. Efectuați:
a) 624 : 4 ;
b) 258 : 3 ;
c) 549 : 9 ;
d) 324 : 6 ;
e) 240 : 12 ;
f) 1 960 : 70 ;
g) 3 115 : 35 ;
h) 55 272 : 12 ;
i) 42 000 : 100 ;
j) 6 496 : 112 ;
k) 157 541 : 257 ;
l) 174 515 : 835.
2. Efectuați următoarele împărțiri și apoi efectuați proba prin înmulțire:
a) 1 560 : 65 ;
b) 735 : 35 ;
c) 864 : 18 ;
d) 2 268 : 63 ;
e) 14 700 : 210 ;
f) 14 191 : 617 ;
g) 60 606 : 481 ;
h) 457 900 : 1 900.
3. Efectuați următoarele împărțiri și apoi efectuați proba prin împărțire:
a) 47 160 : 72 ;
b) 6 441 : 113 ;
c) 26 136 : 99 ;
d) 17 800 : 200 ;
e) 24 624 : 81 ;
f) 1 476 : 41 ;
g) 2 010 : 30 ;
h) 2 295 : 85.
Lecția 7
38
I Operații cu numere naturale
4. 4 860 kg de cartofi au fost puși în mod egal în 108 lăzi. Câte kg de cartofi sunt în fiecare ladă?
5. Un club de fotbal a cumpărat echipament sportiv pentru toți cei 78 de elevi înscriși și a plătit suma de 6 396 de lei.
Care este prețul unui echipament?
6. La o cantină s‑au cumpărat 18 kg salam pe care s‑au plătit 414 lei. Cât costă un kilogram de salam?
7. În tabelul alăturat este prezentată oferta specială a unui magazin de carduri cu mesaje personalizate.
Denumirea produsului Cantitatea Preț total
Felicitare zi de naștere 225 900 lei
Felicitare
„cel mai bun prieten“ 120 360 lei
Carduri de mulțumire 96 384 lei
Card urări de sănătate 76 228 lei
Aflați cât costă fiecare tip de felicitare.
8. Verificați dacă au loc egalitățile:
a) 256 : 16 + 384 : 16 = (256 + 384 ) : 16 ;
b) 646 : 19 + 361 : 19 = (646 - 361 ) : 19 ;
c) 864 : 12 : 6 = 864 : (12 ⋅ 6) ;
d) 1 024 : 16 ⋅ 4 = 1 024 : (16 : 4) ;
e) 960 : 12 ⋅ 5 = 960 : (12 ⋅ 5) ;
f) 1 274 : 14 : 7 = 1 274 : 7 : 14.
9. La o fabrică de lactate pachetele de unt se ambalează câte 28 într-o cutie. Într-o mașină sunt încărcate 40 de
cutii. Pachetele de unt se distribuie apoi în mod egal la 35 de magazine. Câte pachete de unt primește fiecare
magazin?
10. Determinați câtul și restul împărțirii numărului A la B , unde A = ab + bc + ca și B = a + b + c.
1. Efectuați calculele:
a) 792 : 72 ; b) 792 792 : 72 ; c) 792 792 : 792.
3 puncte
2. a) Ce număr împărțit la 121 dă câtul 21 și restul zero?
b) La ce număr trebuie împărțit 21 528 pentru a obține câtul 312 și restul zero?
2 puncte
3. Suma a două numere este 742. Determinați numerele, știind că unul dintre numere este câtul împărțirii
dintre celălalt număr și 13.
2 puncte
4. Într‑un depozit sunt 75 de cutii cu medicamente. Fiecare cutie conține 5 flacoane, iar fiecare flacon
conține 18 pastile. Pastilele s‑au împărțit în mod egal la 25 de farmacii.
a) Câte pastile primește fiecare farmacie?
b) Pot fi împărțite în mod egal flacoanele la cele 25 de farmacii?
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 7
Pentru a determina cel mai mic număr natural de trei cifre și cel mai mare număr natural de trei cifre care
se împarte exact la 35 se poate proceda astfel:
1. efectuăm înmulțiri ale lui 35 cu numere naturale pentru identificarea celui mai mic număr natural de
trei cifre care se împarte exact la 35
35 ⋅ 2 = 70 are două cifre, deci nu convine
35 ⋅ 3 = 105 are trei cifre și este cel mai mic număr de trei cifre care se împarte exact la 35
2. pentru a obține cel mai mare număr natural de trei cifre care se împarte exact la 35 pornind de la
observația că 35 ⋅ 3 = 105. Dacă înmulțim relația cu 10 obținem 35 ⋅ 3 ⋅ 10 = 1 050 sau 35 ⋅ 30 = 1 050
care nu are 3 cifre. Scădem 35 din 1 050 și obținem 1 015 care va fi 35 ⋅ 29. Intuim imediat că numărul
căutat va fi 1 015 - 35 = 35 ⋅ 28 = 980.
Celor trei grupe de elevi li se propune să determine cel mai mic și cel mai mare număr natural de trei
cifre care să se împartă exact la 36, 37, respectiv 38.
Activitate
pe grupe
39
Lecția 7
Lecția 8 Împărțirea cu rest a numerelor naturale
Dina are o cutie cu 19 bomboane. Ea împarte colegilor din echipa ei câte 5 bomboane.
Câți copii sunt în echipa Dinei? Câte bomboane îi rămân Dinei?
Rezolvare:
După ce servește primul coleg, mai sunt în cutie 19-5=14 bomboane.
După ce servește al doilea coleg mai are în cutie 14 - 5=9 bomboane.
După ce servește al treilea coleg mai sunt în cutie 9-5=4 bomboane.
A rămas un număr insuficient de bomboane pentru un alt copil (4< 5), deci Dina are
3 colegi în echipă, iar ei îi rămân 4 bomboane.
Ce observăm?
Are loc egalitatea: 19 = 3 ⋅ 5 + 4 și 4 < 5.
Mai general, considerând un număr de a obiecte (unde a este un număr natural), eliminăm succesiv câte
b obiecte, unde b este un număr natural diferit de 0. Când operația de eliminare a obiectelor din colecție
nu se mai poate efectua, numărul r de obiecte rămase este mai mic decât b. Notând cu c numărul care
ne arată de câte ori am putut scoate câte b obiecte din colecție, are loc egalitatea a=b ⋅ c + r.
Situație
problemă
Pentru orice două numere naturale a și b, cu b ≠ 0, există și sunt unice numerele naturale c și r, astfel încât:
a = b ⋅ c + r și r < b.
Scriem: a : b = c, rest r.
Operația prin care se obțin numerele c și r se numește împărțirea cu rest a lui a la b. Numărul natural a
se numește deîmpărțit, b se numește împărțitor, c se numește cât, iar r se numește rest.
Proprietatea de mai sus este cunoscută sub numele de teorema împărțirii cu rest.
1. Prin împărțirea lui 47 la 9, se obține câtul 5 și restul 2 deoarece: 47 = 9 ⋅ 5 + 2 și 2 < 9.
Scriem 47 : 9 = 5, rest 2.
2. Prin împărțirea lui 261 la 11, se obține câtul 23 și restul 8 deoarece: 261 = 11 ⋅ 23 + 8 și 8 < 11.
Scriem 261 : 11 = 23, rest 8.
3. Prin împărțirea lui 14 la 37, se obține câtul 0 și restul 14 deoarece: 14 = 37 ⋅ 0 + 14 și 14 < 37.
Scriem 14 : 37 = 0, rest 14.
De reținut Exemple Observații
1. Restul împărțirii unui număr natural la 2 poate fi 0 sau 1, deci un număr natural este fie de forma
2k (număr par), fie de forma 2k + 1 (număr impar), unde k este număr natural.
Similar, cum restul împărțirii unui număr natural la 3 poate fi 0, 1 sau 2, un număr natural se poate scrie
sub una din formele 3k, 3k + 1 sau 3k + 2, unde k este număr natural.
Mai general, deoarece prin împărțirea la un număr natural nenul n se poate obține unul din resturile
0, 1, 2, …, n - 1, un număr natural poate avea una din formele nk, nk + 1, nk + 2, …, nk + n - 1.
2. Două numere naturale dau același rest prin împărțirea la n dacă diferența lor se împarte exact la n.
Într-adevăr, dacă a și b dau restul r prin împărțirea la n, atunci există numerele naturale x și y astfel
încât a = n ⋅ x + r și b = n ⋅ y + r, deci a - b = n(x - y), adică a - b se împarte exact la n.
3. Pentru a determina câtul și restul împărțirii a două numere naturale, se utilizează același procedeu de
la împărțirea exactă.
2 2 3 1 2 2 1 8
2 1 8 1 0 2
= = 5 1 2
4 3 6
= 7 6
22 312 : 218 = 102, rest 76
Numărul format de primele trei cifre ale deîmpărțitului se împarte la 218
• 223 : 218 = 1, rest 5 → prima cifră a câtului este 1
Se obține restul 5; se coboară cifra următoare (1) și se obține 51
• 51 : 218 = 0, rest 51 → a doua cifră a câtului este 0
Se obține restul 51; se coboară cifra următoare (2) și se obține 512
• 512 : 218 = 2, rest 76 → a treia cifră a câtului este 2 și restul este 76
Lecția 8
40
I Operații cu numere naturale
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numerele naturale care împărțite la 5 dau câtul 4.
Rezolvare:
Din teorema împărțirii cu rest avem a = 5 ⋅ 4 + r și r < 5. Numărul natural r
poate lua valorile 0, 1, 2, 3, sau 4, deci a poate lua valorile 20, 21, 22, 23 sau 24.
2. Determinați cel mai mic număr natural cu suma cifrelor 3 058.
Rezolvare:
Pentru a obține cel mic număr natural n cu suma cifrelor 3 058, este necesar ca n să aibă cât mai puține cifre;
așadar, numărul căutat trebuie să aibă cât mai multe cifre egale cu 9.
Deoarece 3 058 : 9 = 339, rest 7, cel mai mic număr natural cu suma cifrelor 3 058 este  .
3. a) Suma a două numere naturale este 474. Împărțind unul dintre numere la celălalt, obținem câtul 21 și restul 12.
Determinați cele două numere.
b) Diferența a două numere naturale este egală cu 56. Împărțind numărul mai mare la numărul mai mic obținem
câtul 5 și restul 8. Determinați cele două numere.
Rezolvare:
a) Notând cele două numere cu a și b, din enunț rezultă că a + b = 474 și a = 21 ⋅ b + 12.
Obținem 21 ⋅ b + 12 + b = 474 sau 22 ⋅ b = 462, de unde b = 21 și a = 453.
b) Condițiile din enunț se scriu a - b = 56 și a = 5b + 8. Atunci 5b + 8 - b = 56, egalitate din care obținem
b = 12, de unde a = 68.
4. Suma a trei numere naturale este 121. Împărțind primul număr la al treilea obținem câtul 10 și restul 5, iar împărțind
al doilea număr la al treilea obținem câtul 5 și restul 4. Determinați cele trei numere.
Rezolvare:
Notând cele trei numere cu a, b și c, din teorema împărțirii cu rest obținem a = 10 ⋅ c + 5 și b = 5 ⋅ c + 4.
Deoarece a + b + c = 121, înlocuind pe a și pe b rezultă 10 ⋅ c + 5 + 5 ⋅ c + 4 + c = 121 sau 16 ⋅ c = 112.
Obținem c = 7, a = 75 și b = 39.
5. Verificați dacă există numere naturale care împărțite la 18 dau restul 14, iar împărțite la 6 dau restul 5.
Rezolvare:
Dacă un număr natural n dă restul 14 la împărțirea cu 18, atunci există un număr natural x astfel încât n = 18x + 14.
Deoarece putem scrie n = 18x + 12 + 2 = 6 ⋅ (3x + 2) + 2 și 2 < 6, rezultă că restul împărțirii lui n la 6 este 2, în
contradicție cu enunțul care cere ca restul împărțirii la 6 să fie 5.
Datele problemei sunt contradictorii, deci nu există numere naturale care să verifice condițiile enunțului.
Probleme propuse
1. Determinați câtul și restul împărțirilor:
a) 104 : 5 ;
e) 2 314 : 15 ;
i) 1 726 : 11 ;
b) 235 : 7 ;
f) 1 325 : 18 ;
j) 5 675 : 205 ;
c) 566 : 9 ;
g) 2 843 : 22 ;
k) 74 928 : 123 ;
d) 1 117 : 12 ;
h) 3 785 : 45 ;
l) 10 452 : 102.
2. Verificați egalitățile scrise în coloana A a tabelului de mai jos și indicați valoarea de adevăr a concluziilor corespunzătoare
scrise în coloana B. Aveți în vedere corectitudinea efectuării operației de împărțire cu rest!
A B
a) 36 = 9 ⋅ 4 restul împărțirii lui 36 la 9 este 0
b) 36 = 5 ⋅ 7 + 1 restul împărțirii lui 36 la 5 este 1
c) 36 = 8 ⋅ 3 + 12 restul împărțirii lui 36 la 8 este 12
d) 36 = 7 ⋅ 4 + 8 câtul împărțirii lui 36 la 7 este 4
41
Minitest
1. Efectuați:  a) 138 : 7 ; b) 245 : 13 ; c) 1 235 : 103.
3 puncte
2. Suma a două numere naturale este 70. Împărțind numărul mai mare la numărul mai mic obținem
câtul 4 și restul 10. Determinați cele două numere naturale.
2 puncte
3. Determinați cel mai mic număr natural cu suma cifrelor 2 017.
2 puncte
4. Determinați toate numerele naturale care dau câtul 7 la împărțirea cu 6.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
3. a) Determinați numărul natural care dă câtul 36 și restul 28 la împărțirea cu 32.
b) Determinați numărul natural care dă restul 7 și câtul 29 la împărțirea cu 49.
4. a) Determinați toate numerele naturale care împărțite la 6 dau câtul 13.
b) Calculați suma numerelor naturale care împărțite la 8 dau câtul 5.
c) Determinați suma tuturor resturilor împărțirii numerelor de două cifre la 7.
5. Suma a trei numere naturale este 135. Împărțind primele două numere la al treilea obținem câturile 12 și 31,
iar resturile 1 și respectiv 2. Determinați cele trei numere naturale.
6. Un număr este cu 72 mai mare decât alt număr. Împărțind suma lor la diferența lor obținem câtul 5 și restul 2.
Determinați cele două numere.
7. a) Determinați toate numerele care împărțite la 13 dau restul egal cu câtul.
b) Aflați toate numerele care împărțite la 15 dau restul egal cu dublul câtului.
c) Determinați cel mai mare număr natural care împărțit la 2 009 să dea un cât de 10 ori mai mic decât restul.
8. a) Determinați cel mai mare și cel mai mic număr natural de 3 cifre care dau restul 8 la împărțirea cu 11.
b) Aflați câte numere de trei cifre împărțite la 37 dau restul 9 și calculați suma acestor numere.
Indicație: Împărțind 100 la 11, obținem câtul 9 și restul 1, deci 100 = 11 ⋅ 9 + 1. Pentru a obține restul 8, vom
aduna 7 în ambii membri ai acestei egalități. Obținem 107 = 11 ⋅ 9 + 8, deci cel mai mic număr de
trei cifre care dă restul 8 la împărțirea cu 11 este 107.
9. a) Arătați că nu există numere naturale care împărțite la 6 să dea restul 3 și împărțite la 3 să dea restul 2.
b) Verificați dacă există numerele naturale a, b, c cu suma 42, astfel încât a împărțit la b să dea câtul c și restul 2,
iar b împărțit la 5 să dea restul 3.
10. Fie a și b două numere naturale.
a) Determinați restul împărțirii numărului A = 17a + 17b + 25 la 17.
b) Determinați restul împărțirii numărului B = 16a + 28b + 13 la 4.
11. Restul obținut prin împărțirea numărului natural x la 30 este 8, iar restul obținut prin împărțirea numărului natural y
la 35 este 34. Aflați restul împărțirii numărului 3x + 2y la 10.
12. Suma a trei numere naturale a, b, c este 232. Împărțind a la b obținem câtul 14 și restul 5, iar împărțind pe b la c
obținem câtul 7 și restul 1. Determinați numerele.
13. Suma a trei numere naturale este 297. Împărțind primul număr la al doilea obținem câtul 2 și restul 25, iar împărțind
primul număr la al treilea obținem câtul 11 și restul 8. Determinați cele trei numere.
14. Diferența a două numere naturale este 139. Împărțind numărul mai mare la dublul numărului mai mic obținem
restul 6 și câtul 10. Determinați numerele.
15. a) Aflați toate numerele naturale abc știind că împărțind abc la bc obținem câtul 5 și restul 4.
b) Câte numere naturale de forma abad dau restul 5 la împărțirea cu ab ?
16. a) Aflați câtul și restul împărțirii numărului N = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ … ⋅ 203 + 2003 la 2002.
b) Găsiți câtul și restul împărțirii numărului N = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ … ⋅ 125 + 250 la 126.
Indicație: a) Avem 2002 = 2 ⋅ 1001 = 2 ⋅ 7 ⋅ 11 ⋅ 13, de unde deducem:
N = 2002 (1 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 9 ⋅ 10 ⋅ 12 ⋅ 14 ⋅ … ⋅ 203 + 1) + 1.
Câtul împărțirii lui N la 2002 este 1 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 9 ⋅ 10 ⋅ 12 ⋅ 14 ⋅ … ⋅ 203 + 1, iar restul este 1.
Lecția 8
42
I Operații cu numere naturale
9.1. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
Lecția 9 Puterea cu exponent natural a unui număr natural.
Pătratul unui număr natural
Vlad citește o revistă de cultură generală în 5 zile. În prima zi citește două
pagini, iar în fiecare din zilele următoare citește de două ori mai multe pagini
decât în ziua anterioară. Determinați câte pagini citește Vlad în a cincea zi.
Rezolvare: În prima zi citește 2 pagini.
În a doua zi citește 2 ⋅ 2 = 4 pagini.
În a treia zi citește 2 ⋅ 4 = 8 pagini.
În a patra zi citește 2 ⋅ 8 = 16 pagini.
În a cincea zi citește 2 ⋅ 16 = 32 pagini.
Ce observăm?
Soluția problemei se obține efectuând calculul:  .
Acest calcul presupune o înmulțire cu 5 factori, fiecare dintre ei egal cu 2, sau, altfel spus, înmulțirea
repetată a lui 2 cu el însuși de 5 ori. Se spune că l‑am ridicat pe 2 la puterea a cincea.
Mate
practică
Fie a și n două numere naturale, cu n ≥ 2.
Produsul a n factori egali cu a se numește puterea a n-a a numărului natural a și se notează an
.
.
Prin convenție, a1 = a și a0 = 1, pentru orice număr natural a ≠ 0. Nu are sens 00
.
În scrierea an
, a se numește baza puterii, iar n se numește exponentul puterii.
De reținut
1. 1012 = 101 ⋅ 101 = 10 201 ;
3. 74 = 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 = 2 401 ;
5. 36 = 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 ⋅ 3 = 729 ;
2. 113 = 11 ⋅ 11 ⋅ 11 = 1 331 ;
4. 55 = 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 = 3 125 ;
6. 27 = 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2 = 128.
Exemple Știați că…
O veche legendă indiană povestește cum regele indian
Shirham a oferit inventatorului jocului de șah, Sissa ben Dahir,
o recompensă, la alegere, drept răsplată pentru minunata
invenție.
Maiestate, nu vreau cine știe ce bogății lumești, dați-mi doar
un bob de grâu pentru prima pătrățică a tablei de șah, două
boabe pentru a doua, 4 boabe pentru a treia, 8 pentru a patra
pătrățică… și tot așa, până ce toate cele 64 de pătrate ale tablei
vor fi acoperite de grâu, a spus înțeleptul inventator.
Când au calculat câte boabe ar trebui să dea în total, vistiernicii regelui au văzut că nici într-o sută de ani
în hambarele întregii Indii nu poate fi adunat atâta grâu!
Vi se pare imposibil?
Numărul de boabe de grâu pe care ar fi trebuit să îl plătească regele este 1+2+22
+23
+…+263.
Acest număr se scrie în baza 10 cu 20 de cifre și este egal cu 18 446 744 073 709 551 615.
Deoarece 30 de boabe de grâu cântăresc aproximativ un gram, iar o tonă are un milion de grame, numărul
de boabe de mai sus ar cântări peste 600 de miliarde de tone. Având în vedere că producția mondială
de grâu este sub 600 de milioane de tone anual, numărul boabelor cerute de Sissa ben Dahir ar însemna
grâul produs în întreaga lume, la nivelul actual de dezvoltare a agriculturii, timp de peste 1 000 de ani.
43
1. Numerele 2142, 71399, 1012017 au ultima cifră 1, deoarece ultima cifră a bazei este, în fiecare caz, 1.
Ultima cifră a fiecăruia dintre numerele 527, 3548 și 64562 este egală cu 5, iar ultima cifră a numerelor
672, 2684 și 456126 este 6.
2. Deoarece ultima cifră a puterilor unui număr terminat cu cifra 9 se repetă din 2 în 2, ultima cifră a numărului
1942 este aceeași cu ultima cifră a lui 92
, care este 1.
3. Ultima cifră a numărului 795 este 3. Într-adevăr, cum ultima cifră a puterilor unui număr terminat cu
cifra 7 se repetă din 4 în 4, iar restul împărțirii lui 95 la 4 este 3, ultima cifră a lui 795 este aceeași
cu ultima cifră a lui 73 = 343, adică 3.
Exemple
9.3. Pătratul unui număr natural Mate practică
Puterea a doua a unui număr natural se mai numește și pătratul acelui număr natural.
Un număr natural care se poate scrie ca puterea a doua a unui număr natural se numește pătrat perfect.
Exemplu: • 9 este puterea a doua a lui 3, deoarece cu 9 pătrate de latură 1 se poate
forma un pătrat de latură 3;
• 13 nu este egal cu puterea a doua a niciunui număr natural, deoarece cu
13 pătrate de latură 1 nu putem forma un pătrat.
De reținut
9.2. Ultima cifră a puterii unui număr natural
Să analizăm ultima cifră a primelor 12 puteri ale lui 2:
21 = 2
25 = 32
29 = 512
22 = 4
26 = 64
210 = 1 024
23 = 8
27 = 128
211 = 2 048
24 = 16
28 = 256
212 = 4 096
Observăm că ultima cifră a puterilor nenule ale lui 2 se repetă din 4 în 4, iar pe fiecare coloană toate puterile au aceeași
ultimă cifră. De exemplu, împărțind pe 1 234 la 4 obținem restul 2, deci numărul 21234 se scrie în coloana a doua, iar
ultima cifră a lui 21234 este aceeași cu ultima cifră a lui 22
, adică 4.
Întrucât ultima cifră a unui produs de numere este ultima cifră a produsului ultimelor cifre ale numerelor date, rezultă că:
1. Dacă ultima cifră a unui număr natural este 0, 1, 5 sau 6, prin ridicarea la o putere nenulă ultima cifră rămâne aceeași.
2. Ultima cifră a puterilor nenule ale numerelor terminate în 4 sau 9 se repetă din 2 în 2, mai exact:
a) numerele terminate în 4 ridicate la puteri impare → se termină în 4
ridicate la puteri pare nenule → se termină în 6
b) numerele terminate în 9 ridicate la puteri impare → se termină în 9
ridicate la puteri pare → se termină în 1
3. Ultima cifră a puterilor nenule ale numerelor terminate în 2, 3, 7 sau 8 se repetă din 4 în 4.
Pentru a pava o curte în formă de pătrat cu latura de 4 metri, utilizăm dale
de travertin în formă de pătrat, cu latura de 1 metru. Determinați numărul
dalelor necesare pavării.
Rezolvare:
Pe fiecare latură a pătratului se pot pune câte patru dale. Prin linii orizontale
și verticale pătratul cu latura de 4 metri se împarte în 4 ⋅ 4 = 42 = 16 pătrate
cu latura de 1 metru.
Ce observăm?
Puterea a doua a unui număr natural n reprezintă numărul de pătrate cu latura
de o unitate în care se poate împărți un pătrat cu latura de n unități.
În același timp, un număr natural nenul x poate fi scris ca pătratul unui număr natural, dacă cu x pătrate
de latură 1 se poate forma un pătrat.
1 m
1 m
1 m
1 m
1 m 1 m 1 m 1 m
Lecția 9
44
I Operații cu numere naturale
Exemple
1. Utilizând tabla înmulțirii, cele mai mici 11 pătrate ale unor numere
naturale sunt: 0, 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49, 64, 81 și 100.
2. Pătratele numerelor de la 11 la 20 sunt:
112 = 121
152 = 225
122 = 144
162 = 256
132 = 169
172 = 289
142 = 196
182 = 324
192 = 361
202 = 400
3. 900 și 1 156 sunt pătrate perfecte, pentru că 900 = 302
și 1 156 = 342
.
4. Numărul 2017 + 2016 ⋅ 2017 este pătrat perfect, deoarece utilizând
factorul comun 2017, obținem 2017 ⋅ (1 + 2016) = 2017 ⋅ 2017 = 20172
care este pătrat perfect.
1. Produsul a două sau mai multe pătrate a unor numere naturale este pătratul unui număr natural.
9 ⋅ 25 ⋅ 36 = 3 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 6 = (3 ⋅ 5 ⋅ 6) ⋅ (3 ⋅ 5 ⋅ 6) = (3 ⋅ 5 ⋅ 6)2 = 902
.
2. Pătratul unui număr natural are ultima cifră 0, 1, 4, 5, 6 sau 9.
Într-adevăr, analizând exemplele date mai sus, prin ridicarea la pătrat a numerelor 0, 1, 2, 3, …, 9 obținem
numere naturale cu ultima cifră 0, 1, 4, 5, 6 sau 9. Ținând cont de faptul că ultima cifră a unei
puteri este egală cu puterea ultimei cifre, obținem că orice pătrat al unui număr natural are ultima cifră
0, 1, 4, 5, 6 sau 9.
Atenție!
Nu orice număr natural care are ultima cifră 0, 1, 4, 5, 6 sau 9 este pătratul unui număr natural (de
exemplu, 10, 11, 14, 15, 19 sau 26 nu sunt pătrate perfecte).
3. Dacă un număr natural are ultima cifră 2, 3, 7 sau 8, atunci nu este pătratul unui număr natural.
Exemplu:
1 234 567 nu este pătratul unui număr natural, deoarece ultima sa cifră este 7.
4. Dacă un număr natural se află între două pătrate ale unor numere naturale consecutive, atunci numărul
nu este pătratul unui număr natural.
Exemplu:
Numărul 115 nu este pătratul unui număr natural, deoarece 100 < 115 < 121, adică 102 < 115 < 112
.
Observații
1. Determinați ultima cifră a numărului a = 192203 + 703203 + 457203 + 368203.
Rezolvare:
Pentru a simplifica scrierea, notăm cu u(n) ultima cifră a numărului natural n.
Deoarece restul împărțirii lui 203 la 4 este 3, rezultă că:
u(192203) = u(2203) = u(23
) = 8
u(457203) = u(7203) = u(73
) = 3
u(703203) = u(3203) = u(33
) = 7
u(368203) = u(8203) = u(83
) = 2
Atunci ultima cifră a lui a este ultima cifră a sumei 8 + 7 + 4 + 3, adică este 2.
2. Arătați că 242 + 342 nu este pătratul unui număr natural.
Rezolvare:
Ca la problema anterioară, notăm cu u(n) ultima cifră a numărului natural n.
Deoarece restul împărțirii lui 42 la 4 este 2, au loc relațiile: u(242) = u(22
) = 4 și u(342) = u(32
) = 9, deci ultima cifră
a numărului 242 + 342 este ultima cifră a sumei 4 + 9, adică 3.
Ultima cifră a pătratului unui număr natural poate fi doar 0, 1, 4, 5, 6 sau 9, deci numărul 242 + 342 nu este pătratul
niciunui număr natural.
3. Determinați numerele naturale x și y pentru care 2x + 2y = 65.
Rezolvare:
Dacă x și y sunt diferite de 0, atunci 2x
și 2y
sunt pare, iar suma lor este număr par, deci nu poate fi egală cu 65.
Ca urmare, unul dintre numerele x sau y este 0. Dacă x = 0, atunci 2x = 1, deci 2y = 64, adică y = 6. Dacă y = 0 
se obține x = 6. Soluțiile sunt  x = 0, y = 6 sau x = 6, y = 0.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
⋅ 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
3 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
4 0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40
5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
6 0 6 12 18 24 30 36 42 48 54 60
7 0 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70
8 0 8 16 24 32 40 48 56 64 72 80
9 0 9 18 27 36 45 54 63 72 81 90
10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
45
Calcul
mental
152 = 225 252 = 625 752 = 5 625 1152 = 13 225
1 ⋅ (1 + 1) = 2 2 ⋅ (2 + 1) = 6 7 ⋅ (7 + 1) = 56 11 ⋅ (11 + 1) = 132
Calculați și voi: 452
, 552
, 952
, 1052
, 9952
.
1. Efectuați:  a) 53 - 43
 ; b) (9 - 8)2017 ; c) 12001 + 2 0021
. 3 puncte
2. Comparați numerele: A = 73 - 6 ⋅ 52 + 42 ⋅ 3 și B = 35
. 2 puncte
3. Arătați că numărul 725 nu este pătratul niciunui număr natural, încadrându-l între pătratele a două
numere naturale consecutive. 2 puncte
4. Determinați ultima cifră a numărului 727 + 921 și stabiliți dacă acesta este pătratul unui număr natural.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Probleme propuse
1. Determinați numerele naturale a, b, c, d, e, f și g din tabelul alăturat.
Puterea Baza puterii Exponentul puterii
79 a b
c 11 4
3e d 37
f
18 31 g
2. Analizați tabelul alăturat și determinați numerele naturale a, b, c, d, e.
5 7 a 25 c 32 60 99
25 49 100 b 576 d 3 600 e
3. Scrieți sub formă de puteri cu exponent număr natural:
a) 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ⋅ 5 ;
d) 8 ⋅ 3 ⋅ 8 ⋅3 ⋅ 8 ⋅ 3 ⋅ 8 ⋅ 3 ;
b) 12 ⋅ 12 ⋅ 12 ;
e) 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ;
c) 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ;
f) .
4. Efectuați:
a) 05 + 50
 ;
e) 43 - 120 ;
i) 23 ⋅ 53
 ;
b) 53 + 70
 ;
f) 73 - 44
 ;
j) 52 ⋅ 24
 ;
c) 1200 + 0200 + 63
 ;
g) 152 ⋅ 09
 ;
k) 72 : 50
 ;
d) 27 - 34
 ;
h) 24 : 42
 ;
l) 182 : 34
.
5. a) Scrieți numărul 31 ca o sumă de puteri ale lui 2.
b) Arătați că numărul 49 se poate scrie ca o sumă de 12 pătrate ale unor numere naturale.
6. Determinați ultima cifră a numerelor:
a) 22017 ;
e) 72020 ;
b) 32017 ;
f) 82021 ;
c) 52018 ;
g) 92022 ;
d) 62019 ;
h) 42023.
7. Determinați ultima cifră a numărului x = 12200 + 23201 + 34302 + 45403.
8. Arătați că următoarele numere nu sunt pătrate ale unor numere naturale, încadrându-le între pătratele a două
numere naturale consecutive:
a) 39 ; b) 700 ; c) 160 ; d) 123.
9. Arătați că următoarele numere nu sunt pătrate ale unor numere naturale, studiind ultima cifră:
a) 1 234 567 ; b) 2403 + 2402 ; c) 312 + 311 ; d) 24817.
10. a) Determinați numerele naturale x și y, pentru care 2x + 2y = 257.
b) Determinați numerele naturale x, y și z, pentru care 2x + 2y + 2z = 97.
Lecția 9
46
I Operații cu numere naturale
Lecția 10 Reguli de calcul cu puteri
Vlad și Dina se iau la întrecere: cine calculează 75
, efectuând cât mai puține calcule.
Vlad: Folosind asociativitatea înmulțirii, am nevoie de 4 calcule:
72 = 7 ⋅ 7 = 49
73 = 7 ⋅ 7 ⋅ 7 = (7 ⋅ 7) ⋅ 7 = 72 ⋅ 7 = 49 ⋅ 7 = 343
74 = 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 = (7 ⋅ 7 ⋅ 7) ⋅ 7 = 73 ⋅ 7 = 343 ⋅ 7 = 2 401
75 = 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 = (7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7) ⋅ 7 = 74 ⋅ 7 = 2 401 ⋅ 7 = 16 807
Dina: În loc de ultimele două calcule rezultatul se poate obține mai rapid astfel:
75 = 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 ⋅ 7 = (7 ⋅ 7) ⋅ (7 ⋅ 7 ⋅ 7) = 72 ⋅ 73 = 49 ⋅ 343 = 16 807
Ce observăm?
Dina a calculat mai rapid, sesizând că are loc relația 75 = 72 ⋅ 73
. Să privim și următorul calcul:
.
Se observă că, în ambele cazuri, prin înmulțirea celor două puteri ale lui 7 s-a obținut tot o putere a lui 7,
al cărei exponent este suma exponenților celor două puteri.
Situație
problemă
1. Înmulțirea a două puteri cu aceeași bază
Produsul a două puteri cu aceeași bază este tot o putere, cu aceeași bază și cu exponent egal cu suma
exponenților puterilor respective.
Altfel spus, pentru a înmulți două puteri cu aceeași bază, se păstrează baza și se adună exponenții.
am ⋅ an = am + n
Exemple: a) 27 ⋅ 29 = 27 + 9 = 216 ; b) 67 ⋅ 65 = 67 + 5 = 612 ; c) 1311 ⋅ 1323 = 1311 + 23 = 1334.
2. Împărțirea a două puteri cu aceeași bază
Câtul a două puteri cu aceeași bază este tot o putere, cu aceeași bază și cu exponent egal cu diferența
exponenților puterilor respective:
am : an = am - n
Cu alte cuvinte, pentru a împărți două puteri cu aceeași bază, se păstrează baza și se scad exponenții.
Exemple: a) 58 : 57 = 58 - 7 = 51 = 5 ; b) 914 : 96 = 914 - 6 = 98
 ; c) 237 : 237 = 237 - 7 = 230 = 1.
3. Puterea unei puteri
Puterea unei puteri a unui număr natural este puterea acelui număr natural al cărei exponent este egal
cu produsul exponenților:
(am)
n = am⋅n
.
Așadar, pentru a ridica o putere la o altă putere, se păstrează baza și se înmulțesc exponenții.
Exemple: a) (23
)
4 = 23 ⋅ 4 = 212 ; b) (35
)
6 = 35 ⋅ 6 = 330 ; c) (175
)
0 = 175 ⋅ 0 = 170 = 1.
4. Puterea unui produs sau a unui cât
Pentru a ridica la putere un produs, respectiv un cât, se ridică fiecare factor la acea putere, apoi se
efectuează produsul, respectiv câtul:
(a ⋅ b)
n = an ⋅ bn
       (a : b)
n = an : bn
Cu alte cuvinte, exponentul unui produs/cât se distribuie fiecărui factor al produsului/câtului.
Exemple: a) (4 ⋅ 7)2 = 42 ⋅ 72
 ; b) (8 ⋅ 10)3 = 83 ⋅ 103
 ; c) (32 : 8)4 = 324 : 84
.
Scriind egalitățile de mai sus de la dreapta spre stânga, obținem:
an ⋅ bn = (a ⋅ b)
n
 (regula de înmulțire a puterilor cu același exponent)
an : bn = (a : b)
n
 (regula de împărțire a puterilor cu același exponent)
Exemple: a) 73 ⋅ 53 = (7 ⋅ 5)3 = 353
 ; b) 89 ⋅ 69 = (8 ⋅ 6)9 = 489
 ; c) 1210 : 610 = (12 : 6)10 = 210.
De reținut
47
Folosind regulile de calcul cu puteri, se pot da următoarele criterii pentru a indica dacă o putere poate fi
scrisă ca pătratul unui număr natural (altfel spus, dacă o putere este sau nu pătrat perfect):
1. Orice număr natural scris ca o putere cu exponentul par este pătrat perfect.
Exemplu: Deoarece 524 = (512)
2
, numărul 524 este pătratul unui număr natural.
2. O putere cu exponent impar este pătrat perfect dacă baza se poate scrie ca putere cu exponent par.
Exemple: 1615 = (24
)
15 = 260 = (230)
2
, deci 1615 este pătratul unui număr natural.
3. O putere cu exponent impar, a cărei bază nu poate fi scrisă ca o putere cu exponentul par, nu este
pătrat perfect.
Exemple: 2719 = (33
)
19 = 357, care nu este pătratul unui număr natural.
Observație
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Scrieți următoarele numere sub forma unei singure puteri cu exponent număr natural:
a) 416 ⋅ 812 ⋅ 1625 ; b) 95 ⋅ 274 ⋅ 35
 ; c) 55 ⋅ 257 ⋅ 1254
.
Rezolvare:
a) Ideea de rezolvare constă în scrierea numerelor 4, 8 și 16 ca puteri ale lui 2: 4 = 22
, 8 = 23
 și 16 = 24
.
Aplicând regula de ridicare la putere a unei puteri, obținem:
416 = (22
)
16 = 232, 812 = (23
)
12 = 236 și 1625 = (24
)
25 = 2100.
Folosind regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază, rezultă:
416 ⋅ 812 ⋅ 1625 = 232 ⋅ 236 ⋅ 2100 = 232 + 36 + 100 = 2168.
b) 95 ⋅ 274 ⋅ 35 = (32
)
5 ⋅ (33
)
4 : 35 = 310 ⋅ 312 : 35 = 317 ;
c) 55 ⋅ 257 : 1254 = 55 ⋅ (52
)
7 : (53
)
4 = 55 ⋅ 514 : 512 = 519 : 512 = 57
.
2. Scrieți următoarele numere sub forma unui produs, utilizând factorul comun:
a) S1 = 26 + 27 + 28
 ; b) S2 = 311 + 5 ⋅ 313 + 2 ⋅ 314 ; c) S3 = 68 + 29 ⋅ 310 + 4 ⋅ 611.
Rezolvare:
a) S1 = 26 + 27 + 28 = 1 ⋅ 26 + 21 ⋅ 26 + 22 ⋅ 26 = 26 ⋅ (1 + 21 + 22
) = 26 ⋅ 7
b) S2 = 311 + 5 ⋅ 313 + 2 ⋅ 314 = 1 ⋅ 311 + 5 ⋅ 32 ⋅ 311 + 2 ⋅ 33 ⋅ 311 = 311(1 + 5 ⋅ 32 + 2 ⋅ 33
) = 311 ⋅ 100
c) S3 = 68 + 29 ⋅ 310 + 4 ⋅ 611 = 68 + 29 ⋅ 39 ⋅ 31 + 4 ⋅ 611 = 68 + 69 ⋅ 31 + 611 ⋅ 4 = 68 ⋅ 1 + 68 ⋅ 6 ⋅ 3 + 68 ⋅ 63 ⋅ 4 =
= 68 ⋅ (1 + 6 ⋅ 3 + 63 ⋅ 4) = 68 ⋅ 883.
3. Determinați numărul natural n care verifică egalitățile:
a) 6 ⋅ 341 + 4 ⋅ 342 + 343 = n ⋅ 340 ; b) 7n+ 1 - 2 ⋅ 7n = 245.
Rezolvare:
a) Folosind factorul comun, avem:
6 ⋅ 341 + 4 ⋅ 342 + 343 = 6 ⋅ 341 + 4 ⋅ 3 ⋅ 341 + 32 ⋅ 341 = 341 ⋅ (6 + 12 + 9) = 341 ⋅ 27 = 341 ⋅ 33 = 344.
Atunci: n ⋅ 340 = 344, deci n = 344 : 340 = 34 = 81.
b) Membrul stâng al egalității se scrie 7n+ 1 - 2 ⋅ 7n = 7n ⋅ 71 - 2 ⋅ 7n = 7n
(7 - 2) = 7n ⋅ 5
Din egalitatea 7n ⋅ 5 = 245 rezultă 7n = 49, de unde n = 2.
Probleme propuse
1. Efectuați, utilizând regula de înmulțire a două puteri cu aceeași bază:
a) 714 ⋅ 731 ;
d) 59 ⋅ 514 ;
b) 1611 ⋅ 1622 ;
e) 2312 ⋅ 2345 ;
c) 33 ⋅ 38
 ;
f) 532 ⋅ 5121.
2. Calculați, utilizând regula de împărțire a două puteri cu aceeași bază:
a) 291 : 221 ;
d) 591 : 552 ;
b) 7584 : 7581 ;
e) 734 : 79
 ;
c) 325 : 318 ;
f) 1445 : 1420.
Lecția 10
48
I Operații cu numere naturale
3. Scrieți următoarele numere sub forma unei singure puteri, folosind regula de ridicare a unei puteri la o altă putere:
a) (34
)
7
 ;
d) (711)
4
 ;
b) (138
)
9
 ;
e) (168
)
6
 ;
c) (173
)
18 ;
f) (54
)
3
.
4. Aplicând regula de înmulțire a puterilor cu același exponent, scrieți sub forma unei singure puteri numerele:
a) 316 ⋅ 716 ;
d) 54 ⋅ 24
 ;
b) 710 ⋅ 510 ;
e) 1512 ⋅ 1112 ;
c) 234 ⋅ 534 ⋅ 734 ;
f) 630 ⋅ 730 ⋅ 230.
5. Utilizând regula de împărțire a puterilor cu același exponent, scrieți sub forma unei singure puteri numerele:
a) 1224 : 324 ;
d) 936 : 336 ;
b) 12545 : 545 ;
e) 921 : 321 ;
c) 1817 : 917 ;
f) 1258 : 58
.
6. Scrieți sub forma unei singure puteri cu exponent număr natural:
a) 2510 ⋅ 532 ⋅ 1255
 ; b) 94 ⋅ 275 ⋅ 314 ; c) 215 ⋅ 412 ⋅ 86
.
7. Scrieți următoarele numere sub formă de produs, utilizând factorul comun:
a) 276 + 278 + 280 ; b) 3 ⋅ 547 + 2 ⋅ 548 + 6 ⋅ 549 ; c) 1314 ⋅ 3 - 1313 ⋅ 2 - 1312.
8. Arătați că următoarele numere sunt pătrate ale unor numere naturale:
a) 546 ;
d) 2537 ;
g) 16 ⋅ 25 ;
b) 23100 ;
e) 475 ;
h) 218 ⋅ 36
 ;
c) (76
)
5
 ;
f) 6257
 ;
i) 25 ⋅ 318.
9. Se consideră numerele naturale a, b ≥ 2, a impar și b par. Menționați pentru fiecare enunț de mai jos dacă este
adevărat (A), fals (F) sau dacă nu se poate preciza exact (N):
Enunț A/F/N
ab
este pătratul unui număr natural …
ab
nu este pătratul unui număr natural …
(a + b)
b
este pătratul unui număr natural …
(a + b)
a
este pătratul unui număr natural …
(2 ⋅ a)
b
nu este pătratul unui număr natural …
Pentru enunțurile a căror valoare de adevăr nu poate fi precizată cu exactitate, dați un exemplu pentru care enunțul
respectiv devine adevărat și un exemplu pentru care devine fals.
10. Asociați fiecărui număr x din coloana A un singur număr y din coloana B, astfel
încât xy
să fie pătratul unui număr natural:
11. a) Arătați că 132 = 122 + 52
 și, folosind eventual această egalitate, demonstrați
că 13100 se poate scrie ca o sumă de două pătrate ale unor numere naturale.
b) Demonstrați că 5200 se poate scrie ca o sumă de două pătrate ale unor
numere naturale.
Indicație: a)Din 132 = 122 + 52
 putem scrie: 13100 = 132 ⋅ 1398 = (122 + 52
) ⋅ 1398 = (12 ⋅ 1349)
2 + (5 ⋅ 1349)
2
.
12. a) Arătați că numărul n = 323 ⋅ 423 - 221 ⋅ 623 este pătratul unui număr natural.
b) Arătați că numărul n = 32011 + 2 ⋅ 32010 + 32009 + 32008 este pătratul unui număr natural.
A B
13
36
7
25
2
5
7
8
1. Efectuați:
a) 29 ⋅ 27
 ; b) 29 : 27
 ; c) (29
)
7
.
3 puncte
2. Determinați ultima cifră a numărului A = 231 + 342.
2 puncte
3. Arătați că numărul 8117 ⋅ 74
 este pătratul unui număr natural.
2 puncte
4. Determinați numărul natural n știind că 29 + 210 + 211 = n ⋅ 29
.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
49
Lecția 11 Compararea puterilor Situație problemă
Vlad și Dina au de rezolvat un test de inteligență (matematică!).
Se dau următoarele indicii:
• cea mai mare putere a lui 2 care se scrie cu o singură cifră
este 23 = 8 ;
• cea mai mică putere a lui 2 pentru scrierea căreia se folosesc
patru cifre este 210 = 1 024.
Câte cifre sunt necesare pentru scrierea numărului 230?
Dina: Pentru a afla numărul de cifre ale lui 230, trebuie să
încadrăm acest număr între două puteri consecutive ale lui 10.
Primul indiciu sugerează scrierea 230 = (23
)
10 = 810.
Vlad: Atunci primul pas e simplu: deoarece 8 < 10, atunci  , adică 810 < 1010.
Cum 1010 se scrie cu 11 cifre, numărul 230, fiind mai mic decât 1010, are cel mult 10 cifre.
Dina: Vlad, ai pus în evidență un lucru interesant: dintre puterile 810 și 1010, care au același exponent,
este mai mare puterea cu baza mai mare. Voi folosi acest lucru, împreună cu al doilea indiciu.
Dacă 1 024 > 1 000, atunci 1 0243 > 1 0003
 și, cum 1 024 = 210 și 1 000 = 103
, rezultă că (210)
3 > (103
)
3
,
deci 230 > 109
. Așadar 230 se scrie cu cel puțin 10 cifre.
Răspuns: Pentru scrierea numărului 230 se folosesc 10 cifre.
Compararea a două puteri cu aceeași bază
Dintre două puteri cu aceeași bază, este mai mare cea cu exponentul mai mare:
dacă m < n, atunci am < an
, pentru orice numere naturale m, n și a ≥ 2.
Exemple: a) 24 < 25
 deoarece 4 < 5 ;
b) 25 < 27
 deoarece 5 < 7 ;
c) 311 > 37
 deoarece 11 > 7.
Compararea a două puteri cu același exponent
Dintre două puteri cu același exponent nenul, este mai mare cea cu baza mai mare:
dacă a < b, atunci am < bm, pentru orice numere naturale a, b ≥ 2, m  ≥ 1.
Exemple: a) 24 < 34
 deoarece 2 < 3 ;
b) 34 < 54
 deoarece 3 < 5 ;
c) 1011 > 911 deoarece 10 > 9.
De reținut
Pentru a compara două puteri cu baze diferite și exponenți diferiți, folosind regulile de calcul se aduc
puterile la aceeași bază sau la același exponent, sau se compară cu alte puteri care au aceeași bază sau
același exponent cu puterile considerate.
Observație
1. Pentru a compara numerele 837 și 455, le aducem la aceeași bază, deoarece 8 și 4 sunt puteri ale lui 2.
Avem 837 = (23
)
37 = 23 ⋅ 37 = 2111 și 455 = (22
)
55 = 22 ⋅ 55 =2110.
Întrucât 111 > 110, folosind regula de comparare a puterilor cu aceeași bază, rezultă 2111 > 2110, adică
837 > 455.
2. Pentru a compara numerele 230 și 320, le aducem la același exponent, observând că 30 și 20 se pot
scrie ca produse de factori, dintre care unul este comun.
Avem 230 =23 ⋅ 10 = (23
)
10 = 810 și 320 = 32 ⋅ 10 = (32
)
10 = 910.
Cum 8 < 9, utilizând regula de comparare a puterilor cu același exponent, rezultă 810 < 910, deci 230 < 320.
Exemple
Lecția 11
50
I Operații cu numere naturale
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Ordonați descrescător numerele 8120, 939, 2727 și 382.
Rezolvare:
Bazele puterilor de ordonat sunt puteri ale lui 3: 81 = 34
, 9 = 32
, 27 = 33
.
Utilizând regulile de calcul, obținem 8120 = (34
)
20 = 380, 939 = (32
)
39 = 378 și 2727 = (33
)
27 = 381.
Deoarece 78 < 80 < 81 < 82, rezultă 382 > 381 > 380 > 378, deci ordinea descrescătoare a numerelor date este 382,
2727, 8120, 939.
2. Stabiliți care dintre numerele 1112 și 327 este mai mare.
Rezolvare:
Strategia de rezolvare se bazează pe utilizarea unei puteri intermediare.
Pe de o parte, avem 112 < 53
, deci (112
)
6 < (53
)
6
, adică 1112 < 518.
Pe de altă parte, 52 < 33
, deci (52
)
9 < (33
)
9
, adică 518 < 327.
În concluzie, 1112 < 518 < 327, deci 327 este mai mare decât 1112.
Probleme propuse
1. Stabiliți care dintre numerele următoare este mai mare, observând că puterile au aceeași bază:
a) 2527 și 2528 ;
d) 39323 și 393100 ;
b) 26123 și 261234 ;
e) 125125 și 125126 ;
c) 2 0113
și 2 0115
 ;
f) 11144 și 11133.
2. Indicați care dintre numerele următoare este mai mic, observând că puterile au același exponent:
a) 1527 și 1727 ;
d) 989123 și 987123 ;
b) 26123 și 24123 ;
e) 25125 și 225125 ;
c) 2 01114 și 2 01014 ;
f) 1 010201 și 1 011201.
3. Comparați numerele următoare, aducând mai întâi puterile la aceeași bază:
a) 587 și 2536 ;
d) 12534 și 2575 ;
b) 4333 și 8122 ;
e) 36224 și 6363 ;
c) 265 și 1620 ;
f) 27303 și 9502.
4. Comparați numerele următoare, aducând puterile la același exponent:
a) 322 și 233 ;
d) 239 și 326 ;
b) 433 și 344 ;
e) 545 și 630 ;
c) 1122 și 2211 ;
f) 1590 și 6135.
5. Asociați fiecărei inegalități din coloana A o pereche din coloana B,
pentru a obține propoziții adevărate:
6. a) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că 12ab > 1297.
b) Determinați numerele naturale de forma ab, știind că ab12 < 1312.
c) Determinați numerele naturale de forma abc care verifică relația
2abc < 6422.
7. Scrieți în ordine crescătoare numerele:
a) 2518, 12515 și 540 ; b) 951, 2748 și 395 ; c) 812, 327
și 278
.
1. Comparați:  a) 251 cu 218 ; b) 732 cu 932.
2 puncte
2. Determinați numerele naturale de forma ab, știind că 25ab < 526.
2 puncte
3. Scrieți în ordine crescătoare numerele 432, 824 și 1625.
3 puncte
4. Comparați 572 cu 396.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
A B
2a < 2b
a21 > b21
4a > 2b
a = 5, b = 3
a = 8, b = 8
a = 3, b = 7
a = 4, b = 6
51
Lecția 12 Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
12.1. Noțiuni introductive
Urmăriți cu atenție următoarele scrieri:
1. 23 = 20 + 3 = 2 ⋅ 101 + 3 ⋅ 100
2. 1 203 = 1 000 + 200 + 3 = 1 ⋅ 103 + 2 ⋅ 102 + 0 ⋅ 101 + 3 ⋅ 100
3. 23 = 16 + 4 + 2 + 1 = 1 ⋅ 24 + 0 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 22 + 1 ⋅ 2 + 1 ⋅ 20 = 101 011
4. 123 = 64 + 32 + 16 + 8 + 2 + 1 = 1 ⋅ 26 + 1 ⋅ 25 + 1 ⋅ 24 + 1 ⋅ 23 + 0 ⋅ 22 + 1 ⋅ 2 + 1 ⋅ 20 = 1 111 011
Scrierile 1 și 2 utilizează cifre de la 0 la 9 și puteri ale lui 10. Ele se numesc scrieri în baza 10.
Scrierile 3 și 4 utilizează cifrele 0 și 1 și puteri ale lui 2. Ele se numesc scrieri în baza 2.
12.2. Sistemul de numerație zecimal
Orice număr natural se poate scrie ca o sumă de produse în care un factor este o putere a lui 10 (descompunere
în baza 10). Aceste scrieri, împreună cu operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire,
ridicare la putere constituie sistemul de numerație zecimal. Numărul natural 10 se numește baza sistemului
de numerație zecimal. Pentru scrierea unui număr natural în baza 10 se folosesc cifrele 0, 1, 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8 și 9.
1. 2 345 = 2 ⋅ 103 + 3 ⋅ 102 + 4 ⋅ 101 + 5 ⋅ 100
 ;
2. 98 735 = 9 ⋅ 104 + 8 ⋅ 103 + 7 ⋅ 102 + 3 ⋅ 10 + 5 ;
3. 236 483 = 2 ⋅ 105 + 3 ⋅ 104 + 6 ⋅ 103 + 4 ⋅ 102 + 8 ⋅ 10 + 3 ;
4. abc = a ⋅ 102 + b ⋅ 10 + c ; abcd = a ⋅ 103 + b ⋅ 102 + c ⋅ 10 + d, a ≠ 0 etc.
12.3. Sistemul de numerație binar
Scrierea unui număr natural în sistemul de numerație binar (sau în baza 2) are ca suport faptul că două
unități de un anumit ordin formează o unitate de ordin superior. Numărul natural 2 se numește baza
sistemului de numerație binar. Pentru scrierea unui număr natural în baza 2 se folosesc cifrele 0 și 1.
O cifră binară conține cantitatea de informație de 1 bit (binary digit). Sistemul binar este cel mai natural
mod de stocare a informațiilor în domeniul informaticii. Un bit reprezintă unitatea de măsură a cantității
de informație.
Valoarea unui bit este ori 0, ori 1. Unități mai mari pentru stocarea informației sunt:
1 octet (byte) = 8 biți
1 kilooctet (ko) = 210 octeți
1 megaoctet (Mo) = 210 ko = 220 octeți
1 gigaoctet (Go) = 210 Mo = 230 octeți
1 teraoctet (To) = 210 Go = 240 octeți
1 petaoctet (Po) = 240 To = 250 octeți
De exemplu, pentru scrierea unui cuvânt în word se utilizează, în funcție de tipul calculatorului, 16/32/64 biți.
Ce observăm De reținut De reținut Exemple De reținut Mate practică
Lecția 12
52
I Operații cu numere naturale
Numărarea în sistemul binar, comparativ cu cel zecimal, se face astfel:
Zecimal 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Binar 0 1 10 11 100 101 110 111 1 000 1 001
1. 101(2) = 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 21 + 1 = 5(10) ;
2. 10 101(2) = 1 ⋅ 24 + 0 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 21 + 1 = 21(10) ;
3. 1 001 101(2) = 1 ⋅ 26 + 0 ⋅ 25 + 0 ⋅ 24 + 1 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 21 + 1 = 77(10) ;
4. 11 001 101(2) = 1 ⋅ 27 + 1 ⋅ 26 + 0 ⋅ 25 + 0 ⋅ 24 + 1 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 2 + 1 = 205(10).
Pentru scrierea unui număr natural în sistemul de numerație binar, se poate utiliza următorul procedeu
(bazat pe împărțiri succesive la 2):
18 2
0 9 2
1 4 2 În concluzie,
18(10) = 10010(2).
(se scriu resturile
împărțirii în ordine inversă)
0 2 2
0 1
În același timp putem utiliza și scrierea ca sume de puteri ale lui 2:
35(10) = 32 + 2 + 1 = 1 ⋅ 25 + 0 ⋅ 24 + 0 ⋅ 23 + 0 ⋅ 22 + 1 ⋅ 21 + 1 = 100 011(2) (scriem cifrele de 0 și 1 de la
puterea cu exponentul cel mai mare);
68(10) = 64 + 4 = 1 ⋅ 26 + 0 ⋅ 25 + 0 ⋅ 24 + 0 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 21 + 0 = 10 001 100(2)
1. Scrierea unui număr natural în baza x (x număr natural, x > 1) are ca suport faptul că x unități de un
anumit ordin formează o unitate imediat superioară. Pentru scrierea în baza x se utilizează numerele
0, 1, 2,…, x - 2, x - 1, care formează și baza sistemului de numerație. Trecerile din baza x în baza 10
se realizează urmând același algoritm prezentat la sistemul de numerație binar.
Exemple: a) 112(3) = 1 ⋅ 32 + 1 ⋅ 3 + 2 = 14(10) ;
b) 2 131(5) = 2 ⋅ 53 + 1 ⋅ 52 + 3 ⋅ 5 + 1 = 291(10) ;
c) abc(x) = a ⋅ x2 + b ⋅ x1 + c, a, b, c < x.
2. În funcție de numărul cifrelor din baza de numerație, sistemele de numerație utilizate în mod frecvent
poartă denumirile:
Baza 2 3 4 8 10 12 16 20 60
Sistem binar ternar cuaternar octal zecimal duodecimal hexazecimal vigesimal sexazecimal
Știați că… Exemple
27 2
1 13 2
1 6 2 În concluzie,
27(10) = 11011(2).
(se scriu resturile
împărțirii în ordine inversă)
0 3 2
1 1
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Descompuneți în baza 10:
a) 257 = 2 ⋅ 100 + 5 ⋅ 10 + 7 = 2 ⋅ 102 + 5 ⋅ 101 + 7 ; b) 2 317 = 2 000 + 300 + 10 + 7 = 2 ⋅ 103 + 3 ⋅ 102 + 1 ⋅ 10 + 7.
2. Scrieți numerele naturale care au următoarele descompuneri:
a) 5 ⋅ 103 + 3 ⋅ 102 + 9 = 5 000 + 300 + 9 = 5 309 ; b) 8 ⋅ 103 + 5 ⋅ 102 + 7 ⋅ 101 + 5 = 8 000 + 500 + 70 + 5 = 8 575.
3. Scrieți în baza 10:
a) 101(2) = 1 ⋅ 22 + 1 = 5(10) ;
c) 1 010 101(2) = 1 ⋅ 26 + 1 ⋅ 24 + 1 ⋅ 22 + 1 = 85(10).
b) 1 101(2) = 1 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 1 = 13(10) ;
Știați că…
53
4. Scrieți în baza 2:
a) 21(10) = 10 101(2) ;
21 2
1 10 2
0 5 2
1 2 2
0 1
b) 26(10) = 11 010(2).
26 2
0 13 2
1 6 2
0 3 2
1 1
sau 21(10) = 16 + 4 + 1 = 1 ⋅ 24 + 0 ⋅ 23 + 1 ⋅ 22 + 0 ⋅ 21 + 1 = 10 101(2).
5. a) Dacă ab + ba = 132, atunci calculați a + b.
b) Dacă aa + bb = 143, atunci calculați a + b.
c) Dacă abc(10) = 11 001 011(2), atunci calculați a + b + c.
Rezolvare:
a) ab + ba = 132 sau 10a + b + 10b + a = 132 sau 11a + 11b = 132. Obținem a + b = 12.
b) aa + bb = 143 sau 10a + a + 10b + b = 143 sau 11a + 11b = 143. Obținem a + b = 13.
c) 11 001 011(2) = 27 + 26 + 23 + 2 + 1 = 203 = abc(10) sau a + b + c = 5.
Probleme propuse
1. Descompuneți următoarele numere naturale în baza 10:
a) 812 ; b) 1 121 ; c) 67 008 ; d) 12 014 ; e) a7b ; f) a19b.
2. Determinați numerele naturale care au următoarele descompuneri în baza 10:
a) 4 ⋅ 103 + 7 ⋅ 102 + 8 ;
d) 7 ⋅ 105 + 4 ⋅ 103 + 8 ⋅ 102 + 3 ;
b) 6 ⋅ 104 + 4 ⋅ 103 + 7 ⋅ 102 + 9 ⋅ 10 ;
e) 4 ⋅ 103 + 9 ⋅ 102 + 6 ;
c) 8 ⋅ 103 + 9 ⋅ 10 + 5 ;
f) 5 ⋅ 102 + 9 ⋅ 10 + 8.
3. Scrieți următoarele numere naturale în baza 10:
a) 101(2) ; b) 1 101(2) ; c) 10 110(2) ; d) 11 001(2).
4. Scrieți următoarele numere în baza 2:
a) 27 ;
e) 61 ;
b) 38 ;
f) 72 ;
c) 45 ;
g) 85 ;
d) 57 ;
h) 97.
5. a) Arătați că numărul natural 2 010 se poate scrie ca o sumă de puteri cu baza 2.
b) Arătați că numărul natural 1 999 se poate scrie ca o sumă de puteri cu baza 2.
6. Determinați numerele a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k și l din tabelul de mai jos:
Număr în baza 10 Număr în baza 2 Sumă de puteri ale lui 2 Sumă de puteri ale lui 10
18 a b c
d 1 010 e f
g h 25 + 22 + 1 i
j k l 5 ⋅ 103 + 8 ⋅ 10 + 7
7. Determinați x pentru care au loc egalitățile:
a) 121(10) = x(2) ; b) 34(10) = x(2) ; c) 11 011(2) = x(10) ; d) 101 011(2) = x(10).
8. Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor:
a) 29(10) = 10 001(2) ;
c) 1 101(2) > 34 : 32
 ;
b) 111(2) nu este pătratul unui număr natural ;
d) 11 001(2) este pătratul unui număr natural.
Lecția 12
54
I Operații cu numere naturale
Lecția 13 Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor:
rotunde, pătrate și acolade
13.1. Ordinea efectuării operațiilor
De luni până vineri, Dina citește câte 6 pagini din cartea sa preferată. Sâmbătă și duminică, având mai
mult timp, ea citește câte 12 pagini pe zi. Câte pagini citește Dina într‑o săptămână?
Rezolvare:
De luni până vineri, Dina citește: 5 ⋅ 6 = 30 (pagini)
Sâmbătă și duminică ea citește: 2 ⋅ 12 = 24 (pagini)
Într‑o săptămână, Dina citește: 30 + 24 = 54 de pagini
Ce observăm?
Soluția problemei se obține mai rapid efectuând calculul:
5 ⋅ 6 + 2 ⋅ 12 = 30 + 24 = 54.
Pentru a ajunge la rezultatul corect, trebuie efectuate mai întâi înmulțirile, apoi adunarea.
Situație
problemă De reținut
1. Adunarea și scăderea sunt operații aritmetice de ordinul întâi, înmulțirea și împărțirea sunt operații
de ordinul al doilea, iar ridicarea la putere este operație de ordinul al treilea.
2. Dacă într‑un exercițiu apar numai operații de ordinul întâi (adunări și scăderi) sau numai de ordinul al
doilea (înmulțiri sau împărțiri), ele se efectuează în ordinea în care sunt scrise, de la stânga la dreapta.
3. Dacă într‑un exercițiu există operații de ordine diferite, mai întâi efectuăm operațiile de ordinul al
treilea, apoi operațiile de ordinul al doilea și, în final, operațiile de ordinul întâi, în ordinea în care fiecare
dintre acestea sunt scrise, de la stânga la dreapta.
1. 235 + 17 - 43 = 252 - 43 = 209.
2. 8 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 10 = 32 ⋅ 3 ⋅ 10 = 96 ⋅ 10 = 960.
3. 32 + 5 ⋅ 14 - 7 ⋅ 12 = 32 + 70 - 84 = 102 - 84 = 18.
4. 5 ⋅ 34 - 7 ⋅ 25 + 62 ⋅ 5 = 5 ⋅ 81 - 7 ⋅ 32 + 36 ⋅ 5 = 405 - 224 + 180 = 361.
Exemple
13.2. Utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate, acolade
De ziua ei de naștere, Eliza invită 5 fete și 6 băieți. Ea vrea să ofere fiecărui invitat
un mic cadou: pentru fete, câte un jurnal personalizat, iar pentru băieți câte o brățară.
Sponsorul este bunicul, cu 100 de lei. Dina și Vlad o ajută cu planul.
Vlad: La magazinul de manufacturi de lângă casa mea, un jurnal costă 8 lei. Dar
dacă adaugi și câte un pix personalizat, care costă 3 lei, prețul jurnalului
scade la 6 lei. Iar brățările sunt 7 lei.
Dina: E o idee bună! Mai ales că azi au o ofertă specială: 2 lei reducere pentru orice
brățară sau colier. Să vedem dacă ne ajung banii.
•  setul format dintr‑un jurnal și un pix costă 6+3=9 lei
deci pentru fete avem nevoie de 5 ⋅ 9=45 de lei
•  fiecare colier, luat la preț redus costă 7-2=5 lei
deci cadourile pentru băieți costă 6 ⋅ 5=30 de lei
•  așa că vor rămâne 100-45-30=25 de lei
Vlad: Dina, acum după ce am învățat ordinea operațiilor, cred că am putea ajunge la rezultat dintr‑un
singur calcul. Priviți:
100-5 ⋅ 6+3-6 ⋅ 7-2=100-30+3-42-2=29 lei
Mate
practică
55
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Mama cumpără 3 kilograme de căpșuni a câte 7 lei și 5 kilograme de mere a câte 3 lei. Ce rest primește de la 50 de
lei? Rezolvați problema folosind un singur exercițiu și utilizând paranteze.
Rezolvare:
50 - (3 ⋅ 7 + 5 ⋅ 3) = 50 - (21 + 15) = 50 - 36 = 14 lei.
2. La un magazin de jucării au fost aduse 40 de mașinuțe, de 3 ori mai multe păpuși și cu 50 mai puține jocuri de
construcție decât păpuși. O mașinuță costă 11 lei, o păpușă 8 lei, iar un joc de construcție 14 lei. Care este valoarea
obiectelor aduse la magazin?
Rezolvați problema folosind un singur exercițiu și utilizând paranteze!
Rezolvare:
40 ⋅ 11 + 40 ⋅ 3 ⋅ 8 + (40 ⋅ 3 - 50) ⋅ 14 = 440 + 960 + 70 ⋅ 14 = 1 400 + 980 = 2 380 lei.
3. Vlad a scris pe tablă egalitatea din imaginea alăturată, însă a uitat să pună
parantezele. Ajutați‑l, astfel încât egalitatea să devină corectă.
Rezolvare:
Deoarece 4 nu se împarte la 25, expresia 6 ⋅ 9 - 4 trebuie delimitată de
paranteze.
La fel, 7 nu se împarte (exact!) la 3, deci suma 23 + 7 trebuie separată
și ea prin paranteze.
Efectuând calculele parțiale (6 ⋅ 9 - 4) : 25 = 2 și (23 + 7) : 3 = 10, deducem că mai este nevoie de o paranteză
pătrată, iar expresia corectă este: [(6 ⋅ 9 - 4) : 25 + (23 + 7) : 3] : 6 = 2.
1. Parantezele sunt de trei feluri: rotunde, pătrate și acolade.
2. Dacă un exercițiu conține mai multe tipuri de paranteze, se efectuează mai întâi operațiile din parantezele
rotunde, apoi operațiile din parantezele pătrate și în final operațiile din acolade (dacă acestea
există).
3. Într‑un exercițiu care conține mai multe tipuri de paranteze, după efectuarea calculelor din toate parantezele
rotunde, parantezele pătrate se transformă în paranteze rotunde; în același mod, acoladele
se transformă în paranteze pătrate.
De reținut
10 + 9 ⋅ {8 + 7 ⋅ [6 + 5 ⋅ (4 + 3 ⋅ 2)]} = efectuăm înmulțirea din paranteza rotundă
= 10 + 9 ⋅ {8 + 7 ⋅ [6 + 5 ⋅ (4 + 6)]} = efectuăm adunarea din paranteza rotundă și transformăm parantezele
pătrate în rotunde iar acoladele în paranteze pătrate
= 10 + 9 ⋅ [8 + 7 ⋅ (6 + 5 ⋅ 10)] = efectuăm înmulțirea din paranteza rotundă
= 10 + 9 ⋅ [8 + 7 ⋅ (6 + 50)] = efectuăm adunarea din paranteza rotundă
= 10 + 9 ⋅ (8 + 7 ⋅ 56) =
= 10 + 9 ⋅ (8 + 392) =
= 10 + 9 ⋅ 400 = 10 + 3 600 = 3 610
Exemplu
Eliza: Vlad, nu ai procedat corect! Prețul unui set se află efectuând mai întâi adunarea, iar pentru colier ar trebui să
efectuezi mai întâi scăderea. Abia apoi poți să faci înmulțirile!
Vlad: Ai dreptate! Am uitat de… paranteze!
100-5 ⋅ (6+3)-6 ⋅ (7-2)=100-5 ⋅ 9-6 ⋅ 5=100-45-30=25 lei.
Acum este corect!
Ce observăm?
Pentru a efectua operații de adunare și/sau de scădere, înaintea unor operații de înmulțire sau, în general, pentru
a efectua operații de ordin mai mic înaintea unor operații de ordin mai mare, trebuie să se scrie între paranteze termenii
adunării/scăderii.
6 ⋅ 9 - 4 : 25 + 23 + 7 : 3 : 6 = 2.
Lecția 13
56
I Operații cu numere naturale
Probleme propuse
1. Efectuați:
a) 15 + 43 - 27 ;
b) 413 - 395 + 11 ;
c) 642 + 423 - 999 ;
d) 725 - 696 + 37 ;
e) 2 138 - 809 + 57 ;
f) 521 - 99 + 17 - 47.
2. Efectuați:
a) 22 ⋅ 2 : 11 ;
b) 360 : 10 ⋅ 6 ;
c) 32 ⋅ 8 : 12 ⋅ 13 : 39 ;
d) 5 ⋅ 12 ⋅ 17 : 255 ;
e) 12 ⋅11 : 44 ⋅ 16 : 24 ;
f) 456 : 24 ⋅ 52 : 19 ⋅ 20.
3. Calculați:
a) 1060 : (2 ⋅ 5)58 ;
b) (714 ⋅ 5)2 : 726 ;
c) (76
)
8 : 4924 ;
d) (34
)
9 : (96
)
3
 ;
e) (112011 ⋅ 41005) : [(222
)
5
]
201 ;
f) 223 : 221 : 2 + 332 : 331 ⋅ 3.
4. Efectuați:
a) (7 503 : 61 + 877) : 500 + 53 ⋅ 11 ;
b) 207 ⋅ 9 - (192 + 32
) : 74 + 2 296 : 41 ;
c) 5 ⋅ 230 - 7 ⋅ (512 : 32 + 22
) + 4 687 : 43 ;
d) [493 : 17 - (128 : 23 + 224 : 8) : 22] : 27 - 1.
5. Calculați:
a) 10 ⋅ {182 : 324 + 2 ⋅ [(22 ⋅ 3)15 : (229 ⋅ 315) + 124]} ; b) .
6. Aflați câte numere naturale sunt cuprinse între numerele a și b, unde:
a = 6 + 8 ⋅ [32 : 4 - 5 ⋅ (43 - 7 ⋅ 32
)]
b = 15 ⋅ 2 + (256 : 16 + 4) : 5 + 2 121 : 21.
7. Puneți paranteze pentru a obține egalități adevărate:
a) 5 ⋅ 4 : 2 + 8 - 2 = 48 ; b) 6 ⋅ 9 : 3 + 5 - 2 = 36 ; c) 3 ⋅ 8 : 4 + 6 ⋅ 2 - 18 = 24
8. Ce sumă de bani a avut la început Andrei, dacă după ce mai primește de la
mama 75 de lei, de la bunic 40 de lei și își achită datoria de 80 de lei, îi mai
rămân 400 de lei?
9. Determinați cifra a, știind că (abcde - 100 ⋅ bc - de) : 104 = 7.
10. Determinați a + b + c, astfel încât:
a) ab + bc + ca = 88 ;
b) ab + bc + ca = abc ;
c) abc + cab + bca = 777 ;
d) ab + ac + ba + bc + ca + cb = 110.
1. Efectuați calculele:
a) 879 + 363 : 11 - 25 ⋅ 36 ;
b) 16 ⋅ 16 - 975 : 75 - 9 ⋅ 27 ;
c) 15 ⋅ 18 - 490 : 70 - 261 ;
d) 56 ⋅ 72 : 126 + 222 - 88.
4 puncte
2. Determinați care dintre următoarele numere este mai mare:
A = (253
)
9 : (42 + 32
)
26 - (2 0170 + 02017 + 12017)
4
 ;
B = 27 - 11 ⋅ {91 - 5 ⋅ [22 - 5 ⋅ (402 - 41 ⋅ 39)]} + (32 - 23
)
2017.
3 puncte
3. Toate cele 828 de ciocolate au fost ambalate în cutii mici și în cutii mari. În fiecare cutie mică s‑au
așezat câte 12 ciocolate, iar în fiecare cutie mare câte 18. Se știe că au fost 24 de cutii mici. Calculați
câte cutii mari au fost.
Încercați să rezolvați problema folosind un singur exercițiu și utilizând parantezele.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 13
57
Evaluare
1. Pătratul unui număr natural cuprins între 17 și 34 este
egal cu:
a) 16
b) 49
c) 25
d) 36
2. Câtul și restul împărțirii numărului 217 la 14 sunt
numerele:
a) 14 și 5
b) 15 și 5
c) 15 și 7
d) 14 și 7
3. Scrierea în baza 10 a numărului 101 011(2) este:
a) 32
b) 35
c) 8
d) 43
4. Scrierea în baza 2 a numărului 19 este egală cu:
a) 10 011
b) 111
c) 1 011
d) 1 101
5. Rezultatul calculului 1526 : 1525 este:
a) 1
b) 1551
c) 225
d) 15
6. Știind că 234 ⋅ 215 = 2n
, atunci n este egal cu:
a) 249
b) 19
c) 49
d) 219
7. Câte numere naturale dau câtul 3 la împărțirea cu 5?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 5
8. Pătratele a două numere naturale consecutive între
care se află 114 sunt:
a) 81 și 121
b) 100 și 121
c) 100 și 144
d) 121 și 144
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
324 < 342
510 ⋅ 54 = 540
123 este pătratul unui număr natural
10. Asociați fiecărei expresii din coloana A răspunsul
corect din coloana B.
A B
2 ⋅ [14 - 2 ⋅ (32 - 23
)]
2 ⋅ (14 - 2) ⋅ 32 - 23
2 ⋅ 14 - 2 ⋅ (32 - 23
)
a) 208
b) 24
c) 224
d) 26
11. Determinați numerele a, b, c din tabelul de mai jos:
Puterea Ultima cifră a puterii
62017
1252018
2 0212019
a
b
c
12. Determinați numerele A, B, C și D din tabelul de mai jos.
D I C R
546 13 a b
c 27 8 12
129 d 16 1
13. Suma a două numere naturale este egală cu 53. Împărțind
numărul mai mare la dublul numărului mai
mic, obținem câtul 4 și restul 8. Determinați cele
două numere naturale.
14. Arătați că 102 = 62 + 82
, apoi că 1022 se poate scrie
ca o sumă de două pătrate ale unor numere naturale.
Evaluare Împărțirea numerelor naturale • Puteri. Pătratul unui număr natural.
Reguli de calcul cu puteri • Compararea puterilor • Scrierea în baza 10;
scrierea în baza 2 • Ordinea efectuării operațiilor; utilizarea parantezelor
Lecția 13
57
George Pólya (1887–1985) a fost un matematician de origine maghiară, profesor
la Universitatea Stanford din California, care a avut contribuții importante în educația
matematică. Cartea sa How to solve it? (apărută în limba română cu titlul Cum
rezolvăm o problemă?) prezintă patru pași generali de abordare a unei probleme:
înțelegerea problemei, elaborarea unui plan, aplicarea planului și verificarea.
Unitatea
II
Domeniul de conținut:
NUMERE NATURALE
Lecția 1
Lecția 2
Metoda reducerii la unitate
Metoda comparației
Metode aritmetice de
rezolvare a problemelor
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Evaluare
Metoda figurativă
Metoda mersului invers
Metoda falsei ipoteze
Unitatea
II
Exerciții și probleme recapitulative
60
II Metode aritmetice de rezolvare
Lecția 1 Metoda reducerii la unitate
Opt kilograme de mere costă 24 de lei.
Cât costă 5 kilograme de mere de aceeași calitate?
A. Rezolvare cu plan:
1. Cât costă un kilogram de mere?
24 lei : 8 = 3 lei
2. Cât costă 5 kilograme de mere?
3 lei ⋅ 5 = 15 lei
B. Rezolvare cu metoda reducerii la unitate:
8 kg 24 lei
1 kg 24 lei : 8 = 3 lei
5 kg 3 lei ⋅ 5 = 15 lei
Analiză:
8 kilograme de mere costă 24 de lei, iar un kilogram de mere costă 3 lei: o cantitate de 8 ori mai mică
costă de 8 ori mai puțin. Dacă un kilogram de mere costă 3 lei, atunci 5 kilograme de mere costă 15 lei:
o cantitate de 5 ori mai mare costă de 5 ori mai mult1
.
De reținut
Sunt cazuri în care, dacă o mărime scade (crește) de un număr de ori, atunci și cealaltă mărime scade
(crește) de același număr de ori (vezi prima problemă).
Sunt cazuri în care, dacă o mărime scade (crește) de un număr de ori, atunci cealaltă mărime crește
(scade) de același număr de ori (vezi a doua problemă).
123
1 În clasa a VI-a vom învăța regula de trei simplă în cazul în care două mărimi sunt direct proporționale. 2
 Cantitatea de apă care trece prin robinet într-un interval de timp.
3 În clasa a VI-a vom învăța regula de trei simplă în cazul în care două mărimi sunt invers proporționale.
Această metodă este utilă, în special, prin faptul că se aplică la multe probleme întâlnite în practică. Algoritmul de
rezolvare constă în aflarea mărimii cerute printr-o fază intermediară de comparare cu unitatea. Singura dificultate
este stabilirea dependenței dintre mărimi.
Șase robinete, care au același debit2
, curg împreună și umplu
o piscină în 3 ore. În câte ore pot umple aceeași piscină
9 robinete cu același debit?
A. Rezolvare cu plan:
1. În câte ore poate fi umplută piscina de un singur robinet?
3 ore ⋅ 6 = 18 ore
2. În câte ore pot umple piscina 9 robinete?
18 ore : 9 = 2 ore
B. Rezolvare cu metoda reducerii la unitate:
6 robinete 3 ore
1 robinet 3 ore ⋅ 6 = 18 ore
9 robinete 18 ore : 9 = 2 ore
Analiză:
6 robinete curg împreună și umplu o piscină în 3 ore, iar un robinet în 18 ore: numărul robinetelor s-a
micșorat de 6 ori, iar timpul necesar s-a mărit de 6 ori. Un robinet deschis umple o piscină în 18 ore, iar
9 robinete în 2 ore: numărul robinetelor s-a mărit de 9 ori, iar timpul necesar s-a micșorat de 9 ori3
.
Mate
practică
Mate
practică
61
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. „Și-n vreme cât s-au cununat
S-a-ntins poporul adunat
Să joace-n drum după tilinci:
Feciori la zece fete, cinci,
Cu zdrăngăneii la opinci
Ca-n port de sat.“
(George Coșbuc — Nunta Zamfirei)
Presupunând că-n uriașa horă formată erau 30 de feciori, să se afle numărul fetelor.
Rezolvare:
5 feciori 10 fete
1 fecior 10 fete : 5 = 2 fete
30 de feciori 2 fete ⋅ 30 = 60 de fete
2. Dacă un elev ar lucra suplimentar câteva probleme pe zi, ar termina de rezolvat problemele dintr-o culegere în 25 de
zile. În câte zile ar termina rezolvarea tuturor problemelor lucrând câte 5 probleme pe zi?
Ce observăm? Se poate rezolva problema?
Ce ar trebui schimbat în enunțul problemei ca să avem următoarea rezolvare?
4 probleme pe zi 25 de zile
1 problemă pe zi 25 de zile ⋅ 4 = 100 de zile
5 probleme pe zi 100 zile : 5 = 20 de zile.
Răspuns:
În enunț, în loc de câteva probleme pe zi, trebuia precizat 4 probleme pe zi.
Gândire critică
Dintr-o bucată lungă de sârmă, pentru a obține bucăți de sârmă de 4 metri lungime fiecare,
un muncitor face 12 tăieturi cu un clește. Dintr-o bucată de sârmă de aceeași lungime trebuie
să obțină bucăți de 8 metri lungime fiecare. Câte tăieturi ar trebui să facă?
Eliza a propus următoarea rezolvare:
4 m 12 tăieturi
1 m 12 tăieturi ⋅ 4 = 48 de tăieturi
8 m 48 de tăieturi : 8 = 6 tăieturi
Luca a propus următoarea rezolvare, prin care problema este descompusă în două probleme mai simple.
Atenție!
Prin 12 tăieturi se obțin 13 bucăți de sârmă!
1 bucată 4 m
13 bucăți 4 m ⋅ 13 = 52 m
Rezolvăm în continuare a doua problemă.
8 m 1 bucată
52 m 52 m : 8 m/bucată = 6 bucăți și rămâne rest o bucată de 4 m.
Sunt necesare 6 tăieturi.
Ce observăm?
Și Eliza, și Luca au dat același răspuns: 6 tăieturi.
Atenție!
Numai rezolvarea dată de Luca este corectă!
Lecția 1
Probleme propuse
1. Identificați dependența dintre mărimi, apoi rezolvați problema următoare:
Dina cumpără 5 kilograme de mere, iar Vlad cumpără 3 kilograme de mere de aceeași calitate. Care dintre ei va plăti
mai puțin?
62
II Metode aritmetice de rezolvare Lecția 1
1. Trei ouă fierb în 5 minute. În câte minute fierb șase ouă?
2. O orchestră formată din 60 de persoane interpretează o melodie în 5 minute. În cât timp ar interpreta
Jocuri
aceeași melodie o orchestră formată din 50 de persoane?
1. Trei cuburi Rubik costă 105 lei. Cât costă 6 cuburi Rubik?
2 puncte
2. Pentru a termina o lucrare în 10 zile sunt necesari 3 muncitori.
În câte zile ar termina aceeași lucrare 5 muncitori?
2 puncte
3. Compuneți o problemă folosind datele următoare:
4 caiete  12 lei
7 caiete x lei
2 puncte
4. Cifra de afaceri a unei societăți s-a ridicat în acest an la 9 000 000 €, realizându-se un profit de 360 000 €.
Pentru anul următor se estimează o cifră de afaceri de 10 000 000 €.
Ce profit ar realiza societatea, păstrând rentabilitatea (posibilitatea de câștig) din acest an?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
2. Determinați valorile care lipsesc din tabelul următor, apoi răspundeți la întrebările de mai jos.
Lungimea laturii 5 cm 6 cm 9 cm 4 cm 3 cm 2 cm
Perimetrul pătratului 20 cm 24 cm … … … …
a) Cum se modifică perimetrul pătratului dacă lungimea laturii se mărește?
b) Cum se modifică perimetrul pătratului dacă lungimea laturii se micșorează?
3. Inima unui om bate de aproximativ 210 ori în 3 minute. De câte ori bate într-o oră?
4. Din 200 de litri de apă de mare se obțin 8 grame de sare. Ce cantitate de apă este necesară pentru a obține un kilogram
de sare?
5. Peștele-spadă înoată mai rapid decât oricare alt pește! Știind că parcurge 300 de metri în 6 secunde, să se afle
câți kilometri parcurge într-o oră.
6. Compuneți o problemă folosind datele următoare:
3 robinete  600 litri de apă
5 robinete x litri de apă
7. Produsul a două numere naturale x și y este egal cu 60. Determinați
valorile lui y din tabelul alăturat, apoi completați enunțurile:
a) Dacă valoarea lui x se mărește, atunci valoarea lui y se … .
b) Dacă valoarea lui x se micșorează, atunci valoarea lui y se … .
8. Pentru a termina o lucrare în 5 zile sunt necesari 12 muncitori. Câți muncitori sunt necesari pentru a termina
aceeași lucrare în 3 zile?
9. „Ș-atunci, unde nu începe Flămânzilă a cărăbăni deodată în gură câte o harabă de pâne, și răpede mi ți le-a înfulecat
și le-a forfecat, de parcă n-au mai fost.“
(Ion Creangă — Povestea lui Harap-Alb)
După ce-și potoli foamea, Flămânzilă luă aminte că, dacă înfulecă 300 de pâini pe zi, are hrană pentru 4 zile. Câte
pâini trebuie să înfulece pe zi, astfel încât să-i ajungă pentru 5 zile?
10. Compuneți o problemă folosind datele următoare:
3 robinete  8 ore
4 robinete x ore
11. Din 10 decigrame de sămânță de viermi de mătase se obțin, în medie, 1 500 de gogoși. Știind că dintr-o gogoașă
se trag 900 de metri de fir de mătase, să se afle câți metri de fir se obțin din 6 grame de sămânță.
12. Clopotele unei biserici bat de 3 ori în 12 secunde. În câte secunde vor bate de 12 ori?
x 2 3 4 12 10 6
y 30 … … … … …
63
Lecția 1
Lecția 2 Metoda comparației
Lecția 2
Algoritmul rezolvării problemelor constă în a compara două situații diferite, eliminarea unei necunoscute și determinarea
celeilalte necunoscute. Prin înlocuire într-una din situațiile inițiale se determină și cealaltă necunoscută.
După modul cum se realizează eliminarea unei necunoscute, distingem două tipuri de abordări: eliminarea unei necunoscute
prin scădere, precedată, eventual, de aducerea la același termen de comparație, și eliminarea unei
necunoscute prin înlocuire.
2.1. Eliminarea unei necunoscute prin scădere (metoda reducerii)
Ca să realizeze pliante pentru proiectul de biologie, Bianca a cumpărat
6 coli de hârtie colorată și 8 carioci, pentru care a plătit 58 de lei, iar
Dina a cumpărat 6 coli de hârtie colorată și 12 carioci, pentru care a
plătit 78 de lei. Cât costă o coală și cât costă o cariocă?
Analiză:
Numărul colilor cumpărate de cele două fete este același. Atunci Dina
a plătit mai mult, pentru că a cumpărat mai multe carioci.
Rezolvare:
Pentru a compara mai ușor, transcriem datele problemei:
6 coli   8 carioci   58 lei
6 coli  12 carioci   78 lei
Comparând cele două situații, observăm că au deja același termen de comparație: 6 coli. Reiese că
diferența dintre sumele de bani (78 lei - 58 lei = 20 lei) provine din diferența dintre numărul cariocilor,
12 carioci - 8 carioci = 4 carioci. Așadar, o cariocă valorează 20 lei : 4 = 5 lei.
Obținem:
6 coli  5 lei ⋅ 8   58 lei,
ceea ce înseamnă că 6 coli costă 58 lei - 5 lei ⋅ 8 = 18 lei.
Așadar, o coală costă 18 lei : 6 = 3 lei.
Mate
practică
Pentru proiectul de biologie, Vlad a cumpărat 2 coli de hârtie colorată și
7 carioci, pentru care a plătit 41 de lei, iar Luca a cumpărat 7 coli de hârtie
colorată și 2 carioci, pentru care a plătit 31 de lei. Cât costă 6 coli și 6 carioci?
Rezolvare:
Transcriem datele problemei:
2 coli  7 carioci   41 lei
7 coli  2 carioci   31 lei
Comparând cele două situații, observăm că nu au același termen de comparație.
Metoda 1
Îl obligăm pe Vlad să cumpere de șapte ori mai mult, pentru care va și plăti de șapte ori mai mult, iar pe
Luca să cumpere și să plătească de două ori mai mult și obținem:
14 coli  49 carioci   287 lei
14 coli  4 carioci   62 lei
Deducem că diferența de 287 lei - 62 lei = 225 lei provine din diferența celor 49 carioci - 4 carioci = 
= 45 carioci cumpărate în plus.
Mate
practică Observație
Spre deosebire de problema anterioară, în unele probleme datele trebuie să fie aduse la același termen
de comparație.
64
II Metode aritmetice de rezolvare
Atunci o cariocă valorează 225 lei : 45 = 5 lei. Obținem:
2 coli  5 lei ⋅ 7   41 lei,
ceea ce înseamnă că 2 coli costă 41 lei - 5 lei ⋅ 7 = 6 lei.
Atunci o coală costă 6 lei : 2 = 3 lei.
Putem calcula cât costă 6 carioci și 6 coli în două moduri:
6 ⋅ (5 lei + 3 lei) = 6 ⋅ 8 lei = 48 lei sau
3 lei ⋅ 6 + 5 lei ⋅ 6 = 18 lei + 30 lei = 48 lei.
Metoda 2
2 coli  7 carioci   41 lei
7 coli  2 carioci   31 lei
Prin însumare deducem:
9 coli  9 carioci   72 lei
ceea ce conduce la:
1 coală  1 cariocă   72 lei : 9 = 8 lei
6 coli  6 carioci   8 lei ⋅ 6 = 48 lei
2.2. Eliminarea unei necunoscute prin înlocuire (metoda substituției)
În cadrul unui proiect ecologic, o școală a colectat 7 containere
cu maculatură și 6 containere cu plastic, care cântăresc împreună
720 de kilograme. Știind că 6 containere cu plastic cântăresc
cât 5 containere cu maculatură, să se afle cât cântărește un container
cu maculatură și cât cântărește un container cu plastic.
Rezolvare:
Conform enunțului, putem scrie:
7 containere cu maculatură  6 containere cu plastic   720 kg
Înlocuim (substituim) 6 containere cu plastic cu 5 containere cu maculatură și obținem:
7 containere cu maculatură  5 containere cu maculatură   720 kg,
ceea ce înseamnă că 12 containere cu maculatură cântăresc 720 kg.
Un container cu maculatură cântărește 720 kg : 12 = 60 kg.
Atunci, 5 containere cu maculatură cântăresc 60 kg ⋅ 5 = 300 kg.
Echivalând cele 5 containere cu maculatură cu 6 containere cu plastic, reiese că un container cu plastic
cântărește 300 kg : 6 = 50 kg.
Mate
practică
În anumite situații, folosind metoda comparației putem verifica dacă datele problemei sunt contradictorii
sau insuficiente pentru rezolvarea problemei.
1. Patru pixuri și 3 creioane costă 41 de lei, iar 8 pixuri și 6 creioane costă 82 de lei. Cât costă un pix?
Rezolvare:
4 pixuri  3 creioane   41 lei
8 pixuri  6 creioane   82 lei
Ce observăm?
Dacă dublăm numerele din prima situație, obținem datele din a doua situație și, de aceea, nu putem
determina prețul unui pix.
2. Trei cărți și 4 caiete costă 62 de lei, iar 3 cărți și 6 caiete costă 30 de lei. Cât costă o carte?
Rezolvare:
3 cărți  4 caiete   62 lei
3 cărți  6 caiete   30 lei
Observații
65
Lecția 2
Ce observăm?
Au același termen de comparație, 3 cărți, dar problema nu are soluție, pentru că 6 caiete nu pot avea
prețul mai mic decât 4 caiete!
Probleme propuse
1. „După ce mama vitregă răsturnă două străchini de linte în cenușă, fata se duse în grădină, pe ușa din dos, și strigă:
— Blânde porumbițe, și voi, turturele, și voi, păsări ale cerului, veniți cu toate de‑mi ajutați s‑aleg lintea:
Bobul, ici, în ulcică, iar cel rău în gușulică…“
(Frații Grimm, Cenușăreasa)
Cele două surori vitrege, haine la suflet, i‑au mai aruncat în cenușă și trei străchini de mazăre. Câte boabe de linte
trebuia să aleagă biata fată cu păsările prietene, știind că în 5 străchini cu linte și 3 de mazăre erau 1 536 de boabe,
iar într‑o strachină de linte și 3 de mazăre erau 576 de boabe?
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Desenul schematic alăturat ne sugerează că
primele două balanțe sunt în echilibru. Prima
are pe talerul din stânga două cuburi și o piramidă,
iar pe talerul din dreapta 11 bile. A doua
are pe talerul din stânga un cub, iar pe cel din
dreapta o piramidă și o bilă.
Câte bile vor echilibra ultima balanță?
Analiză:
Privim a doua balanță: un cub cântărește cât o piramidă și o bilă la un loc.
Atunci, două cuburi cântăresc cât două piramide și două bile la un loc.
Privim prima balanță: două cuburi și o piramidă cântăresc cât 11 bile.
Rezolvare:
Înlocuim cele două cuburi de pe talerul stâng al primei balanțe și obținem: două piramide și două bile plus încă
o piramidă cântăresc cât 11 bile și atunci trei piramide cântăresc cât 9 bile. Deducem că o piramidă cântărește
cât trei bile. În concluzie, trei bile vor echilibra ultima balanță.
2. Un ogar urmărește o vulpe, care are 12 sărituri înaintea lui. Câte sărituri va face ogarul până să o ajungă pe vulpe,
știind că el face 7 sărituri în timp ce vulpea face 8 sărituri și că, în 5 sărituri, ogarul parcurge aceeași distanță pe
care o parcurge vulpea în 6 sărituri?
Rezolvare:
Ogarul Vulpea
Timp 7 sărituri în timpul a… … 8 sărituri
Distanță 5 sărituri măsoară cât… … 6 sărituri
Aducem la același termen de comparație:
Ogarul Vulpea
Timp 35 sărituri în timpul a… … 40 sărituri
Distanță 35 sărituri măsoară cât… … 42 sărituri
La fiecare 35 de sărituri, ogarul micșorează distanța față de vulpe cu două sărituri de vulpe. Convenim să numim
perioadă timpul necesar ogarului să facă 35 de sărituri. Vulpea avea, față de ogar, un avans egal cu 12 sărituri de
vulpe. Deoarece 12 : 2 = 6, deducem că după 6 perioade ogarul prinde vulpea.
Ogarul ajunge vulpea după 35 de sărituri ⋅ 6 = 210 sărituri.
66
II Metode aritmetice de rezolvare
2. Cinci pungi cu mălai și 7 pungi cu făină cântăresc 31 kg, iar 7 pungi cu mălai și 7 pungi cu făină cântăresc 35 kg.
Cât cântărește o pungă cu mălai, respectiv o pungă cu făină?
3. Compuneți o problemă, apoi rezolvați‑o, folosind datele:
5 cărți  3 caiete   105 lei
3 cărți  5 caiete   79 lei
4. S‑a constatat că 9 bivoli și 8 boi aveau aceeași forță cât 6 boi și 12 bivoli. Cine era mai puternic, bivolul sau boul?
5. Cinci sărituri ale unui ogar și 7 sărituri ale unei vulpi măsoară împreună 17 m. Două sărituri ale unui ogar și 5 sărituri
ale unei vulpi măsoară împreună 9 m. Ce distanță parcurge fiecare după 30 de sărituri?
Lecția 2
1. Trei robinete și două pompe umplu un bazin cu capacitatea de 31 hl într-o oră.
Trei robinete și 8 pompe umplu un bazin cu capacitatea de 79 hl într-o oră.
Aflați debitul unui robinet și debitul unei pompe.
2 puncte
2. Doi cocoși cântăresc tot atât cât 3 găini. Opt cocoși și 9 găini cântăresc 42 kg.
Cât cântărește un cocoș și cât cântărește o găină, știind că toți cocoșii au aceeași greutate, respectiv
toate găinile cântăresc la fel.
2 puncte
3. Șase mingi de fotbal și 6 mașinuțe costă 3 000 de lei. Patru mingi de fotbal și 3 mașinuțe costă
1 700 de lei. Cât costă o minge?
2 puncte
4. Compuneți o problemă și apoi rezolvați-o, folosind datele următoare:
6 kg piersici   8 kg mere   54 lei
6 kg piersici  10 kg mere   60 lei
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
1. + + + + + = 20
+ + = 12
- = ?
2. =
= 160 lei
3. Patru dansatori și 6 dansatoare execută un dans tematic în 5 minute. În cât timp vor executa 8 dansatori
și 12 dansatoare același dans tematic?
Jocuri
= ? lei
67
Lecția 2
Lecția 3 Metoda figurativă
Lecția 3
Metoda figurativă sau grafică este cea mai sugestivă metodă prin care o situație reală se poate transpune în limbaj
matematic. Reprezentarea datelor se face, de regulă, prin segmente de dreaptă, care vor fi luate ca părți egale dintr-un
întreg. Prin această metodă se pot afla două numere când se cunosc suma și diferența, suma și câtul, respectiv
diferența și câtul lor.
Problemele se încadrează în acest tip dacă în conținutul lor se afirmă că o mărime este cu… mai mare
(mai mică) decât cealaltă (semnificând diferența dintre cele două mărimi), iar expresii precum în total,
la un loc, împreună ș.a. sugerează suma.
3.2. Metoda figurativă: se cunosc suma și câtul a două numere
Împărțind un număr natural la un alt număr natural, Luca obține câtul 3 și restul 0. Să se afle cele două
numere, știind că suma lor este 36.
Rezolvare:
Câtul 3 sugerează că primul număr (deîmpărțitul) este de 3 ori mai mare decât al doilea (împărțitorul).
Se obține reprezentarea grafică următoare:
p împărțitorul
36
p p p deîmpărțitul
1) Cât reprezintă o parte?
36 : 4 = 9
2) Care sunt cele două numere?
9 · 3 = 27, respectiv 9 · 1 = 9
Situație
problemă
3.1. Metoda figurativă: se cunosc suma și diferența a două numere Mate practică
Într‑o tabără de schi s‑au înscris cu 19 mai mulți români decât străini. Pot fi 27 de participanți? Dar 24?
Rezolvare:
Numărul străinilor, fiind mai mic, se reprezintă cu un segment de dreaptă (o parte). Vom obține reprezentarea:
p numărul străinilor
27
p +19 numărul românilor
1) Cât reprezintă 2 părți?
27 – 19 = 8
3) Câți străini s‑au înscris?
4 · 1 = 4
2) Cât reprezintă o parte?
8 : 2 = 4
4) Câți români s‑au înscris?
4 · 1 + 19 = 23
Deci pot fi 27 de participanți.
Conform celei de‑a doua situații, avem:
p numărul străinilor
24
p +19 numărul românilor
1) Cât reprezintă 2 părți?
24 - 19 = 5
2) Cât reprezintă o parte?
5 : 2 nu este număr natural.
În acest caz, problema nu are soluție, deoarece o parte reprezintă numărul străinilor, care este un număr
natural.
De reținut
68
II Metode aritmetice de rezolvare
3.3. Metoda figurativă: se cunosc diferența și câtul a două numere
Peste doi ani, tatăl va fi de 3 ori mai în vârstă decât fiul său. Acum doi ani, tatăl
era mai în vârstă cu 28 de ani decât fiul. Ce vârstă are fiecare în prezent?
Observație:
Cheia rezolvării problemelor de acest tip este sesizarea faptului că diferența
de vârstă este aceeași în trecut, prezent, respectiv viitor.
Rezolvare:
Din primele două propoziții ale enunțului deducem reprezentarea:
p vârsta fiului
p p p
28 de ani
vârsta tatălui
Ea ne sugerează, prin părți, vârsta fiului, respectiv a tatălui, peste doi ani. Ca reprezentare grafică, diferența
de vârstă este de două părți. Conform cheii, diferența de vârstă va fi peste doi ani tot de 28 de ani.
1) Cât reprezintă o parte?
28 : 2 = 14
3) Ce vârstă au în prezent?
14 - 2 = 12, respectiv 42 - 2 = 40.
2) Ce vârstă vor avea peste doi ani?
14 · 1 = 14, respectiv 14 · 3 = 42
Situație
problemă
3.4. Metoda figurativă folosind simboluri
La un eveniment în sala de sport a școlii asistă mai mulți elevi.
Dacă pe fiecare bancă se așază câte 4 elevi, atunci 18 nu mai
au loc. Dacă se așază câte 5 elevi pe fiecare bancă, atunci
rămân 4 bănci libere.
Câte bănci și câți elevi sunt în sală?
I. Rezolvare cu ajutorul segmentelor de dreaptă
Deoarece, în final, pe o bancă se află 5 elevi, deducem că numărul
elevilor este de 5 ori mai mare decât al băncilor ocupate.
Vom avea următoarea reprezentare grafică:
p numărul băncilor ocupate cu câte 5 elevi
p p p p p numărul elevilor
Numărul total al băncilor este cu 4 mai mare, deoarece 4 bănci sunt libere. Dacă toate băncile sunt ocupate
cu câte 4 persoane, rămân fără loc 18 elevi. Deci numărul elevilor este cu 18 mai mare decât numărul
obținut prin înmulțirea cu 4 a numărului total de bănci:
Mate
practică
Câtul dintre două mărimi este sugerat de expresii de tipul: de atâtea ori mai mult, de atâtea ori mai puțin,
de … ori mai mare, de … ori mai mic, de … ori mai în vârstă, de … ori mai tânăr, de … ori mai scump, de …
ori mai ieftin ș.a., iar uneori este precizat direct.
De reținut
Diferența este sugerată, de regulă, prin expresia cu … mai mare (mai mică), dar și prin mai în vârstă
cu …, mai scump cu … etc.
De reținut
69
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Împărțind un număr natural la un alt număr natural obținem câtul 3. Să se afle cele două numere, știind că suma
lor este 36.
Rezolvare:
Fie numărul natural d deîmpărțitul și î, un număr natural nenul, împărțitorul. Din teorema împărțirii cu rest, d = î · c + r,
cu condiția r < î, unde c și r sunt numere naturale. Datele din enunț se transpun în următoarea reprezentare grafică:
p împărțitorul
36 p p p +r deîmpărțitul
Lecția 3
p 4 numărul total al băncilor
p 4 p 4 p 4 p 4 18 numărul elevilor
Numărul elevilor fiind același, rezultă că reprezentările de mai jos sunt echivalente:
p p p p p
p p p p 4 ⋅ 4 + 18
Atunci, un segment de dreaptă (o parte) este echivalent cu numărul 4 ⋅ 4 + 18 = 16 + 18 = 34. Numărul băncilor este
34 + 4 = 38, iar numărul elevilor este egal cu 34 ⋅ 5 = 170 sau 38 ⋅ 4 + 18 = 170.
II. Rezolvarea problemei folosind simboluri
Faza inițială:
Pe fiecare bancă, simbolizată cu B, figurăm câte 4 elevi, simbolizați cu
4E, și 18 elevi fără loc.
Faza finală:
Figurăm câte 5 elevi pe o bancă și 4 bănci libere.
Pentru a trece de la prima fază la cea de‑a doua, gândim o fază intermediară
(imaginară). Dacă am fi în sală, ar trebui să procedăm astfel:
eliberăm 4 bănci de la faza inițială și, astfel, alți 16 elevi se alătură
celor 18 care stau în picioare:
 ;   ;   .
Cei 34 de elevi trebuie să se așeze în băncile în care deja se află câte 4 elevi. În fiecare bancă se
mai așază doar câte un elev și atunci deducem că, în final, există 34 de bănci cu câte 5 elevi fiecare
și 4 bănci libere. Atunci numărul elevilor este 34 ⋅ 5 = 170, iar cel al băncilor 34 + 4 = 38.
Putem rezolva problema gândind și de la faza finală spre faza inițială!
Faza finală:
 ;   .
Faza intermediară:
Toți elevii sunt așezați, în final câte 5, iar inițial câte 4. Sunt necesari 16 elevi pentru a‑i așeza câte 4 în cele 4 bănci
libere și încă 18 elevi pentru a sta în picioare. Așadar, ar trebui ridicați de pe bănci 16 + 18 = 34 de elevi. De la fiecare
aranjament de tipul   putem lua doar un singur elev pentru a forma un aranjament de tipul  .
Deducem că există 34 de grupări de tipul   și atunci numărul băncilor este egal cu 34 + 4 = 38, iar cel al elevilor
este egal cu 34 ⋅ 5 = 170.
 ;  .
 ;   .
Faza inițială:
Faza finală:
70
II Metode aritmetice de rezolvare
Deoarece 4p + r = 36, restul trebuie să fie un număr natural care se împarte exact la 4.
Cazul I. Dacă r = 0, atunci î = 9 și, ținând cont că îndeplinește condiția r < î , avem d = 27.
Cazul al II‑lea. Dacă r = 4, atunci î = 8 și, ținând cont că îndeplinește condiția r < î, avem d = 28.
Cazul al III‑lea. Dacă r = 8, atunci î = 7 nu îndeplinește condiția r < î și, în consecință, nu avem soluție.
Cazul al IV‑lea. Dacă r > 8, cu atât mai mult condiția r < î nu este îndeplinită. Deci problema admite două soluții:
A. d = 27 ; î = 9 ; c = 3 și r = 0 ; B. d = 28 ; î = 8 ; c = 3 și r = 4.
Ce observăm?
S‑au combinat suma, câtul și diferența.
Am reluat problema de la cazul în care se cunosc suma și câtul a două numere, pentru a evidenția că uneori rezolvarea
se modifică semnificativ, chiar dacă există doar o mică modificare în enunț.
2. „Foaie verde de arțari,
Câte ciori sunt și câți pari?
Dacă ele sunt răzlețe,
Ca s‑avem un par și‑o cioară,
Una din cinstite fețe
S‑ar roti pe dinafară…
Iar dacă cumva ar vrea
Câte două‑n par să stea,
Alt neajuns apare iar:
Va rămâne gol un par.“
(GAZETA MATEMATICĂ, 1912)
Rezolvare:
Simbolizăm cu P și C un par, respectiv o cioară.
Faza inițială: C C C C
P P P … P 1C
Faza finală: CC CC CC CC
P P P … P 1P
Faza intermediară
Ca să trecem de la faza inițială spre cea finală, ne imaginăm că obligăm o cioară așezată pe un par să‑l elibereze.
Avem: C C C C
P P P … P
1P 2C
Obligăm cele 2 ciori răzlețe să se așeze pe câte un par, pe care deja era o cioară, pentru a avea configurația   .
În final vom avea doar 2 configurații de tipul   ,  .
Răspuns: Erau 4 ciori și 3 pari.
Probleme propuse
1. Doi frați gemeni împreună cu părinții lor cântăresc 238 kg. Copiii au câte 40 kg, iar tatăl lor are cu 14 kg mai mult
decât mama. Cât cântărește mama?
a) 84 kg ; b) 74 kg ; c) 76 kg ; d) 72 kg.
2. Cu ocazia zilei de 8 Martie, Bianca i‑a dăruit mamei ei un buchet de trandafiri, Luca a pregătit pentru mama lui un
buchet de frezii, iar Vlad un buchet de lalele. Știind că erau 39 de flori și că lalele erau cu două mai multe decât
freziile, ca și freziile față de trandafiri, să se afle numărul florilor de fiecare fel.
3. Perimetrul unui dreptunghi este egal cu 444 m. Lățimea este cu 12 m mai mică decât lungimea. Aflați perimetrul
unui pătrat a cărui latură măsoară cât lungimea dreptunghiului.
4. Suma a două numere naturale este 206. Așezându‑i unuia dintre ele cifra 1 în stânga, obținem un număr egal cu
celălalt. Să se afle cele două numere.
71
5. Treizeci și șapte de copii au participat la un concurs de matematică. Numărul copiilor care au obținut punctaje mai
mici decât Vlad este de trei ori mai mare decât al celor care au obținut punctaje mai mari. Pe ce loc s‑a clasat Vlad?
6. Un teren în formă de dreptunghi, cu lungimea de 3 ori mai mare decât lățimea, are perimetrul egal cu 1 200 de
metri. Pe marginea terenului se plantează pomi la o distanță de 6 metri unul față de celălalt.
a) Câți pomi s‑au plantat pe una dintre lungimile terenului?
b) Câți pomi s‑au plantat în total?
7. Pentru a câștiga mâna fetei de împărat, Făt‑Frumos a primit următoarea poruncă:
„Să‑mi aduci două zile la rând un buchet de trandafiri în care să fie cel puțin 17 trandafiri și cel mult 31. Să fie
trandafiri galbeni de 6 ori mai puțini decât trandafiri albi și roșii la un loc, iar trandafiri roșii de două ori mai puțini
decât cei albi. Să nu‑mi aduci în ambele zile același număr de trandafiri!“
Făt‑Frumos a îndeplinit porunca. Cum a procedat?
8. Adrian are 3 ani, iar tatăl lui are 34 de ani. Peste câți ani Adrian va fi de două ori mai tânăr decât tatăl său?
9. Un număr natural are cifra unităților egală cu 7. Dacă ștergem această cifră, numărul se micșorează cu 1 816.
Aflați numărul inițial.
10. Dacă mărim primul factor al unui produs de 3 ori, iar pe al doilea îl micșorăm cu 750, rezultatul rămâne neschimbat.
Să se afle cei doi factori, știind că unul este de 5 ori mai mare decât celălalt.
11. Compune câte o problemă după fiecare reprezentare grafică:
a)
p
p +4 40 b)
p p
p 315 c) p
p 60
12. Pe o masă, la care stau 5 persoane, este așezată o fructieră, în care se află de 3 ori mai multe prune decât mere.
După ce fiecare persoană ia câte un măr și o prună, rămân în fructieră de 5 ori mai multe prune decât mere.
Câte mere și câte prune erau inițial?
13. La aniversarea zilei sale de naștere, Vlad și‑a invitat jumătate dintre colegi. Atât invitaților, cât și sărbătoritului
li s‑au servit câte 3 fursecuri și 5 bomboane de fiecare, după care au rămas 12 fursecuri și 40 de bomboane.
La început, pe platoul mare se aflau de două ori mai multe bomboane decât fursecuri. Câți elevi erau în clasă? Jocuri
Un pescar s‑a înapoiat acasă tare posomorât.
„— De ce ești supărat? l‑au întrebat ai lui.
  — Cum să nu fiu, când știu câți pești am prins de data aceasta: 6 fără cap, 9 fără coadă și încă 8 pe jumătate!“
Câți pești a prins șugubățul pescar?
Lecția 3
1. „După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bini… șor! sare și ea din car și, cu mare
grabă, începe a strânge peștele de pe drum.“
(Ion Creangă — Ursul păcălit de vulpe)
După ce îi duse la vizuina ei, observă că avea 20 de pești (păstrăv și crap). Numărul păstrăvilor era cu
4 mai mare decât cel al crapilor. Câți păstrăvi avea vulpea?
2 puncte
2. În curtea unei familii sunt 30 de păsări: găini și rațe. Câte găini și câte rațe sunt, știind că numărul
găinilor este de 4 ori mai mare decât al rațelor?
2 puncte
3. Diferența a două numere este 159. Dacă împărțind un număr la celălalt obținem câtul 5 și restul 7, să
se afle cele două numere.
2 puncte
4. Dacă elevii unei clase ar fi așezați câte doi în bancă, ar mai fi necesare 3 bănci, iar dacă ar fi așezați
câte 3 în bancă, ar rămâne 2 bănci libere. Câți elevi și câte bănci sunt în clasă?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
72
II Metode aritmetice de rezolvare
4.1. Exerciții sau probleme cu o singură necunoscută
Lecția 4 Metoda mersului invers
Dina s‑a gândit la un număr pe care l‑a înmulțit cu 5. A mărit numărul
obținut cu 5, a împărțit noul rezultat la 5 și a obținut 11. La ce număr
s‑a gândit Dina?
Descompunem problema în trei probleme mai simple:
1. Dina a înmulțit numărul cu 5 și a obținut un produs pe care nu‑l
cunoaștem.
2. A mărit produsul cu 5 și a obținut o sumă pe care nu o știm.
3. A împărțit suma la 5 și a obținut câtul 11.
se înmulțește cu 5 se adună cu 5 se împarte la 5
Numărul
Dinei produs sumă câtul = 11
Rezolvăm problemele în ordinea inversă apariției lor.
se împarte la 5 se scade 5 se înmulțește cu 5
Numărul
Dinei produs sumă câtul = 11
Rezolvăm a treia problemă:
Deoarece este o operație de împărțire cu împărțitorul 5 și câtul 11, iar suma ține locul deîmpărțitului,
deducem că suma este egală cu 5 ⋅ 11 = 55.
Rezolvăm a doua problemă, ținând cont că suma este 55:
A mărit produsul cu 5 și a obținut 55.
Este o operație de adunare dintre un produs (primul termen) și numărul 5 (al doilea termen), obținându‑se
suma 55. Atunci produsul este egal cu 55 - 5 = 50.
Rezolvăm prima problemă, ținând cont că produsul este 50:
Dina a înmulțit numărul cu 5 și a obținut produsul 50.
Este o operație de înmulțire cu primul factor necunoscut, al doilea factor fiind egal cu 5.
Primul factor se află împărțind produsul la celălalt factor: 50 : 5 = 10.
Răspuns:
Dina s‑a gândit la numărul 10.
Situație
problemă
Dina și Tudor, fratele ei, își petrec vacanța la bunici. Bunica îi
anunță pe cei doi nepoți că le‑a lăsat pe masă, în bucătărie,
niște bomboane, pe care trebuie să le împartă frățește. Tudor
vine primul și ia jumătate din bomboane.
După un timp vine și Dina și, neștiind că fratele și‑a luat deja
bomboanele, ia jumătate și se întoarce la joacă. Pe masă au
rămas 3 bomboane.
Câte bomboane le‑a lăsat bunica?
Mate
practică
73
Lecția 4
Descompunem problema în două probleme mai simple:
1. Tudor vine primul și ia jumătate din bomboane. Atunci pe masă rămân jumătate din bomboane.
2. Dina ia jumătate din bomboanele de pe masă. Mai rămân 3 bomboane.
Rezolvăm problemele în ordinea inversă apariției.
Rezolvăm a doua problemă:
Dina ia jumătate din bomboanele de pe masă. Mai rămân 3 bomboane.
Este o operație de împărțire la 2, obținându‑se câtul 3. Atunci Dina a găsit pe masă
3 bomboane ⋅ 2 = 6 bomboane.
Rezolvăm a doua problemă:
Tudor ia jumătate din bomboane și pe masă rămân 6 bomboane.
Raționând analog sau observând că cele 6 bomboane rămase reprezintă „cealaltă jumătate“ deducem
că Tudor a găsit pe masă 12 bomboane.
Răspuns:
Bunica a lăsat pe masă 12 bomboane.
4.2. Exerciții sau probleme cu cel puțin două necunoscute
Avem două vase, A și B, umplute parțial cu apă. Turnăm a treia parte din
A în B.
Apoi turnăm a treia parte din B în A. După aceste operații constatăm că
în fiecare vas se află 36 de litri de apă.
Câți litri de apă erau inițial în fiecare vas, știind că toate operațiile au fost
posibile?
Rezolvare:
Descompunem problema dată în trei probleme mai simple.
1. Turnăm a treia parte din A în B. Atunci în A rămân două părți, iar în B
se adaugă a treia parte din A.
2. Turnăm a treia parte din B în A. Atunci în B rămân două părți, iar în A
se adaugă a treia parte din B.
3. În fiecare vas sunt 36 l de apă (problemă rezolvată).
Rezolvăm problemele în ordinea inversă apariției.
A treia problemă este rezolvată și folosim rezultatul obținut, 36 l, în a doua problemă:
Turnăm a treia parte din B în A. Atunci în B rămân două părți (adică 36 l), iar în A se adaugă a treia parte
din B și se obțin 36 l.
Deducem că 36 l de apă reprezintă două părți din B, ceea ce înseamnă că 18 l de apă reprezintă o parte.
Atunci, înainte de a turna a treia parte din B în A, în B erau 18 l ⋅ 3 = 54 l.
Deoarece în A s‑a turnat a treia parte din B, adică 18 l, și s‑au făcut 36 l, atunci, înainte de această operație,
în A erau 36 l - 18 l = 18 l.
A doua problemă este rezolvată și folosim rezultatele obținute în prima problemă:
Turnăm a treia parte din A în B. Atunci în A rămân două părți (adică 18 l), iar în B se adaugă a treia parte
din A și se obțin 54 l.
În A, cei 18 l reprezintă două părți, ceea ce înseamnă că 9 l de apă reprezintă o parte. Atunci, înainte de
a turna a treia parte din A în B, în A erau 9 l ⋅ 3 = 27 l.
În B s‑au obținut 54 l după ce s‑a adăugat o parte din A, adică 18 l.
Atunci în B erau 54 l - 9 l = 45 l.
Răspuns:
Inițial, în A erau 27 l, iar în B, 45 l de apă.
Mate
practică
74
II Metode aritmetice de rezolvare
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Mă gândesc la un număr, pe care îl micșorez cu 3 de trei ori. Împart rezultatul la 8 și, dacă măresc noul rezultat
cu 5, obțin pătratul lui 16. La ce număr m‑am gândit?
Rezolvare:
În primul rând, să observăm că a micșora un număr cu 3 de trei ori înseamnă să‑l micșorăm cu 3 ⋅ 3 = 9, iar pătratul
lui 16 este 162 = 256.
Descompunem problema dată în trei probleme mai simple.
1. Micșorez numărul la care m‑am gândit cu 9 și obțin un rest al scăderii, necunoscut.
2. Împart restul la 8 și obțin un cât necunoscut.
3. Măresc câtul cu 5 și obțin 256.
Rezolvăm în ordinea inversă apariției.
Rezolvăm a treia problemă:
Măresc câtul cu 5 și obțin 256.
Este o operație de adunare, în care primul termen este câtul, al doilea este 5, iar suma este egală cu 256. Atunci
câtul este egal cu 256 - 5 = 251.
Rezolvăm a doua problemă:
Împart restul la 8 și obțin câtul 251.
Este o operație de împărțire și pentru a afla deîmpărțitul efectuăm 251⋅ 8 = 2008.
Deci restul este 2008.
Rezolvăm prima problemă:
Micșorez numărul la care m‑am gândit cu 9 și obțin restul 2008.
Este o operație de scădere în care lipsește descăzutul, pe care îl aflăm calculând 2 008 + 9 = 2 017.
Răspuns:
Numărul la care m‑am gândit este 2017.
2. Pe o insulă sunt numai arici, șerpi și vulpi. Fiecare animal mănâncă o singură
dată pe zi, astfel încât orice arici mănâncă la micul dejun câte un șarpe, orice
vulpe mănâncă la prânz câte un arici, iar orice șarpe mănâncă la cină câte
o vulpe. La sfârșitul zilei de miercuri, pe insulă a rămas un singur animal. Câte
animale existau pe insulă luni, înainte de micul dejun?
Rezolvare:
Miercuri după cină rămâne un singur animal, și anume un șarpe.
După prânz mai erau două animale: șarpele și vulpea, pe care șarpele a mâncat-o
seara.
După micul dejun erau 3 animale: șarpele, vulpea și un arici, pe care l-a mâncat
vulpea la prânz. Marți seara, după cină, erau 4 animale: o vulpe, un arici și
2 șerpi (unul care a rămas până la sfârșit și unul pe care l-a mâncat ariciul
dimineață).
Continuăm raționamentul sintetizând datele într-un tabel, pe care îl completăm folosind metoda mersului invers:
după cină până înainte de micul dejun (pe coloane de sus în jos), pentru fiecare zi de miercuri până luni, folosind
metoda mersului invers.
Miercuri Marți Luni
După cină 1 S 2 S + 1 V + 1 A 6 S + 3 V + 4 A
După prânz 1 S + 1 V 2 S + 3 V + 1 A 6 S + 9 V + 4 A
După micul dejun 1 S + 1 V + 1 A 2 S + 3 V + 4 A 6 S + 9 V + 13 A
Înainte de micul dejun 2 S + 1 V + 1 A 6 S + 3 V + 4 A 19 S + 9 V + 13 A
75
1. Un număr se mărește cu 512, iar rezultatul se mărește de 7 ori și obținem numărul 4 200. Aflați numărul
inițial.
2 puncte
2. Mărind un număr cu 5 și împărțind rezultatul la 6, obținem 11. Stabiliți dacă micșorând numărul inițial
cu 6 și împărțindu‑l la 5 obținem același rezultat, 11.
2 puncte
3. Mă gândesc la un număr, pe care‑l măresc de 5 ori, apoi îl măresc cu 4. Împart numărul 2 018 la rezultatul
obținut și obțin câtul 2. La ce număr m‑am gândit?
2 puncte
4. Adi și Ana practică următorul joc cu bile. Adi ia jumătate din numărul bilelor, iar Ana ia jumătate din
rest și mai rămân 16 bile. Continuă să ia bile pe rând până rămâne o singură bilă. Cine ia ultima bilă
câștigă. Să se afle câte bile erau inițial și cine câștigă jocul.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Cere colegului să scrie un număr de două cifre, cu ambele cifre mai mici decât 5, fără ca tu să vezi acest
număr. După aceea, cere‑i să mărească prima cifră de 5 ori și la rezultat să adune a doua cifră. Roagă‑l să
înmulțească suma cu 4 și să comunice rezultatul obținut. Folosind rezultatul comunicat, poți să‑l uimești
ghicind numărul scris inițial. Cum procedezi?
Joc
Lecția 4
Probleme propuse
1. Un număr se mărește cu 4, iar rezultatul se mărește de 4 ori. Noul rezultat micșorat cu 4 se împarte la 4 și se obține
4. Aflați numărul.
2. Mă gândesc la un număr. După ce îl dublez de două ori, îl micșorez cu 5 de cinci ori. Rezultatul îl măresc de 18 ori
și obțin numărul 3438. La ce număr m‑am gândit?
3. Dintre exercițiile de mai jos:
a) 71 - (3x + 5) : 6 = 10 ; b) [71 - (3x + 5)] : 6 = 10,
alege‑l pe cel care transpune problema:
Mărim un număr, notat cu x, de 3 ori și la rezultat se adaugă 5. Rezultatul obținut se scade din 71. Micșorăm noul
rezultat de 6 ori și obținem 10.
4. La sfârșitul fiecărei săptămâni, Dina iese în mijlocul naturii lângă un lac
cu nuferi. „În a doua săptămână erau de două ori mai mulți nuferi și
încă 2. În a treia săptămână am numărat de trei ori mai mulți nuferi,
minus 3, față de săptămâna precedentă. Dacă‑n a treia săptămână am
numărat 57 de nuferi, câți nuferi au fost la sfârșitul primei săptămâni?“
5. Mai mulți prieteni voiau să facă o excursie. Unul însă nu voia să dea
partea lui de bani pentru cheltuiala comună. Atunci, Moș Glumici i‑a
făcut următoarea propunere:
„— Eu îți dublez suma pe care o ai. Dumneata dai partea dumitale de 8 poli și ce‑ți rămâne, eu îți dublez iar, cu
condiția ca dumneata să dai iar 8 poli.“
Amicul s‑a lăsat convins, socotind că nu dă nimic din banii lui, dar văzu curând că nu mai are niciun pol. Câți bani
avea amicul?
(Walter Sperling — 1000 probleme distractive)
6. În săptămâna Școala Altfel, elevii unei clase din Călimănești au pornit într‑o drumeție până la Poiana Stănișoarei.
După ce au parcurs jumătate din distanță, au luat o pauză. Un elev a calculat că, după ce parcurg trei sferturi din
restul traseului, mai au doar 1 km până la destinație. Ce lungime are traseul de la școală până la Poiana Stănișoarei?
7. Patruzeci și opt de mere se împart în două grămezi. Se iau din prima câte sunt în a doua și se adaugă la
a doua. Se iau din a doua câte au rămas în prima și se adaugă la prima. Se iau din prima câte au rămas
în a doua și se adaugă la a doua. În urma acestor operații, grămezile au același număr de mere. Câte mere
au fost la început în fiecare grămadă?
76
II Metode aritmetice de rezolvare
Lecția 5 Metoda falsei ipoteze
Algoritmul de rezolvare prin această metodă începe cu ipoteza (presupunerea) că sunt toate de același fel. Se continuă
cu un raționament care se finalizează cu o comparație cu una dintre datele problemei, în urma căruia se stabilește
cu cât sau, mai rar, de câte ori este nepotrivită ipoteza făcută. Această nepotrivire dintre presupunere și enunț explică
denumirea de metodă a falsei ipoteze.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Dacă persoanele aflate, la un moment dat, într‑un parc s‑ar așeza câte două pe o bancă, atunci ar rămâne 20 de
persoane în picioare, iar dacă s‑ar așeza câte 5 pe o bancă, ar rămâne 20 de bănci libere. Câte bănci și câte persoane
erau în parc în acel moment?
Ce observăm?
Deoarece rămân 20 de bănci libere, ipoteza pe care o facem trebuie să depășească acest număr.
Presupunem că erau 25 de bănci. Atunci, fiind două persoane pe o bancă, calculăm că numărul persoanelor ar fi
egal cu 2 ⋅ 25 + 20 = 70.
În situația în care rămân 20 de bănci libere, numărul persoanelor ar fi egal cu 5 ⋅ 5 = 25.
Efectuăm 70 - 25 și constatăm că există o nepotrivire cu 45 de persoane. Rezultă că ipoteza este falsă.
Mărind numărul băncilor cu o unitate, numărul persoanelor se mărește în prima situație cu 2 (deoarece stăteau
două pe o bancă), iar în a doua situație se mărește cu 5 (deoarece stăteau 5 pe o bancă). Deci nepotrivirea scade
cu 3 persoane. Ținând cont că trebuie să dispară o nepotrivire de 45 de persoane, numărul băncilor trebuie să
În 10 bidoane, unele cu capacitatea de 3 litri, iar altele cu capacitatea de
10 litri, erau 72 de litri de apă. Câte bidoane erau de fiecare fel?
Rezolvare:
Presupunem că toate bidoanele aveau capacitatea de 3 litri. Atunci în cele
10 bidoane am avea 3 l ⋅ 10 = 30 l. Rezultă că ipoteza este falsă, deoarece
ne conduce la o nepotrivire cu 72 l - 30 l = 42 l. Deci sunt și vase de 10 litri.
Pentru a afla cu cât trebuie să modificăm ipoteza făcută, observăm că la
3 litri trebuie să adăugăm 7 litri pentru a obține 10 litri. Diferența de 42 de
litri se compensează printr‑un număr de înlocuiri egal cu 42 : 7 = 6.
Deci sunt 6 bidoane a 10 litri și 4 bidoane a 3 litri fiecare.
Ce observăm?
Ipoteza făcută în această problemă corespunde următorului caz practic: mai întâi turnăm în fiecare
dintre cele 10 bidoane câte 3 litri, apoi cantitatea rămasă o împărțim, în mod egal, în vasele de 10 litri.
Cum mai dispunem de încă 42 de litri, sunt 6 bidoane în care mai pot fi puși câte 7 litri.
1. Problema se poate rezolva și în ipoteza că toate bidoanele au capacitatea de 10 l și atunci am fi avut
10 l ⋅ 10 = 100 l. Rezultă că ipoteza e falsă, deoarece duce la o nepotrivire cu 100 l - 72 l = 28 l. Vom
înlocui mintal bidoanele de 10 l cu bidoane de 3 l. Diferența la o înlocuire este de 10 l - 3 l = 7 l. Deoarece
28 l : 7 l = 4, deducem că sunt necesare 4 înlocuiri. Atunci sunt 4 bidoane de 3 litri fiecare și,
respectiv, 6 bidoane de 10 litri.
2. Un raționament analog putem face pornind de la o ipoteză oarecare.
Presupunem că erau 7 bidoane de 3 litri și 3 bidoane de 10 litri. Capacitatea acestor bidoane este egală
cu 3 l ⋅ 7 + 10 l ⋅ 3 = 51 l. Deducem că ipoteza este falsă, deoarece duce la o nepotrivire cu
72 l - 51 l = 21 l. Cum 51 l < 72 l, rezultă că unele bidoane de 3 litri trebuie înlocuite cu bidoane de
10 litri. Diferența la o înlocuire fiind de 7 litri, trebuie făcut un număr de înlocuiri: 21 : 7 = 3. Atunci,
numărul bidoanelor de 3 litri este 7 - 3 = 4, iar numărul bidoanelor de 10 litri este 3 + 3 = 6.
Mate
practică Observații
77
Lecția 5
crească cu 45 : 3 = 15. Reiese că numărul băncilor era egal cu 25 + 15 = 40, iar cel al persoanelor era egal cu
2 ⋅ 40 + 20 = 100.
Ce observăm?
Deși este o problemă tipică pentru metoda figurativă cu simboluri, se poate rezolva și cu metoda falsei ipoteze.
2. Luca și Vlad au împreună 130 de timbre. Știind că Luca are cu 8 timbre mai
puțin decât Vlad, să se afle câte timbre are fiecare.
Rezolvare:
Presupunem că Luca are 20 de timbre. Atunci Vlad are 110 timbre (restul
până la 130). Rezultă că Luca are cu 90 mai puțin. Ipoteza este falsă cu
90 - 8 = 82. Într‑un caz practic, Vlad ar trebui să‑i mai dea timbre lui Luca.
Dându‑i un timbru, deja diferența scade cu două timbre. Cum 82 : 2 = 41,
deducem că ipoteza este falsă cu 41 de timbre. Atunci numărul timbrelor pe
care le au Luca și Vlad este egal cu 20 + 41 = 61, respectiv 110 - 41 = 69.
3. Suma a două numere este 20. Să se afle cele două numere, știind că al doilea este de 4 ori mai mare decât celălalt.
Regulă:
Algoritmul de rezolvare se finalizează cu o comparație cu una din datele problemei, în urma căreia se stabilește
de câte ori este nepotrivită ipoteza făcută.
Ca și la metoda figurativă, se folosește mai întâi câtul celor două numere, apoi suma lor (aici câtul este dat de
expresia: al doilea este de 4 ori mai mare ca celălalt).
Rezolvare:
Presupunem că primul număr este 1. Al doilea număr, fiind de 4 ori mai mare, este 4. Atunci suma lor este 5. Datorită
nepotrivirii cu suma din textul problemei, rezultă că ipoteza este falsă. Cum 20 : 5 = 4, deducem că numerele reale
sunt de 4 ori mai mari, ca cele ipotetice, adică sunt:
1 ⋅ 4 = 4 și 4 ⋅ 4 = 16
4. Un kilogram de mere este mai ieftin de 3 ori decât un kilogram de lămâi. 3 kilograme de mere și 8 kilograme de
lămâi costă 54 de lei. Să se afle prețul unui kilogram din fiecare fel.
Rezolvare:
Presupunem că un kilogram de mere costă 1 leu. Rezultă că un kilogram de lămâi costă 3 lei. Putem afla costul
celor 3 kilograme de mere și 8 kilograme de lămâi:
1 leu ⋅ 3 + 3 lei ⋅ 8 = 27 lei.
Ținând cont de costul real de 54 de lei, rezultă că ipoteza este falsă. Deoarece 54 lei : 27 lei = 2, în realitate prețurile
sunt de 2 ori mai mari.
1 leu ⋅ 2 = 2 lei (costă 1 kg de mere)
3 lei ⋅ 2 = 6 lei (costă 1 kg de lămâi)
Ce observăm?
Deși ultimele trei probleme sunt reprezentative pentru alte metode aritmetice, se pot rezolva și cu metoda falsei
ipoteze.
Probleme propuse
1. „Atunci cocoșul i‑a zis:
— Stăpâne, așterne un țol aici în mijlocul ogrăzii.
Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cocoșul atunci se așeză pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se
umplu ograda și livada moșneagului, pe lângă paseri și de cirezi de vite.“
(Ion Creangă — Punguța cu doi bani)
Câte păsări și câte vite a adus cocoșul, știind că aveau 320 de capete și 880 de picioare?
2. Se toarnă 89 l de apă în 7 vase: unele de 3 l fiecare, iar altele de 20 l.
Câte vase de fiecare fel au fost necesare?
78
II Metode aritmetice de rezolvare Lecția 5
3. Un fermier spune: „Am găini și iepuri. Când număr capetele găsesc 100. Când număr picioarele găsesc 240.“ Câte
găini are fermierul?
a) 60 ; b) 50 ; c) 80 ; d) 20 ; e) 40.
4. La un concurs de matematică, fiecare elev a avut de rezolvat 6 probleme. Pentru fiecare problemă rezolvată
corect elevul primește 10 puncte, iar pentru fiecare problemă greșit rezolvată i se scad 2 puncte. Aflați câte
probleme a rezolvat corect elevul situat pe locul I, dacă el a obținut 48 de puncte.
5. O gospodină ducea într‑un coș la târg, spre vânzare, rațe și iepuri de casă: 5 capete și 14 picioare.
a) Câte rațe și câți iepuri erau în coș?
b) În total, câte picioare mergeau la târg?
6. Un melc urcă spre vârful unui copac înalt de 16 metri. În fiecare zi însorită urcă 3 metri, iar în fiecare zi ploioasă
alunecă înapoi un metru. După 8 zile ajunge în vârf.
a) Câte zile au fost însorite?
b) Cum a fost a opta zi?
1. În ograda bunicilor sunt găini și iepuri: 20 de capete și 44 de picioare. Câte găini și câți iepuri au
bunicii?
2 puncte
2. Se toarnă 90 de litri de apă în 13 sticle: unele cu capacitatea de 2 litri, iar altele cu capacitatea de
10 litri. Câte sticle sunt de fiecare fel?
2 puncte
3. La un concurs de matematică, un elev a avut de rezolvat 7 probleme. Pentru fiecare problemă rezolvată
corect elevul primește 4 puncte, iar pentru fiecare problemă greșit rezolvată i se scade 1 punct. Aflați
câte probleme a rezolvat corect elevul situat pe locul I, dacă el a obținut 23 de puncte.
2 puncte
4. Tatăl lui Vlad a cumpărat 18 acțiuni: unele de la o fabrică textilă, cu 25 de euro bucata, și altele de la
o fabrică de pâine, cu 12 euro bucata, plătind în total 346 de euro.
Câte acțiuni a cumpărat de fiecare fel?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Fă o ipoteză și descoperă‑i magia!
Joc
19
18
1
22
9
15
14
8
23
11
2
17
6
7
24
3
16
10
13
21
12
4 20
5
Lecția 5
1. Numărul natural n din egalitatea 44 + n : 24 = 50 este:
a) 144
b) 120
c) 6
d) 8
2. Numărul natural n din egalitatea
27 - ( n ⋅ 24 + 1 ) : 7 = 20 este:
a) 5
b) 8
c) 6
d) 2
3. Dacă 4 cărți costă 60 de lei, atunci 6 cărți de același
fel costă:
a) 40 lei
b) 20 lei
c) 90 lei
d) 80 lei
4. Dacă 4 robinete umplu un bazin în 60 de minute,
atunci 6 robinete de același tip umplu bazinul în:
a) 40 min.
b) 20 min.
c) 90 min.
d) 80 min.
5. Trei jocuri puzzle și 4 rummy costă 250 de lei. Șase
jocuri puzzle și 7 rummy costă 460 de lei. Un rummy
costă:
a) 40 lei
b) 20 lei
c) 100 lei
d) 80 lei
6. Trei covrigi și 4 pâini cântăresc 2 300 g, iar 7 covrigi
și 7 pâini cântăresc 4 200 g. Un covrig cântărește:
a) 40 g
b) 20 g
c) 100 g
d) 80 g
7. Într-o poieniță se jucau veverițe și vrăbiuțe, în total
15 capete și 50 de picioare. Numărul veverițelor este:
a) 7
b) 10
c) 8
d) 9
8. În 12 vase avem 71 de litri de apă. Unele vase au
capacitatea de 3 litri, iar altele de 10 litri. Numărul
vaselor de 3 litri este egal cu:
a) 7
b) 10
c) 8
d) 9
9. Împărțind un număr natural la un alt număr natural,
obținem câtul 3 și restul 7. Să se afle cele două numere,
știind că suma lor este egală cu 631.
10. Într-o clasă sunt 30 de elevi. Dacă lipsesc doi băieți,
atunci numărul fetelor devine de trei ori mai mare ca
al băieților. Câți băieți și câte fete erau în clasă?
11. În tabelul alăturat este prezentată oferta unui aprozar
pentru câteva produse.
Produs Prețul/1 kg
Roșii 5 lei
Castraveți 3 lei
Fasole lată 12 lei
Căpșuni 6 lei
Calculați suma de bani necesară achiziționării a 3 kg
de roșii, 2 kg de castraveți, 2 kg de fasole lată și 3 kg
de căpșuni.
12. Determinați numerele A, B, și C din tabelul de mai jos.
A B
94 + x = 100
și y : 17 = 6 A = 43 + 3x + 3y
56 - 28 : (x + 2) = 54
și (38 + y)⋅ 3 = 168 B = [152 - 5(x + y)]
28 ⋅(x + 235) = 6 860
și y - 37 = 13 C = 300 - (5y -3x)
Evaluare Metode aritmetice
Metoda reducerii la unitate • Metoda comparației • Metoda figurativă 
• Metoda mersului invers • Metoda falsei ipoteze
79
Evaluare
Unitatea
III
Eratostene din Cyrene (cca 276 – cca 195 î.H.) a fost un matematician, poet,
atlet, geograf și astronom antic grec, care a aparținut Școlii din Alexandria
(Egipt). A fost membru al Academiei din Alexandria, fiind considerat fondatorul
geografiei matematice.
În aritmetică, a descoperit un procedeu de a găsi numerele prime, numit ciurul
lui Eratostene, care presupune eliminarea numerelor compuse dintr‑un tabel ce
cuprinde în ordine numerele naturale nenule mai mari decât 1.
Astfel, primul număr diferit de 1, și anume 2, este prim; multiplii lui 2, numerele
pare, sunt numere compuse și se elimină. Primul număr neeliminat după
2 este 3, care este prim, iar toți multiplii săi sunt numere compuse și se elimină
de asemenea. Următorul număr rămas este 5, care este prim, iar toți multiplii
săi se elimină și așa mai departe.
KÒskinon 'Eratosqšnouj
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70
71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
81 82 83 84 85 86 87 88 89 90
91 92 93 94 95 96 97 98 99 100
Domeniul de conținut:
NUMERE NATURALE
Lecția 1 Divizibilitatea numerelor naturale
Divizibilitatea numerelor
naturale
Lecția 2
Lecția 3
Evaluare
Criterii de divizibilitate
Numere prime. Numere compuse
Unitatea
III
Exerciții și probleme recapitulative
82
III Divizibilitatea numerelor naturale
Lecția 1 Divizibilitatea numerelor naturale
1.1. Divizor. Multiplu
Dina vrea să planteze 120 de fire de flori în grădină. Vlad, ca un bun
prieten, o ajută la proiectarea rondurilor.
Dina: Vlad, vreau să pun același număr de flori în fiecare rond. Și să
am cel puțin patru ronduri.
Vlad: Sunt mai multe posibilități, Dina. Ai putea să îți organizezi grădina
în 4, 5 sau 6 ronduri.
Poți face 4 ronduri, cu 30 de flori fiecare, deoarece 120 = 4 ⋅ 30. La fel,
poți face 5 ronduri cu câte 24 de flori sau 6 ronduri cu câte 20 de flori, pentru că 120 = 5 ⋅ 24 = 6 ⋅ 20.
Dina: Vlad, sunt și alte variante. Asta pentru că 120 poate fi scris ca produs de două numere naturale
și astfel: 120 = 8 ⋅ 15 = 10 ⋅ 12.
Ce observăm?
Soluțiile problemei sunt numerele naturale n pentru care 120 poate fi scris ca produsul dintre n și un alt
număr natural. Altfel spus, numerele la care 120 se împarte exact (cu rest 0).
Mate
practică De reținut
Un număr natural a este divizibil cu numărul natural b dacă există un număr natural c, astfel încât a = b ⋅ c.
Numărul a se numește multiplu al numărului b, iar b se numește divizor al lui a.
Se folosesc scrierile matematice:
ab – citim „a este divizibil cu b“ sau b | a – citim „b divide pe a“.
14 este divizibil cu 7, deoarece există numărul
natural 2, astfel încât 14 = 7 ⋅ 2.
Scriem: 14 7
13 divide pe 143, deoarece există numărul natural
11, astfel încât 143 = 13 ⋅ 11.
Scriem: 13 | 143
multiplu divizor divizor multiplu
Exemple
Numărul natural a este divizibil cu numărul natural nenul b dacă restul împărțirii lui a la b este 0.
Exemple: 1. 68 este divizibil cu 4, deoarece 68 : 4 = 17, rest 0 (68 se împarte exact la 4).
2. 59 nu este divizibil cu 7, deoarece 59 : 7 = 8, rest 3 (59 nu se împarte exact la 7).
3. 5 divide pe 100, deoarece 100 : 5 = 20, rest 0.
4. 11 nu divide pe 79, deoarece 79 : 11 = 7, rest 2.
1.2. Divizori comuni
Pentru proiectul la geografie, Dina trebuie să confecționeze cel puțin trei planșe, folosind 40 de fotografii
și 24 de decupaje din reviste. Ea ar vrea ca fiecare planșă să aibă aceeași combinație de fotografii și
decupaje, utilizând toate materialele. Câte planșe poate realiza?
Analiză:
Numărul de planșe trebuie să se cuprindă exact atât în numărul de fotografii, cât și în numărul de decupaje,
deci divide atât pe 40, cât și pe 24. Cu alte cuvinte, numărul de planșe este un divizor comun al
numerelor 40 și 24.
Răspuns:
Divizorii lui 40 sunt: 1, 2, 4, 5, 8, 10, 20 și 40.
Divizorii lui 24 sunt: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12 și 24.
Divizorii comuni sunt 1, 2, 4 și 8, și, întrucât Dina are nevoie de cel puțin trei planșe, ar putea face fie 4,
fie 8 planșe.
Situație
problemă Observații
83
De reținut
Numărul natural d este un divizor comun a două sau mai multe numere naturale a1, a2,…, an dacă d divide
fiecare dintre numerele a1, a2,…, an.
Exemple:
1. 4 este divizor comun al numerelor 8 și 20, deoarece 4 | 8 și 4 | 20 (avem 8 = 4 ⋅ 2 și 20 = 4 ⋅ 5).
2. 9 este divizor comun al numerelor 27, 36 și 108, deoarece 27 = 9 ⋅ 3, 36 = 9 ⋅ 4 și 108 = 9 ⋅ 12.
3. 7 este un divizor comun al numerelor 0, 7 și 1 001, deoarece 0 = 7 ⋅ 0, 7 = 7 ⋅ 1 și 1 001 = 7 ⋅ 143.
4. 3 nu este divizor comun al numerelor 9 și 14, deoarece 3 nu divide 14 (avem 14 : 3 = 4, rest 2).
Lecția 1
1.3. Multipli comuni
Vlad își organizează cele aproape 100 de DVD‑uri cu filme în cutii egale ca dimensiune. Observă că, fără
a lăsa vreun disc pe dinafară, acestea ar încăpea în cutii de câte 8 DVD‑uri, sau în
cutii mai mari, de câte 12 DVD‑uri. Câte DVD‑uri are Vlad?
Analiză:
Numărul de DVD‑uri se împarte exact atât la 8, cât și la 12, adică este atât multiplu
al lui 8, cât și multiplu de 12. El este un multiplu comun al numerelor 8 și 12.
Răspuns:
Multiplii lui 8 mai mici decât 100 sunt: 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88, 96.
Multiplii lui 12 mai mici decât 100 sunt: 12, 24, 36, 48, 60, 72, 84 și 96.
Multiplii comuni sunt 24, 28, 72 și 96 și, deoarece cunoaștem o estimare a numărului de DVD‑uri — aproape
100, putem afirma că Vlad are 96 de DVD‑uri.
Mate
practică
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Eliza candidează pentru Consiliul Elevilor. Echipa ei, formată din Vlad și Dina, vrea să distribuie materialele de
campanie: 60 de fluturași și 48 de insigne, la cel puțin 4 clase din școală.
a) La câte clase se pot împărți materialele, dacă fiecare clasă primește un set identic?
b) Care este cel mai mare număr de clase la care se pot distribui materialele și câte obiecte din fiecare fel va conține
un set în acest caz?
Rezolvare:
a) Numărul de clase este un divizor comun al numerelor 60 și 48.
Divizorii lui 60 sunt: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 15, 20, 30 și 60.
Divizorii lui 48 sunt: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 16, 24 și 48.
Divizorii comuni sunt 1, 2, 3, 4, 6 și 12, deci, pentru a respecta condiția ca distribuirea să se facă la minim 4 clase,
putem împărți materialele la 4 clase, la 6 clase sau la 12 clase.
b) Dacă materialele se distribuie la 12 clase (numărul maxim posibil), fiecărei clase îi va reveni un set compus din
5 fluturași și 4 insigne, deoarece 60 : 12 = 5 și 48 : 12 = 4.
2. Pe un circuit cu mașini teleghidate, mașina roșie face un tur complet în 15 secunde, iar mașina albastră în 18 secunde.
Știind că pleacă în același timp, de câte ori se vor afla cele două mașini în același moment la linia de start
de‑a lungul unei curse care durează 7 minute?
Rezolvare:
Pentru fiecare mașină, timpul scurs după un număr complet de tururi este multiplu de timpul necesar parcurgerii
unui tur.
Numărul natural m este un multiplu comun a două sau mai multe numere naturale a1, a2,…, an , dacă
m este divizibil cu fiecare dintre numerele a1, a2,…, an.
Exemple:
1. 48 este un multiplu comun al numerelor 8 și 6, deoarece 48  8 și 48  6 (avem 48 = 8 ⋅ 6 ).
2. 120 este un multiplu comun al numerelor 8, 12 și 30, deoarece 120 = 8 ⋅ 15 = 12 ⋅ 10 = 30 ⋅ 4.
De reținut
84
III Divizibilitatea numerelor naturale
Multiplii lui 15 sunt: 15, 30, 45, 60, 75, 90, 105, 120,…
Multiplii lui 18 sunt: 18, 36, 54, 72, 90, 108, 126,…
Ca urmare, cele două mașini se află din nou una lângă alta la start după 90 de secunde (cel mai mic dintre multipli
comuni ai numerelor 15 și 18). Același lucru se va întâmpla și după 2 ⋅ 90 = 180 de secunde, și după 3 ⋅ 90 = 270 de
secunde și așa mai departe.
Întrucât 7 minute au 7 ⋅ 60 = 420 de secunde și 420 : 90 = 4, rest 60, rezultă că cele două mașini se vor întâlni
la linia de start de 4 ori (după 90, 180, 270 și 360 de secunde).
3. Determinați numerele naturale n care verifică simultan relațiile 21 | (n + 4) și 131 ≤ n ≤ 215.
Rezolvare:
Cum 21 divide n + 4, există un număr natural k astfel încât n + 4 = 21k.
Din inegalitățile 131 ≤ n ≤ 215 obținem 135 ≤ n + 4 ≤ 219, deci 135 ≤ 21k ≤ 219.
Întrucât 135 : 21 = 6, rest 9 și 215 : 21 = 10, rest 5, rezultă 7 ≤ k ≤ 10, deci n + 4 poate lua valorile 21 ⋅ 7 = 147,
21 ⋅ 8 = 168, 21 ⋅ 9 = 189 sau 21 ⋅ 10 = 210.
Soluțiile problemei sunt: 143, 164, 185 și 206.
4. Demonstrați că numărul N = 20 + 21 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + … + 22017 se divide cu 3.
Rezolvare:
Grupând termenii sumei câte doi, putem scrie:
N = (20 + 21
) + (22 + 23
) + (24 + 25
) + … + (22016 + 22017) =
= (1 + 2) + 22 ⋅ (1 + 2) + 24 ⋅ (1 + 2) + … + 22016 ⋅ (1 + 2) =
= 3 + 22 ⋅ 3 + 24 ⋅ 3 + … + 22016 ⋅ 3 =
= 3 ⋅ (1 + 22 + 24 + … + 22016).
Întrucât N se poate scrie ca produsul dintre 3 și un număr natural, N se divide cu 3.
Probleme propuse
1. Verificați dacă:
a) 16 este divizibil cu 4 ;
d) 42 se divide cu 7 ;
g) 7 divide pe 65 ;
b) 30 este divizibil cu 5 ;
e) 22 se divide cu 4 ;
h) 10 divide pe 90 ;
c) 27 este divizibil cu 13 ;
f) 72 se divide cu 9 ;
i) 6 divide pe 0.
2. Scrieți toți divizorii numărului:
a) 5 ;
f) 33 ;
b) 16 ;
g) 42 ;
c) 23 ;
h) 63 ;
d) 27 ;
i) 64 ;
e) 28 ;
j) 80.
3. a) Scrieți multiplii numerelor 4, 6 și 9, cuprinși între 21 și 77.
b) Scrieți multiplii numerelor 7, 15 și 29, mai mari decât 19 și mai mici decât 98.
4. a) Arătați că 18 este un divizor al lui 108 și un multiplu al lui 6.
b) Arătați că 91 este un divizor al lui 2 184, dar nu este un multiplu al lui 21.
c) Arătați că 11 ⋅ 12 este un multiplu al lui 2 ⋅ 3, dar nu este un divizor al lui 22 ⋅ 33.
5. a) Aflați divizorii lui 34 și determinați numerele naturale n știind că 34 este divizibil cu 3n - 1.
b) Aflați divizorii lui 98 și determinați numerele naturale n știind că 5n - 1 divide 98.
6. a) Determinați numerele naturale m pentru care m + 1 este multiplu de 7 și 34 ≤ m ≤ 69.
b) Determinați numerele naturale n pentru care 45 este un divizor al lui 2n + 1 și 0 ≤ n ≤ 89.
7. Fie a, b, c trei numere naturale.
a) Dacă x = 35 ⋅ a + 63 ⋅ b, arătați că x este divizibil cu 7.
b) Dacă u = 5 ⋅ a + 3 ⋅ b + 2 ⋅ c și v = 4 ⋅ a + 6 ⋅ b + 7 ⋅ c, arătați că u + v este multiplu de 9.
8. a) Restul împărțirii numărului natural a la 12 este 9. Arătați că a se divide cu 3.
b) Restul împărțirii numărului natural b la 57 este 38. Arătați că b se divide cu 19.
9. Arătați că A = 3 + 32 + 33 + … + 32003 + 32016 este divizibil cu 4.
85
1. Verificați dacă:
a) 75 este divizibil cu 15 ;
d) 42 este multiplu de 7 ;
b) 80 îl divide pe 40 ;
e) 26 este divizor al lui 13 ;
c) 6 divide pe 96 ;
f) 49 se divide cu 7.
3 puncte
2. a) Determinați câte numere de forma 4a sunt divizibile cu 3.
b) Aflați câți multipli de 6 conține secvența 24, 30, 36, 42, …, 84, 90.
2 puncte
3. Două proiectoare de scenă pornesc în același timp. Unul clipește o dată la 7 secunde, celălalt o dată
la 5 secunde. De câte ori vor clipi simultan cele două proiectoare în 10 minute?
2 puncte
4. La radio Mate Fun o campanie promoțională oferă fiecărui al doisprezecelea ascultător care sună o invitație
la un concert, iar fiecărui al 28‑lea o plimbare cu limuzina. Câți dintre primii 1 000 de ascultători
primesc ambele premii?
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 1
10. a) Aflați divizorii comuni ai numerelor 60 și 72. Precizați care este cel mai mare dintre divizorii comuni ai celor
două numere.
b) Aflați multiplii comuni ai numerelor 9 și 12, mai mici decât 121. Precizați cel mai mic multiplu comun nenul al
celor două numere.
11. Luca pregătește pachete pentru o petrecere. Baloanele se vând în seturi de câte 18, fluierele în seturi de câte 12
și coifurile în seturi de câte 8. Câte seturi din fiecare ar trebui să cumpere Luca pentru a putea pune în fiecare
pachet un număr egal de baloane, fluiere și coifuri?
12. Bogdan și Corina parcurg un circuit oval: Bogdan cu bicicleta, Corina cu rolele. Bogdan face un tur în 9 minute,
Corina face un tur în 12 minute. Dacă pleacă în același timp, aflați câte tururi efectuează fiecare până când
se întâlnesc din nou la linia de start.
13. La intrarea într‑un parc de distracții, fiecare vizitator primește
câte un săculeț cadou, unii conținând și câte un
mic cadou. Diana observă anunțul afișat.
a) Arătați că dacă un vizitator primește rucsac, atunci
primește și insignă.
b) Cât de des va conține săculețul cadou insignă și tricou?
Dar insignă și ochelari de soare?
c) Câți vizitatori din primii 1 000 primesc toate cele patru
obiecte cadou?
14. Matei vrea să trimită prin curier 12 DVD‑uri cu filme de comedie, 24 cu desene animate și 30 cu concerte de
muzică, împachetate în cutii identice, astfel încât în fiecare cutie să se afle DVD‑uri cu același tip de conținut.
Care este cel mai mic număr de cutii de care are nevoie?
15. Olimpia are 30 de portocale, 24 de piersici și 18 pere. Ea vrea să pună fructele în coșuri astfel încât fiecare coș
să aibă același număr de fructe, toate de același fel.
a) Poate pune Olimpia câte trei fructe în fiecare coș? Dar câte patru fructe?
b) Care este cel mai mare număr de fructe care ar putea fi puse într‑un coș? De câte coșuri are Olimpia nevoie în
acest caz?
16. Tabelul alăturat prezintă numărul elevilor din corul școlii.
Profesorul dorește să îi așeze în rânduri egale numeric, astfel
încât să fie îndeplinite două condiții:
a) pe fiecare rând să se afle fie numai băieți, fie numai fete,
indiferent de la ce clasă provin;
b) numărul total de rânduri să fie mai mic decât numărul elevilor
de pe un rând.
Determinați numărul elevilor de pe fiecare rând și numărul rândurilor.
Clasa a V-a A a V-a B a V-a C a V-a D
Fete 7 8 12 9
Băieți 6 7 3 8
Ofertă promoțională !
insignă din 4 în 4 vizitatori
tricou din 9 în 9 vizitatori
ochelari de soare din 15 în 15 vizitatori
rucsac din 24 în 24 vizitatori
86
III Divizibilitatea numerelor naturale
Lecția 2 Criterii de divizibilitate
2.1. Criteriile de divizibilitate cu 2, 5, 10, 10n
La campionatul de fotbal între școli, fiecare echipă gazdă, vinde în loc de bilete,
carduri cadou.
Din vânzarea cardurilor s‑au strâns următoarele fonduri:
Etapa Vulturii Șoimii Cocoșii de munte
Suma (lei) 720 575 628
Cum putem afla ce valoare are fiecare dintre cele trei carduri?
Dina: Deoarece 720 = 72 ⋅ 10, numărul 720 este divizibil cu 10.
Vlad: Corect! De fapt, dacă înmulțim un număr cu 10, ultima cifră
a produsului este 0, deci un număr se divide cu 10 doar dacă ultima cifră a sa este 0. Așadar
numerele 575 și 628 nu sunt divizibile cu 10, deci cardul pentru parcul de distracții este al vulturilor.
Dina: Atunci e simplu! Separând unitățile, fiecare număr natural se scrie ca suma dintre un număr întreg
de zeci și ultima sa cifră, pentru că aceasta reprezintă numărul de unități. Cum zecile se pot împărți
și în grupe de câte două și de câte cinci, rămâne de analizat ultima cifră.
Vlad: Putem organiza cele 8 unități ale numărului 628 în grupe de câte două, dar nu și de câte 5, deci
628 este divizibil cu 2, dar nu și cu 5. Așadar echipa cocoșilor a oferit cardurile verzi!
Dina: Iar șoimii au dat biletele pentru cinema, pentru că unitățile lui 575 formează o grupă de 5, dar nu
pot fi împărțite în grupe de câte 2, deci 575 este divizibil cu 5, dar nu și cu 2!
Ce observăm?
Pentru a verifica divizibilitatea unor numere cu 2, 5 sau 10, nu este neapărat nevoie să efectuăm împărțirile,
ci este suficient să studiem ultima cifră a numărului respectiv. De exemplu, am observat că 628 se
divide cu 2 pentru că ultima sa cifră se divide cu 2.
O metodă prin care putem indica dacă un număr se divide printr‑un alt număr fără a efectua împărțirea
se numește criteriu de divizibilitate.
De reținut
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un număr natural este divizibil cu 2 dacă ultima sa cifră este 0, 2, 4, 6 sau 8 (o cifră pară).
Criteriul de divizibilitate cu 5
Un număr natural este divizibil cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5.
Criteriul de divizibilitate cu 10
Un număr natural este divizibil cu 10 dacă ultima sa cifră este 0.
Criteriul de divizibilitate cu 10n
(n ≥ 1)
Un număr natural este divizibil cu 10n
dacă ultimele sale n cifre sunt egale cu 0.
Pentru n = 2, respectiv n = 3, rezultă că:
• un număr natural este divizibil cu 100 dacă ultimele două cifre ale sale sunt egale cu 0;
• un număr natural este divizibil cu 1 000 dacă ultimele trei cifre ale sale sunt egale cu 0.
1. Se consideră numerele: 48, 73, 90, 115, 224, 349, 401, 636, 777, 875, 1 002. Dintre acestea:
• numerele divizibile cu 2 sunt: 48, 90, 224, 636 și 1 002 ;
• numerele divizibile cu 5 sunt: 90, 115 și 875.
• numerele 73, 349, 401 și 777 nu sunt divizibile nici cu 2, nici cu 5.
2. Numerele 400, 1 010, 3 400, 12 000 și 40 910 sunt divizibile cu 10, deoarece ultima lor cifră este 0.
Dintre acestea, numerele 400, 3 400 și 12 000 sunt divizibile și cu 100, deoarece au ultimele două cifre
egale cu 0, iar 12 000 este divizibil cu 1 000, întrucât ultimele trei cifre ale sale sunt 0.
Exemple Mate practică
Parcul de distracții
10 lei
Cuptorul magic
2 lei
Cinema 3D
5 lei
Parcul de distracții
10 lei
Cuptorul magic
2 lei
Cinema 3D
5 lei
Parcul de distracții
10 lei
Cuptorul magic
2 lei
Cinema 3D
5 lei
87
Lecția 2
2.2. Criteriile de divizibilitate cu 3 și cu 9
Criteriul de divizibilitate cu 3
Un număr natural este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 9
De reținut
Un număr natural este divizibil cu 9 dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 9.
1. Numărul natural 6 498 are suma cifrelor 6 + 4 + 9 + 8 = 27, deci 6 498 se divide și cu 3, și cu 9.
2. 741 este multiplu de 3, dar nu este multiplu de 9, deoarece suma cifrelor sale este 7 + 4 + 1 = 12, care
se divide cu 3, dar nu se divide cu 9.
3. 3 nu este un divizor al numărului 9 085, întrucât suma cifrelor numărului 9 085 este 22, care nu este
divizibil cu 3. Evident, 9 085 nu este nici multiplu de 9.
Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați cifrele a și b, știind că numărul 7ab este divizibil cu 10, iar numărul a4b este divizibil cu 9.
Rezolvare:
Numărul 7ab este divizibil cu 10 dacă ultima sa cifră este 0, deci b = 0. Apoi, a5b este divizibil cu 9 dacă suma
cifrelor sale, adică a + 5 + b, este și ea divizibilă cu 9. Obținem că 9 divide a + 5, deci a = 4.
2. Arătați că numărul 10n + 461 este divizibil cu 3, pentru orice valoare a numărului natural n.
Rezolvare:
Dacă n ≥ 3, atunci numărul 10n
are cel puțin patru cifre, deci 10n + 461 = 10…0461, unde cifra 0 apare de n - 3 ori.
Suma cifrelor acestui număr este 12, deci 10n + 461 se divide cu 3, pentru orice n ≥ 3. Verificăm valorile rămase:
dacă n = 0: 100 + 461 = 462 ; pentru n = 1: 101 + 461 = 471 ; pentru n = 2: 102 + 461 = 561. Numerele 462, 471 și
561 sunt toate divizibile cu 3, având suma cifrelor 12, deci 10n + 461 este divizibil cu 3, pentru orice număr natural n.
3. În tabăra de arheologie, Vlad și Dina încearcă să descifreze tăblițele
alăturate, pe care este inscripționat codul abcd, format din patru cifre.
Studiind detaliile, ei află că:
a) a și d sunt egale;
b) suma lor este egală cu 22 ;
c) numărul abcd este divizibil cu 2.
Ajutați‑i să descopere codul! Aflați toate posibilitățile!
Rezolvare:
Comparând imaginile, rezultă că b = 7. Deoarece abcd se divide cu 2, d este cifră pară, deci d poate fi 2, 4, 6, 8
(d nu poate fi 0, deoarece d = a). Dacă a = d = 2, atunci 2 + 7 + c + 2 = 22, de unde c = 11, care nu este cifră.
Pentru a = d = 4 se obține c = 7, iar pentru a = d = 6 se găsește c = 3. Dacă a = d = 8, s‑ar obține 23 + c = 22,
imposibil. Așadar, sunt două soluții posibile: 4 774 și 6 736.
a
a
c
7
a
c
22
b d
Probleme propuse
1. Copiați tabelul următor pe caiet și completați-l, folosind semnele (ü) și (×)
Numărul 10 36 40 135 300 978 2 400 22 500
divizibil cu 2 ü … … × … … … …
divizibil cu 3 … ü × … … … … …
divizibil cu 5 ü … … … ü × … ü
divizibil cu 9 … … … ü … … … …
divizibil cu 10 … × … … … … ü …
88
III Divizibilitatea numerelor naturale
2. Vlad, Dina, Eliza și Luca au ales, la întâmplare, câte un set de 5 bilețele, pe care sunt scrise numere de la 1 la 100.
20
78
5
25
81
24
44
60
72
45
18
31
50
96
66
12
84
50
38
15
Vlad Eliza Dina Luca
Aplicând criteriile de divizibilitate, identificați:
a) numerele divizibile cu 2 din setul lui Luca;
c) multiplii de 3, dar nu de 9 din setul Elizei;
e) numerele din seturile băieților care se divid și cu 2, și cu 3 ;
b) multiplii lui 5 din setul lui Vlad;
d) numerele divizibile cu 9 din setul Dinei;
f) multiplii de 3 și de 5 din seturile fetelor.
3. Folosind cifrele 0, 1, 5, 6 și 9 se formează numere de trei cifre distincte. Scrieți numerele care verifică proprietățile
indicate:
a) sunt divizibile cu 5, dar nu cu 10 ;
c) se divid cu 3, dar nu cu 2 ;
b) au prima cifră 9 și se divid cu 2 ;
d) se divid și cu 5, și cu 3.
4. Știind că a și b sunt cifre distincte, determinați numerele divizibile cu 10 de forma:
a) 12a ; b) a4b ; c) 63a0 ; d) 9ab.
Rezolvare: d) Un număr este divizibil cu 10 dacă ultima sa cifră este 0. Așadar, 9ab este divizibil cu 10 dacă b = 0.
Cum a poate lua orice valoare (dar diferită de b), numerele căutate sunt 910, 920, 930, 940, 950, 960,
970, 980, 990.
5. Scrieți toate numerele divizibile cu 2 de forma:
a) 19a ; b) 5aa ; c) 7a8 ; d) a0a.
6. Aflați toate numerele divizibile cu 5 de forma:
a) 74a ; b) 8a0 ; c) 4a2a ; d) a5ab.
7. Scrieți toate numerele divizibile cu 3 de forma:
a) 7a5 ; b) 98a ; c) 4a8a ; d) a45a.
Rezolvare: b) Dacă numărul 98a este divizibil cu 3, atunci suma cifrelor sale este divizibilă cu 3. Așadar, 3 divide
17 + a, relație care este verificată de a = 1, a = 4 și a = 7. Numerele căutate sunt 981, 984 și 987.
8. Determinați numerele naturale divizibile cu 9, de forma:
a) 15a ; b) 2a9 ; c) 333a ; d) 12ab0.
9. Determinați cifra x pentru care următoarele propoziții sunt adevărate:
a)  ;
e)  ;
b)  ;
f)  ;
c)  ;
g)  ;
d) 65xx se divide cu 2 ;
h) 9 divide pe 45x2.
10. a) Determinați numerele de forma 87ab divizibile cu 2 și care au suma cifrelor egală cu 29.
b) Aflați numerele de forma aa97b divizibile cu 5 și care au suma cifrelor egală cu 22.
c) Determinați numerele de forma 45abc divizibile cu 10 și care au suma cifrelor egală cu 11.
11. a) Determinați toate numerele de forma 7ab care se divid simultan cu 3 și 10.
b) Scrieți toate numerele de forma 9a6b care sunt atât multipli de 3, cât și multipli de 5.
c) Aflați numerele de forma a26ab divizibile atât cu 2, cât și cu 9.
Indicație:
b) Dacă 9a6b se divide cu 5, atunci ultima sa cifră este 0 sau 5.
Dacă b = 0, numărul capătă forma 9a60 ; suma cifrelor sale este 15 + a, care se divide cu 3 dacă a este una din
cifrele 0, 3, 6 sau 9. Se obțin soluțiile 9 060, 9 360, 9 660, 9 990.
Studiați în continuare cazul b = 5 și finalizați problema!
12. Determinați numerele naturale n pentru care numărul A = 2 ⋅ 6n + 7 ⋅ 4n + 1 se divide cu 5.
89
Lecția 2
Gândire critică
Analizați cu atenție explicațiile de mai jos:
Împărțind numerele 10, 100, 1 000 etc., atât la 3, cât și la 9, se obține de fiecare dată
restul 1:
10 : 3 = 3, rest 1
100 : 3 = 33, rest 1
1 000 : 3 = 333, rest 1
10 : 9 = 1, rest 1
100 : 9 = 11, rest 1
1 000 : 9 = 111, rest 1
Împărțirile cu rest arată că din fiecare 10, 100 sau 1 000 de obiecte putem da unul
la o parte pentru a forma atât grupe de câte 3 cât și grupe de câte 9 obiecte.
Atunci, dacă după formarea grupelor de câte 3 sau de câte 9, din 10, 100 sau 1 000 de obiecte rămâne unul, înseamnă
că din 20, din 200 sau 2 000 rămân 2 obiecte negrupate (rest), din 70 sau 700 rămân 7 obiecte negrupate și tot așa.
Să analizăm ce se întâmplă cu 2 745 de obiecte, respectiv cu 3 965 de obiecte:
obiecte negrupate: 2 + 7 + 4 + 8 = 21
21 este divizibil cu 3
2 748 este divizibil cu 3
21 nu se divide cu 9
2 748 nu se divide cu 9
2748
2 ⋅ 1 000 + 7 ⋅ 100 + 4 ⋅ 10 + 8
2 7 4 8
obiecte negrupate: 3 + 9 + 6 + 5 = 23
23 : 3 = 7, rest 2
restul împărțirii lui 3 965 la 3 este 2
23 : 9 = 2, rest 5
restul împărțirii lui 3 965 la 9 este 5
3965
3 ⋅ 1 000 + 9 ⋅ 100 + 6 ⋅ 10 + 5
3 9 6 5
1. Se consideră numerele naturale 28, 35, 49, 120, 1 294, 2 373, 5 401, 145 340, 225 035.
Dintre aceste numere stabiliți care sunt:
a) divizibile cu 2 ; b) divizibile cu 5 ; c) divizibile cu 3.
3 puncte
2. Un stadion are 6 135 de locuri pe scaune. Administratorul stadionului dorește ca scaunele să fie colorate,
astfel încât să aibă același număr de scaune de fiecare culoare. Fără a efectua calculele, decideți
dacă acest lucru este posibil folosind:
a) 5 culori ; b) 10 culori ; c) 3 culori ; d) 9 culori.
2 puncte
3. Numărul N = a68a este divizibil cu 5. Arătați că N este divizibil cu 3.
2 puncte
4. Determinați multiplii de 3 de forma 123ab care sunt, în același timp, și multipli de 10.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
1. Argumentați valabilitatea afirmațiilor:
a) Restul împărțirii unui număr natural n la 3 este egal cu restul împărțirii sumei cifrelor lui n la 3.
b) Restul împărțirii unui număr natural n la 9 este egal cu restul împărțirii sumei cifrelor lui n la 9.
2. Exemplificați, prin câte 5 exemple, afirmațiile de mai sus.
3. Creați un model asemănător pentru a justifica afirmația:
Restul împărțirii unui număr natural n la 5 este egal cu restul împărțirii la 5 a ultimei cifre a lui n.
4. Lucrând pe echipe, fără a efectua împărțirile, stabiliți ce rest dau numerele 415, 611, 503, 937, 746,
2 017, dacă le împărțim, pe rând, la:
a) 2 ; b) 3 ; c) 5 ; d) 9.
Sarcini
de grup
90
III Divizibilitatea numerelor naturale
Lecția 3 Numere prime. Numere compuse
3.1. Numere prime. Numere compuse
Profesorul de matematică le propune elevilor clasei a V‑a următoarea activitate în perechi: să scrie divizorii
tuturor numerelor de la 1 la 20 și, atunci când este posibil, să exprime aceste numere ca produs al
cât mai multor numere naturale diferite de 1.
Vlad și Dina rezolvă sarcina primită în următoarele tabele:
Numărul Divizorii Exprimarea
ca produs
11 1, 11 –
12 1, 2, 3, 4, 6, 12 2 ⋅ 2 ⋅ 3
13 1, 13 –
14 1, 2, 7, 14 2 ⋅ 7
15 1, 3, 5, 15 3 ⋅ 5
16 1, 2, 4, 8, 16 2 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 2
17 1, 17 –
18 1, 2, 3, 6, 9, 18 2 ⋅ 3 ⋅ 3
19 1, 19 –
20 1, 2, 4, 5, 10, 20 2 ⋅ 2 ⋅ 5
Numărul Divizorii Exprimarea
ca produs
1 1 –
2 1, 2 –
3 1, 3 –
4 1, 2, 4 2 ⋅ 2
5 1, 5 –
6 1, 2, 3, 6 2 ⋅ 3
7 1, 7 –
8 1, 2, 4, 8 2 ⋅ 2 ⋅ 2
9 1, 3, 9 3 ⋅ 3
10 1, 2, 5, 10 2 ⋅ 5
Ce observăm?
Fiecare dintre numerele naturale 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17 sau 19 admite doar doi divizori: pe 1 și pe el însuși.
Cu excepția lui 1, celelalte numere (4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18, 20) au cel puțin trei divizori și se pot
exprima ca produs de cel puțin două numere naturale mai mari decât 1.
Un număr natural diferit de 1 care are ca divizori numai pe 1 și pe el însuși se numește număr prim.
Numerele naturale diferite de 1 care nu sunt prime se numesc numere compuse.
Numărul natural 1 nu este nici prim, nici compus, deoarece admite un singur divizor.
De reținut
Singurul număr prim par este 2. Toate numerele prime mai mari ca 2 sunt impare.
Se observă că numerele prime sunt cele care au exact doi divizori (divizori improprii), iar un număr este
compus dacă are cel puțin trei divizori (altfel spus, admite cel puțin un divizor propriu).
Din studiul efectuat mai sus pentru numerele de la 1 la 20, se constată că:
1. Numerele 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17 și 19 sunt prime.
2. Numerele 4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18 și 20 sunt numere compuse.
3. Numerele compuse mai mici sau egale cu 20 se pot scrie ca produs de două sau mai multe numere
prime, nu neapărat distincte.
Exemple
3.2. Recunoașterea numerelor prime
Numerele prime mai mici decât 20 sunt 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17 și 19. Este ușor de verificat că aceste numere
nu se divid prin numere mai mici decât ele. Pentru numere mai mari, efectuarea tuturor împărțirilor poate
crește foarte mult volumul calculelor. De aceea, pentru a stabili dacă un număr este prim sau nu, vom
proceda astfel:
• împărțim, pe rând, numărul dat la toate numerele prime mai mici decât el, în ordine crescătoare, până
când câtul devine mai mic decât împărțitorul;
Observații Situații problemă
91
Lecția 3
• dacă la toate împărțirile se obține rest nenul, numărul dat este prim;
• în caz contrar, el este număr compus, deoarece, dacă o împărțire se efectuează exact, atunci împărțitorul
este divizor propriu al numărului dat.
71 : 2 = 35, rest 1
71 : 3 = 23, rest 2
71 : 5 = 14, rest 1
71 : 7 = 10, rest 1
71 : 11 = 6, rest 5
6 < 11
71 este număr prim
157 : 2 = 78, rest 1
157 : 3 = 52, rest 1
157 : 5 = 31, rest 2
157 : 7 = 22, rest 3
157 : 11 = 14, rest 3
157 : 13 = 12, rest 1
12 < 13
157 este număr prim
221 : 2 = 110, rest 1
221 : 3 = 73, rest 2
221 : 5 = 44, rest 1
221 : 7 = 31, rest 4
221 : 11 = 20, rest 1
221 : 13 = 17, rest 0
221 este număr compus
221 = 13 ⋅ 17
Exemple
1. Numerele prime până la 100 sunt:
2 3 5 7 11 13 17 19 23
29 31 37 41 43 47 53 59 61
67 71 73 79 83 89 97
2. În loc de împărțiri, putem aplica, acolo unde este cazul, criteriile de divizibilitate. Spre exemplu, considerând
numărul 467, acesta nu este divizibil cu 2 sau cu 5, deoarece ultima sa cifră nu este nici pară,
nici egală cu 5. În plus, suma cifrelor lui 467 este 17, care nu se divide cu 3, deci 467 nu este divizibil
cu 3. În continuare, efectuând împărțiri, constatăm că:
467 : 7 = 66, rest 5
467 : 17 = 27, rest 8
467 : 11 = 42, rest 5
467 : 19 = 24, rest 11
467 : 13 = 35, rest 12
467 : 23 = 20, rest 7
La ultima împărțire, am obținut câtul mai mic decât împărțitorul, deci 467 este număr prim.
Observații
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numerele prime a și b, cu a < b, știind că suma lor este 2 019.
Rezolvare:
Suma numerelor a și b este un număr impar, deci unul dintre numere este par, iar celălalt număr este impar. Întrucât
singurul număr prim par este 2, rezultă a = 2. Efectuând diferența, se obține b = 2 017. Se verifică, prin împărțiri,
că 2 017 este număr prim, deci soluția problemei este a = 2, b = 2 017.
2. Verificați dacă există numere prime a, b, c care îndeplinesc simultan condițiile:
i) a - b = 41 ; ii) a + b + c = 180.
Rezolvare:
Dacă ar exista două numere prime care verifică relația i), atunci din a - b = 41 și 41 număr impar, rezultă că unul
dintre numerele a și b este par și, fiind prim, este egal cu 2. Ca urmare, b = 2 (scăzătorul este mai mic decât
descăzutul) și atunci a = 43, care este prim. Înlocuind a = 43 și b = 2 în egalitatea a + b + c = 180, se obține
c = 135, care nu este număr prim, fiind divizibil cu 5. Așadar, nu există numere prime care să verifice condițiile date.
Probleme propuse
1. Verificați că următoarele numere naturale sunt prime:
a) 241 ; b) 317 ; c) 179 ; d) 421 ; e) 521 ; f) 617.
92
III Divizibilitatea numerelor naturale
2. Indicați câte un divizor propriu pentru a arăta că următoarele numere sunt compuse:
a) 219 ; b) 117 ; c) 675 ; d) 308 ; e) 299 ; f) 731.
3. Aflați cifrele a, b, c, d, e, f pentru care următoarele numere sunt prime:
a) 4a ; b) 7b ; c) c3 ; d) 10d ; e) 21e ; f) f17.
4. Înlocuiți literele cu cifre pentru a obține numere compuse:
a) 5a ; b) 4b ; c) 6c ; d) d1 ; e) 11e ; f) 2ff.
5. Exprimați următoarele numere ca suma, diferența sau produsul a două numere prime, după caz:
a) 30 = +  ;
d) 26 = -  ;
b) 22 = +  ;
e) 77 = ⋅  ;
c) 46 = -  ;
f) 39 = ⋅ .
Rezolvare: a) 30 = 13 + 17.
6. Scrieți următoarele numere ca suma, diferența sau produsul a două numere compuse, după caz:
a) 31 = +  ;
d) 38 = +  ;
b) 13 = -  ;
e) 23 = -  ;
c) 36 = ⋅  ;
f) 84 = ⋅ .
Rezolvare: a) 31 = 25 + 6.
7. a) Suma dintre un număr prim și un număr par este egală cu 15. Determinați cele două numere.
b) Suma a două numere prime este 75. Determinați cele două numere.
c) Diferența a două numere prime este 41. Determinați cele două numere.
d) Produsul a două numere prime este 85. Determinați cele două numere.
8. a) Determinați numerele prime a și b, care verifică relația 5a + 12b = 89.
b) Determinați numerele prime a și b știind că 15a + 3b = 180.
c) Determinați numerele prime a, b, c știind că 6a + 2b + 9c = 99.
9. a) Determinați numărul natural n știind că A = (n + 1)(n + 13) este număr prim.
b) Determinați numărul natural n știind că B = n2 + 30n este număr prim.
c) Determinați numărul natural n știind că C = n2 - 6n este număr prim.
Indicație: a) Dacă A este prim, divizorii săi sunt 1 și A. Cum n + 1 < n + 13, rezultă că n + 1 = 1.
10. Arătați că numerele următoare sunt compuse pentru orice valoare a numărului natural n:
a) A = 6n + 3n + 2n + 1 ; b) B = 15n + 5n + 1 + 3n + 5.
11. Determinați numerele naturale n pentru care fiecare dintre numerele n + 1, n + 11 și n + 27 este număr prim.
Numărul natural 6 este numit număr perfect deoarece el este egal cu suma tuturor divizorilor săi mai mici
decât el însuși. Astfel, divizorii lui 6 sunt 1, 2, 3, 6 și are loc egalitatea: 1 + 2 + 3 = 6.
1. Aflați un alt număr perfect.
2. Pot fi numerele prime numere perfecte? Explicați!
3. Folosiți internetul sau biblioteca pentru a defini alte două tipuri de numere:
a) numere deficiente; b) numere abundente.
Discutați în clasă rezultatele găsite.
Temă
de proiect
1. Verificați că:
a) 137 este număr prim; b) 187 este număr compus; c) 263 este număr prim.
3 puncte
2. a) Determinați câte numere prime de trei cifre au produsul cifrelor egal cu 3.
b) Aflați câte numere compuse de trei cifre au produsul cifrelor egal cu 5.
2 puncte
3. Determinați numerele prime a, b, c știind că 2a + 7b + 6c = 78.
2 puncte
4. Aflați numerele prime m, n, p pentru care m ⋅ n = 28 - p.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 3
Lecția 3
1. Un divizor propriu al lui 72 este egal cu:
a) 72
b) 9
c) 5
d) 1
2. Un multiplu nenul al lui 15 este egal cu:
a) 25
b) 35
c) 50
d) 45
3. Care dintre următoarele numere au pe 9 ca divizor:
a) 123
b) 246
c) 468
d) 680
4. Care dintre următoarele numere nu este multiplu
al lui 3?
a) 1 209
b) 2 340
c) 6 309
d) 7 913
5. Un multiplu comun al numerelor 12 și 18 este egal cu:
a) 48
b) 72
c) 24
d) 60
6. Care dintre următoarele două numere au ca divizor
comun pe 5?
a) 20 și 37
b) 45 și 15
c) 25 și 32
d) 84 și 35
7. Care dintre următoarele numere este număr compus?
a) 17
b) 43
c) 75
d) 31
8. Care dintre următoarele numere este număr prim?
a) 91
b) 29
c) 85
d) 39
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F).
Orice număr natural de forma aa este număr
compus.
Există două numere compuse a căror sumă este
un număr prim.
Suma divizorilor improprii ai lui 12 este 13.
10. Asociați fiecare literă din coloana A cu cifra din
coloana B corespunzătoare răspunsului corect.
A B
a) 15 este divizor al lui n
b) 18 este multiplu al lui n
c) 12 este divizor propriu al lui n
1. n = 36
2. n = 45
3. n = 12
4. n = 9
11. Asociați fiecărui număr din coloana A un divizor al
său din coloana B.
A B
36
45
84
2
9
5
3
12. Asociați fiecărui număr din coloana A un multiplu
al său din coloana B.
A B
2
3
5
80
39
75
37
13. Determinați numerele prime a și b care verifică relația
3a + 5b = 36.
14. Restul împărțirii numărului natural n la 24 este egal
cu 15. Arătați că numărul natural n este divizibil cu 3,
dar nu este divizibil cu 2.
Evaluare Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni • Criterii
de divizibilitate cu 2, 5, 10n , 3 și 9 • Numere prime; numere compuse
93
Evaluare
Unitatea
IV
Noțiunea de fracție (care provine din cuvântul latinesc fractio = a rupe, a sparge în bucăți) a fost
folosită de egipteni încă din anul 1800 î.H. Orice fracție semnifica o anumită parte a unui întreg,
astfel încât fracțiile egiptenilor aveau numărătorul 1, iar orice altă fracție în înțelesul de azi al termenului
era exprimată printr‑o sumă de fracții cu numărătorul 1.
O formă de scriere a fracțiilor apropiată de cea actuală se folosea în lucrările matematicienilor
indieni Aryabhatta (500 d.H.), Brahmagupta (628 d.H.) și Bhaskara (1150 d.H.), care scriau fracțiile
ca perechi de două numere naturale puse unul sub altul, dar fără linia de fracție. Aceasta a fost
introdusă de arabi, fiind întâlnită pentru prima dată în opera matematicianului arab Al‑Hassār
(1200 d.H.) și preluată în Europa de Leonardo Fibonacci.
Domeniul de conținut:
NUMERE. ORGANIZAREA DATELOR
Fracții ordinare
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente
Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător.
Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor
Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție
Cel mai mare divizor comun a două numere naturale.
Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale.
Aducerea fracțiilor la un numitor comun
Adunarea și scăderea fracțiilor
Înmulțirea fracțiilor
Lecția 8 Împărțirea fracțiilor ordinare
Evaluare
Lecția 7
Unitatea
IV
Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
Fracții/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară
Lecția 9
Lecția 10
Exerciții și probleme recapitulative
96
IV Fracții ordinare
Lecția 1 Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente
1.1. Fracții ordinare
În Săptămâna legumelor și fructelor donate, elevii clasei a V‑a B
au donat morcovi. Elevii clasei a V‑a C au donat cartofi, în
cantitate dublă față de morcovi, iar elevii clasei a V‑a A mere,
în cantitate dublă față de cartofi. Diagrama alăturată arată,
comparativ, cantitățile strânse.
Aflați cât reprezintă contribuția fiecărei clase din cantitatea
totală.
Dina: Cantitatea totală se poate împărți în 7 părți egale, întrucât,
dacă morcovii reprezintă o parte, atunci cartofii,
fiind în cantitate dublă, reprezintă două părți, iar merele patru părți.
Vlad: Atunci putem da răspunsul sub formă de fracții, așa cum am învățat în clasa a IV‑a:
morcovii donați de clasa a V‑a B reprezintă   din total, cartofii   , iar merele   .
Mate
practică
  
 a V-a A
 a V-a B
 a V-a C
O parte dintr‑un întreg împărțit în părți de mărimi egale se numește unitate fracționară.
O fracție ordinară (numită, pe scurt, fracție) reprezintă una sau mai multe din părțile de mărimi egale în
care a fost împărțit un întreg, adică una sau mai multe unități fracționare.
O fracție se reprezintă printr‑o pereche de numere naturale, a și b, cu b ≠ 0, scrisă sub forma   .
→ a se numește numărător — arată câte unități fracționare s‑au luat
→ b se numește numitor — arată în câte părți egale a fost împărțit întregul
1.2. Fracții subunitare, echiunitare, supraunitare
O firmă organizatoare de tabere școlare a primit 15 cereri de înscriere pentru tabăra de la Alba Iulia,
20 de cereri pentru tabăra de la Hațeg și 30 de cereri pentru cea de la Hunedoara. Dacă transportul se
face cu microbuze de 20 de locuri, scrieți sub formă de fracție gradul de ocupare al fiecărui microbuz.
De reținut Mate practică
O fracție se numește 
• subunitară dacă numărătorul este mai mic decât numitorul.
• echiunitară dacă numărătorul este egal cu numitorul.
• supraunitară dacă numărătorul este mai mare decât numitorul.
O fracție subunitară exprimă o cantitate mai mică decât un întreg, o fracție echiunitară arată o cantitate
egală cu un întreg, iar o fracție supraunitară indică o cantitate mai mare decât un întreg.
De reținut
Alba Iulia
15
20
Hațeg
20
20
Hunedoara
30
20
97
fracție subunitară fracție echiunitară fracție supraunitară
Exemple
Lecția 1
1.3. Fracții echivalente
Bunica lui Vlad a făcut plăcintă cu mere. Dina și Vlad o ajută la porționat.
Vlad: Am împărțit plăcinta în 3 porțiuni egale, tăind pe orizontală.
Fiecare porțiune reprezintă o treime din plăcintă.
Dina: Iar eu, tăind pe verticală, am împărțit fiecare felie tăiată de
tine în câte patru bucăți egale. Întrucât am obținut 12 bucăți,
fiecare dintre acestea reprezintă   din întreaga plăcintă.
Vlad: Așadar,   și   reprezintă aceeași parte. Am putea scrie
.
Dina: Chiar așa! Te rog să observi că între numitorii și numărătorii
celor două fracții există o relație specială: 1 ⋅ 12 = 3 ⋅ 4.
Mate
practică
1. Fracțiile   și   sunt echivalente, deoarece 2 ⋅ 21 = 7 ⋅ 6. Scriem   .
2. Fracțiile   și   sunt echivalente, întrucât 4 ⋅ 9 = 3 ⋅ 12. Scriem  .
3. Fracțiile   și   nu sunt echivalente, pentru că 3 ⋅ 11 ≠ 5 ⋅ 7. Vom nota  .
Exemple
1.4. Procente
Dina, Vlad și Bianca au colorat unele dintre cele 100 de pătrățele identice în care a
fost împărțit pătratul 10 × 10 alăturat.
Ce fracție este reprezentată prin fiecare dintre zonele colorate?
Răspuns:
Din cele 100 de pătrățele, 25 sunt colorate cu mov, ceea ce reprezintă   .
Ne amintim că fracția   se mai notează și 25%, care se citește 25 de procente
sau douăzeci și cinci la sută. Păstrând notația, cele 40 de pătrățele galbene reprezintă   sau 40%, iar
cele 20 de pătrățele colorate cu verde înseamnă   sau 20% din întregul pătrat.
Mate
practică De reținut
Două fracții   și   sunt echivalente dacă a ⋅ d = b ⋅ c. Se notează   .
Două fracții echivalente reprezintă aceeași cantitate dintr‑un întreg.
98
IV Fracții ordinare
1. Zona albă din pătratul 10 × 10 colorat de cei trei copii conține 15 pătrățele, deci reprezintă 15% din
întregul pătrat.
2. Pentru a scrie procentele sub formă de fracții ordinare, pot fi folosite și fracții echivalente, așa cum
rezultă din imaginile de mai jos:
50 1 50%
100 2 = = 40 2 40%
100 5 = = 25 1 25%
100 4 = =
Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numerele naturale n pentru care:
a) fracția 12
7 6 n+
este supraunitară; b) fracția 3 2
2 5
n
n
+
+
este subunitară.
Rezolvare:
a) Fracția 12
7 6 n+
este supraunitară dacă 12 > 7 n + 6, adică 7n < 6. Singurul soluție este n = 0.
b) Fracția 3 2
2 5
n
n
+
+
este subunitară dacă 3n + 2 < 2n + 5, adică n < 3. Soluțiile problemei sunt 0, 1, 2.
2. Determinați numărul natural n pentru care fracțiile 50
55 și 1
2
n
n
+
+
sunt echivalente.
Rezolvare:
Cele două fracții sunt echivalente dacă 50 ⋅ (n + 2) = 55 ⋅ (n + 1), adică 50n + 100 = 55n + 55. Scăzând 55n + 55
din ambii membri ai acestei egalități, obținem 5n = 45, de unde n = 9.
Probleme propuse
1. Scrieți:
a) trei fracții supraunitare cu numitorul 7 ;
b) trei fracții subunitare cu numărătorul 7.
2. Grupați pe trei coloane distincte fracțiile subunitare, echiunitare, respectiv supraunitare scrise pe tablă:
2
3
6
6
5
3
17
16
19
16
22
22
80
81
99
99
1 001
1 010
23
32
102
72
146
149
De reținut
Dacă p este un număr natural, fracția   se notează p% și se citește p procente sau p la sută.
Procentul este o fracție cu numitorul 100.
99
3. Determinați numerele naturale n pentru care afirmațiile următoare sunt adevărate:
a) fracția 4
n+1
este echiunitară;
b) fracția 5
3 1 n+
este supraunitară;
c) fracția 4 2
13
n+ este subunitară;
d) fracția 7 2
4 11
n
n
+
+
este echiunitară.
4. Vlad, Dina, Luca și Eliza au colorat un pătrat format din 100 de pătrățele. Vlad a folosit
culoarea mov, Dina verde, Eliza albastru și Luca a colorat cu galben. Scrieți ca procent
fracțiile care indică:
a) partea colorată de fiecare;
b) partea colorată de băieți;
c) partea colorată de fete;
d) partea rămasă necolorată.
5. Verificați care dintre următoarele perechi de fracții sunt formate din fracții echivalente:
a) 1
3
și 3
9
;
d) 28
42 și 4
6
;
g) 24
30 și 28
35 ;
b) 12
7 și 36
21 ;
e) 3
5
și 39
75 ;
h) 13
31 și 12
21 .
c) 11
41 și 22
84 ;
f) 9
10 și 99
100 ;
i) 7
4
și 4
49
2 .
6. Determinați numărul natural n știind că următoarele propoziții sunt adevărate:
a) 6
5 25
n = ;
d) 60 9
40 n = ;
g) 2 1 15
7 21
n+ = ;
b) 4
12 6
n = ;
e) 48
3
n
n = ;
h) 3 25
2
n
n
− = .
c) 24 14
n 28 = ;
f) 4 24
n 1 30
= +
;
i) 12
1 15
n
n = + .
Lecția 1
1. Stabiliți care dintre următoarele fracții sunt subunitare, echiunitare, respectiv supraunitare:
a) 1
8
; b)
4 3
81
; c)
3 4
36 .
3 puncte
2. Determinați numărul natural n pentru care fracțiile din următoarele perechi sunt echivalente:
a) 1
2
și 4
n
; b) 6
n
și 18
15 ; c) 1
22
n+ și 2
40
n .
3 puncte
3. Determinați numărul natural n pentru care sunt îndeplinite simultan condițiile:
a) fracția 1
7
n+ este subunitară;
b) fracția 2 3
11
n+ este supraunitară.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
100
IV Fracții ordinare
Lecția 2 Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător.
Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor
2.1. Compararea fracțiilor cu același numitor
Dina, Vlad și Luca se antrenează pentru cursa de 50 de metri plat. La un moment dat, după start, Dina
se afla la marcajul de 20 de metri, Vlad la marcajul de 30 de metri, iar Luca la marcajul de 24 de metri.
Exprimați, cu ajutorul fracțiilor, ce parte din întreaga pistă a parcurs fiecare dintre cei trei concurenți.
Care dintre ei a parcurs o porțiune mai mare de pistă?
Răspuns:
Dina a parcurs   din pistă, Vlad  , iar Luca  .
Dina a alergat mai puțin decât Vlad, deci  .
Vlad a parcurs o distanță mai mare decât Luca, deci  .
Mate
practică
Dintre două fracții care au același numitor, este mai mare fracția cu numărătorul mai mare.
Regula 1. dacă a < b, atunci  Regula 2. dacă  , atunci a < b
De reținut Exemple
0 m
20 m
24 m
30 m
50 m
2.2. Compararea fracțiilor cu același numărător
Dintr-o ruladă împărțită în 8 felii egale, Dina a mâncat 3 felii, iar Vlad
a mâncat   dintr-o ruladă identică. Cine a mâncat mai mult?
Analiză: Când numitorul fracției este mai mic, întregul este
împărțit în mai puține părți, deci părțile sunt mai mari.
Răspuns: Vlad a mâncat mai mult, deci  .
Mate
practică
Dintre două fracții care au același numărător, este mai mare fracția cu numitorul mai mic.
Regula 1. Dacă m < n, atunci  . Regula 2. Dacă  , atunci m > n.
De reținut
5 < 9
Exemple
Dina
Vlad
101
Lecția 2
2.3. Reprezentarea fracțiilor ordinare pe axa numerelor
La clubul de navomodelism, Vlad și Luca confecționează catarge pentru goeleta
La Volla. Unde trebuie executate marcajele pentru decupaj pe o bucată de lemn de
doi metri, știind că dintr-un metru se pot realiza 6 catarge?
Răspuns: Fiecare lungime de catarg reprezintă   dintr-un metru.
0 1 2
Mate
practică
Ne amintim că axa numerelor este o dreaptă pe care se fixează:
• un punct numit origine;
• un sens de parcurgere de la stânga la dreapta, indicat de o săgeată, numit sens pozitiv;
• o unitate de măsură indicată de un segment.
Știm că fiecărui număr natural îi corespunde, pe axa numerelor, un punct, numit coordonata punctului.
Originea are coordonata 0 (zero).
Pentru a reprezenta o fracție pe axa numerelor, împărțim unitatea de măsură în atâtea părți egale câte
arată numitorul și considerăm, începând din origine, atâtea părți câte arată numărătorul.
Pentru a reprezenta pe axa numerelor fracția  , împărțim unitatea de măsură în 4 părți egale și luăm,
începând din origine, trei astfel de părți. Pe aceeași axă, putem reprezenta mai multe fracții cu numitorul 4:

O 1
0
2 3
u
De reținut Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numerele naturale n pentru care 1 3
5 5
n+
< .
Rezolvare:
Dintre două fracții cu același numitor, este mai mică cea cu numărătorul mai mic. Rezultă că n + 1 < 3,
adică n poate fi 0 sau 1.
2. Scrieți toate fracțiile de forma 13
2 3 n+
, unde n este număr natural, știind că 13 13
2 3 10 n
>
+ .
Rezolvare:
Dintre două fracții cu același numărător, este mai mare cea cu numitorul mai mic. Obținem 2n + 3 < 10, adică
n poate fi 0, 1, 2 sau 3. Fracțiile căutate sunt 13
3 , 13
5 , 13
7 și 13
9 .
Probleme propuse
1. Ordonați crescător fracțiile:
a) 12
7 , 2
7
, 7
7
, 14
7 , 5
7
, 6
7
; b) 1
9
, 7
9
, 11
9 , 4
9
, 16
9 , 9
9
; c) 4
11, 4
5
, 4
3
, 4
9
, 4
91 , 4
4
.
102
IV Fracții ordinare
1. Reprezentați prin desene și comparați fracțiile  1
4
, 3
4
, 3
2
.
3 puncte
2. Reprezentați pe aceeași axă a numerelor fracțiile  2
3
;
7
3
;
3
3
;
4
3
;
1
3
.
3 puncte
3. Determinați numărul natural n știind că  4
5 5
n
< și 5 5
n 2
< .
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
2. Comparați fracțiile reprezentate prin desene:
3. Reprezentați prin desene și comparați următoarele perechi de fracții cu același numitor:
a) 2
7
și ; b) 4
9
și 5
9
; c) 3
2
și 5
2
.
4. Reprezentați prin desene și comparați următoarele perechi de fracții cu același numărător:
a) 3
5
și 3
7
; b) 5
5
și 5
6
; c) 5
4
și 5
8
.
5. Aflați coordonata fiecăruia dintre punctele A, B, C, D, E, M, N, P, R reprezentate pe axa de mai jos:.
0 1
O
2 3
A B C D E M N P R
6. Pe axa numerelor de mai jos reprezentați fracțiile:  1 3 15 7 11 20
;; ;; ;
88 8 8 8 8 .
0 1
O
2 3
7. Copiați axa de mai jos pe caiet și reprezentați fracțiile 7 15 20 31 13 8
;;;;; 24 24 24 24 24 24 pe axă:
0 1 2
O
8. Folosind axa numerelor de mai jos, ordonează descrescător fracțiile: 7
9
, 5
9
,
3
9 ,
6
9 ,
8
9 și 4
9 .
0
O
1
9
2
9
3
9
4
9
5
9
6
9
8
9
9
9
7
9
9. Reprezentați pe aceeași axă a numerelor următoarele fracții:  2
2
;
1
2
;
5
5
;
3
6
;
4
4
;
2
4
.
Câte puncte distincte ați obținut pe axă?
10. Determinați numerele naturale n pentru care:
a) 2
3 3
n
< ; b) 74 5
4 4
n+
> ; c) 7 7
n 2
> ; d) 11 11
17 5 4 n
<
+ .
Lecția 2
103
Lecția 3 Introducerea și scoaterea întregilor dintr-o fracție
3.1. Introducerea întregilor în fracție Mate practică
Un număr alcătuit din n întregi și o fracție  , unde n, a, b sunt numere naturale, b ≠ 0, n ≠ 0, se numește
număr mixt și se notează  .
Operația de scriere a unui număr mixt sub formă de fracție se numește introducerea întregilor în fracție.
Pentru a reprezenta un număr mixt sub forma unei singure fracții, se utilizează egalitatea:
.
De reținut Exemple
3.2. Scoaterea întregilor din fracție
Pe un platou încap 7 brioșe. Vlad și Dina calculează,
folosind fracții, câte platouri se pot umple folosind un
pachet care conține 18 brioșe.
Dina: Fiecare brioșă umple   dintr-un platou. Cu un
pachet de 18 brioșe se pot completa   platouri.
Vlad: Împărțind pe 18 la 7 obținem câtul 2 și restul 4. Ca urmare, dintr-un pachet putem umple complet
două platouri, deci avem doi întregi, iar pe al treilea platou se mai pot pune încă patru brioșe, adică
 dintr-un platou. Răspunsul este  .
Ce observăm?
Deoarece 18 : 7 = 2, rest 4, fracția   poate fi reprezentată sub forma numărului mixt  .
În general, deoarece o fracție supraunitară reprezintă o cantitate mai mare decât un întreg, putem pune
în evidență numărul de întregi conținuți în fracție exprimând fracția dată sub forma unui număr mixt.
Mate
practică
Cantitatea de lapte prevăzută de rețetă pentru prepararea
prăjiturii „Fractino“ este de 2 căni și trei sferturi.
Exprimați această cantitate cu ajutorul unei fracții.
Răspuns:
Fiecare cană are patru sferturi, deci cantitatea de lapte necesară
este de 11 sferturi de cană, adică  .
Ce observăm?
Cantitatea necesară, reprezentată de 2 întregi și   poate fi descrisă, echivalent, prin fracția  .
Numărătorul fracției poate fi obținut din relația 11 = 2 ⋅ 4 + 3.
Pentru a nota numărul alcătuit din 2 întregi și 3 pătrimi, utilizăm scrierea  . Așadar,  .
Lecția 2 Lecția 3
104
IV Fracții ordinare
Operația de scriere a unei fracții supraunitare sub forma unui număr mixt se numește scoaterea întregilor
din fracție.
Pentru a scoate întregii dintr-o fracție, se împarte numărătorul la numitor. Câtul reprezintă întregii, iar
restul se trece la numărătorul fracției subunitare, care are același numitor ca fracția inițială. Altfel spus,
dacă a : b = c, rest r, atunci  .
Când împărțirea se face exact, fracția exprimă un număr de întregi egal cu câtul:
dacă a : b = c, rest 0, atunci  a
c
b
= .
De reținut
1. , deoarece 23 : 8 = 2, rest 7 ;
3. , deoarece 62 : 11 = 5, rest 7 ;
2. , deoarece 41 : 5 = 8, rest 1 ;
4. , deoarece 27 : 9 = 3, rest 0.
Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Un buștean are 12 metri. El trebuie tăiat în 5 părți egale. Câți metri are fiecare parte?
Exprimați răspunsul sub forma unui număr mixt.
Rezolvare:
Fiecare bucată rezultată după tăiere are 12
5
metri. Întrucât 12 : 5 = 2, rest 2, rezultă că
12 2 2
5 5 = . Așadar, fiecare parte are 2 2
5
metri.
2. Precizați între ce două numere naturale consecutive se află, pe axa numerelor, fracția 13
4 .
Rezolvare:
Deoarece 13 : 4 = 3, rest 1, prin scoaterea întregilor din fracție, putem scrie: 13 1 3
4 4 = .
Ca urmare, fracția 13
4 se află între numerele 3 și 4. Putem scrie 13 3 4
4
< < sau
1 33 4
4
< < .
Probleme propuse
1. Scoateți întregii din fracțiile:
a) 7
5
; b) 13
5 ; c) 19
5 ; d) 26
5 ; e) 43
8 ; f) 64
9 .
2. Introduceți întregii în fracțiile:
a) 1 2
7
; b) 2 3
7 ; c) 3 4
7
; d) 4 5
9
; e) 5
6
9
; f) 8 7
9
.
3. Indicați între ce două numere naturale consecutive se află fracțiile:
a) 13
6 ; b) 17
6 ; c) 38
10 ; d) 65
21 ; e) 165
13 ; f) 723
100 .
4. 6 greutăți identice cântăresc 23 de kilograme împreună.
Cât cântărește o singură greutate?
Exprimați răspunsul sub forma unui număr mixt. kg
kg
kg
kg
kg
kg
Lecția 3
105
Lecția 4 Cel mai mare divizor comun a două numere naturale.
Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
4.1. Cel mai mare divizor comun a două numere naturale
Mama a pregătit 18 sendvișuri cu cașcaval și 24 de sendvișuri cu șuncă pentru invitații Dinei. Care este
cel mai mare număr de sendvișuri care pot fi puse pe un platou, astfel încât fiecare platou să conțină
același număr de sendvișuri, toate de același fel?
Răspuns:
Numărul de sendvișuri de pe fiecare platou este un divizor comun al numerelor 18 și 24.
Divizorii lui 18 sunt 1, 2, 3, 6, 9, 18, iar divizorii lui 24 sunt 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24, deci cel mai mare număr
de sendvișuri care pot fi puse pe un platou este 6, adică cel mai mare dintre divizorii comuni ai numerelor
18 și 24.
În particular, se observă că orice alt divizor comun al numerelor 18 și 24 este divizor al lui 6.
Mate
practică De reținut
Cel mai mare divizor comun a două numere naturale a și b, nu ambele nule, este numărul natural d care
are proprietățile:
a) d divide a și d divide b;
b) d este divizibil cu orice divizor comun al numerelor a și b.
Proprietățile de mai sus arată că, de fapt, cel mai mare divizor comun al numerelor naturale a și b este
cel mai mare număr natural d care divide numerele a și b.
Se notează d = (a, b) sau, folosind prescurtări, d = c.m.m.d.c.(a, b).
nr. divizori divizori
comuni c.m.m.d.c. nr. divizori divizori
comuni c.m.m.d.c.
5 1, 5 1 (5,13) = 1
15 1, 3, 5, 15 1, 3, 5, 15 (15,30) = 15 13 1, 13 30 1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30
5 1, 5 1 (5,8) = 1
18 1, 2, 3, 6, 9, 18 1, 3, 9 (18,27) = 9
8 1, 2, 4, 8 27 1, 3, 9, 27
7 1, 7 1, 7 (7,35) = 7
24 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24 1, 2, 3, 4, 6, 12 (24,36) = 12
35 1, 5, 7, 35 36 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12, 18, 36
Exemple
Analizând exemplele de mai sus, se constată că au loc următoarele proprietăți, general valabile:
1. Dacă a și b sunt două numere naturale astfel încât a | b, unde a ≠ 0, atunci (a, b) = a.
2. Dacă p este un număr prim și a este un număr natural oarecare, atunci:
(p,a) = p, dacă a este multiplu de p
1, dacă a nu este multiplu de p
.
3. Dacă d este cel mai mare divizor comun al numerelor a și b, iar x și y sunt numere naturale astfel încât
a = d ⋅ x și b = d ⋅ y (x și y sunt câturile împărțirilor lui a și b la d), atunci cel mai mare divizor comun
al numerelor x și y este egal cu 1.
În mod similar, prin cel mai mare divizor comun a trei sau mai multe numere naturale înțelegem acel
divizor comun care se divide cu toți divizorii numerelor date. Din acest motiv, el este cel mai mare
număr natural care divide numerele date.
Exemplu:
Privind tabelul de mai sus și comparând listele divizorilor, deducem că:
• cel mai mare divizor comun al numerelor 24, 30 și 36 este 6.
• cel mai mare divizor comun al numerelor 15, 24, 27 și 36 este 3.
Observații
Lecția 3 Lecția 4
106
IV Fracții ordinare
4.2. Amplificarea fracțiilor
La Raliul Carpaților, traseul primei etape este împărțit, prin
4 puncte de control, în 5 sectoare de câte 40 de kilometri fiecare.
Pilotul preferat al lui Vlad se află la al treilea punct de control.
Vlad: Până acum a parcurs trei sectoare din cele cinci ale traseului,
adică   din drumul total.
Dina: Ai putea spune și astfel: întrucât 5 ⋅ 40 = 200 și 3 ⋅ 40 = 120,
până acum a parcurs 120 km din cei 200 km ai traseului,
adică   din traseul total.
Ce observăm?
Fracția   este echivalentă cu fracția   (ambele reprezintă aceeași porțiune a traseului) și poate fi
obținută din aceasta înmulțind atât numărătorul cât și numitorul cu numărul natural 40. Spunem că fracția
 s‑a obținut prin amplificarea fracției   cu 40. Așadar, are loc egalitatea:
 .
Mate
practică
A amplifica o fracție cu un număr natural nenul înseamnă a înmulți atât numărătorul, cât și numitorul
fracției date cu acel număr.
Numărul natural cu care se amplifică se scrie mic, sus, în stânga fracției care se amplifică, despărțit
printr‑o paranteză.
Astfel, dacă a, b, n sunt numere naturale, cu b, n ≠ 0, notăm:
 .
Prin amplificare se obține o fracție echivalentă cu cea dată, deoarece a ⋅ (n ⋅ b) = b ⋅ (n ⋅ a).
De reținut Exemple
1.  ;
4.  ;
2.  ;
5.  ;
3.  ;
6. .
4.3. Simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
Vlad: Din cei 30 de lei pe care îi aveam, am cheltuit
20 de lei pe un album cu formația mea
preferată.
Dina: Mai simplu, albumul a costat două treimi
din suma pe care o aveai.
Ce observăm?
Suma cheltuită reprezintă   , cât și   din suma
totală (cele două fracții sunt echivalente).
Mate
practică
107
Lecția 4
A simplifica o fracție cu un număr natural nenul înseamnă a împărți atât numărătorul, cât și numitorul
fracției date cu acel număr.
Numărul natural prin care se efectuează simplificarea este un divizor comun, diferit de 1, al numărătorului
și numitorului fracției date. Fracția obținută după simplificare este echivalentă cu cea dată.
Numărul natural cu care se simplifică se notează mic, sus, în dreapta fracției care se simplifică, despărțit
printr‑o paranteză. Astfel, dacă a, b sunt numere naturale, cu b ≠ 0, iar d ≠ 1 este un divizor comun
al numerelor a și b, vom scrie:
 .
De reținut
1.  ;
4.  ;
2.  ;
5.  ;
3.  ;
6.  .
O fracție care nu se poate simplifica prin niciun număr natural se numește fracție ireductibilă.
O fracție se numește reductibilă dacă se poate simplifica.
O fracție este ireductibilă dacă cel mai mare divizor comun al numărătorului și numitorului fracției este
egal cu 1.
1. Pentru a obține fracții ireductibile din fracții ordinare date, simplificăm fracția prin cel mai mare divizor
comun al numărătorului și numitorului.
Exemplu:
Cel mai mare divizor comun al numerelor 50 și 75 este 25, deci   .
2. Alternativ, pentru a obține o fracție ireductibilă, putem simplifica
fracția, succesiv, prin divizori comuni ai numărătorului și
numitorului, până când aceasta nu se mai poate simplifica.
Această metodă este foarte utilă când numărătorul și numitorul
au valori mai mari.
Exemplu:
 .
Exemple De reținut Observații
Fracțiile   ,  ,  ,  ,  sunt ireductibile.
Fracțiile 6
8 și 12
18
Exemple
sunt reductibile, deoarece se pot simplifica prin 2.
Fracția   se obține prin împărțirea numărătorului și a numitorului fracției   la 10, deci avem:
 .
Spunem că fracția   s‑a obținut prin simplificarea fracției   cu numărul natural 10.
108
IV Fracții ordinare
1. Determinați numerele naturale n pentru care fracția 5
12
n+ este subunitară și ireductibilă.
Rezolvare:
Fracția 5
12
n+ este subunitară dacă n + 5 < 12, adică n ia una din valorile 0, 1, 2, 3, 4, 5 sau 6, valori
pentru care verificăm dacă fracția este sau nu ireductibilă. Obținem n = 0, n = 2 sau n = 6, pentru
care fracțiile ireductibile corespunzătoare sunt 5
12 , 7
12 și 11
12 .
2. Prin amplificarea unei fracții cu un anumit număr natural s-a obținut fracția 30
72 . Aflați fracția.
Rezolvare:
Întrucât operația inversă amplificării este simplificarea, vom determina prin ce numere se poate simplifica fracția 30
72
și care sunt fracțiile ce se pot obține. Divizorii comuni ai numerelor 30 și 72 sunt 2, 3 și 6, deci au loc simplificările:
(2 30 15
72 36 = ;
(3 30 10
72 24 = ;
(6 30 5
72 12 = .
Așadar, fracția din enunț poate fi 5
12 ,
10
24 sau
15
36 .
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
Probleme propuse
1. Amplificați cu 4 următoarele fracții:
a) 1
5
; b) 4
7
; c) 2
25 ; d) 29
10 ; e) 17
50 ; f) 35
12 .
2. Amplificați cu 6 următoarele fracții:
a) 3
2 ; b) 2
7 ; c) 11
3 ; d) 4
9 ; e) 16
25 ; f) 11
36 .
3. Simplificați prin 3 fracțiile:
a) 3
21 ; b) 12
15 ; c) 27
6 ; d) 39
72 ; e) 66
99 ; f) 36
96 .
4. Simplificați prin 5 fracțiile:
a) 5
10 ; b) 10
25 ; c) 50
15 ; d) 40
90 ; e) 60
75 ; f) 25
100 .
5. Dreptunghiul alăturat este împărțit în părți egale, dintre care unele sunt colorate.
a) Precizați care dintre următoarele fracții este echivalentă cu aria necolorată:
6
20 18
24 3
10 15
50 24
84
b) Precizați care dintre următoarele fracții nu este echivalentă cu aria colorată:
9
12 16
20 6
8 36
48 28
42
6. Cu ce număr natural trebuie amplificată:
a) fracția 3
4
pentru a obține numărătorul 12? b) fracția 25
10 pentru a obține numitorul 100?
109
7. Cu ce număr natural trebuie simplificată:
a) fracția 25
40 pentru a obține numărătorul 5? b) fracția 33
84 pentru a obține numitorul 28?
8. Identificați care dintre următoarele fracții sunt ireductibile:
a) 1
18 ; b) 8
11; c) 12
10 ; d) 49
64 ; e) 39
52 ; f) 25
27 .
9. Simplificați fracțiile următoare pentru a obține fracții ireductibile:
a) 6
24 ; b) 35
15 ; c) 36
60 ; d) 35
70 ; e) 84
48 ; f) 64
200 .
10. Determinați numerele naturale n pentru care sunt îndeplinite, în fiecare caz indicat, condițiile:
a) fracția 3 1
20
n+ este subunitară și ireductibilă; b) fracția 18
n+ 3
este supraunitară și reductibilă.
11. a) Determinați fracțiile de forma 64
885
a care se simplifică prin 5.
b) Aflați fracțiile de forma 11 2
2 70
a
b care se pot obține în urma unei operații de amplificare cu 3.
12. Vlad a scris pe tablă o fracție, iar Dina a amplificat-o cu un număr natural. Luca a șters tabla, lăsând doar rezultatul
obținut în urma amplificării: 18
36 . Ce fracție a scris Vlad?
Gândire critică
Două numere naturale se numesc prime între ele (sau relativ prime) dacă cel mai mare divizor comun al lor este 1.
1. Amplificați cu 4 fracțiile: a) 2
7
; b) 5
19 ; c) 13
25 .
3 puncte
2. Simplificați prin 9 fracțiile: a) 9
90 ; b) 81
72 ; c) 36
63 .
3 puncte
3. Determinați fracțiile de forma 47
1 6
a
a a
, care se pot simplifica prin 3.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
1. a) Verificați, prin câte trei exemple, valabilitatea afirmațiilor:
(i) Orice două numere naturale consecutive sunt prime între ele.
(ii) Orice două numere naturale impare consecutive sunt prime între ele.
b) Dezbateți și argumentați, cu colegii sau împreună cu profesorul, dacă afirmațiile precedente sunt
valabile în cazul general.
2. Pe baza afirmațiilor de la exercițiul 1 argumentați dacă:
a) O fracție în care numărătorul și numitorul sunt numere naturale consecutive este ireductibilă.
b) O fracție în care numărătorul și numitorul sunt numere impare consecutive este ireductibilă.
3. Decideți, folosindu-vă eventual de discuțiile purtate, dacă:
a) fracțiile 2
3
, 7
8
, 11
12 , 16
15 , 100
99 sunt ireductibile;
b) fracțiile 3
5
, 9
11, 23
25 , 51
49 , 101
99
sunt ireductibile.
Sarcini
de grup
Lecția 4
110
IV Fracții ordinare
Lecția 5 Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale.
Aducerea fracțiilor la un numitor comun
5.1. Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale
Fratele lui Vlad ar dori să construiască două turnuri la fel de mari: un turn
format doar din piese cu înălțimea de 6 cm, iar celălalt turn din piese cu
înălțimea de 8 cm. Care este înălțimea minimă a turnurilor?
Răspuns:
Înălțimea minimă este cel mai mic număr nenul care se împarte exact la
fiecare dintre înălțimile celor două tipuri de piese; altfel spus, este cel mai
mic dintre multiplii comuni ai numerelor 6 și 8.
Multiplii lui 6 sunt: 6, 12, 18, 24, 30, 36, 42, 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84,…
Multiplii lui 8 sunt: 8, 16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88,…
Turnurile construite de Vlad au înălțimea minimă de 24 cm.
În particular, se observă că orice alt multiplu comun al numerelor 6 și 8 este multiplu de 24.
Mate
practică
Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale a și b este numărul natural m care are proprietățile:
a) a divide m și b divide m;
b) m divide orice multiplu comun al numerelor a și b.
Proprietățile de mai sus arată că cel mai mic multiplu comun a două numere naturale nenule a și b este
cel mai mic număr natural diferit de 0 care se divide cu a și b.
Se notează m = [a, b] sau m = c.m.m.m.c. (a, b).
De reținut
Analizând exemplele de mai sus, se constată că au loc următoarele proprietăți, valabile în caz general:
1. Deși 0 este un multiplu comun a oricăror numere nenule a și b, el nu este cel mai mic multiplu comun,
deoarece 0 nu divide nici un alt multiplu al numerelor a și b (0 nu verifică proprietatea b) de mai sus).
2. Dacă a și b sunt două numere naturale astfel încât a | b, unde a ≠ 0, atunci [a, b] = b.
3. Dacă cel mai mare divizor comun a două numere este egal cu 1 (altfel spus, dacă două numere sunt
prime între ele), atunci cel mai mic multiplu comun al celor două numere este produsul lor.
4. Dacă d este cel mai mare divizor comun al numerelor a și b, iar a = d ⋅ x și b = d ⋅ y, atunci cel mai
mic multiplu comun al numerelor a și b este egal cu d ⋅ x ⋅ y.
Rezultă de aici că produsul dintre cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun a două
numere naturale este egal cu produsul celor două numere: (a,b) ⋅ [a,b] = a ⋅ b.
5. În mod similar, prin cel mai mic multiplu comun a trei sau mai multe numere naturale nenule înțelegem
cel mai mic număr natural nenul care se divide cu toate numerele date.
Exemplu:
Privind tabelul de mai sus și comparând listele multiplilor, deducem că:
• cel mai mic multiplu comun al numerelor 3, 4 și 12 este 12 ;
• cel mai mic multiplu comun al numerelor 6, 9, 12 și 18 este 36.
Observații
nr. multiplii nenuli c.m.m.m.c. nr. multiplii nenuli c.m.m.m.c.
3 3, 6, 9, 12, 15, 18,… [3, 5] = 15
4 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, … [4, 9] = 36
5 5, 10, 15, 20, 25,… 9 9, 18, 27, 36, 45, …
6 6, 12, 18, 24,… [6, 18] = 18
12 12, 24, 36, 48, 60, 72, 84, 96, … [12, 28] = 84
18 18, 36, 54,… 28 28, 56, 84, 112, …
Exemple
111
Lecția 5
5.2. Aducerea fracțiilor la un numitor comun
Vlad și Luca sunt la ora de activități
practice.
Care dintre cei doi băieți a vopsit mai
mult?
Analiză:
Formăm fracții echivalente cu cele
date, care să aibă numitori egali, astfel
încât să le putem compara.
Avem  , respectiv  și,
întrucât  , rezultă că  .
În concluzie, Luca a vopsit mai mult decât Vlad.
Prin aducerea la un numitor comun (sau aducerea la același numitor) a două sau mai multe fracții se înțelege
procedeul prin care se obțin fracții cu numitori egali, echivalente cu cele date.
Pentru a aduce două fracții la un numitor comun, se parcurg, de regulă, următorii pași:
• se simplifică fiecare fracție până devine ireductibilă;
• se calculează cel mai mic multiplu comun al numitorilor, adică cel mai mic numitor comun la care pot
fi aduse fracțiile date;
• se amplifică fiecare fracție cu câtul dintre cel mai mic multiplu comun al numitorilor și numitorul fracției
respective.
fracția forma ireductibilă cel mai mic numitor
comun
factorul
de amplificare
aducerea la același
numitor
[6,15] = 30
30 : 6 = 5
30 : 15 = 2
[5,11] = 55
55 : 5 = 11
55 : 11 = 5
Mate
practică De reținut
Am vopsit
dintr‑o placă
de lemn.
Iar eu
am vopsit
dintr‑o placă
identică.
Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Scrieți două fracții ireductibile cuprinse între 2
3
și 11
12 .
Rezolvare:
Pentru a putea aplica criterii de comparație, vom aduce cele două fracții la același numitor. Deoarece [3,12] = 12,
cel mai mic numitor comun este 12. Cum
4) 2 8
3 12
= , trebuie să găsim două fracții cuprinse între 8
12 și 11
12 .
Observând că 8 9 10 11
12 12 12 12
<<< și
(3 9 3
12 4 = , respectiv
(2 10 5
12 6 = , putem lua, ca soluții, fracțiile 3
4
și 5
6
.
112
IV Fracții ordinare
Probleme propuse
1. Pentru fiecare dintre următoarele perechi de fracții, verificați că numitorul uneia dintre fracții este divizor al numitorului
celeilalte fracții, apoi aduceți fracțiile la un numitor comun:
a) 1
2
și 5
6
; b) 1
4
și 3
8
; c) 4
21 și 13
84 ; d) 5
16 și 49
96 .
2. Observând că numitorii următoarelor perechi de fracții au cel mai mare divizor comun egal cu 1, aduceți-le
la cel mai mic numitor comun și apoi stabiliți care dintre ele este mai mare:
a) 1
2
și 7
15 ; b) 3
4
și 16
25 ; c) 3
14 și 2
9
; d) 7
12 și 8
5
.
3. Indicați, pentru fiecare dintre perechile de fracții următoare, cel mai mic multiplu comun al numitorilor și aduceți
fracțiile la un numitor comun:
a) 1
10 și 11
15 ; b) 5
12 și 9
20 ; c) 7
18 și 8
27 ; d) 3
14 și 5
49 .
4. Scrieți fracțiile următoare sub forma ireductibilă, apoi aduceți fracțiile obținute la un numitor comun:
a) 6
12 și 14
21 ; b) 5
20 și 22
55 ; c) 9
27 și 9
36 ; d) 48
60 și 32
56 .
5. Într-un turneu, mai multe echipe au jucat același număr de meciuri. Dintre partidele jucate de fiecare, echipa roșie
a câștigat 7
10 , echipa galbenă a câștigat 2
3
, iar echipa albastră a câștigat 4
5
. Aduceți la același numitor fracțiile care
exprimă meciurile câștigate de fiecare dintre cele trei echipe și stabiliți care echipă a câștigat cele mai puține meciuri.
6. Aduceți la același numitor, apoi ordonați crescător fracțiile:
a) 4
5
, 7
10 , 3
4
; b) 2
3
, 4
9
, 20
24 ; c) 11
12 , 6
16 , 25
30 ; d) 1 3
6
, 2 1
3
, 3 2
4
.
2. La săritura în lungime, Vlad a sărit mai întâi 1 3
2
metri, apoi 2 3
5 metri, iar a treia oară a sărit 5
3
6 metri. Stabiliți
care a fost cea mai lungă săritură.
Rezolvare:
Este suficient să comparăm fracțiile 1
2
, 2
5
și 5
6
. Cel mai mic număr natural care se divide cu 2, 5 și 6 simultan
este 30, deci amplificăm fracția 1
2
cu 15, fracția 2
5
cu 6 și fracția 5
6
cu 5. Obținem:
15) 1 15
2 30 = ,
6) 2 12
5 30 = și
5) 5 25
6 30 = . Întrucât 12 < 15 < 25, rezultă 12 15 25
30 30 30
< < , adică 2 15
526
< < .
Ca urmare, a treia săritură a fost cea mai lungă.
1. Aduceți la același numitor fracțiile: a) 1
2
și 1
3
; b) 2
3
și 11
12 ; c) 7
16 și 11
24 .
3 puncte
2. a) Aducând mai întâi la un numitor comun, stabiliți care dintre fracțiile 1
6
și 2
7
este mai mică.
b) Aducând mai întâi la un numitor comun, stabiliți care dintre fracțiile 5
7
și 33
55
este mai mare.
4 puncte
3. Aduceți la același numitor, apoi ordonați descrescător fracțiile 3
4
, 7
9
și 11
12 .
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 5
113
Lecția 6
Lecția 6 Adunarea și scăderea fracțiilor
6.1. Adunarea și scăderea fracțiilor cu același numitor
Dintr-o ruladă împărțită în porții identice, Vlad a mâncat  ,
iar Luca a mâncat cu   mai mult.
Ce fracție din ruladă reprezintă bucata rămasă?
Rezolvare:
Ne amintim, din clasele anterioare, că pentru a efectua suma a două fracții cu același numitor, se adună
numărătorii și se păstrează numitorul comun. Astfel, obținem că:
• porția lui Luca reprezintă   din ruladă;
• împreună, cei doi băieți au mâncat   din ruladă.
Asemănător, pentru a afla diferența a două fracții cu același numitor, se scad numărătorii și se păstrează
numitorul comun. Scriind întregul ca pe o fracție echiunitară cu numitorul 9, fracția din ruladă reprezentată
de bucata rămasă este   .
Mate
practică
Suma a două fracții cu același numitor este fracția al cărei numărător este egal cu suma numărătorilor
celor două fracții, iar numitorul este numitorul comun al celor două fracții:
 pentru orice numere naturale a, b, n, cu n ≥ 1.
Diferența a două fracții cu același numitor este fracția al cărei numărător este egal cu diferența numărătorilor
celor două fracții, iar numitorul este numitorul comun al celor două fracții:
 pentru orice numere naturale a, b, n, cu n ≥ 1.
Altfel spus, folosind un limbaj simplificat:
• pentru a aduna două fracții cu același numitor, se adună numărătorii și se păstrează numitorul;
• pentru a scădea două fracții cu același numitor, se scad numărătorii și se păstrează numitorul.
1.  ;
3.  ;
2.  ;
4.  .
1. Egalitatea   reprezintă descompunerea numărului ca o sumă de două fracții
(se distribuie numitorul fiecăruia din termenii sumei de la numărător).
Exemple:
1.  ; 2.  .
2. Egalitatea   reprezintă descompunerea numărului ca diferență de două fracții
(se distribuie numitorul fiecăruia din termenii diferenței de la numărător).
Exemple:
1.  ; 2.  .
De reținut Exemple Observații
Lecția 5
114
IV Fracții ordinare
6.2. Adunarea și scăderea fracțiilor cu numitori diferiți
Vlad și Dina pleacă în drumeție.
În prima zi vom parcurge  din traseul propus, a doua zi încă din traseu, iar a treia zi vom ajunge la
destinație.
a) Ce parte din traseu reprezintă distanța parcursă în primele două zile?
b) Ce parte din traseu au parcurs în a treia zi?
Analiză:
Vom aduce la un numitor comun fracțiile care
exprimă distanțele parcurse în cele două zile.
Cel mai mic multiplu comun al numerelor 3 și 5
este 15, deci:
• în prima zi au parcurs  din traseu;
• a doua zi au parcurs  din traseu;
• întregul traseu poate fi scris sub forma  .
Rezolvare:
a)  , deci în primele două zile au parcurs   din traseul propus;
b)  , deci în a treia zi au parcurs   din traseul propus.
Mate
practică
Pentru a aduna, respectiv pentru a scădea două fracții cu numitori diferiți, se procedează astfel:
• se aduc mai întâi fracțiile la un numitor comun;
• se adună, respectiv se scad, fracțiile obținute folosind regulile de adunare, respectiv de scădere,
De reținut
a fracțiilor cu același numitor.
Pentru a calcula suma, respectiv diferența fracțiilor   și   , procedăm astfel:
a) determinăm cel mai mic multiplu comun al numitorilor: [12,15] = 60 ;
b) amplificăm fracția   cu câtul dintre 60 și 15, adică cu 4, și obținem  .
c) amplificăm fracția   cu câtul dintre 60 și 12, adică cu 5, și obținem  .
d) Suma fracțiilor   și   este suma fracțiilor   și   , adică   .
e) Diferența fracțiilor   și   este diferența fracțiilor   și   , adică  .
Pe scurt, calculele se organizează astfel:
 ;  .
Exemplu Observații
Uneori, înainte de a aduce fracțiile la același numitor, este de preferat să le simplificăm pentru a obține
fracții ireductibile.
Exemplu:  .
Am învățat în
clasa a IV-a că putem
efectua o sumă sau
o diferență de două
fracții dacă au
același numitor
115
.GEțiC
2ToDlGOGTGRTG\GPVCViXG +FGi OGVoFG VGJPiEiFGTG\olXCTG
1. Pe toată suprafața cultivată a unei ferme, s‑au repartizat culturile astfel: Krɨu 3
14 din suprafață, porumb 11
56
din
suprafață, floarea‑soarelui 2
7 , iar leKume pe restul de suprafață.
a) Cɨt reprezintă suprafața cultivată cu Krɨu și porumb la un loc#
b) Cɨt reprezintă suprafața cultivată cu leKume#
Rezolvare:
a) :om aduna fracțiile ce reprezintă suprafețele cultivate cu Krɨu și porumb. Cel mai mic multiplu comun al numitorilor
este 5 . Avem
4) 3 11 12 11 23
14 56 56 56 56
= = , deci suprafața cultivată cu Krɨu și porumb la un loc este 23
56
din suprafața totală.
b) Cu Krɨu, porumb și floarea‑soarelui este ocupată 3 11 2 12 11 16 39
14 56 7 56 56 56 56
= = , deci suprafața cultivată cu
leKume reprezintă 56 39 17
56 56 56 = din întreaKa suprafață.
2. Suma a două fracții ireductibile ce au același numitor este o fracție echiunitară. Determinați cele două fracții, știind
că unul dintre numărători este dublul celuilalt.
Rezolvare:
Cele două fracții au forma a
b
, respectiv 2a
b , unde a și F sunt numere naturale nenule. Suma lor este aaa 2 3
bb b
= ,
care este o fracție echiunitară dacă F =Ť a. əntrucɨt
( 1
3 3
a a
a = și
( 2 2
3 3
a a
a = , cele două fracții ireductibile cerute de
enunț sunt 1
3
și 2
3
.
2ToDlGOGRToRuUG
1. Efectuați următoarele adunări și scăderi de fracții cu același numitor:
a) 3 1
5 5
b) 6 2
13 13
c) 22 9
15 15 d) 31 11
21 21 .
2. 3bservɨnd că numitorul uneia dintre fracții este divizor al numitorului celeilalte fracții, efectuați:
a) 4 2
15 3
b) 16 6
93 31
c) 7 1
32 16 d) 23 5
42 14 .
3. Efectuați operațiile, scriind rezultatul sub forma unei fracții ireductibile:
a) 5 5
12 24

e) 7 3
30 20
b) 26 13
21 14

f) 8 9
15 20
c) 4 3
15 20

K) 8 4
21 35
d) 5 13
24 12 8

h) 73 1
6 4 12
.
4. Efectuați calculele, și, dacă este cazul, aduceți rezultatul la forma ireductibilă și scoateți întreKii din fracția rezultată:
a) 1 3 2 1
7 7

e) 5 1 5 1
6 6

b) 2 1 1 3
5 10

f) 5 1 4 3
18 9
c) 1 2 3 2
3 5

K) 1 2 7 4
7 3

d) 5 7 3 1
21 12

h) 2 1 9 8
3 4
.
116
IV Fracții ordinare
5. Efectuați:
a) 1 11
18 9 6
+ + ; b) 7 13
36 18 4
− + ; c) 37 3 5
18 4 6 − − ; d) 11 4 5 1
18 9 6 3
−+− ;
6. Într-o grădină, merii reprezintă 8
17 , iar caișii reprezintă 4
17 din numărul total de pomi. Restul grădinii este
cultivat cu pruni. Ce fracție reprezintă prunii din numărul total de pomi?
7. Dintr-un balot de pânză, într-o zi, s-a vândut: dimineața 4 metri și încă 7
10 metri, iar după amiază, 1 8
5
metri . Aflați
lungimea totală a pânzei vândute în acea zi.
8. Pentru un proiect la biologie, Vlad, Luca și Dina experimentează
creșterea plantelor în diferite tipuri de soluri. Rezultatele
obținute le-au trecut în tabelul alăturat. Aflați care a fost creșterea
totală de-a lungul celor două săptămâni, pentru fiecare
tip de sol.
9. Dintr-un vas plin cu ulei, cu capacitatea de 3 25
4 litri, s-au
scos
5 18
6
litri de ulei. Ce cantitate de ulei a rămas în vas?
10. Suma a două fracții ce au același numărător este 1
1
7
. Determinați cele două fracții, știind că unul dintre numitori
este de trei ori mai mic decât celălalt.
Egiptenii priveau numerele fracționare ca pe niște numere aparte, care reprezentau o anumită parte a
unității. Ei utilizau numai așa-numitele fracții alicote, adică fracții cu numărătorul 1. Fracțiile 1
2
, 1
3
, 1
10 ,
1
12 , 1
35 sunt fracții alicote.
Celelalte fracții le descompuneau în sumă de fracții alicote; de exemplu, fracția 5
6
se poate reprezenta
ca o sumă de fracții alicote, scriind 5 11
6 23
= + .
1. Scrieți toate fracțiile subunitare cu numărătorul cel mult egal cu 4 și numitorul cel mult egal cu 5 și
identificați fracțiile alicote dintre acestea.
2. Fiecare dintre fracțiile scrise la cerința anterioară poate fi scrisă ca sumă de fracții alicote, astfel încât
oricare doi termeni să aibă numitori diferiți. Scrieți aceste sume.
3. Folosiți internetul sau biblioteca pentru a afla mai multe despre scrierea fracțiilor și evoluția reprezentării
fracțiilor din antichitate până în timpurile moderne.
Prezentați în clasă rezultatele găsite și dezbateți pe această temă.
Creșterea plantelor
Perioada Solul A Solul B Solul C
Săptămâna 1 1
2
cm
1
3
cm
1
4
cm
Săptămâna 2 7
12
cm
3
4
cm
3
12
cm
Activitate
pe grupe
Minitest
1. Efectuați adunările:  a) 17 8
41 41
+ ; b) 11 3
25 50
+ ; c) 7 5
12 18
+ .
3 puncte
2. Efectuați scăderile:  a) 14 9
37 37 − ; b) 7 4
9 27
− ; c) 11 13
6 9 − .
3 puncte
3. Un ciclist a parcurs în prima zi 5
12 din tot drumul, iar în a doua zi 1
3
din tot drumul. Ce fracție din tot
drumul i-a mai rămas de parcurs?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
117
Lecția 7
Lecția 7 Înmulțirea fracțiilor
7.1. Înmulțirea unui număr natural cu o fracție ordinară
Fiecare sesiune de lucru de o oră consumă   din bateria calculatorului
portabil al lui Luca.
Ce fracție din baterie se consumă după 4 sesiuni de lucru?
Răspuns:
.
Întrucât adunarea repetată are aceeași semnificație cu operația de
înmulțire, putem scrie:
.
Mate
practică
Produsul dintre un număr natural și o fracție este o fracție în care:
• numărătorul este produsul dintre numărul natural respectiv și numărătorul fracției date;
• numitorul este același cu numitorul fracției date.
, pentru orice numere naturale a, b, n, unde b ≠ 0.
Altfel spus, pentru a înmulți un număr natural cu o fracție ordinară, păstrăm numitorul și înmulțim numărul
dat cu numărătorul.
1.  ; 2.  ; 3.  .
7.2. Înmulțirea a două fracții ordinare
Vlad are o tăviță de cuburi de gheață plină în proporție de  . El folosește
 din cuburi. Ce fracție din întreaga tăviță reprezintă cuburile folosite?
Analiză:
Pasul 1
Imaginându-ne tăvița sub forma unui dreptunghi, trasăm linii orizontale prin
care împărțim dreptunghiul în trei părți egale și colorăm două părți, reprezentând
partea plină a tăviței.
Pasul 2
Trasăm linii verticale prin care împărțim zona colorată în cinci părți egale,
dintre care hașurăm patru, reprezentând fracția din tăviță folosită de Vlad.
Prelungind liniile, zona necolorată se împarte și ea în cinci părți egale.
În urma celei de-a doua secționări, dreptunghiul a fost împărțit în 3 × 5 = 15 părți egale, din care sunt
hașurate 2 × 4 = 8 părți. Cuburile folosite de Vlad ocupă   din întreaga tăviță.
Observăm că   , deci putem scrie că   .
De reținut Exemple Mate practică
118
IV Fracții ordinare
De reținut
1.  ; 2.  ; 3.  .
1. Simplificarea produsului. Pentru calcule mai rapide, se recomandă să se efectueze simplificările
înainte de a calcula produsul numitorilor sau al numărătorilor.
Termenii care se simplifică se barează cu o linie oblică, iar alăturat se scrie câtul obținut prin împărțirea
la divizorul cu care se face simplificarea.
Exemple:
1.  ; 2.  .
2. Înmulțirea cu numere mixte. Atunci când unul dintre factorii unui produs este o fracție scrisă sub
forma unui număr mixt, mai întâi se introduc întregii în fracție, apoi se efectuează înmulțirea. Dacă
rezultatul este o fracție supraunitară, se pot scoate apoi întregii din fracție:
Exemple: 1.  ;
2.  .
Exemple Observații
Produsul a două fracții ordinare este o fracție în care:
• numărătorul este egal cu produsul numărătorilor celor două fracții date;
• numitorul este egal cu produsul numitorilor celor două fracții date.
 , pentru orice numere naturale a, b, c, d, unde b, d ≠ 0.
Altfel spus, pentru a înmulți două fracții se înmulțesc numărătorii între ei și numitorii între ei.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați produsul dintre suma fracțiilor 1 2
5
și 1 2
3
și diferența fracțiilor 1 2
8
și 1
4
.
Rezolvare:
Suma fracțiilor 1 2
5 și 1 2
3
este 1 1 11 7 33 35 68 2 2
5 3 5 3 15 15 15
+ = += + = .
Diferența fracțiilor 1 2
8
și 1
4
este 1 1 17 1 17 2 15 2
84 8 4 8 8 8
− = −= −= .
Produsul căutat este
(4 68 15 68 17 1 8
15 8 8 2 2 ⋅= = = .
2. Luca mai are 2
3
din plăcinta preparată de mama lui. La desert, a servit 3
8
din bucata rămasă. Ce fracție din plăcintă
a mâncat? Cât din plăcintă reprezintă bucata rămasă?
Rezolvare:
La desert, Luca a mâncat
(3 2 3 2 32 1
8 3 83 4
⋅ ⋅ ⋅= = ⋅ .
Partea rămasă reprezintă 21 8 3 5
3 4 12 12 12
−= − = din plăcintă.
119
Lecția 7
Probleme propuse
1. Efectuați calculele: a) 1 4
8
⋅ ; b) 3 13
65
⋅ ; c) 1 7 1
14
⋅ .
3 puncte
2. Aduceți la forma ireductibilă: a) 3 5
25 9⋅ ; b) 8 9
12 28 ⋅ ; c) 4 4 2
11 9 ⋅ .
3 puncte
3. Pentru a prepara o porție de sirop pentru baclava sunt necesare 1
2 kg zahăr, 2
1
5
pahare de apă și 3
4
lingurițe de esență. Ce cantități sunt necesare pentru a prepara trei porții de sirop?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
1. Efectuați înmulțirile:
a) 2 3
7
⋅ ;
e) 2 4
3 7
⋅ ;
b) 7 4
31
⋅ ;
f) 5 4
11 3⋅ ;
c) 11 5
78
⋅ ;
g) 7 3
10 8⋅ ;
d) 13 7
99
⋅ ;
h) 4 11
17 5⋅ .
2. Efectuați înmulțirile, scriind rezultatul ca fracție ireductibilă:
a) 3 16
40
⋅ ;
e) 14 9
27 16 ⋅ ;
b) 5 14
84
⋅ ;
f) 11 13
65 33 ⋅ ;
c) 2 7
21 5⋅ ;
g) 42 25
35 36 ⋅ ;
d) 12 5
11 36 ⋅ ;
h) 24 14
35 64 ⋅ .
3. Introduceți întregii în fracție, calculați și, unde este posibil, simplificați și scoateți întregii din fracția rezultată:
a) 1 3 3 8
5 4
⋅ ; b) 2 13 1 1
7 15
⋅ ; c) 5 7 5 1
8 25
⋅ ; d) 3 11 3 2
13 14 ⋅ .
4. Efectuați:
a) 12 4 5
20 6 22 ⋅ ⋅ ; b) 22 1 81
36 3 11 ⋅ ⋅ ; c) 50 1 2
26 10 15 ⋅ ⋅ ; d) 1 11 3 1
4 3 13
⋅ ⋅ .
5. Scrieți fiecare din fracțiile de mai jos ca produs de două fracții ireductibile:
a) 18
49 ; b) 15
28 ; c) 1
8
; d) 5
7
.
6. Dina își organizează CD-urile în cutii cu înălțimea de 38 cm. Încap într-o cutie 24 de CD-uri cu grosimea de 3
2
cm?
7. Pentru confecționarea unei perdele se folosesc 3 4
5
metri de material.
a) Arătați că dintr-un un balot de 18 metri de material nu se pot confecționa 4 perdele.
b) Este suficient un balot de 28 de metri de material pentru confecționarea a 6 perdele?
8. Determinați:
a) produsul dintre numărul 13
36 și suma numerelor 7
26 și 1
13 ;
b) produsul dintre numărul 6
31 și diferența numerelor 1 2
5 și 1 1
6
.
120
IV Fracții ordinare
Lecția 8 Împărțirea fracțiilor ordinare
8.1. Inversa unei fracții ordinare
În imaginile alăturate, întregul a fost împărțit în 3 părți
egale, respectiv în 5 părți egale.
Ce observăm?
Au loc egalitățile:
3 1 1
1 3
⋅ = , respectiv  5 4 1
4 5
⋅ = .
Mai general, produsul dintre o fracție dată și fracția obținută
schimbând între ei numărătorul și numitorul fracției
date este egal cu unitatea.
Situații
problemă
Inversa fracției ordinare  , unde a și b sunt numere naturale nenule, este fracția ordinară  .
Produsul dintre o fracție și inversa ei este egal cu 1:
 , pentru orice numere naturale a, b ≠ 0.
De reținut Exemple
1. Inversa fracției   este fracția  , iar inversa fracției   este fracția  .
2. Inversa fracției   este fracția  , care este echivalentă cu numărul natural 3.
3. Numărul natural 2 se scrie ca fracție sub forma  , deci inversul numărului 2 este fracția  .
8.2. Împărțirea a două fracții ordinare
Dina și Bianca vor să confecționeze eșarfe pentru echipa de majorete
a școlii.
Câte eșarfe se pot realiza dintr-o bucată de pânză cu lungimea de
 metri, dacă pentru fiecare eșarfă se utilizează   metri?
Rezolvare:
Pentru a rezolva problema, trebuie să aflăm de câte ori se cuprinde
fracția   în fracția  .
Altfel spus, soluția problemei se află împărțind fracția   la fracția  .
Reprezentăm bucata de pânză cu ajutorul unui dreptunghi, din care decupăm eșarfele:
1 m 1 m 1 m 1 m
Ce observăm?
Numărul de eșarfe n verifică egalitatea:  .
Mate
practică
1
3 =
3 1
1 3⋅ =
4
5 =
1 4
4 5
⋅ =
5 4
4 5
⋅ =
121
Lecția 8
Prin înmulțirea acestei egalități cu fracția  , obținem:  , adică  .
Efectuând calculele, obținem  . Așadar, se pot realiza 6 eșarfe.
Câtul a două fracții ordinare, dintre care a doua este diferită de zero, este egal cu produsul dintre prima
fracție și inversa celei de-a doua fracții:
, unde b, c, d ≠ 0.
De reținut
1.  ;
3.  ;
2.  ;
4.  .
Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Ce fracție se obține prin împărțirea diferenței fracțiilor 4 2
9
și 1
2 la suma fracțiilor 2
3
și 11 1
27
?
Rezolvare:
Diferența fracțiilor 4 2
9
și 1
2
este:
2) 9) 4 1 22 1 44 9 35 2
9 2 9 2 18 18 18
−= − = − = .
Suma fracțiilor 2
3
și 11 1
27
este:
9) 2 11 2 38 18 38 56 1
3 27 3 27 27 27 27
+ = +=+= .
Câtul dintre diferență și sumă este:
5 35 56 35 27 35
:
18 27 18 56 =⋅=
2 18
27

3
56 8
5 3 15
2 8 16
⋅ = = ⋅ .
2. Într-un sac sunt 2 8
3
kilograme de boabe de cafea. Câte pungi de câte 2
3
kilograme se pot umple dintr-un sac?
Rezolvare:
Numărul pungilor se află împărțind cantitatea de cafea dintr-un sac la cantitatea care intră într-o pungă.
Cum 2 2 26 2 26 3 26 8 : : 13
33 3 3 32 2 = = ⋅= = , se pot umple 13 pungi de cafea.
Probleme propuse
1. Scrieți inversele următoarelor numere:
a) 11
13 ; b) 16
7 ; c) 2 5
9
; d) 1 7
7
.
2. Efectuați împărțirile:
a) 3 2
:
4 5 ;
e) 8 11
:
75 25 ;
b) 4 5
:
7 11;
f) 13 13
:
36 11 ;
c) 7 23
:
25 25 ;
g) 16 16
:
19 47 ;
d) 3 8
:
17 17 ;
h) 66 33
:
13 5 .
122
IV Fracții ordinare
3. Scrieți rezultatul sub formă de fracție ireductibilă:
a) 15 : 3
7 ;
e) 14 3
:
15 10 ;
b) 16 2 :
9 ;
f) 16 8
:
35 25 ;
c) 16 4
:
27 9 ;
g) 7 14
:
12 3 ;
d) 42 7
:
55 5 ;
h) 45 30
:
76 19 .
4. Introduceți întregii în fracție, apoi efectuați împărțirile:
a) 1 5 4 :
6 4 ; b) 8 1 : 5
9 3 . c) 1 1 2 :4
6 3 ; d) 1 3 5 :3
7 14 .
5. a) Determinați o fracție care înmulțită cu 4
9
dă produsul 32
81 .
b) Produsul dintre o fracție ireductibilă și 4
1
5 este egal cu 1
1
3
. Aflați fracția.
6. Determinați:
a) câtul dintre numărul 31
12 și diferența fracțiilor 1 3
5 și 1 2
6
;
b) câtul dintre suma fracțiilor 7
34 și 1
17 și inversa fracției 17
72 ;
c) câtul dintre diferența fracțiilor 1 3
5 și 1 2
2
și suma fracțiilor 1 1
6
și 1 2
3
.
7. Vlad taie un cablu de sârmă de 3 2
10 metri în bucăți de 3
5 metri. Aflați:
a) câte bucăți întregi de cablu de lungime 3
5
metri obține;
b) care este lungimea porțiunii rămase.
8. Eliza confecționează ecusoane de lungime egală cu 1 7
2
cm. Câte ecusoane poate
confecționa dintr-o rolă de hârtie de 200 cm lungime? Minitest
1. Efectuați calculele:
a) 8 4 :
3
; b) 18 : 9
7 ; c) 2 5
:
7 3 .
3 puncte
2. Aduceți la forma ireductibilă:
a) 18 27
:
56 35 ; b) 12 9
:
125 25 ; c) 2 15 4 :
7 49 .
3 puncte
3. Dina aleargă câte 3
4 kilometri în fiecare zi. Câte zile trebuie să alerge pentru a parcurge o distanță
totală de 1 7
2
kilometri?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Lecția 8
123
Lecția 9 Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
9.1. Ridicarea la putere a unei fracții ordinare
Vlad împăturește o coală de hârtie în două părți egale, apoi încă o dată
și încă o dată. Despăturind apoi coala, liniile formate prin îndoire împart
coala în dreptunghiuri.
Ce fracție din suprafața colii de hârtie reprezintă suprafața fiecărui
dreptunghi?
Răspuns:
Suprafața obținută după fiecare împăturire este o doime din suprafața anterioară. Așadar, suprafața unui
dreptunghi reprezintă o fracție egală cu   din suprafața totală.
Ce observăm?
Pentru determinarea rezultatului, am efectuat o înmulțire a trei factori, fiecare fiind o fracție egală cu  .
Se spune că am ridicat fracția   la puterea a treia.
Situații
problemă
Fie   o fracție ordinară (unde a și b sunt numere naturale, cu b ≠ 0) și n ≥ 2 un număr natural.
Produsul a n factori egali cu   se numește puterea a n-a a fracției   și se notează  . Avem:
.
Altfel spus, pentru a ridica o fracție la o putere, se ridică la acea putere atât numărătorul, cât și numitorul.
Prin convenție,  și  .
În scrierea  , fracția   se numește baza puterii, iar n se numește exponentul puterii.
De reținut
1.  ;
3.  ;
2.  ;
4. .
Exemple
9.2. Reguli de calcul cu puteri
Deoarece prin ridicarea la putere a unei fracții se obține o fracție al cărei numărător, respectiv numitor, sunt puteri, cu
același exponent, ale unor numere naturale, regulile de calcul cu puteri ale unui număr natural se transferă la fracții,
dând naștere unor reguli similare, după cum urmează:
1. Înmulțirea puterilor cu aceeași bază
Pentru a înmulți două puteri cu aceeași bază, se păstrează baza și se adună exponenții:
.
Lecția 8 Lecția 9
124
IV Fracții ordinare
2. Împărțirea puterilor cu aceeași bază
Pentru a împărți două puteri cu aceeași bază, se păstrează baza și se scad exponenții:
.
3. Puterea unei puteri
Pentru a ridica o putere la o altă putere, se păstrează baza și se înmulțesc exponenții:
.
4. Puterea unui produs. Produsul a două puteri cu același exponent
Pentru a ridica un produs la o putere, se distribuie exponentul fiecărui factor al produsului: n nn ac a c
bd b d
   ⋅= ⋅       .
Pentru a înmulți două puteri cu același exponent, se înmulțesc bazele și se păstrează exponentul: nn n a c ac
b d bd
   ⋅ =⋅       .
5. Puterea unui cât. Câtul a două puteri cu același exponent
Pentru a ridica un cât la o putere, se distribuie exponentul fiecărui factor al câtului:
: :
n nn ac a c
bd b d
        =     .
Pentru a împărți două puteri cu același exponent, se împart bazele și se păstrează exponentul:
: :
nn n a c ac
b d bd
        =     .
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Aplicând regulile de calcul scrieți sub forma unei singure puteri:
a) produsul fracțiilor: 
6 144
49
      și
12 7
9
      ;
b) câtul fracțiilor: 
8 4 4 8
:
5 25
         și
8 4 4 8
:
5 25
         .
Exemple
1. a)  ; b)  .
2. a)  ; b)  .
3. a) ; b) .
4. a)
3 33 25 2 5
37 3 7
   ⋅= ⋅       ; b)
44 4 4 1 11 1 11 1
11 3 11 3 3
            ⋅ =⋅ =       .
5. a)
5 55 42 4 2
: :
97 9 7
        =     ; b)
6 6 66 3 5 35 3
: :
13 13 13 13 5
              = =        .
125
Rezolvare:
a)
6 6 12 2 12 12 12 12 12 144 7 12 7 12 7 12 7 4
49 9 7 9 7 9 7 9 3
                        ⋅ = ⋅ = ⋅ =⋅ =                 
;
b)
12 4 3 4 4 4 4 4 4 4 8 4 8 64 8 64 8 64 25 8
: : ::
5 25 5 25 125 25 125 25 125 8 5
                                = = = =⋅=                     
.
2. a) Scrieți fracția 1331
729 sub forma unei puteri cu baza 11
9 .
b) Scrieți fracția 243
1024 sub forma unei puteri cu exponentul 5.
Rezolvare:
a) Avem 112 = 11 ⋅ 11 = 121 și 113 = 11 ⋅ 121 = 1 331. Cum 93 = 81 ⋅ 9 = 729, rezultă
3 3
3
1331 11 11
729 9 9
  = =     .
b) Deoarece 243 = 35
 și 1 024 = 210 = (22
)
5 = 45
, obținem
5 5
5
243 3 3
1024 4 4
  = =     .
Probleme propuse
1. Calculați:
a)
7 1
2
     
;
e)
4 5
4
     
;
b)
5 2
3
     
;
f)
2017 3
3
     
;
c)
3 4
9
     
;
g)
1 19
43
     
;
d)
3 11
7
     
;
h)
0 2011
2017
     
.
2. Folosind regulile de calcul, scrieți sub forma unei singure puteri:
a)
5 7 2 2
3 3
 ⋅   ;
d)
11 4 3 3
:
4 4
     
;
g)
11 5 2
15
             
;
b)
3 10 3 3
10 10
   ⋅       ;
e)
9 8 8 8
:
3 3
     
;
h)
4 6 14
27
             
;
c)
4 6 11 11
5 5
   ⋅       ;
f)
22 20 13 13
:
17 17
  
;
i)
2017 0 3
100
             
.
3. Scrieți rezultatul sub forma unei singure puteri:
a)
6 6 35 38
95 14
   ⋅      
;
d)
5 5 7 21
:
17 17
        
;
b)
9 9 33 25
50 22
   ⋅      
;
e)
6 6 13 39
:
8 32
        
;
c)
4 2 3 49
7 36
  ⋅    
;
f)
12 6 1 1 4 : 11
6 9
        
.
4. Scrieți fiecare număr ca putere cu baza indicată:
a) 1
256
cu baza 1
2
; b) 16
81
cu baza 2
3
; c) 125
216
cu baza 5
6
.
5. Scrieți fiecare număr ca putere cu exponentul indicat:
a) 1
64 cu exponentul 6 ; b) 32
243 cu exponentul 5 ; c) 343
216 cu exponentul 3.
Lecția 9
126
IV Fracții ordinare
Lecția 10 Fracții/procente dintr‑un număr natural
sau dintr‑o fracție ordinară
10.1. Aflarea unei fracții dintr‑un număr natural
Vlad și Luca fac parte din clubul de dezbateri al școlii. Ei observă că, din cei 20 de membri ai clubului, 
sunt elevi în clasa a VII‑a.
Câți elevi de clasa a VII‑a sunt în clubul de dezbateri?
Rezolvare:
Vom folosi metoda reducerii la unitate. Totalitatea membrilor
clubului este un întreg, adică  (5 cincimi).
(5 cincimi) din membrii clubului înseamnă 20 de elevi.
(1 cincime) din membrii clubului reprezintă 20 : 5 = 4 elevi.
(3 cincimi) din membrii clubului înseamnă 3 ⋅ 4 = 12 elevi.
Așadar, în clubul de dezbateri sunt 12 elevi de clasa a VII‑a.
Ce observăm?
Soluția problemei poate fi obținută rapid efectuând calculul:  .
Mate
practică De reținut
Pentru a afla o fracție dintr‑un număr natural, se înmulțește fracția dată cu acel număr.
Așadar, dacă a, b și n sunt numere naturale, cu b ≠ 0, atunci:
 din n este egal cu   sau   din n este egal cu  .
1.  din 28 este 14, deoarece   ;
3. din 42 este 18, întrucât   ;
2. din 81 este 9, deoarece   ;
4. din 77 este 49, întrucât   .
Exemple
10.2. Aflarea unei fracții dintr‑o fracție
Pentru campania Un mediu mai curat — o viață mai sănătoasă, Dina
și Bianca intenționează să colecteze de PET‑uri și ambalaje de
plastic. Într‑o zi, ele strâng din cantitatea propusă.
Ce cantitate de materiale au colectat fetele în acea zi?
Mate
practică
Pentru a afla un număr dat atunci când se cunoaște o fracție din el, se împarte numărul cunoscut la
fracția respectivă.
Exemplu: Dacă 2
5
dintr-un număr n este egal cu 30, atunci numărul n este 2 5 30 : 30 75
5 2 = ⋅= .
Observație
127
Rezolvare:
Privind cantitatea de materiale propusă ca pe un întreg, aceasta reprezintă  (8 optimi).
Cele  (8 optimi) din cantitatea propusă corespund cu  .
Astfel,  (o optime) din cantitatea propusă corespunde cu  .
Prin urmare,  (5 optimi) din cantitatea propusă corespunde cu  .
Așadar, în ziua respectivă, Dina și Bianca au colectat  kg de materiale reciclabile.
Ce observăm?
Soluția problemei poate fi obținută rapid efectuând calculul:   .
Pentru a afla o fracție dintr‑o fracție, se efectuează produsul celor două fracții.
Așadar, dacă a, b, c și d sunt numere naturale, cu b, d ≠ 0, atunci:
 din   este egal cu  .
De reținut
1. din   este  , deoarece   ;
3. din   este  , întrucât   ;
2. din   este  , întrucât   ;
4. din   este 1, deoarece   .
Exemple
10.3. Aflarea unui procent dintr‑un număr natural
Dintre cei 1 200 de elevi ai unei școli, 40% folosesc autobuzul școlii
pentru a veni la cursuri, iar 25% se deplasează cu bicicleta.
a) Câți elevi vin la școală cu autobuzul?
b) Câți elevi vin la școală cu bicicleta?
Rezolvare:
Știm că procentul este o fracție cu numitorul 100. Așadar:
a) numărul elevilor care vin la școală cu autobuzul este:
40% din   din   .
b) numărul elevilor care vin la școală cu bicicleta este:
25% din   din   .
Mate
practică
Pentru a afla un procent p% dintr‑un număr natural (sau dintr‑o fracție) se înmulțește fracția   cu
numărul natural dat (sau cu fracția dată).
Așadar, dacă p, n, a și b sunt numere naturale, cu b ≠ 0, atunci:
a) p% din n este egal cu   ; b) p% din   este egal cu  .
De reținut
1. 10% din 20 este 2, deoarece   ;
3. 40% din 3 este  , întrucât   ;
2. 150% din 40 este 60, întrucât   ;
4. 15% din   este  , deoarece   .
Exemple
Lecția 10
128
IV Fracții ordinare
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numărul natural n știind că 12
n din 240 este 140.
Rezolvare:
Înmulțind fracția 12
n
cu numărul 240, aflăm că 12
n
din 240 este
(12 240 240 20
12 12
n n
n ⋅ ⋅ = =⋅ .
Așadar, n ⋅ 20 = 140, de unde n = 7.
2. Vlad îi împrumută lui Luca 10 CD-uri cu jocuri electronice, adică 2
7 din CD-urile cu jocuri pe
care le are. Câte CD-uri cu jocuri electronice are Vlad?
Rezolvare:
Trebuie să aflăm un număr atunci când se cunoaște o fracție din el, deci vom efectua o operație de împărțire. Dacă
cele 10 CD-uri reprezintă 2
7 din jocurile lui Vlad, atunci Vlad are 2 7 10 : 10 35
7 2 = ⋅= de jocuri.
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 1
4
din 100 ;
e) 11
8 din 64 ;
b) 2
3
din 336 ;
f) 4
9
din 162 ;
c) 2
5
din 75 ;
g) 3
11 din 143 ;
d) 3
7
din 777 ;
h) 1 1
13
din 1 001.
2. Calculați, aducând rezultatul la forma ireductibilă și, unde este cazul, scoateți întregii din fracție:
a) 1
3
din 3
7
;
e) 9
11
din 22
27 ;
b) 3
4
din 4
3
;
f) 2
5
din 3 6
7
;
c) 7
5
din 15
19 ;
g) 3 2
11
din 11
45 ;
d) 5
12
din 18
5 ;
h) 4
1
5
din 1 2
27 .
3. Determinați:
a) 1% din 100;
e) 25% din 256 ;
b) 5% din 20 ;
f) 80% din 405 ;
c) 10% din 40 ;
g) 200% din 208 ;
d) 12% din 375 ;
h) 350% din 72.
4. Calculați 7% din:
a) 1 200 kg ; b) 800 litri ; c) 12 000 lei ; d) 500 km.
5. Eliza are 1 4
2
metri de panglică. Pentru decorarea clasei, folosește 5
6 din panglica pe care o are. Câți metri de
panglică a folosit?
6. Față de stadion, casa lui Vlad se află la 1 5
4
km, iar casa lui Luca, la 3
7 din această distanță. La câți kilometri
se află casa lui Luca de stadion?
7. La un spectacol s-au vândut 2 500 de bilete de trei categorii: 15% cu prețul de 14 lei biletul, 56% cu prețul de 10 lei
biletul, iar restul cu prețul de 5 lei biletul. Calculați suma totală încasată.
8. Pe un teren agricol împărțit în 320 de parcele egale s-a cultivat: grâu pe 7
16 din parcele, porumb pe 30% din parcele,
iar pe restul floarea-soarelui. Calculați câte parcele s-au cultivat cu grâu și câte cu floarea-soarelui.
9. O tonă de combustibil costă 4 800 de lei. Prețul se mărește cu 3%. Cât va costa o tonă de combustibil după mărirea
prețului?
129
10. Un televizor cu ecran plat costă 2 400 de lei. La o promoție, se oferă o reducere a prețului cu 12%.
Cât costă televizorul în promoție?
11. În drumeția din săptămâna Școala altfel, grupul de exploratori a parcurs dimineața 9 km, adică 3
5
din
drumul total. Cât a rămas de parcurs?
12. În prima zi de la lansarea noii cărți a scriitorului favorit al Elizei s-au vândut 24 de volume, adică 6
11
din toate
volumele aduse în librărie. Câte volume au fost aduse la librărie?
13. Pentru ca o tabără de copii să funcționeze pe timp de o lună de vară este necesară suma de 180 000 de lei. Tabelul
de mai jos conține cheltuielile în procente. Calculați și scrieți în tabel cheltuielile în lei.
Cheltuieli masă întreținere transport Activități Alte
culturale sportive cheltuieli
în procente 52% 23% 9% 7% 5% 4%
în lei
14. Dina și mama ei pregătesc, pentru invitați, două feluri de salată: Caesar și Gourmet. Cantitățile prevăzute de rețetă
pentru o porție se află în tabel.
ingredient
Salată roșii salată ceapă castraveți ardei măsline
Caesar 1
4
kg 1
6
kg 1
10 kg 1
5
kg 1
10 kg —
Gourmet 1
5
kg 1
5
kg 10 kg — 1
10 kg 1
7
kg
a) Câte kilograme de castraveți sunt necesare pentru două porții de salată Caesar și trei porții de salată Gourmet?
b) Aflați unde se folosesc mai multe roșii: pentru prepararea a șapte salate Caesar sau pentru prepararea a nouă
salate Gourmet?
c) Care preparat cântărește mai mult: o salată Caesar sau o salată Gourmet?
1. Determinați:
a) 1
8
din 1 000 lei; b) 3
5 din 240 kilograme; c) 4
9
din 270 metri.
3 puncte
2. Calculați:
a) 17% din 1 700 lei; b) 24% din 25 centimetri; c) 41% din 1 400 grame.
3 puncte
3. În echipa de baschet a școlii sunt 20 de elevi. Trei cincimi dintre ei sunt în clasa a V-a. Câți elevi de
clasa a V-a sunt în echipa de baschet?
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 10
130
IV Fracții ordinare
1. Numitorul fracției 21
5
este:
a) 21 b) 5
2. Numărătorul fracției 36
47
este:
a) 36 b) 47
3. Dacă fracția 41
n
este echiunitară, atunci n este:
a) 12 b) 14 c) 41 d) 67
4. Fracția 16
n este supraunitară pentru n egal cu:
a) 5 b) 16 c) 18 d) 9
5. Fracția 16
n este subunitară pentru n egal cu:
a) 16 b) 5 c) 37 d) 25
6. Dacă = 16 %
100 p , atunci p este egal cu:
a) 100 b) 16 c) 116 d) 84
7. Dacă <
15
7 7
n , atunci n poate fi:
a) 17 b) 11
8. Dacă <
18 18
11 n
, atunci n poate fi:
a) 9 b) 13
9. Dacă = 125 8
9 9
n și n este număr natural, atunci n este
egal cu:
a) 125 b) 13 c) 117 d) 8
10. Știind că = 5 5
7 7
n , atunci n este egal cu:
a) 5 b) 7 c) 40 d) 32
11. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 24 și 16
este egal cu:
a) 48 b) 32 c) 64 d) 80
12. 24 este cel mai mic multiplu comun al numerelor:
a) 5 și 6 b) 9 și 6 c) 4 și 9 d) 3 și 8
13. Cel mai mare divizor comun al numerelor 36 și 24
este egal cu:
a) 18 b) 12 c) 36 d) 4
14. 6 este cel mai mare divizor comun al numerelor:
a) 12 și 36 b) 12 și 18 c) 14 și 18 d) 16 și 21
15. Amplificând fracția 7
16 cu 5, obținem fracția:
a)  12
21 b)  35
80 c)  2
11 d)  75
165
16. Simplificând fracția 24
39 cu 3, obținem fracția:
a)  4
13 b)  72
117 c)  324
393 d)  8
13
17. Rezultatul calculului +
21 8
5 5 este egal cu:
a)  29
5 b)  29
10
18. Rezultatul calculului − 37 12
9 9 este egal cu:
a)  25
81 b)  25
9
19. Rezultatul calculului ⋅ 5 7
21 10 este egal cu:
a)  12
210 b)  35
210
20. Rezultatul calculului 16 32
:
27 9 este egal cu:
a)  1
6 b)  2
3
Evaluare Fracții ordinare; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; procente 
• Fracții echivalente (prin reprezentări) • Compararea fracțiilor cu același
numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracții ordinare
21. Inversa fracției 31
25
este:
a)  13
52 b)  25
31
22. Rezultatul calculului      
3 2
3 este:
a)  6
9 b)  8
27
23. Determinați numerele naturale a, b, c, d și e din tabelul
de mai jos.
Fracții inițiale Fracții la același numitor
3
4
și 6
a
12
b și 10
12
4
5
și 7
15 15
c și 7
15
d
e
și 11
9
63
90 și 110
90
24. Asociați fiecărei fracții din coloana A denumirea corespunzătoare
din coloana B.
A B
34
16
15
35
22
22
Fracție echiunitară
Fracție subunitară
Fracție supraunitară
Fracție ireductibilă
25. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
a) Fracțiile 3
5
și 12
20
sunt echivalente
b) Fracția 91
21
este ireductibilă
c)  =
5)3 8
5 10
d)  =
(3 36 12
81 27
26. Determinați numerele a, b, c și d din tabelul de mai jos.
2
3
și 6
a fracții echivalente
5
b și 28
10 fracții echivalente
4
c
și 2
9
fracții echivalente
12
5 și 24
d fracții echivalente
27. Efectuați:
a)      +  
2 2 11 11 2: :
3 5 10 ; b)        − +− −   
2 22 1 11 321
3 22 ;
c)          ++ −⋅ ⋅ ⋅ −       
1 2 5 7 2 5 1 12 1 : :5 1
2 3 6 12 5 6 4 25 3 ; d)  111 1 111 1
2 3 4 50
            − ⋅ − ⋅ − ⋅…⋅ −      .
28. Un biciclist a parcurs un traseu de 240 km în trei zile. În prima zi, a parcurs 1
3
din lungimea traseului și încă
15 km, în a doua zi 40% din rest și încă 4 km, iar în a treia zi a terminat traseul. Câți kilometri a parcurs biciclistul
în a treia zi?
29. O persoană are o sumă S de bani. În prima zi cheltuiește 3
10
din suma S, a doua zi 2
5
din suma S, iar a treia zi
25% din S. Știind că persoanei îi rămân la final 600 de lei, determinați suma de bani cheltuită în prima zi.
30. Determinați toate fracțiile ordinare de forma ab
cd echivalente cu fracția 7 . 15
131
Evaluare
Unitatea
V
Simon Stevin (1548/49 – 1620) a fost un matematician și inginer flamand, activ
în mai multe domenii ale științei și tehnicii.
Stevin se referă la introducerea fracțiilor zecimale. În lucrarea sa intitulată
De Thiende (Arta zecimalelor), publicată în 1585, sunt introduse fracțiile unitare și
fracțiile egiptene.
Fracțiile zecimale fuseseră utilizate încă de pe vremea matematicienilor islamici,
ca Al‑Kashi, dar Stevin a fost cel care a consacrat utilizarea acestora. Notația
utilizată de Stevin este greoaie, în locul virgulei care separă întregii de zecimale
fiind folosit un zero încercuit, iar fiecare zecimală numerotată.
184 0 5 1 4 2 2 3 9 4 0 Numărul 184,54290 în scrierea lui Simon Stevin
Virgula a fost introdusă abia la începutul secolului al XVII‑lea, de către matemati‑
cianul german Bartholomaeus Pitiscus.
Domeniul de conținut:
NUMERE. ORGANIZAREA DATELOR
Fracții zecimale
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub
forma de fracții zecimale; transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule în fracție ordinară
Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor
a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; aplicație:
media aritmetică a două sau mai multe numere naturale; transformarea
unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate
Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un
număr natural nenul; împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de
zecimale nenule. Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară
Număr rațional pozitiv; ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale
pozitive
Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin
și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și
unități monetare
Lecția 8
Lecția 7
Probleme de organizare a datelor. Frecvență. Grafice cu linii. Media unui set
de date statistice
Lecția 9
Evaluare
Unitatea
V
Exerciții și probleme recapitulative
134
V Fracții zecimale
Lecția 1 Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori
puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale;
transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule în fracție ordinară
Dina observă că poate umple cu 10 căni cu apă un vas gradat, ca în figura alăturată.
Ea toarnă în vasul gradat 3 pahare cu apă și observă că apa a ajuns la gradația 0,3.
Analiză:
Un pahar cu apă reprezintă 1
10 din cantitatea totală ce încape în vas. Trei pahare
reprezintă 3
10 din cantitatea totală ce încape în vas. Concluzia Dinei a fost că
3
10 este egal cu 0,3.
Situație
problemă
1.1. Scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10
sub formă de fracții zecimale
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
Fracția   reprezintă o zecime, se scrie 0,1 și se citește zero virgulă unu.
Fracția   reprezintă o sutime, se scrie 0,01 și se citește zero virgulă zero unu.
Fracția   reprezintă o miime, se scrie 0,001 și se citește zero virgulă zero zero unu.
Orice fracție ordinară cu numitorul putere a lui zece se scrie sub formă de fracție zecimală, punând o
virgulă înaintea unui număr de cifre ale numărătorului, numărate de la dreapta la stânga, egal cu exponentul
lui 10 de la numitor. Dacă este necesar, se scriu zerouri în fața numărătorului.
1.  ;
5.  ;
2.  ;
6.  ;
3.  ;
7.  ;
4.  ;
8.  .
Regulă Exemple
1. Amplificând fracția   cu 10, 100, 1 000, se obține  , adică 0,3 = 0,30 = 
= 0,300 = 0,3000. În concluzie, dacă adăugăm zerouri după partea zecimală a unei fracții zecimale,
obținem aceeași fracție zecimală.
2. Fracția zecimală are două părți despărțite prin virgulă: partea întreagă, formată din numărul din stânga
virgulei, și partea zecimală, formată din numărul din dreapta virgulei. Denumirea zecimalelor (a cifrelor
din dreapta virgulei) și numărul lor sunt prezentate în tabelul de mai jos, pentru fracțiile zecimale
47,392 ; 123,75 și 5,234 :
Observații Exemple De reținut
Fracția
zecimală
Cifra
zecimilor
Numărul
zecimilor
Cifra
sutimilor
Numărul
sutimilor
Cifra
miimilor
Numărul
miimilor
47,392 3 473 9 4 739 2 47 392
123,75 7 1 237 5 12 375 0 123 750
5,234 2 52 3 523 4 5 234
135
Lecția 1
1.2. Transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule în fracție ordinară
Fracția zecimală 0,5 este egală cu fracția ordinară   .
Fracția zecimală 1,5 este egală cu fracția ordinară   .
Fracția zecimală 0,53 este egală cu fracția ordinară   .
Fracția zecimală 4,53 este egală cu fracția ordinară   .
Ce observăm
Orice fracție zecimală cu un număr finit de zecimale se transformă într‑o fracție ordinară cu numărătorul
format din numărul natural obținut din fracția zecimală prin eliminarea virgulei și numitorul o putere a
lui 10 cu exponentul egal cu numărul de zecimale finite ale fracției.
1. Pentru a transforma fracția zecimală 4,35 în fracție ordinară procedăm astfel:
• numărul natural obținut prin eliminarea virgulei este 435, deci numărătorul va fi 435 ;
• fracția zecimală 4,35 are două zecimale, 3 și 5, deci numitorul va fi 102 = 100.
În concluzie,   .
2. Pentru fracția zecimală 0,123 vom proceda asemănător:
• numărul natural obținut prin eliminarea virgulei este 123, deci numărătorul va fi 123 ;
• fracția zecimală 0,123 are trei zecimale, 1, 2 și 3, deci numitorul va fi 103 = 1 000.
În concluzie,   . În general,   .
3. Numărul 6,584 se poate scrie sub formă de sumă, astfel:   , deoarece
6584 6000 500 80 4 5 8 4 6,584 6
1000 1000 1000 1000 1000 10 100 1000
= = + + + =+ + + .
În general,   .
Regulă Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Determinați numerele a, b, c, d și e știind că   .
Rezolvare:
 .
. Obținem a = 2, b = 3, c = 3, d = 4, e = 7.
2. Determinați numărul natural n, știind că: a)  ; b)  .
Rezolvare:
a)  sau  sau  , de unde obținem n = 320.
b)  sau   sau   , de unde obținem n = 123.
0 0,5 1 m
0 1 m
136
V Fracții zecimale
Probleme propuse
1. Scrieți următoarele fracții zecimale:
a) trei zecimi;
d) douăzeci și opt miimi;
b) doi întregi și șapte sutimi;
e) șase întregi și șapte sutimi;
c) patruzeci și trei de miimi;
f) nouă sutimi.
2. Fie numărul 26,784. Rescrieți propozițiile următoare, completând spațiile punctate corespunzător:
a) Cifra zecilor este egală cu … , iar cifra zecimilor este egală cu … .
b) Partea întreagă a numărului este egală cu … , iar partea zecimală este egală cu … .
c) Cifra sutimilor este egală cu … , iar numărul sutimilor este egal cu … .
d) Numărul dat conține … miimi, iar cifra miimilor este egală cu … .
3. Scrieți sub formă de fracție zecimală fracțiile:   ,  ,  ,  ,  ,  ,  .
4. Transformați următoarele fracții zecimale în fracții ordinare: 0,02 ; 1,023 ; 45,32 ; 156,003 ; 7,8 ; 0,9.
5. Precizați în care dintre perechile următoare fracția zecimală este egală cu fracția ordinară: ,
, , , .
6. Amplificați fracțiile, astfel încât să obțineți la numitor o putere a lui 10 și apoi scrieți fracțiile sub formă zecimală:
, , , , , , , , .
7. Scrieți sub formă de fracție zecimală:
a)  ; b)  .
8. Determinați numărul natural n știind că:
a)  ; b)  ; c) .
1. Transformați în fracții zecimale: a)  ; b) .
2 puncte
2. Scrieți sub formă de fracție ordinară: a) 0,034 ; b) 11,08.
2 puncte
3. Determinați suma numerelor naturale a și b, știind că  și .
2 puncte
4. Determinați cifrele a, b și c, știind că  .
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Elevii clasei a V-a se împart în trei grupe. Fiecare grupă primește
câte un cartonaș pe care sunt scrise fracții zecimale și fracții
ordinare, ca în figura alăturată. Sarcina de lucru este ca elevii să
realizeze perechi formate dintr-o fracție zecimală și o fracție
ordinară, astfel încât cele două fracții să fie egale.
Activitate
pe grupe
2,4
0,3
1,4
0,4 1,1
0,11
0,03
0,96
Lecția 1
137
Lecția 2
Lecția 2 Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea
pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr
finit de zecimale
Dina și‑a cumpărat o ciocolată, pentru care a plătit 14,75 lei, iar Vlad și‑a cumpărat
un suc, pentru care a plătit 14,3 lei.
a) Care dintre cei doi copii a plătit mai mult pentru produsul cumpărat?
b) Care dintre cele două prețuri este mai apropiat de 14 lei? Dar de 14,5 lei?
Dar de 15 lei?
Rezolvare:
a) Comparăm fracțiile zecimale 14,75 = 1 475 sutimi > 1 430 sutimi = 14,3. Pentru compararea celor două
prețuri, putem utiliza și transformarea lor în fracții ordinare. Avem   și  .
Deoarece fracțiile au același numitor și 1 475 > 1 430, obținem că Dina a plătit mai mult decât Vlad.
b) Pentru apropierea de 14, vom compara diferențele:
 ,  și, cum 30 < 75, obținem că 14,3 este
mai apropiat de 14.
Asemănător,   ,   și, cum 25 > 20, obținem
că 14,3 este mai apropiat de 14,5, iar 14,75 este mai apropiat de 15.
Spunem că 14 este aproximarea prin lipsă la unități a numărului 14,3, iar 15 este aproximarea prin adaos
a lui 14,75 la unități.
Mate
practică
În multe situații, pentru a ușura calculele, suntem nevoiți să rotunjim numerele cu care operăm.
Rotunjirea este o aproximare prin lipsă sau prin adaos, care se face astfel:
1. citim cifra din dreapta ordinului la care se face rotunjirea;
2. dacă această cifră este 0, 1, 2, 3 sau 4, atunci ea se neglijează; dacă aceasta este 5, 6, 7, 8, 9,
atunci se mărește cu o unitate cifra ordinului la care se face rotunjirea.
Regulă De reținut
În general, pentru a compara două fracții zecimale oarecare, comparăm părțile întregi.
1. Dacă acestea nu sunt egale, mai mare este numărul cu partea întreagă mai mare.
Exemple
a) Dintre numerele 34,12 și 32,988, mai mare este 34,12, deoarece 34 > 32.
b) Dintre numerele 306,99 și 99,10, mai mare este 306,99, deoarece 306 > 99.
c) Dintre numerele 123,4 și 12,34, mai mare este 123,4, deoarece 123 > 12.
2. Dacă părțile întregi sunt egale, se compară, de la stânga la dreapta, zecimalele de același ordin; mai
mare este numărul corespunzător zecimalei mai mari din prima pereche de zecimale diferite.
Exemple:
a) Comparând 39,47 cu 39,49, observăm că: 39 = 39 (părțile întregi), 4 = 4 (zecimile) și 7 < 9 (sutimile),
deci 39,47 < 39,49.
b) Comparând 124,456 cu 124,462, observăm că: 124 = 124 (părțile întregi), 4 = 4 (zecimile) și 5 < 6
(sutimile), deci 124,456 < 124,462.
c) Comparând 76,5 cu 76,49, observăm că: 76 = 76 (părțile întregi) și 5 > 4 (zecimile), deci 76,5 > 76,49.
Ordonarea fracțiilor zecimale se poate face, ca și la numere naturale, astfel:
• crescător (de la mic la mare): 2,5 < 3,14 < 45,18 < 309,2 < 6 005,1 ;
• descrescător (de la mare la mic): 204,9 > 185,63 > 23,4 > 5,9876 > 0,74.
Lecția 1
138
V Fracții zecimale
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Scrieți trei fracții zecimale cuprinse între 7,3 și 7,42.
Rezolvare:
Observăm că 7,3 = 7,30. Din 30 < 31 < 32 < 37 < 42, obținem fracțiile cerute 7,31 ; 7,32 și 7,37.
2. Câte fracții zecimale, cu două zecimale, sunt cuprinse între 6,58 și 6,71?
Rezolvare:
Fracțiile cu două zecimale cuprinse între 6,58 și 6,71 sunt 6,59 ; 6,60 ; 6,61 ; … ; 6,70.
Sunt 70 - 59 + 1 = 12 fracții zecimale.
3. Câte numere naturale de forma abc verifică relația   ?
Rezolvare:
Vom utiliza scrierea sub formă ordinară a fracției   și a fracției  .
Evident vom scrie și  . Obținem   sau 350 ≤ abc < 425.
Numerele căutate sunt 350, 351, …, 424. Sunt 424 - 350 + 1 = 75 de numere.
Gândire critică
Ne propunem să reprezentăm pe axa numerelor numărul 1,48. Împărțim segmentele determinate de diviziunile corespunzătoare
numerelor 1 și 2 în zece segmente de lungimi egale. Apoi, fiecare dintre acestea, adică o zecime, le împărțim
în câte 10 segmente egale. Identificăm astfel numărul 1,48 între 1,4 și 1,5. Exemple
1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2
0 1 2 3
1,4 1,41 1,42 1,43 1,44 1,45 1,46 1,47 1,48 1,49 1,5
Reprezentați pe axa numerelor: 2,5 ; 3,85.
2,5 3,85
0 1 2 3 4
Observație
Asemănător cu ordonarea numerelor naturale, dintre două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale
nenule reprezentate pe axa numerelor mai mică este fracția zecimală cea mai apropiată de origine.
Numărul dat
Ordinul la care
se face
rotunjirea
Cifra din
dreapta cifrei
ordinului
Este cifra din
dreapta mai
mică decât 5?
Aproximare
prin lipsă/
adaos
Numărul
obținut prin
rotunjire
13,5
423,7
18 674,1
11 293,5
4,279
0,3651
8,25346
unități
zeci
sute
mii
zecimi
sutimi
miimi
5
3
7
2
7
5
4
nu
da
nu
da
nu
nu
da
Adaos
Lipsă
Adaos
Lipsă
Adaos
Adaos
Lipsă
14
420
18 700
11 000
4,3
0,37
8,253
Exemple
139
Lecția 2
4. Încadrați între două numere naturale consecutive fracțiile zecimale: a) 0,05 ; b) 34,9.
Rezolvare:
a) 0 < 0,05 < 1 ; b) 34 < 34,9 < 35.
5. Scrieți trei fracții zecimale cuprinse între 8,3 și 8,4.
Rezolvare:
Vom scrie 8,3 = 8,30 și 8,4 = 8,40.
Trei fracții cuprinse între 8,30 și 8,40 sunt, de exemplu, 8,31 ; 8,32 și 8,37.
Putem utiliza și formele 8,3 = 8,300 și 8,4 = 8,400, de unde, de exemplu, putem scrie fracțiile 8,301 ; 8,348 și 8,399.
Probleme propuse
1. Comparați fracțiile zecimale:
a) 1,7 și 1,8 ;
d) 15,7 și 15,70 ;
b) 23,5 și 23,51 ;
e) 0,34 și 0,44 ;
c) 304,2 și 204,2 ;
f) 0,07 și 0,007.
2. Înlocuiți „ “ cu „<“, „=“ sau „>“ pentru a obține propoziții adevărate:
a) 3,8   3,4 ;
c) 13,621   13,62 ;
b) 5,29   5,43 ;
d) 15,39   15,215.
3. La fiecare dintre următoarele afirmații, scrieți „A“ (dacă afirmația este adevărată) sau „F“ (dacă afirmația este falsă):
a) 2,39 < 2,23 ;
d) 14,132 < 15,1 ;
b) 6,8 = 6,80 ;
e) 12,169 = 11,169 ;
c) 3,14 > 3,03 ;
f) 6,782 > 6,78.
4. Scrieți în ordine crescătoare și în ordine descrescătoare următoarele fracții zecimale:
a) 7,9 ; 0,5 ; 4,25 ; 0,09 ; 63,7 ; b) 2,7 ; 3,8 ; 1,7 ; 0,95 ; 0,03 ; 0,45.
5. Reprezentați pe axa numerelor fracțiile zecimale: 0,7 ; 1,5 ; 2,3 ; 2,5 ; 3,2 ; 4 ; 1,3 ; 2 ; 3,6 și 4,2.
6. Rotunjiți fracția zecimală 23,145 la cea mai apropiată sutime, zecime, unitate, zece.
7. Încadrați fiecare fracție zecimală între două numere naturale consecutive:
a) 3,12 ; b) 0,5 ; c) 6,29 ; d) 23,24.
8. Scrieți trei fracții zecimale cuprinse între: a) 7,21 și 7,23 ; b) 6,19 și 6,2 ; c) 8,342 și 8,343 ; d) 7,003 și 7,28.
9. Câte numere naturale n verifică relația   ?
1. Comparați fracțiile zecimale:  a) 1,23 și 1,3 ; b) 453,012 și 452,987.
2 puncte
2. Scrieți în ordine descrescătoare fracțiile zecimale: 5,671 ; 56,71 ; 0,5671 și 567,1.
2 puncte
3. Reprezentați pe axa numerelor fracțiile zecimale 0,25 ; 7,5 ; 3,4 și 9,75.
2 puncte
4. a) Rotunjiți fracția zecimală 23,72 la cea mai apropiată zecime.
b) Dați exemple de două fracții zecimale F și f, astfel încât F < 12,35 < f.
c) Scrieți o fracție zecimală cuprinsă între 7,124 și 7,13.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Dina și Vlad joacă „a,b“. Ei au voie se utilizeze pe parcursul jocului doar fracții zecimale de forma a,b.
Dina spune o fracție zecimală, de exemplu, 2,5. Vlad spune o altă fracție zecimală, diferită de a Dinei, de
exemplu, 4,3. Dina trebuie să spună apoi o fracție zecimală cuprinsă între cele două, de exemplu, 3,4.
Apoi, Vlad spune o fracție zecimală cuprinsă între 3,4 și 4,3, de exemplu, 3,9. Și așa mai departe. Jocul
se oprește atunci când unul dintre jucători nu mai poate preciza nicio fracție zecimală de forma a,b.
Câștigă celălalt jucător. Jucați și voi acest joc, pornind de la numerele 1,4 și 5,2.
Joc
140
V Fracții zecimale
Lecția 3 Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr
finit de zecimale nenule
3.1. Adunarea fracțiilor zecimale care au un număr finit de zecimale nenule
Dina are două bucăți din lemn de lungimi 0,28 m și 0,69 m.
Ea așază pe masă cele două bucăți de lemn, una în continuarea
celeilalte.
Ce lungime are noua configurație, formată din cele două bucăți
de lemn?
Rezolvare:
Pentru a determina lungimea configurației trebuie să efectuăm adunarea 0,28 + 0,69. Mai jos este reprezentată
vizual modalitatea de adunare: 0,28 = 20 zecimi și 8 sutimi, 0,69 = 60 zecimi și 9 sutimi. Se adună
sutimile cu sutimile și se obțin 17 sutimi, adică 10 zecimi și 7 sutimi. Se adună zecimile și se obțin 90 de
zecimi. În final, obținem 90 zecimi și 7 sutimi, adică 0,97. Lungimea configurației este egală cu 0,97 m.
0,28 + 0,69 = 0,97
Observăm că, așezând fracțiile sub forma  0,28
0,69
 și efectuând adunările, obținem  0,28 +
0,69
0,97
Mate
practică
Pentru a aduna două fracții zecimale care au un număr finit de zecimale nenule, procedăm astfel: așezăm
fracțiile zecimale una sub alta, astfel încât partea întreagă a primei fracții să fie sub partea întreagă
a celei de‑a doua, virgula sub virgulă, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi ș.a.m.d., apoi adunăm după
regula de adunare a numerelor naturale. La final, virgula se coboară la sumă, sub virgulele termenilor.
1. 10,3 + 2. 24,25 + 3. 75,468 + 4. 0,44 +
4,5 0,97 256,309 29,107
14,8 25,22 331,777 451,7529
481,2999
Exemple De reținut
3.2. Scăderea fracțiilor zecimale care au un număr finit de zecimale nenule
Vlad cumpără o sticlă de apă plată care costă 3,5 lei. Ce rest primește Vlad dacă a plătit cu o bancnotă
de 10 lei?
Rezolvare:
Pentru a determina restul primit de Vlad va trebui să efectuăm
scăderea 10 - 3,5. Vom folosi aceeași tehnică de la
adunare, prezentată alăturat.
Mate
practică
0 9 10 0 9 10
10 = 10,0 - 10,0 - 10,0 -
3,5 3,5 3,5
5 6,5
141
Pentru a scădea două fracții zecimale care au un număr finit de zecimale nenule, procedăm astfel:
așezăm fracțiile zecimale una sub alta, scăzătorul sub descăzut, astfel încât virgula să fie sub virgulă,
scădem numerele ca și când ar fi naturale, apoi coborâm, la diferență, virgula sub virgula termenilor.
1. 12,7 - 2. 14,75 - 3. 0,4853 - 4. 43,256 -
5,8 1,26 0,2178 21,8
6,9 13,49 0,2675 21,456
Observații
1. Dacă descăzutul are mai puține zecimale decât scăzătorul, atunci se adaugă zerouri la partea zecimală
(la final) pentru a avea același număr de zecimale.
Exemple:
a) 3,60 - 2,18 = 3,60 - 2,18 = 1,42
b) 218 - 12,45 = 218,00 - 12,45 = 205,55
2. Adunarea și scăderea se pot efectua și astfel: se transformă fracțiile zecimale în fracții ordinare,
se efectuează calculele cu fracții ordinare, apoi se transformă rezultatul într‑o fracție zecimală.
a)  ;
c)  ;
b)  ;
d)  .
218,00 -
12,45
205,55
3,60 -
2,18
1,42
Lecția 3
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Dați exemplu de două fracții zecimale finite care adunate dau 11,23.
Rezolvare:
Strategia este să identificăm o fracție zecimală finită mai mică decât 11,23. Fie aceasta 9,7. Efectuăm scăderea
11,23 - 9,7 = 1,53. Așadar, un exemplu de fracții care îndeplinesc condiția dată este 1,53 și 9,7.
2. Dacă se măresc descăzutul cu 10 și scăzătorul cu 4,5, atunci să se calculeze cu cât se mărește diferența inițială.
Rezolvare:
Fie D - S = R scăderea inițială. În urma modificării termenilor, noua operație este:
(D + 10) - (S + 4,5) = D + 10 - S - 4,5 = D - S + (10 - 4,5) = R + 5,5.
Diferența inițială se mărește cu 5,5.
3. Determinați cifrele nenule a și b, știind că a,b + b,a = 2,2.
Rezolvare:
,  și  . Obținem   sau ab + ba = 22 sau 11a + 11b = 22 sau 11(a + b) = 22
sau a + b = 2. Cifrele sunt 1 și 1.
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 2,3 + 8,5 ;
d) 125,4 + 96,32 ;
b) 5,4 + 3,6 ;
e) 17,5 + 32,32 + 10 ;
c) 4,25 + 0,14 ;
f) 11,05 + 4,275 + 90.
2. Într‑un depozit sunt 126,75 tone de făină și s‑au mai adus 24,5 tone. Ce cantitate de făină este acum în depozit?
3. La un aprozar erau 29,72 kg de lămâi și s‑au vândut 14,35 kg. Ce cantitate de lămâi a rămas? De reținut Exemple
142
V Fracții zecimale
1. Efectuați:
a) 23,16 + 1,234 ; b) 3,1 - 1,98.
2 puncte
2. Dați exemplu de două fracții a căror diferență este 45,8.
2 puncte
3. Dați exemplu de două fracții a căror sumă este 112,25.
2 puncte
4. Determinați numărul natural abcde, știind că   .
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
4. Calculați:
a) 7,8 - 4,3 ;
d) 41,59 - 16,2 ;
b) 11,6 - 5,8 ;
e) 63,31 - 44,308 ;
c) 23,34 - 14,8;
f) 205,4 - 3,49.
5. Dintr‑un balot de stofă de 34,5 m s‑au vândut, în prima zi, 14,15 m, iar în a doua zi, cu 2,7 m mai puțin decât
în prima zi. Ce lungime are bucata rămasă după a doua zi?
6. Un biciclist a parcurs în prima zi 21,25 km, în a doua zi cu 7,3 km mai mult decât în prima zi, iar în a treia zi cu
10 km mai mult decât în a doua zi. Ce distanță a parcurs biciclistul în cele trei zile?
7. Un tren are de parcurs în 3 ore 208 km. În prima oră a parcurs 70,75 km, iar în a doua oră cu 9,5 km mai puțin
decât în prima oră. Ce distanță mai are de parcurs în a treia oră?
8. Calculați:
a) 13,5 + 2,7 - 6,8 ;
d) 456,258 - 208,208 + 54,65 ;
b) 5,23 - 2,23 + 14,9 ;
e) 18,3458 - 6,0059 + 10,203 ;
c) 81,43 + 18,57 - 23,64;
f) 79 - 23,503 - 4,8563 + 1,8.
9. a) Dați exemplu de două fracții zecimale care adunate dau 7,73.
b) Dați exemplu de două fracții zecimale a căror diferență este 11,2.
10. Determinați cifrele nenule a și b care fac adevărată relația a,b + b,a = 3,3.
11. Dacă se mărește descăzutul cu 23,456 și se micșorează scăzătorul cu 1,544, calculați cu cât se mărește diferența
inițială.
12. a) Determinați numărul natural abc știind că 43,1 3,9 1,2 10
abc
+−= .
b) Determinați numărul natural abcd știind că 5,71 12,91 7,52 100
abcd
+ −= .
13. Vlad și-a cumpărat un joc pentru calculator. Prețul jocului a fost de 41,35 lei. El a plătit cu o bancnotă de 50 de
lei. Estimați, fără a efectua scăderea, restul primit de Vlad:
a) mai mic decât 10 lei;
c) mai mare decât 20 de lei;
b) mai mare decât 10 lei;
d) mai mic decât 5 lei.
În tabelul alăturat este prezentată o parte din oferta de prețuri
dintr-un magazin cu echipamente sportive. Presupunem că Vlad
are 40 de lei. Precizați dacă poate cumpăra:
a) un tricou și un șort;
b) o pereche de ochelari de soare, o minge de fotbal și o pereche
de mănuși de portar;
c) un șort, o pereche de ochelari și o minge de fotbal.
Calculați ce rest primește un cumpărător la achiziționarea unui
set format din câte un produs din cele 5 prezentate dacă plătește
cu o bancnotă de 100 de lei.
Aplicație
practică
Produs Preț
tricou 24,75 lei
șort 21,15 lei
ochelari de soare 12,45 lei
minge de fotbal 14,99 lei
mănuși de portar 23,48 lei
Lecția 3
143
Lecția 4 Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule
4.1. Înmulțirea unei fracții zecimale cu o putere a lui 10
Pentru a efectua înmulțirea lui 35,78 cu 10, utilizăm transformarea în fracție ordinară a fracției 35,78 și
obținem  . Observăm că virgula s‑a mutat spre dreapta, peste o cifră.
În mod asemănător, 5,389 ⋅ 100=538,9 și 0,02597⋅ 1000= 25,97.
Ce observăm
Înmulțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule cu o putere a lui 10 se face mutând
virgula spre dreapta peste atâtea cifre câte arată exponentul lui 10 (dacă nu sunt cifre suficiente la parRegulă
tea zecimală, se completează cu zerouri).
1. 0,073 ⋅ 10=0,73 ;
2. 0,073 ⋅ 100=7,3 ;
3. 0,073 ⋅ 1 000=73 ;
4. 0,073 ⋅ 10 000=730 ;
5. 124,98⋅10=1 249,8 ;
6. 3,673 ⋅ 100=367,3.
Exemple
4.2. Înmulțirea unei fracții zecimale cu un număr natural
Înmulțirea 2,35 ⋅ 3 se poate efectua ca o adunare repetată:
2,35 ⋅ 3=2,35+2,35+2,35=7,05
sau, mai simplu, înmulțim 235 de sutimi cu 3 și obținem 705 sutimi, adică 7,05.
Asemănător, avem 3,7⋅4=3,7+3,7+3,7+3,7=14,8 sau înmulțim 37 de zecimi cu 4 și obținem
Ce observăm
148 de zecimi, adică 14,8.
Pentru a înmulți o fracție zecimală cu un număr finit de zecimale nenule cu un număr natural, se înmulțesc
numerele ca și când ar fi numere naturale (fără a ține seama de virgulă), iar la produs se despart prin
Regulă
virgulă, numărând de la dreapta spre stânga, atâtea zecimale câte are fracția zecimală.
1. 2,84 ⋅ 2. 0,083 ⋅ 3. 44,21 ⋅ 4. 0,003 ⋅
7 11 35 21
19,88 0083 + 22 105 + 0003 +
0083 13 263 006
0,913 1 547,35 0,063
Exemple
Lecția 4
Dina parcurge într-o oră 2,6 km. Câți kilometri parcurge Dina în 10 ore?
Dar în 6 ore? Dar în 3,8 ore?
Rezolvare:
Dacă într-o oră parcurge 2,6 km, atunci în 10 ore va parcurge
26 2,6 10 10 26 km 10 ⋅= ⋅= .
În 6 ore va parcurge 26 156 2,6 6 6 15,6 km 10 10 ⋅= ⋅= = .
În 3,8 ore va parcurge 26 38 988 2,6 3,8 9,88 km 10 10 100 ⋅=⋅= = .
Mate
practică
Lecția 3
144
V Fracții zecimale
Pentru a înmulți două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule, se înmulțesc numerele neținând
seama de virgulă, ca și când ar fi naturale, iar la rezultat se despart prin virgulă, numărând, de la
Regulă
dreapta spre stânga, atâtea cifre câte zecimale au împreună cele două fracții.
1. 45,2 ⋅ 2. 4,51 ⋅ 3. 205,409 ⋅
3,7 0,314 0,23
3164 + 1804 + 616227 +
1356 451 410818
167,24 1 35 3 47,24407
1,41614
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare Exemple
1. La un magazin s‑au adus 60 de saci cu făină a câte 45,75 kg fiecare și 40 de saci cu făină a câte 38,5 kg fiecare.
Ce cantitate de făină s‑a adus în total?
Rezolvare:
Determinăm cantitatea de făină din cei 60 de saci: 60⋅ 45,75=2745 kg.
Determinăm cantitatea de făină din cei 40 de saci: 40⋅ 38,5=1540 kg.
Cantitatea totală adusă a fost: 2745+1540=4285 kg.
2. Un turist are de parcurs un traseu de 20 km. În prima zi parcurge 0,75 din lungimea traseului, iar restul traseului,
în a doua zi. Determinați câți kilometri a parcurs turistul în a doua zi.
Rezolvare:
A calcula o fracție dintr‑un număr înseamnă a înmulți fracția cu numărul respectiv. În cazul nostru, turistul a parcurs
în prima zi 0,75 ⋅ 20=15 km. În a doua zi, turistul a parcurs 20-15=5 km.
3. Utilizând comutativitatea înmulțirii, efectuați cât mai rapid:
a) 8 ⋅ 13,2 ⋅ 125 ; b) 2 ⋅ 0,25 ⋅ 4 ⋅ 0,5 ; c) 25 ⋅ 0,4 ⋅ 11,5.
Rezolvare:
a) 8 ⋅ 13,2 ⋅ 125=8 ⋅ 125 ⋅ 13,2=1000 ⋅ 13,2=13200 ;
b) 2 ⋅ 0,25 ⋅ 4 ⋅ 0,5=2 ⋅ 0,5 ⋅ 0,25 ⋅ 4=1 ⋅ 1=1 ;
c) 25 ⋅ 11,5 ⋅ 0,4=25 ⋅ 0,4 ⋅ 11,5=10 ⋅ 11,5=115.
4. Scrieți următoarele fracții zecimale ca un produs dintre o fracție zecimală și o putere a lui 10:
a) 73,5; b) 128,03; c) 12 451,053.
Rezolvare:
a) 73,5 = 7,35 ⋅ 101 = 0,735 ⋅ 102 = 0,0735 ⋅ 103
;
b) 128,03 = 12,803 ⋅ 101 = 1,2803 ⋅ 102 = 0,12803 ⋅ 103
;
c) 12 451,053 = 1 245,1053 ⋅ 10 = 124,51053 ⋅ 102 = 12,451053 ⋅ 103
.
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 2,3 ⋅ 10 ;
e) 495,37⋅ 100 ;
b) 1,73 ⋅ 10 ;
f) 0,253⋅ 1000 ;
c) 0,03 ⋅ 100 ;
g) 4,20035⋅ 10000 ;
d) 12,51⋅ 100 ;
h) 0,002⋅ 10 000.
2. Calculați:
a) 1,5 ⋅ 4 ;
d) 8,004⋅ 56 ;
b) 2,75 ⋅ 3 ;
e) 125,27⋅ 88 ;
c) 24,21⋅ 17 ;
f) 53,702⋅ 65.
3. a) Un corn cântărește 0,079 kg. Cât cântăresc 13 cornuri?
b) Într‑o călimară sunt 0,023 l de cerneală. Ce cantitate de cerneală se află în 12 călimări?
145
4. Calculați:
a) 0,7 ⋅ 10 ⋅ 3,8 ;
d) 0,431 ⋅ 8 ⋅ 2,56 ;
b) 2,53 ⋅ 11 ⋅ 0,8 ;
e) 12 ⋅ 2,7 ⋅ 0,02 ;
c) 8,5 ⋅ 23 ⋅ 0,753 ;
f) 48 ⋅ 3,5 ⋅ 2,564.
5. Calculați:
a) 1,5 ⋅ 6 ;
e) 44,32 ⋅ 1,5 ;
b) 8,4 ⋅ 10 ;
f) 4,3 ⋅ 0,25 ;
c) 72,56 ⋅ 5 ;
g) 7,29 ⋅ 0,7 ;
d) 14,052 ⋅ 8 ;
h) 0,17 ⋅ 100 ⋅ 2,8.
6. a) La un magazin s‑au vândut dimineață 92,55 m de stofă, iar după‑amiază, de 2,5 ori mai mult. Câți metri de
stofă s‑au vândut, în total, în acea zi?
b) Un manual de matematică - Clasa a V‑a cântărește 0,483 kg. Cât va cântări un pachet format din 12 manuale
dacă ambalajul cântărește 0,244 kg?
7. Unul dintre factorii unei înmulțiri de doi factori este cuprins între 2,5 și 2,8, iar celălalt, între 6,3 și 7,5. Dați un
exemplu de numere naturale între care este cuprins produsul celor doi factori.
8. Calculați:
a) 3,7 ⋅ (2,59 + 2,41) ;
c) (12,5 + 2,5) ⋅ (10 - 0,9) ;
b) 6,12 ⋅ (4,23 - 4,03) ;
d) (6,12 - 5,93) ⋅ (78,124 + 21,876).
9. Utilizând comutativitatea înmulțirii, efectuați cât mai rapid:
a) 2 ⋅ 0,1 ⋅ 5 ;
d) 4 ⋅ 5,34 ⋅ 25 ;
b) 5 ⋅ 2,7 ⋅ 2 ;
e) 6,24 ⋅ 25 ⋅ 0,7 ⋅ 4 ;
c) 3,5 ⋅ 2 ⋅ 1,6 ⋅ 5 ;
f) 2,5 ⋅ 3,14 ⋅ 2 ⋅ 0,2 ⋅ 5.
10. Identificați, pentru fiecare pereche din coloana A, un număr din coloana B
care să reprezinte suma, diferența sau produsul numerelor din perechea
aflată în coloana A:
11. Se consideră fracțiile zecimale a și b, astfel încât 1,4<a<1,6 și 2,4<b<2,6.
Determinați numărul natural n, știind că n<a ⋅ b<n+2.
12. Produsul numerelor a și b este egal cu 9,45. Mărind numărul a cu 1, produsul
numerelor devine 12,95. Determinați numărul b.
13. Scrieți următoarele fracții zecimale ca un produs dintre o fracție zecimală și o putere a lui 10:
a) 6,51 ; b) 18,33 ; c) 378,123.
14. Se consideră o operație magică notată „“, astfel: xy=(x+y)⋅(x-y), unde x și y sunt fracții zecimale finite.
Utilizând modelul propus, calculați 4,32,5. Model: 1,20,9=(1,2+0,9)⋅(1,2-0,9)=2,1 ⋅ 0,3=0,63.
A B
(4,2 ; 3,14)
(5,3 ; 0,81)
(12,6 ; 4,08)
4,293
5,381
1,06
16,68
1. Efectuați:  a) 123,16 ⋅ 10 ; b) 50,07 ⋅ 1000.
2 puncte
2. Determinați numărul natural n, știind că n=34,16 ⋅ 5-11,8.
2 puncte
3. Dați un exemplu de număr natural cuprins între 6,32 ⋅ 1,3 și 6,23 ⋅ 1,9.
2 puncte
4. Un călător are de parcurs un drum de 36 km. În prima zi parcurge 0,25 din drum, în a doua zi 0,4 din
drum, iar în a treia zi restul drumului. Determinați câți kilometri parcurge în a treia zi.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 4
Pentru realizarea sarcinii de lucru avem nevoie de 3 creioane
de culori diferite (verde, galben și albastru) și de un pătrat
format dintr-o rețea de 100 de pătrățele. Vrem să calculăm
3 ⋅ 0,14. Fracția zecimală 0,14 este egală cu 14 sutimi, iar
reprezentarea ei este formată din 14 pătrățele. Vom colora
cu cele trei culori câte 14 pătrățele. Vom obține 42 de pătrățele.
Multiplicând cele 14 pătrățele obținem 42 de pătrățele,
adică 42 de sutimi. În concluzie, 3 ⋅ 0,14 = 0,42. Utilizând
aceeași metodă, calculați 2 ⋅ 0,18.
Activitate
pe grupe
0,14 0,14 0,14 0,14
146
V Fracții zecimale
Lecția 5 Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție
zecimală; aplicație: media aritmetică a două sau mai
multe numere naturale; transformarea unei fracții
ordinare într‑o fracție zecimală; periodicitate
5.2. Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
Pentru a împărți două numere naturale, se procedează astfel: se împarte mai întâi partea întreagă la numărul dat.
Dacă împărțirea nu este exactă, se adaugă virgula după deîmpărțit, se adaugă zerouri și se scrie virgula la cât, apoi
se continuă împărțirea ca la numere naturale, fără a ține cont de virgula de la deîmpărțit.
Dina folosește un motor de căutare pe internet pentru a afla răspunsul la următoarea întrebare „21 : 4“.
Obține următorul răspuns:
Cum s‑a procedat pentru a se ajunge la 5,25 ?
Mate
practică
5.1. Împărțirea unui număr natural la 10, 100, 1 000 cu rezultat fracție zecimală
Vlad a cumpărat 10 bomboane pentru care a plătit 5 lei, 100 de rezerve
pentru stilou pentru care a plătit 30 de lei și un set de 1 000 de capse pentru
care a plătit 9 lei. Calculați prețul unei bomboane, prețul unei rezerve și al
unei capse.
Rezolvare:
Pentru a calcula prețul fiecărui obiect va trebui să împărțim suma plătită
pe fiecare set la 10, 100 și respectiv 1 000.
Prețul unei bomboane este egal cu 5 : 10 sau 50 zecimi : 10 = 5 zecimi, adică 0,5 lei.
Prețul unei rezerve este egal cu 30 : 100 sau 300 zecimi : 100 = 3 zecimi, adică 0,3 lei.
Prețul unei capse este egal cu 9 : 1 000 sau 9 000 miimi : 1 000 = 9 miimi, adică 0,009 lei.
La împărțirea cu 10 a lui 5, de fapt, am mutat virgula de la dreapta spre stânga peste o cifră (5 = 5,0
și 5,0 : 10 = 0,5). La împărțirea cu 100 am mutat virgula de la dreapta la stânga peste două cifre, iar la
împărțirea cu 1 000 peste 3 cifre.
Mate
practică
Orice număr natural n se poate scrie sub forma unei fracții zecimale, astfel: n,0 ; n,00 ; n,000 etc.
Pentru a împărți un număr natural la o putere a lui 10, se mută virgula spre stânga peste un număr de
cifre egal cu exponentul puterii lui 10.
De reținut
1. 24 : 10 = 2,4 ;
4. 234 : 10 = 23,4 ;
2. 7 : 100 = 0,07 ;
5. 234 : 1 000 = 0,234 ;
3. 15 : 1 000 = 0,015 ;
6. 234 : 100 = 2,34.
Exemple
147
Ce observăm
Vom utiliza faptul că orice număr natural se poate scrie ca o fracție zecimală plasând virgula în dreapta
numărului și adăugând oricâte zerouri sunt necesare: 5 = 5,00000… ; 214 = 214,00000… ; 17 = 17,000… .
La efectuarea împărțirilor cu rezultat fracție zecimală, adăugarea zerourilor după virgulă este o condiție
esențială. Pentru efectuarea împărțirii lui 21 la 4 procedăm astfel:
2 1 4 2 1, 0 4 2 1, 0 0 4
2 0 5 2 0 5,2 2 0 5,25
= 1 = 1 0 = 1 0
8 8
= 2 = 2 0
Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3
Am obținut 21 : 4 = 21,00 : 4 = 5,25. Asemănător, obținem:
1.  , iar 16 = 24
 ;
3.  , iar 100 = 22 ⋅ 52
 ;
2.  , iar 125 = 53
 ;
4.  , iar 40 = 23 ⋅ 5.
Spunem că am transformat fracțiile ordinare   ,  ,  ,  în fracțiile zecimale 0,1875 ; 5,128 ;
45,78 respectiv 0,075.
Regula 1
Prin împărțirea a două numere naturale în care împărțitorul nu are alți divizori primi în afara lui 2 și/sau
a lui 5, se obține o fracție zecimală cu un număr finit de zecimale nenule.
5.3. Periodicitate
Să analizăm următoarele împărțiri:
1.  și citim zero virgulă perioadă 3 (zecimala 3 se repetă la cât de un număr
nedeterminat de ori);
2.  și citim șapte virgulă perioadă 714 285 (zecimalele
714 285 se repetă la cât de un număr nedeterminat de ori);
3.  .
Regula 2
Prin împărțirea a două numere naturale în care împărțitorul nu se divide nici cu 2, nici cu 5, se obține
o fracție zecimală periodică simplă (numărul/numerele care se repetă încep imediat după virgulă).
Ce observăm
Să analizăm următoarele împărțiri:
1.  ;
3.  ;
2.  ;
4.  .
Regula 3
Prin împărțirea a două numere naturale în care împărțitorul este divizibil cu cel puțin unul dintre numerele
2 și 5 și are cel puțin un alt divizor prim în afară de 2 sau 5 se obține o fracție zecimală periodică mixtă
(numărul/numerele care se repetă nu încep imediat după virgulă).
Ce observăm
Lecția 5
148
V Fracții zecimale
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Fie fracția  ,  . Determinați cel mai mic număr natural nenul n pentru care a este o fracție zecimală
finită.
Rezolvare:
Pentru n = 1 obținem  , se transformă în fracție zecimală periodică mixtă. Dacă n = 2,   , se transformă
în fracție zecimală periodică simplă. Pentru n = 3,   este fracție zecimală finită. În concluzie, n = 3.
2. Media aritmetică a patru numere este 23,25, iar media aritmetică a altor cinci numere este 14,2. Calculați media
aritmetică a celor nouă numere.
Rezolvare:
Avem:   de unde obținem a1 + a2 + a3 + a4 = 93
și   , de unde obținem b1 + b2 + b3 + b4 + b5 = 71.
Atunci  .
3. Se consideră numărul a = 4,3(35).
a) Determinați a 2017‑a zecimală a lui a.
b) Determinați suma primelor 100 de zecimale ale lui a.
Rezolvare:
a) 2017 - 1 = 2016, 2016 : 2 = 1008 rest 0, deci a 2017‑a zecimală este 5.
b) S = 3 + 49(3 + 5) + 3 = 398.
1. Media aritmetică a numerelor 6 și 8 este egală cu   .
2. Media aritmetică a numerelor 7, 9 și 15 este egală cu   .
3. Media aritmetică a numerelor 4, 5, 11 și 13 este   .
Exemple
5.4. Media aritmetică
Luca a obținut la geografie, în semestrul I, media 9, iar în semestrul al II‑lea, media 10.
Calculați media anuală obținută de Luca la geografie.
Rezolvare:
Modalitatea de calcul a mediei anuale este următoarea: se adună cele două medii
obținute în cele două semestre, iar rezultatul se împarte la 2.
Așadar, media anuală va fi (9 + 10 ) : 2 = 9,50. Spunem că media anuală este media
aritmetică a celor două medii obținute de Luca în semestrul I și semestrul al II‑lea.
Mate
practică
Media aritmetică a două numere este egală cu semisuma acestora   .
Media aritmetică a trei numere este egală cu   .
Media aritmetică a două sau mai multor numere naturale este egală cu:
 .
De reținut
149
Probleme propuse
1. Efectuați următoarele împărțiri:
a) 23 : 5 ;
e) 59 : 50 ;
b) 85 : 4 ;
f) 472 : 10 ;
c) 14 : 20 ;
g) 731 : 200 ;
d) 7 : 25 ;
h) 64 : 1 000.
2. Scrieți sub formă de fracție zecimală:
;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ; ;  ;  .
3. Efectuați următoarele împărțiri:
a) 7 : 6 ;
e) 72 : 100 ;
b) 37 : 15 ;
f) 37 : 1 000 ;
c) 25 : 9 ;
g) 79 : 40 ;
d) 311 : 12 ;
h) 329 : 3.
4. Calculați media aritmetică a numerelor:
a) 12 și 36;
d) 8,11 și 7,29;
b) 20 ; 34 și 42;
e) 0,03 și 4,85;
c) 2,4 și 6,6;
f) 2,1 ; 3,6 și 5,7.
5. Media aritmetică a două numere este 21,35, iar unul dintre numere este 18,3. Determinați celălalt număr.
6. Media aritmetică a trei numere este 7,14. Calculați suma celor trei numere.
7. Precizați care dintre fracțiile ordinare de mai jos se transformă în fracții zecimale periodice simple și care în
fracții zecimale periodice mixte:
;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  ;  .
8. Dați exemple de numere naturale n, astfel încât fracția ordinară   să se transforme în:
a) fracție zecimală finită; b) fracție zecimală periodică simplă; c) fracție zecimală periodică mixtă.
9. Fie fracția  ,  . Determinați cel mai mic număr natural n pentru care fracția se transformă în:
a) fracție zecimală finită; b) fracție zecimală periodică simplă; c) fracție zecimală periodică mixtă.
10. Se consideră numărul a = 4,3(35).
a) Determinați a 2012‑a zecimală a lui a.
b) Determinați suma primelor 100 de zecimale ale lui a.
11. Scrieți următoarele fracții zecimale ca un cât dintre o fracție zecimală și o putere a lui 10:
a) 32,126 ; b) 25,48 ; c) 672,9873.
Lecția 5
4. Dați exemple de numere naturale n, astfel încât fracția ordinară   să se transforme în:
a) fracție zecimală cu un număr finit de zecimale nenule.
b) fracție zecimală periodică simplă.
c) fracție zecimală periodică mixtă.
Rezolvare:
a) Pentru 4 + n = 10 obținem n = 6.
b) Pentru 4 + n = 11 obținem n = 7.
c) Pentru 4 + n = 22 obținem n = 18.
5. Scrieți următoarele fracții zecimale ca un cât dintre o fracție zecimală și o putere a lui 10:
a) 24,537 ; b) 102,0425 ; c) 1 122,33445.
Rezolvare:
Utilizând regula de la împărțirea fracțiilor zecimale la 10, 100, 1 000 obținem:
a) 24,537 = 245,37 : 101 = 2 453,7 : 102 = 24 537 : 103
.
b) 102,0425 = 1 020,425 : 101 = 10 204,25 : 102 = 102 042,5 : 103
.
c) 1 122,33445 = 11 223,3445 : 101 = 112 233,445 : 102 = 1 122 334,45 : 103
.
150
V Fracții zecimale
1. Transformați în fracție zecimală:
a)  ; b)  ; c) .
3 puncte
2. Calculați media aritmetică a numerelor 8 ; 7 ; 6 și 12.
2 puncte
3. Media aritmetică a cinci numere naturale consecutive este 5. Determinați cele cinci numere naturale.
2 puncte
4. Se consideră fracția zecimală b = 2,34(123). Determinați a 2017‑a zecimală.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
12. La sfârșitul semestrului, Bianca are la istorie notele 8, 9, 7. Calculați media Biancăi la istorie pe acest semestru.
13. Calculați media aritmetică a numerelor:
a) 12 și 18 ;
d) 9 și 14,32 ;
b) 204 și 305 ;
e) 10,5 și 47,34 ;
c) 7 și 8,4 ;
f) 10 ; 12 și 30,2.
14. a) Media aritmetică a două numere este 14,75, iar unul dintre numere este 8,4. Determinați celălalt număr.
b) Media aritmetică a 100 de numere este 47,58. Aflați suma celor 100 de numere.
c) Determinați numărul x, astfel încât media aritmetică a numerelor 21 ; 14,4 ; 34,6 și x să fie 29.
15. Luca are trei note la geografie, din care îi iese media 6. El mai obține la o lucrare scrisă nota 10. Ce medie va avea
Luca la geografie?
16. La un test, elevii unei clase a V‑a au obținut notele:
6, 8, 5, 10, 9, 8, 7, 4, 6, 9, 10, 8, 7, 7, 5, 10, 9, 9, 6, 8, 10, 10, 5, 4.
a) Care este media clasei obținută la acel test?
b) Găsiți o metodă rapidă de calculare a mediei clasei la acel test.
17. Media aritmetică a patru numere este 33. Determinați numerele, știind că al doilea este cu 18 mai mare decât
primul, al treilea este dublul primului, iar al patrulea este egal cu media aritmetică a primelor două numere.
18. Determinați trei numere, știind că, dacă se calculează mediile aritmetice a câte două dintre aceste numere,
se obțin valorile 32, 39 și 41.
19. În tabelul de mai jos sunt prezentate notele obținute de 6 elevi la un test:
Prenumele Maria Cristi Dina Bianca Luca Vlad
Nota 5 7 10 9 8 9
a) Determinați media aritmetică a notelor obținute la test de cei 6 elevi.
b) Determinați media aritmetică a notelor impare.
c) Ce notă ar fi trebuit să obțină Maria pentru ca media celor 6 elevi să fie 8,5 ?
Dina și Vlad joacă un joc numit De‑a media aritmetică. Dina
spune un număr natural, iar Vlad spune alt număr natural. Apoi
Dina calculează media aritmetică a celor două numere, iar
Vlad calculează media aritmetică dintre numărul obținut de
Dina și numărul ales de el. Dina calculează apoi media aritmetică
dintre media obținută de Vlad și numărul ei. Dacă
numerele alese au fost 11 și 32, determinați ce numere au
obținut Dina și Vlad după repetarea procedeului de 3 ori.
Joc
Lecția 5
151
Lecția 6 Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule la un număr natural nenul;
împărțirea a două fracții zecimale cu un număr
finit de zecimale nenule. Transformarea unei fracții
zecimale periodice în fracție ordinară
Dina a cumpărat 3 creioane, pentru care a plătit 12,75 lei. Determinați prețul
unui creion.
Rezolvare:
Pentru a determina prețul unui creion, vom împărți 12,75 la 3.
O strategie ar fi să împărțim 1 275 de sutimi la 3. Am obține astfel 425 de
sutimi, adică 4,25.
Prezentăm un procedeu de împărțire asemănător cu cel de la împărțirea a
două numere naturale, cu rezultat fracție zecimală:
1 2, 7 5 3 1 2, 7 5 3 1 2, 7 5 3
1 2 4, 1 2 4,2 1 2 4,25
= = = = 7 = = 7
6 6
1 1 5
Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3
Am obținut 12,75 : 3 = 4,25.
Mate
practică
Lecția 6
6.1. Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
la 10, 100, 1 000
Pentru a efectua împărțirile 23,7 : 10; 124 : 100 și 21,34 : 1000 putem utiliza regula studiată la împărțirea
unui număr natural la o putere a lui 10:
Pentru a împărți un număr natural la o putere a lui 10, se mută virgula spre stânga peste un număr
de cifre egal cu exponentul puterii lui 10.
Astfel:
• 23,7 : 10 = 2,37; am deplasat virgula de la dreapta spre stânga peste o zecimală, pentru că 10 = 101
;
• 124,5 : 100 = 1,245 ; am deplasat virgula de la dreapta spre stânga peste două zecimale, pentru
că 100 = 102
;
• 21,34 : 1 000 = 0,02134; am deplasat virgula de la dreapta spre stânga peste trei zecimale, pentru că
1 000 = 103
.
Regula 1
Pentru a împărți o fracție zecimală la o putere a lui 10 deplasăm virgula spre stânga peste un număr de
zecimale egal cu exponentul puterii lui 10.
De reținut
6.2. Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
la un număr natural nenul
Pentru a împărți o fracție zecimală cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural se împarte
mai întâi partea întreagă la numărul dat și se scrie virgula la cât, apoi se continuă împărțirea ca la numere
naturale, fără a ține cont de virgula de la deîmpărțit.
Exemple:
72,15 : 5 = 14,43 ; 12,9 : 3 = 4,3 ; 169,36 : 8 = 21,17.
De reținut
Lecția 5
152
V Fracții zecimale
Pentru a împărți două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule se procedează astfel:
a) se înmulțește atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul cu o putere a lui 10, pentru ca împărțitorul să devină
număr natural;
b) se împart numerele astfel obținute.
6.3. Împărțirea a două fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule De reținut
1. Pentru a împărți pe 3,21 la 0,5, întrucât împărțitorul are o singură zecimală, mărim de 10 ori (mutând
virgula spre dreapta peste o cifră) și deîmpărțitul, și împărțitorul. Obținem:
3,21 : 0,5 = 32,1 : 5 = 6,42.
2. 435,2 : 0,04 = 43 520 : 4 = 10 880 (am înmulțit deîmpărțitul și împărțitorul cu 100).
3. 157,293 : 1,25 = 15 729,3 : 125 = 125,8344 (am înmulțit deîmpărțitul și împărțitorul cu 100).
Exemple
Fracția zecimală periodică simplă este egală cu numărul de întregi, urmat de fracția care are la numărător
perioada, iar numitorul este numărul format din atâtea cifre de 9 câte cifre are perioada.
6.4. Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară De reținut
1.  ;
4.  ;
2.  ;
5.  ;
3.  ;
6.  .
Exemple
Fracția zecimală periodică mixtă este egală cu numărul de întregi, urmat de fracția care are la numărător
diferența dintre numărul fără paranteză situat după virgulă și numărul situat la partea zecimală neperiodică,
iar la numitor numărul format din atâtea cifre de 9 câte cifre are partea periodică, urmate de atâtea
zerouri câte cifre are partea zecimală neperiodică.
1.  ; 2.  .
De reținut Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Efectuați 1,(3) + 5,1(6), scriind rezultatul sub formă de fracție zecimală.
Rezolvare:
Pentru a efectua adunarea vom transforma fracțiile periodice în fracții ordinare.
Avem
(3 3 14 1,(3) 1 1 9 33 = = = și
(15 16 1 15 1 31 5,1(6) 5 5 5 90 90 6 6
− = = = = .
Numitorul comun al fracțiilor 4
3
și 31
6 este 6, deci
2) 4 31 8 31 39 6,5 36 6 6
+
+= = = .
153
Lecția 6
2. Determinați cifra a, știind că 0,1(a) + 0,(a) + 0,a(1) este număr natural.
Rezolvare:

este număr natural. Avem 2a + 1 este un multiplu al lui 9, adică a egal cu 4.
Probleme propuse
1. Calculați:
a) 14,3 : 5 ;
e) 72,066 : 6 ;
b) 12,7 : 20 ;
f) 23,46 : 3 ;
c) 55,79 : 4 ;
g) 195,3 : 12 ;
d) 31,08 : 8 ;
h) 150,8 : 20.
2. Calculați:
a) 23,45 : 1 000 ;
e) 129,567 : 100 ;
b) 67,5 : 10 ;
f) 0,004 : 10 ;
c) 912,3 : 100 ;
g) 1,234 : 100 ;
d) 15,78 : 10 ;
h) 0,75 : 10.
3. a) 10 țevi cântăresc 6,5 tone. Cât cântărește o țeavă?
b) 60 de ace cu gămălie cântăresc 120,48 g. Cât cântăresc 12 ace?
c) 10 caiete de același fel cântăresc 2,345 kg. Cât cântărește un caiet?
4. Determinați numerele de 100 de ori mai mici decât: 263 ; 5,8 ; 327,1 ; 500,3 ; 4 487,324 ; 25,2525.
5. Calculați:
a) 30 : 2,5 ;
e) 850,8 : 0,15 ;
b) 14 : 1,25 ;
f) 44 : 0,055 ;
c) 9,6 : 3,2 ;
g) 18,9 : 3,2 ;
d) 70,23 : 2,4 ;
h) 44,85 : 2,5.
6. Scrieți sub formă de fracție ordinară:
a) 2,(5) ; 13,(7) ; 125,(8) ; 0,(29) ; 4,(37) ; 125,(106) ; 29,(471).
b) 0,2(7) ; 4,6(5) ; 8,23(7) ; 16,14(35) ; 200,79(125).
7. Calculați numărul de 0,02 ori mai mic decât:
a) 3,7 ; b) 5,003 ; c) 0,2 ; d) 4,8 : 12 ; e) 5,8 : 2,9.
8. Calculați numărul de 0,003 ori mai mic decât:
a) 5 ; b) 6,3 ; c) 1,28 ; d) 0,2 ⋅ 4 : 0,01 ; e) 11 : 102
.
9. Indicați pentru fiecare fracție zecimală din coloana A o fracție zecimală din
coloana B cu care se poate asocia astfel încât numărul din coloana B să
reprezinte împărțirea la 100 a numărului din coloana A.
10. Efectuați:  a) 2,(4) + 3,1(2) ; b) 0,(25) + 3,4(5).
A B
23,789
237,89
2,3789
0,0023789
0,023789
0,23789
2,3789
Elevii sunt organizați pe două grupe. Fiecare grupă are o sumă de bani.
Pe tablă este afișat cursul valutar al unei bănci din România, din data de 9 iunie 2017, pentru moneda
euro și pentru dolarul american.
Presupunem că prima grupă are 1 828 de lei și trebuie să cumpere euro, apoi să-i vândă.
A doua grupă are 1 640 de lei și trebuie să cumpere dolari, apoi să-i vândă.
Fiecare grupă trebuie să calculeze ce sumă de bani pierde prin efectuarea celor două tranzacții în aceeași zi.
Denumire valută Cod valută
Schimb valutar
Cumpărare Vânzare
EURO EUR 4,55 lei 4,57 lei
DOLAR SUA USD 4,06 lei 4,10 lei
Fiecare grupă va prezenta la tablă rezolvarea sarcinilor primite.
Activitate
pe grupe
154
V Fracții zecimale
Lecția 7 Număr rațional pozitiv; ordinea efectuării operațiilor
cu numere raționale pozitive
Adi, Dina și Vlad au hotărât să parcurgă un traseu montan de
20 km. În prima zi, Adi a parcurs 0,5 din drum, Dina   din drum,
iar Vlad 50% din drum. Ce distanțe au parcurs fiecare?
Rezolvare: 0,5 ⋅ 20 = 10, deci Adi a parcurs 10 km.
, deci Dina a parcurs 10 km.
 , deci Vlad a parcurs 10 km.
Mate
practică De reținut
Numerele 0,5,   și 50% reprezintă forme diferite de scriere pentru același număr, numit număr rațional
pozitiv. Fracțiile ordinare, fracțiile zecimale și procentele sunt forme diferite de scriere a numerelor raționale
pozitive.
1.  este un număr rațional pozitiv scris sub formă de fracție ordinară. Deoarece  ,
înseamnă că 0,8 este același număr rațional pozitiv, egal cu  , dar scris sub formă de fracție zecimală.
Evident că prin amplificarea fracției ordinare cu 20 obținem  , iar 80% este același număr
rațional egal cu   sau 0,8.
2. 2,(3) este un număr rațional pozitiv scris sub forma unei fracții zecimale periodice simple. Deoarece
, înseamnă   este același număr rațional pozitiv, egal cu 2,(3), dar scris sub formă de
fracție ordinară. Sub formă de procent, numărul 2,(3) se scrie 66,(6)%.
Exemple
1. La efectuarea operațiilor cu numere raționale pozitive se aplică aceeași regulă privind ordinea efectuării
operațiilor ca la numere naturale:
• dacă expresia conține operații de același ordin, operațiile se efectuează în ordinea în care sunt scrise
(de la stânga la dreapta);
• dacă expresia conține operații de mai multe ordine, se efectuează mai întâi operațiile de ordinul III
(ridicările la putere), apoi operațiile de ordinul II (înmulțirile și împărțirile) și în final operațiile de ordinul
I (adunările și scăderile).
Exemple:
1. 2,63 + 7,295 - 6,28 = 9,925 - 6,28 = 3,645.
2. 3 7 75 21 54 7,5 5,4 2 5 10 10 10
−⋅= − = = .
3. 32,49 ⋅ 100 : 2,5 = 3 249 : 2,5 = 1 299,6.
4. 0,042 ⋅ 100 - 18 : 5,4 + 32 : 4,5 = 0,042 ⋅ 100 - 18 : 5,4 + 9 : 4,5 = 4,2 - 3,(3) + 2 = 2,8(6).
2. Dacă o expresie conține și paranteze, efectuăm calculele din parantezele rotunde, apoi operațiile din
parantezele drepte și în final cele din acolade (respectând în cadrul parantezelor și al acoladelor ordinea
de mai înainte).
Exemple:
1. (2,73 + 0,27) : 0,5 - 4,25 = 3 : 0,5 - 4,25 = 6 - 4,25 = 1,75.
De reținut
155
Lecția 7
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Adi și Dina au de rezolvat 32 de probleme pentru cercul de matematică. În trei zile Adi, a rezolvat   din numărul
total al problemelor, iar Dina a rezolvat 0,625 din numărul total al problemelor. Cine a rezolvat mai multe probleme?
Rezolvare:
, deci Adi a rezolvat 12 probleme.
0,625 ⋅ 32 = 20, deci Dina a rezolvat 20 de probleme.
Dina a rezolvat mai multe probleme decât Adi.
2. Efectuați  .
Rezolvare:
Vom lucra cu fracții ordinare. Pentru început să realizăm transformările fracțiilor zecimale în fracții ordinare:
,   și  .
Efectuăm acum operațiile din paranteză:   .
Efectuăm înnmulțirea, apoi împărțirea:   .
Probleme propuse
1. Efectuați:
a) 20 + 1,7 - 6,3 ;
e) 8,24 ⋅ 10 : 2 ;
b) 5,8 - 2,9 + 0,37 ;
f) 32,45 : 5 ⋅ 20 ;
c) 9,29 + 2,71 - 5,4 - 2,2 ;
g) 2,32 ⋅ 0,12 + 1,024 ;
d) 15,24 ⋅ 10 : 100 ;
h) 8,12 : 8,1 + 0,9.
2. Calculați:
a)  ;
d)  ;
b)  ;
e)  ;
c)  ;
f)  .
3. Efectuați:
a) 2,4 ⋅ 10 + 59 : 10 - 18 : 2,5 ;
d) 29 : 100 + 3,7 ⋅ 4 - 123 : 100 ;
b) 1,22 + 2,12 - 0,0017 ⋅ 1 000 ;
e) 62 : 10 - 0,02 ⋅ 10 + 28,5 ⋅ 2,2 ;
c) 400 : 200 - 1,73 : 10 + 5,6 ⋅ 4,5 ;
f) 3,9 ⋅ 100 + 3,9 : 100 - 3,92
.
4. Efectuați următoarele operații:
a) 4,71 ⋅ 10 - 3,7 ;
d) 7,8 : 2 + 9,6 ⋅ 3,2 ;
b) 29,56 - 5 + 14,8 ⋅ 7,2 ;
e) 14,49 : 7 - 0,026 ⋅ 13 ;
c) 81,4 - 3,1 ⋅ 10,8 ;
f) 41,41 : 41 + 2 ⋅ 2 ⋅ 2.
2. 4 1 14,3 2,5 0,8 (14,3 2,5 0,5) 0,8 (14,3 1,25) 0,8 13,05 10,44 5 2
 
⋅ −⋅=⋅ −⋅ =⋅ − =⋅ =     .
3. [10 + 5 ⋅ (63,9 : 0,9 - 48)] ⋅ 100 + 3 = [10 + 5 ⋅ (71 - 48)] ⋅ 100 + 3 =
= [10 + 5 ⋅ 23] ⋅ 100 + 3 = (10 + 115) ⋅ 100 + 3 = 125 ⋅ 100 + 3 = 12 500 + 3 = 12 503.
4. {17,9 + 2 ⋅ [11,6 ⋅ 100 - 5 ⋅ (44,8 : 0,8 - 29,4)]} ⋅ 2,5 + 2 003 =
= {17,9 + 2 ⋅ [11,6 ⋅ 100 - 5 ⋅ 26,6]} ⋅ 2,5 + 2 003 =
= {17,9 + 2 ⋅ 1 027} ⋅ 2,5 + 2 003 = 2 071,9 ⋅ 2,5 + 2 003 = 7 182,75.
156
V Fracții zecimale
5. Calculați:
a)  ;
c)  ;
b)  ;
d)  .
6. Efectuați:
a) (0,23 + 0,495 + 0,112) ⋅ 100 ;
c) (1,4 + 0,83 - 0,95) ⋅ 13 - 6,8 ;
e) 5 ⋅ (11,3 - 2,4 ⋅ 3,5) + 11 ;
g) {3 + 0,5 ⋅ [2,3 - 0,2 ⋅ (3,1 - 5,12 : 3,2)]} : 4 ;
b) 3,2 ⋅ (17,5 - 12,5 + 35) + 100 ;
d) (12,5 + 7,5) ⋅ (31,2 ⋅ 5 - 124) ;
f) 3,52 + 1,2 ⋅ {11 + 1,1 ⋅ [6,5 + 2 ⋅ (0,45 - 0,4)]} ;
h) [(3,15 + 4,05) ⋅ 36,9] : [(17,5 - 10,3) ⋅ 0,41].
7. Asociați fiecărei expresii din coloana A un număr din coloana B astfel încât
numărul din coloana B să reprezinte rezultatul calculului expresiei din
coloana A:
8. Calculați:
a) ;
c) ;
b) ;
d) .
9. a) În trei zile s‑au vândut 12,56 kg, 41,275 kg și 29,11 kg de cafea. Un kilogram de cafea costă 10 lei. Calculați,
în două moduri, suma încasată.
b) Un turist a parcurs un traseu montan de 24 km în trei zile. În prima zi a parcurs 3
8 din traseu, în a doua zi
a parcurs 0,(6) din restul traseului. Câți kilometri a parcurs în a treia zi?
c) Un țăran mai are pentru vaca sa hrană pentru 20 zile. După 5 zile, el mai cumpără un vițel care consumă zilnic
jumătate din cât consumă zilnic vaca. După câte zile de la cumpărarea vițelului s‑a terminat hrana acestora?
A B
1,1 ⋅ 2,5 + 1,12 : 11
1,1 ⋅ (2,5 + 1,12
) : 11
(1,1 ⋅ 2,5 + 1,12
) : 11
(1,12 ⋅ 2,5 + 1,12
) : 11
0,371
0,37
0,36
2,86
0,385
1. Calculați:
a)  ; b)  ; c) 34,5 + 9,11 - 9,2 : 6,4 + 3,1(6).
3 puncte
2. Efectuați:
a) 25,41 - 3 ⋅ (1,2 + 0,7) ; b) 11,18 : [9,4 - 2 ⋅ (1,2 - 0,8)].
2 puncte
3. Comparați 5,14 ⋅ {4,1 + 2 ⋅ [3 - 1,4 : (2,5 - 1,7)]} cu 5,14 ⋅ (4,1 + 2) ⋅ [3 - 1,4 : (2,5 - 1,7)].
2 puncte
4. Stabiliți care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate și care sunt false:
a) 18,16 - 12,3 : 2,5 = 2,344 ;
b) 18,125 : 1,3 + 1,2 ⋅ 5,4 = 39,15.
Introduceți paranteze pentru a obține răspunsul precizat.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Dina și Vlad primesc spre verificare egalitatea 3 ⋅ 19,4 - 2,5 ⋅ 0,1 + 4,3 = 25,2 , din care s‑au șters parantezele
rotunde și cele drepte.
Ei joacă un joc, ce constă în reconstituirea calculelor de mai sus prin completarea expresiei cu paranteze
rotunde și drepte, pentru a obține răspunsul precizat. Câștigă jocul cel care termină primul de completat
expresia.
Joc
Lecția 7
157
Lecția 8 Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor
cu fracții în care intervin și unități de măsură
pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp
și unități monetare
Pentru rezolvarea problemelor de aritmetică în care mărimile sunt exprimate prin fracții vom utiliza, în general, metodele
studiate în Unitatea II: metoda reducerii la unitate, metoda comparației, metoda figurativă, metoda mersului invers
și metoda falsei ipoteze. În mod natural, în probleme se aplică și tehnicile învățate pe parcursul lecțiilor anterioare
despre fracții (ordinare sau zecimale): aflarea unei fracții dintr-un număr sau a unui număr când se cunoaște o fracție
din el sau aflarea unui procent dintr-un număr.
În cele ce urmează, fără a mai relua expunerea detaliată din lecțiile anterioare, vom prezenta pe scurt fiecare metodă,
ilustrând aplicarea ei printr-unul sau mai multe exemple.
8.1. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică Ne amintim
Metoda reducerii la unitate se folosește în probleme în care două mărimi se găsesc într-o anumită dependență
una față de cealaltă, iar mărimea cerută se află trecând printr-o etapă intermediară de comparare
cu unitatea.
Un aspect important în aplicarea metodei este stabilirea dependenței între mărimi; astfel, sunt posibile
două situații: dacă mărimile cresc odată cu creșterea uneia dintre mărimi, crește și cealaltă, sau dacă
în timp ce una dintre ele crește, cealaltă descrește.
1. Un gard de formă dreptunghiulară are o suprafață pe care
o putem acoperi cu 35 de pătrate cu latura de 1 m. Pentru
a vopsi 2
5
din suprafața gardului s-au folosit 3,500 kg de
vopsea. Ce cantitate a fost necesară pentru vopsirea gardului?
Rezolvare:
Cele două mărimi (suprafața vopsită și cantitatea necesară de vopsea) cresc sau scad în același timp.
Reducerea la unitate (determinarea cantității necesare vopsirii unui pătrat) se face prin împărțirea
cantității de vopsea folosită la numărul de pătrate.
2
5 din 35 de pătrate înseamnă ⋅ = 2 35 14
5 pătrate, iar 3,500 kg reprezintă 3 500 g.
14 pătrate  3 500 g
1 pătrat  3 500 g : 14 = 250 g
35 pătrate  250 g · 35 = 8 750 g = 8,750 kg.
2. O piscină este prevăzută cu 32 de robinete cu același debit. 12 robinete umplu piscina în 1 13
3
ore. În
câte ore se umple piscina dacă sunt deschise toate robinetele?
Rezolvare:
Dacă numărul de robinete scade, timpul necesar pentru umplerea piscinei crește. În acest caz, reducerea
la unitate (determinarea timpului în care umple piscina un singur robinet) se face prin înmulțirea
numărului de robinete deschise cu timpul în care acestea umplu piscina.
12 robinete 1 13
3
ore
1 robinet 1 40 12 13 12 160
3 3 ⋅ =⋅ = ore
32 robinete  160 : 32 = 5 ore.
Exemple
Lecția 7 Lecția 8
158
V Fracții zecimale
Metoda comparației se aplică în probleme în care relațiile dintre mărimi se deduc din compararea a două
situații diferite.
După stabilirea motivului care duce la diferențierea celor două situații se elimină una dintre necunoscute,
prin înlocuire sau prin scădere.
Ne amintim
2,5 metri de stofă și 4,2 metri de pânză costă 227,80 lei.
5 metri de stofă și 6,4 metri de pânză costă 412,60 lei.
Cât costă un metru de pânză?
Rezolvare:
Transcriem datele problemei:
2,5 m stofă  4,2 m pânză   227,80 lei
5 m stofă  6,4 m pânză   412,60 lei
Aducem la același termen de comparație materialul de stofă, pentru a elimina această mărime. Înmulțind
cu 2 datele care intervin în prima situație, obținem:
5 m stofă  8,4 m pânză   455,60 lei
5 m stofă  6,4 m pânză   412,60 lei
Diferențierea celor două situații se face doar prin lungimea pânzei cumpărate.
Pânza în plus măsoară: 8,4 m - 6,4 m = 2 m și costă 455,60 lei - 412,60 lei = 43 lei, deci un metru de
pânză costă 43 lei : 2 = 21,5 lei.
Exemplu
Metoda figurativă presupune reprezentarea datelor prin desene (de regulă, segmente de dreaptă), respectându-se
regulile dintre aceste date. Metoda figurativă se aplică, de regulă, pentru:
• determinarea a două mărimi atunci când se cunosc suma și diferența, suma și câtul sau diferența și
câtul lor;
• determinarea unei fracții dintr-un întreg sau a unui întreg când se cunoaște o anumită fracție din el.
Ne amintim
În tabăra de orientare turistică, traseul pentru prima excursie
este stabilit astfel: din tabără se pleacă până la cascadă, urmează
lacul cu nuferi și apoi se ajunge la punctul de campare.
Distanța de la tabără până la cascadă este egală cu 5
11
din lungimea
traseului, iar distanța de la cascadă și lacul cu nuferi este
2
11 din lungimea traseului. Ce lungime are traseul, știind că distanța
dintre lac și punctul de campare este de 5,6 km?
Rezolvare:
Deoarece 5
11 și 2
11 sunt două fracții din același întreg, lungimea traseului, reprezentăm lungimea traseului
cu un segment împărțit în 11 părți egale:
p p p p p p p p p p p
 din traseu  din traseu 5,6 km
Deducem că 5,6 km reprezintă 4 părți din lungimea traseului.
Atunci o parte reprezintă 5,6 km : 4 = 1,4 km, iar lungimea traseului este de 1,4 km ⋅ 11 = 15,4 km.
Exemplu
159
Metoda mersului invers se utilizează în problemele în care datele depind unele de altele succesiv, ultima
fiind cunoscută. Ordinea rezolvării este inversă celei în care se succed datele problemei. Operațiile aritmetice
folosite pentru rezolvarea unei probleme prin metoda mersului invers sunt, de regulă, operațiile
inverse celor care exprimă dependențele între mărimi indicate de problemă.
Ne amintim
Dintr-o sumă de bani, Vlad cheltuiește 1
8
pentru un stilou, 2
7 din rest pentru un CD și 1
3
din noul rest
pentru o carte. Câți lei a avut în total dacă i-au rămas 40 de lei?
Rezolvare:
Cei 40 de lei reprezintă 2
3
din restul rămas după cumpărarea cărții; atunci înainte de a cumpăra cartea
avea
2 40 lei : 60
3
= lei.
Aceasta este suma de bani pe care o avea după cumpărarea CD-ului. Dacă CD-ul a costat 2
7
din sumă,
cei 60 de lei reprezintă 5
7
din banii pe care îi avea înainte de a lua CD-ul; așadar înainte de a cumpăra
CD-ul avea 5 60 lei : 84
7 = lei.
Suma rămasă după cumpărarea stiloului este 7
8
din suma inițială, deci, înainte de a merge la cumpărături,
Vlad avea 7 84 lei : 96
8 = lei.
Exemplu
Metoda falsei ipoteze se aplică în probleme în care se dau informații cumulate despre mărimi de tipuri
diferite. Primul pas în aplicarea metodei este de a presupune că mărimile din problemă sunt toate de același
fel. Se efectuează un calcul pentru a stabili dacă presupunerea făcută este adevărată sau falsă.
Dacă rezultatul calculului coincide cu cel din enunțul problemei, atunci problema este rezolvată. Dacă
rezultatul calculului nu coincide cu cel din enunțul problemei, atunci presupunerea făcută este falsă și deci
există mărimi și de celălalt fel.
Pentru aflarea uneia dintre mărimi, se stabilește diferența dintre rezultatul obținut și cel din enunț și aceasta
se împarte la diferența produsă de înlocuirea unei mărimi de primul fel cu alta de cel de al doilea fel.
Ne amintim
Lecția 8
În 12 vase, unele cu capacitatea de 1,5 litri, iar altele cu capacitatea
de 3,5 litri, sunt 34 de litri de apă. Câte vase de fiecare fel sunt?
Rezolvare:
Presupunem că toate vasele au capacitatea de 1,5 litri. Atunci, în cele
12 vase am avea 1,5 l · 12 = 18 l.
Obținem o diferență de 34 l - 18 l = 16 l, deci sunt și vase cu capacitatea
de 3,5 litri.
Cei 16 litri în minus provin din faptul că am înlocuit vasele de 3,5 l
cu vase de 1,5 l. Deoarece diferența de capacitate dintre vase este
3,5 l - 1,5 l = 2 l, la fiecare înlocuire am pierdut câte 2 litri.
Diferența de 16 l se compensează printr‑un număr 16 : 2 = 8 înlocuiri,
deci sunt 8 vase a 3,5 litri și respectiv 4 vase a 1,5 litri fiecare.
Exemplu
160
V Fracții zecimale
Probleme propuse
1. Stabiliți valoarea de adevăr a următorului enunț matematic:
Dacă într-o cutie cubică formată din două cuburi cu muchia de 1 m încape marfă în valoare de 4 500,50 lei, atunci
într-o cutie cubică imaginară formată din 2 000 de cuburi cu muchia de 1 m încape același tip de marfă în valoare de
9001000 lei.
2. Un caiet costă 1,80 lei, iar o carte 6 lei. Un colet în valoare de 51 de lei conține același tip de caiete și cărți, al căror
număr total este 12. Câte cărți și câte caiete sunt în colet?
3. Analizând figura de mai jos, calculați producția de orz și de grâu, știind că producția de porumb a fost de
3 600 de tone.
60%
grâu
10%
orz
30%
porumb
4. Un cub este format din 8 cuburi cu muchia de 1 dm și cântărește 400 g. Un alt cub, din același material, format
din 27 de cuburi cu muchia de 1 dm cântărește:
a) 2 kg; b) 3 200 g; c) 1,350 kg; d) 1,600 kg.
5. Dacă o minge este lăsată să cadă (fără să fie aruncată), ea sare la o înălțime de două ori mai mică decât înălțimea
de la care i s-a dat drumul. Dacă, după ce i se dă drumul de la o anumită înălțime, mingea sare de 3 ori, a treia
oară s-a ridicat la 80 cm. De la ce înălțime i s-a dat drumul?
6. Indicele de masă corporală al unei persoane se calculează împărțind masa corporală, exprimată în kilograme,
la pătratul înălțimii exprimate în metri.
a) Calculați-vă indicele de masă corporală (IMC) și studiați tabelul:
Masa ideală IMC Încadrarea greutății
între 42 kg și 56 kg
sub 18,5 Subponderal
între 18,51 și 24,99 Normal
între 25,00 și 29,99 Supraponderal
între 30,00 și 39,99 Obez
b) Luca are înălțimea de 1,50 m. El a calculat că, dacă ar cântări cu 1 kg mai mult, ar avea indicele de masă corporală
egal cu 20. Ce indice de masă corporală are Luca?
7. Dina a cumpărat 3,5 kg de mere și 2 kg de roșii, plătind, în total, 24 de lei. Luca a cumpărat 7 kg de mere și 1,5 kg
de roșii, plătind, în total, 35,5 lei. Cât costă 1 kg de roșii, respectiv 1 kg de mere?
8. „Din trântă? Doar de ți-e greu de viață. Mă! Eu am auzit din bătrâni că dracii nu-s proști; d-apoi cum văd eu, tu
numai nu dai în gropi de prost ce ești. Ascultă, eu am un unchi (moș Ursilă) bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni
și de-l vei putea trânti pe dânsul, atunci să te întreci și cu mine, dar cred că ți-a da pe nas!…“
(Ion Creangă — Dănilă Prepeleac)
Ce vârstă are Dănilă, știind că e mai tânăr cu 568 de ani decât trei cincimi din vârsta unchiului său mărită cu o zi?
9. Perimetrul unei grădini dreptunghiulare este de 384 m. Dacă adăugăm 25 m la două treimi din lățime, obținem cu
1 m mai puțin decât jumătatea lungimii. Aflați lungimea grădinii.
10. „Sunt un leu de bronz. Ochii și gura mea sunt fântâni. Dintr-un bazin, într-o zi, ochiul drept umple o treime, ochiul
stâng o șesime, iar gura jumătate.“
Dacă leul „deschide“ simultan ochii și gura, în cât timp va umple bazinul?
(Problemă din Grecia Antică)
161
11. Dintre elevii unei clase, jumătate participă la cercul de șah și 7
12 la cercul de filatelie. Arătați că există cel puțin
un elev care participă la ambele cercuri.
12. Niște maimuțe se distrează: 2
7 din ele se cațără prin copaci, 3
5 din rest fac tumbe, iar 4 aplaudă. Câte maimuțe
erau?
13. Dintr-un bidon cu lapte s-a consumat în prima zi 2
5 din capacitate și încă 4 litri. A doua zi, s-a folosit 5
8
din cantitatea
rămasă și încă un litru. Ce cantitate de lapte se afla la început în bidon dacă a treia zi au mai rămas în
bidon 11 litri de lapte?
Lecția 8
1. Pentru 7,5 metri de mușama s-au plătit 45 de lei. Câți lei costă 11,25 metri de mușama?
3 puncte
2. Eliza a citit într-o zi 1
3 din paginile unei nuvele. A doua zi, a citit 2
3 din paginile necitite. A treia zi
a terminat nuvela, citind 12 pagini. Pe câte pagini se întinde nuvela?
3 puncte
3. Vlad merge pe munte. După ce a parcurs 11
18 din traseul propus, constată că dacă ar mai fi mers 5 km
ar fi parcurs 2
3 din traseu. Aflați lungimea traseului.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
O legendă spune că un arab a lăsat moștenire 17 cămile, care
să fie împărțite astfel: primul fiu să primească 1
2
din numărul
cămilelor, al doilea fiu 1
3 și al treilea 1
9 .
Explicați cum au procedat, știind că nu au tăiat cămilele?
Rezolvare:
Legenda spune că cei trei frați s-au adresat cadiului (judecătorului).
Acesta a venit călare pe cămila sa, făcându-se, astfel,
18 cămile. Acum i-a pus pe frați să îndeplinească dorința tatălui.
Primul fiu a luat 1
2
din 18 cămile = 9 cămile, al doilea a luat 1
3
din 18 cămile = 6 cămile, iar ultimul a luat 1
9
din 18 cămile = 2 cămile.
Cei trei frați au primit 9 + 6 + 2 = 17 (cămile) și au fost mulțumiți. Judecătorul a încălecat apoi pe cămila
sa și a plecat.
Știați că… Joc
Asamblăm 27 de cuburi cu muchia de 1 cm și formăm un cub pe care îl vopsim. După ce se usucă vopseaua,
demontăm cubul. Câte cuburi au 3, 2, 1, respectiv 0 fețe vopsite?
162
V Fracții zecimale
Dina și Eliza vor să știe care este sportul preferat al elevilor de clasa
a V-a din școala lor.
Pentru a colecta informațiile, ele realizează un sondaj.
Mai întâi, ele trec într-o listă informațiile pe care vor să le culeagă:
a) sporturi de echipă:
• fotbal • handbal • baschet
b) sporturi individuale:
• tenis • înot • șah
Apoi, formulează întrebările în vederea realizării sondajului, precum și indicațiile de completare:
Sondaj
SPORTURI FAVORITE
Grup-țintă: elevii claselor a V-a
La fiecare dintre cele două întrebări, alege o singură variantă de răspuns.
1. Care dintre următoarele sporturi de echipă practicate în școala noastră
este sportul tău preferat:
 fotbal  handbal  baschet
2. Ce sport individual practici sau ți-ar plăcea să practici:
 tenis  înot  șah  alt sport
Ce observăm?
Sondajul făcut studiază o anumită caracteristică a elevilor de clasa
a V-a; în cazul de față, sportul preferat. Valorile pe care le poate lua
această caracteristică sunt: fotbal, handbal sau baschet.
Pentru a înregistra și a organiza datele colectate, se utilizează
un tabel al frecvențelor. Informațiile colectate după analiza
răspunsurilor date de elevii clasei a V-a A la prima întrebare
sunt înscrise în tabelul alăturat.
Dintre cei 25 de elevi ai clasei a V-a A, 14 elevi au răspuns că
fotbalul este sportul lor preferat. Numărul natural 14 reprezintă
frecvența absolută cu care apare acest răspuns.
Raportându-ne la întreaga clasă, fotbalul este preferat de 14
25
dintre elevi sau, în scriere procentuală, de 56% dintre elevi.
Fracția 14
25 sau procentul 56% reprezintă frecvența relativă.
În tabelul frecvențelor se pot trece atât frecvența absolută,
cât și frecvența relativă.
În exemplul dat, cei 4 elevi care preferă handbalul reprezintă
16% din cei 25 de elevi ai clasei a V-a A, iar cei 7 elevi care
îndrăgesc mai mult baschetul reprezintă 28% din elevii clasei.
Lecția 9 Probleme de organizare a datelor. Frecvență. Grafice
cu bare. Grafice cu linii. Media unui set de date statistice
9.1. Organizarea și colectarea datelor statistice. Frecvență Mate practică
Sportul preferat
a V-a A răspunsuri frecvența
fotbal ///// ///// //// 14
handbal //// 4
baschet ///// // 7
Legendă: / = 1 ///// = 5
Sportul preferat — clasa a V-a A
fotbal 14 56%
handbal 4 16%
baschet 7 28%
163
Lecția 9
9.2. Grafice cu bare. Grafice cu linii
La finalul unei săptămâni, se contorizează numărul
de cărți cerute la sala de lectură a bibliotecii
școlii, cu accent pe 4 domenii principale: literatură,
matematică, științe și tehnică.
Datele colectate sunt prelucrate și reprezentate
într-un grafic cu bare verticale, ca în imaginea
alăturată.
Ce observăm?
Analiza și interpretarea datelor se efectuează
mai ușor utilizând graficul în locul unui tabel de
frecvență, deoarece graficul permite compararea
rapidă a datelor.
Analizând graficul, se observă că:
• denumirile domeniilor sunt scrise de-a lungul unei linii orizontale, iar
valorile pe care le ia numărul de cărți cerute sunt scrise de-a lungul unei
linii verticale; cele două linii se numesc axe;
• cele mai cerute cărți sunt cele de matematică (30);
• au fost cerute 15 cărți de tehnică;
• 5 cărți dintre cele cerute aparțin altui domeniu decât cele patru domenii
principale.
Mate
practică
35
30
25
20
15
10
5
0
literatură
număr de cărți
științe
tehnică
matematică
alt domeniu
cărți împrumutate
literatură 20
matematică 30
științe 10
tehnică 15
alt domeniu 5
Graficele cu bare se folosesc de obicei atunci când se studiază și se compară date despre obiecte de
tipuri diferite. Se pot folosi fie bare verticale, fie bare orizontale, în formă de dreptunghi. Una dintre dimensiunile
dreptunghiului este aceeași pentru toate barele, iar cealaltă variază în raport cu valoarea
numerică a frecvenței (absolute sau relative).
Graficele cu linii se folosesc în principal atunci când se studiază și se compară date despre același
obiect sau proces de-a lungul unei anumite perioade. Un grafic cu linii folosește o grilă în care datele
sunt expuse cu ajutorul unor puncte, care se unesc apoi prin segmente ce indică tendința de creștere sau
descreștere a valorilor.
În realizarea unui grafic cu bare sau a unui grafic cu linii, pentru fiecare axă pe care sunt scrise seturi de
date numerice se stabilește o unitate de măsură convenabilă. În exemplul de mai sus, numărul de cărți
împrumutate variază între 5 și 30, deci o unitate potrivită pentru axa corespunzătoare este 5.
Observații
La magazinul de muzică se reprezintă printr-un
grafic cu linii evoluția zilnică a vânzărilor ultimului
album al câștigătorilor concursului Eurovision.
Examinând graficul, constatăm că:
• luni s-au vândut cele mai puține albume (5);
• cele mai mari vânzări s-au înregistrat în ziua de
vineri — 25 de albume.
În total s-au vândut:
5 + 15 + 20 +15 + 25 = 80 de albume.
Folosind graficul cu linii, putem alcătui și tabelul frecvențelor.
Ziua
Albume vândute
luni marți miercuri joi vineri TOTAL
număr 5 15 20 15 25 80
procent 6,25% 18,75% 25% 18,75% 31,25% 100%
30
25
20
15
10
5
0
luni
albume vândute
marți
miercuri
joi
vineri
Exemplu
164
V Fracții zecimale
9.3. Media unui set de date statistice
În graficul alăturat este reprezentat numărul vizitatorilor
unui muzeu într-o săptămână.
Am obținut următorul set de date, corespunzător
numărului de vizitatori, pe zile: 100, 150, 200,
270, 250, 300, 270.
Acestea sunt date statistice numerice.
Media aritmetică a numărului de vizitatori în acea
săptămână este egală cu:
100 150 200 270 250 300 270 220
7
++++++ = .
Vom spune că 220 este media setului de date statistice analizat.
Ce observăm?
De multe ori, atunci când în studiul unui proces sau fenomen se colectează multe date, este de preferat
să caracterizăm întregul set de date printr-o singură valoare, reprezentativă.
Mate
practică
350
300
250
200
150
100
50
0
L
400
Ma Mi J V S D
100
150
200
250
300
270 270
Media unui set de date statistice este media aritmetică a tuturor valorilor din setul de date considerat.
Media unui set de n date care iau valorile x1, x2, …, xn este egală cu 1 2 ... n xx x
n
+ ++ .
Dacă într-un set de date valorile acestora apar de mai multe ori, atunci media setului de date se poate
calcula ca fiind câtul dintre două sume: suma produselor dintre valorile datelor și frecvențele acestora
și suma frecvențelor.
De reținut
În tabelul următor sunt reprezentate notele obținute la teza la matematică de elevii clasei a V-a.
Nota 5 6 7 8 9 10
Număr elevi 2 3 5 6 5 4
Media acestui set de date este
2 5 3 6 5 7 6 8 5 9 4 10 196 7,84 2 3 5 6 5 4 25
⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅ = = +++++ .
Putem spune că media clasei este 7,84.
Exemplu
Probleme propuse
1. Dina și Eliza au completat studiul lor privind sportul preferat. Rezultatele sunt trecute în tabelul de mai jos, dar
unele date s-au șters.
Sondaj
Sportul preferat
clasa a V-a A clasa a V-a B clasa a V-a C TOTAL
răspunsuri frecvența răspunsuri frecvența răspunsuri frecvența
fotbal //// //// //// … //// /// 8 //// //// 9 …
handbal //// … //// / … //// //// // … …
baschet //// // … //// //// / 11 … … 26
total A 25 total B … total C 30 80
Legendă: / = 1 //// = 5
165
a) Copiați tabelul pe caiet și completați datele lipsă.
b) Indicați care este sportul cel mai îndrăgit de către elevii școlii.
c) Determinați frecvența relativă a elevilor din școală al căror sport preferat este handbalul.
d) Aflați ce procent dintre elevii clasei a V-a C au ca
sport favorit baschetul.
2. În graficul cu bare alăturat sunt prezentate punctajele
acordate de 6 elevi, membrii juriului la un concurs
de pictură:
Utilizând graficul cu bare, completați spațiile punctate
din tabelul de mai jos:
Nume Mihnea … Dana … Andrei Ștefan
Punctaj … 6 … 8 … …
3. Notele obținute de elevii unei clase la un test sunt reprezentate în tabelul de mai jos:
Nota 3 4 5 6 8 9 10
Număr elevi 2 4 6 5 4 3 2
Utilizând tabelul, completați graficul cu bare de mai jos:
6
5
4
3
2
1
0
nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10
4. Într-o școală gimnazială sunt 300 de elevi, iar repartiția procentuală
a elevilor pe clase este reprezentată în diagrama
alăturată.
a) Estimați care dintre clasele a VI-a și a VIII-a are mai puțini
elevi.
b) Precizați numărul elevilor din clasa a VII-a din școală.
c) Decideți dacă numărul elevilor de clasa a VI-a este mai
mare sau mai mic decât 70% din numărul elevilor din clasa
a VII-a din școală.
5. În diagrama alăturată este reprezentat numărul de intrări
de autoturisme dintr-o parcare.
a) Indicați ziua săptămânii în care a intrat în parcare cea
de‑a 110-a mașină.
b) Calculați câte mașini au intrat în parcare, în medie, pe zi.
6. La o lucrare, elevii unei clase au obținut următoarele rezultate:
Nota 10 9 8 6 5 4
Număr elevi 3 4 2 7 5 1
0 2 4 6 8 10 12
Cătălin
Dana
Mihnea
Mădălina
Ștefan
Andrei
35%
30
25%
20%
15%
10%
5%
0%
a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a
60
50
40
30
20
10
0
L Ma Mi J V S D
Lecția 9
166
V Fracții zecimale
a) Estimați, pe baza rezultatelor cel mai des obținute, media clasei.
b) Comparați valoarea estimării cu media setului de date prezentat de tabel.
c) Alcătuiți o diagramă cu bare care să prezinte rezultatele elevilor la test.
7. În diagrama alăturată sunt reprezentate vânzările de bilete
pe o săptămână ale unui cinematograf 3D.
a) Determinați numărul total al biletelor vândute.
b) Calculați ce procent din numărul total de bilete vândute
reprezintă biletele vândute marți.
c) Calculați valoarea medie a biletelor vândute într-o zi.
d) Determinați probabilitatea ca alegând la întâmplare un
bilet acesta să fi fost vândut joi.
e) Determinați suma încasată din vânzarea biletelor, știind
că de luni până vineri prețul unui bilet este de 15 lei, iar
sâmbătă și duminică prețul este de 20 de lei. Minitest
În diagrama de mai jos sunt reprezentate notele obținute de elevii unei clase la un test.
0 2 4 6 8
nota 3
nota 4
nota 5
nota 6
nota 7
nota 8
nota 9
nota 10
a) Determinați numărul elevilor din clasă.
2 puncte
b) Determinați numărul elevilor care au obținut la test cel puțin nota 7.
2 puncte
c) Calculați media obținută la test de elevii clasei.
2 puncte
d) Aflați ce procent din numărul elevilor clasei au obținut note mai mari sau egale cu 5.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Realizați un sondaj la nivelul școlii despre genul de muzică
preferat al elevilor de clasa a V-a.
Sondajul va cuprinde minimum trei întrebări, iar culegerea
datelor se va face separat, pe fete și băieți.
Realizați tabelele de frecvență și interpretați datele după ce
le-ați reprezentat într-un tabel cu bare.
Discutați în clasă rezultatele obținute.
60
50
40
30
20
10
0
L Ma Mi J V S D
Activitate
pe grupe
Lecția 9
1. Numărul natural n din egalitatea 75 50
25
+ n = este:
a) 1 175 b) 1200 c) 75 d) 1125
2. Numărul natural n din egalitatea 24 1 5,6 4,2 5
n⋅ + − =
este:
a) 1 b) 0,25 c) 0,5 d) 1,4
3. Dacă 6 cărți costă 76,50 lei, atunci 5 cărți de același
fel costă:
a) 12,75 lei
b) 50 lei
c) 63,75 lei
d) 68,25 lei
4. Dacă 4 robinete umplu un bazin în 5 ore, atunci
6 robinete de același tip umplu bazinul în:
a) 3 ore și 20 min
b) 7 ore și 30 min
c) 4 ore și 45 min
d) 3 ore și 33 min
5. Trei jucării ursuleț și 4 jucării veveriță costă 258,30 euro.
Șapte jucării ursuleț și 8 jucării veveriță costă 549,10
de euro. O jucărie ursuleț costă:
a) 32,50 euro
b) 40,20 euro
c) 100,50 euro
d) 84,75 euro
6. Trei covrigi și 4 pâini cântăresc 2,267 kg, iar 4 covrigi
și 4 pâini cântăresc 2,372 kg. O pâine cântărește:
a) 0,105 kg
b) 0,500 kg
c) 0,488 kg
d) 0,600 kg
7. Un număr este de 2,5 ori mai mare decât celălalt.
Aflați cele două numere, știind că suma lor este 63.
a) 27și 39 b) 45 și 18 c) 36 și 27 d) 42 și 21
8. În 8 sticle avem 9 litri de apă. Unele sticle au capacitatea
de 1,5 litri, iar altele de 0,5 litri. Numărul vaselor
de 0,5 litri este egal cu:
a) 3 b) 4 c) 5 d) 6
9. La proba de aruncare a suliței, un sportiv a efectuat
patru aruncări, în lungime de 72 m, 78,5 m, 74,8 m și
81,1 m. Care este lungimea medie a unei aruncări?
a) 75,2 m
b) 75,6 m
c) 76,5 m
d) 76,6 m
10. Din cei zece membri ai echipei de baschet a școlii,
trei copii au 1,64 m înălțime, 4 copii au 1,67 m, iar
restul au 1,66 m, 1,74 m și 1,70 m. Care este înălțimea
medie a echipei?
a) 1,65 m
b) 1,66 m
c) 1,67 m
d) 1,69 m
11. În tabel jos este reprezentată prezența elevilor unei
clase de 30 de elevi la cursuri, pe parcursul unei
săptămâni. Care este numărul total al elevilor
absenți în săptămâna reprezentată?
Luni Marți Miercuri Joi Vineri
27 30 28 29 26
a) 3
b) 10
c) 9
d) 12
12. O gospodină a cheltuit la raionul de carne din
suma pe care o avea, iar la raionul de fructe și legume
a cheltuit 40% din rest. Știind că inițial a avut 350 de
lei, aflați ce rest i-a rămas.
a) 150 lei
b) 90 lei
c) 120 lei
d) 200 lei
Evaluare Metode aritmetice
Probleme de organizare a datelor
167
Lecția 9 Evaluare
Euclid (cca 325 – 265 î.H.), numit și Euclid din Alexandria, a fost un matematician
grec care a trăit și a predat în Alexandria din Egipt în timpul domniei lui Ptolemeu I
(323–283 î.H.).
Cartea sa Stihia (Elementele), tradusă în peste 300 de limbi, în care pune bazele
aritmeticii și ale geometriei plane și spațiale, a fost timp de peste 2 000 de ani
principala carte după care s‑a învățat geometria.
Deși multe dintre rezultatele din Elemente au fost descoperite de matematicienii de
dinainte, una dintre realizările lui Euclid a fost să le prezinte într‑un singur cadru,
logic și coerent, pentru a putea fi ușor folosite.
Euclid a inițiat tradiția de a indica sfârșitul unei demonstrații prin expresia latină:
Quod erat demonstrandum (prescurtat Q.E.D.), în traducere: Ceea ce era de
demonstrat.
Unitatea
VI
Domeniul de conținut:
GEOMETRIE
Elemente de geometrie
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Lecția 4
Lecția 5
Lecția 6
Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment de dreaptă
Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă.
Puncte coliniare. „Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.“
Pozițiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele
Lungimea unui segment. Distanța dintre două puncte.
Segmente congruente
Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct față de un punct
Unghi: definiție, notații, elemente. Interiorul unui unghi, exteriorul
unui unghi. Măsurarea unui unghi. Operații cu măsuri de unghiuri.
Unghiuri congruente. Clasificări
Figuri congruente. Axa de simetrie
Evaluare
Unitatea
VI
Exerciții și probleme recapitulative
170
VI Elemente de geometrie
Lecția 1 Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă,
segment de dreaptă
1.1. Punctul
Punctul poate fi considerat urma vârfului unui creion, bine ascuțit,
lăsată pe foaia de hârtie, atunci când o atinge.
Îl reprezentăm printr‑o bulină sau prin două liniuțe care se intersectează.
Un punct se individualizează prin poziția sa.
Se notează cu una din literele mari ale alfabetului: A, B, C, … .
De reținut
Desenăm Citim Notăm
A
B
punctul A
punctul B
A
B
Observații
A nu se confunda punctul ca desen cu noțiunea de punct. Punctul, ca figură geometrică, nu este nici mai
mare, nici mai mic: nu are dimensiuni, în timp ce desenul lui are dimensiuni.
Pozițiile relative a două puncte
Două puncte pot fi situate în același loc și
atunci spunem că sunt puncte identice sau
confundate (coincid) sau pot fi situate în
locuri diferite și atunci spunem că sunt
puncte distincte (diferite).
Desenăm Citim Notăm
A B Punctele A și B coincid. A = B
M N Punctele M și N sunt distincte. M ≠ N
1.2. Dreapta
Putem sugera imaginea unei porțiuni dintr‑o dreaptă printr‑un fir de ață foarte subțire, bine întins.
Pentru a reprezenta în desen o dreaptă utilizăm
rigla. Să ne imaginăm că am putea
deplasa rigla de‑a lungul liniei desenate,
astfel încât să putem continua mereu linia
începută. Linia nesfârșită, astfel obținută,
este o dreaptă. Ea este nemărginită și este
formată din puncte.
Dreapta se notează cu o literă mică sau cu
două litere mari ale alfabetului latin.
De reținut
Desenăm Citim Notăm
d dreapta d d
A B dreapta AB sau BA AB sau BA
1.3. Semidreapta
În Pitești există un indicator rutier care ne arată direcția
spre București:
și putem reprezenta astfel: 
R P B
Ce observăm?
Punctul de plecare (originea) este P care ne arată că pornim din Pitești, iar punctul B ne arată sensul
(direcția) spre București. Dacă plecam în sens opus, ne îndreptam spre Râmnicu Vâlcea.
Amintiți‑vă și axa numerelor!
Semidreapta este formată din mulțimea tuturor punctelor unei drepte situate de aceeași parte a unui
punct aflat pe acea dreaptă. În figura de mai jos, punctul P a delimitat două semidrepte distincte, una
colorată, iar cealaltă necolorată.
P
Pentru a reprezenta în desen o semidreaptă utilizăm rigla.
Mate
practică
BUCUREȘTI
171
Lecția 1
La fel ca și dreapta, semidreapta se notează
cu două litere mari ale alfabetului.
În desenul anterior, punctul C indică originea,
iar punctul D indică sensul semidreptei
CD.
De reținut
Desenăm Citim Notăm
C D semidreapta CD CD
1.4. Segmentul de dreaptă
Descriere
Fixând două puncte diferite pe o dreaptă, porțiunea de dreaptă cuprinsă între cele două puncte poartă
numele de segment de dreaptă.
Reprezentare
Pentru a reprezenta în desen un segment
de dreaptă utilizăm rigla gradată.
Notație
Se notează cu două litere mari ale alfabetului.
Observație
Punctele E și F se numesc extremitățile sau capetele segmentului de dreaptă, EF.
De reținut
Desenăm Citim Notăm
E F segmentul EF sau FE EF sau FE
1.5. Planul
Descriere
Imaginea unei porțiuni dintr‑un plan este sugerată prin suprafața liniștită a apei dintr‑un vas.
Reprezentare
Se reprezintă sub forma unui paralelogram.
Notație
Se notează cu o literă din alfabetul grecesc:
a (alfa), b (beta), π (pi), … .
De reținut
Desenăm Citim Notăm
a
planul a a
1.6. Semiplanul
Descriere
Semiplanul este mulțimea tuturor punctelor unui plan aflate de aceeași
parte a unei drepte situată în acel plan.
Reprezentare
În figura alăturată, dreapta d, numită frontieră, a delimitat în planul a
două semiplane distincte.
Notație
Semiplanul colorat este notat cu b, iar cel necolorat cu p.
De reținut
a
d
p
b
Desenați o dreaptă AB, iar dedesubt, desenați semidreapta AB și semidreapta BA.
Rezolvare:
Dreapta AB:
Semidreapta AB:
Semidreapta BA:
Mate
practică
A B
A B
A B
172
VI Elemente de geometrie
Probleme propuse
1.Priviți desenul de mai jos și completați fiecare spațiu punctat pentru a obține o propoziție adevărată:
a) A și B sunt puncte . . . . . . . . . . . . . . . .   . A
B
C
b) A și C sunt puncte . . . . . . . . . . . . . . . .   .
2. Desenați punctele A, B, C care îndeplinesc următoarele condiții: A ≠ B și B = C.
3. Fie A, B, C, trei puncte, astfel încât A ≠ B ≠ C. Ce poziție are A față de C?
4. Asociați fiecare desen din coloana din stânga cu denumirea sa din coloana din dreapta:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
1. punct;
2. plan;
3. segment de dreaptă;
4. dreaptă;
5. semidreaptă.
5. Stabiliți dacă propozițiile următoare sunt adevărate sau false:
A B C D E F
a) Primul desen reprezintă segmentul de dreaptă AB;
b) Al doilea desen reprezintă dreapta DC;
c) Ultimul desen reprezintă semidreapta FE.
6. Desenați:
a) un punct A;
d) o dreaptă OK;
g) un plan a;
j) un plan în care să fie evidențiate două
semiplane, hașurând unul dintre ele.
b) o dreaptă a;
e) o semidreaptă OK;
h) trei semidrepte cu aceeași origine;
c) un segment de dreaptă OK;
f) o semidreaptă KO;
i) două segmente, AB și BC;
7. Priviți desenul alăturat și completați fiecare spațiu punctat pentru a obține o propoziție adevărată:
a) MA reprezintă …
A
M T E   ;
b) AT reprezintă … ;
c) TE reprezintă … .
8. În figura de mai jos, pe segmentul AD s‑au notat punctele distincte B și C.
A B C D
a) Scrieți toate segmentele determinate de cele patru puncte:
b) Indicați segmentele ce conțin toate punctele situate între B și C.
9. Câte segmente sunt în triunghiul alăturat? Enumerați‑le!
A
B C
10. Denumește figurile geometrice situate în tabelul următor la coordonatele: (1 ; B), (1 ; D), (2 ; A), (2 ; C), (3 ; B),
(3 ; C), (3 ; D), (4 ; A), (4 ; C), (5 ; B), (5 ; D).
173
Lecția 1
D
C
B
A
1 2 3 4 5
Știați că…
Pentru a scrie numerele naturale nenule, mayașii1
utilizau doar două simboluri: puncte și segmente de
dreaptă. Observați un tabel cu reprezentarea numerelor de la 1 la 15:
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
Atunci  = ?
Luca desenează pe o foaie 5 puncte roșii și 5 puncte albastre și îi propune lui Vlad să joace
astfel: o mutare înseamnă că unul dintre cei doi alege două puncte dintre cele 10 și le schimbă
culoarea din roșu în albastru, respectiv din albastru în roșu. Ei mută alternativ. Câștigă cel
care reușește ca, după un anumit număr de mutări, să dea celor 10 puncte aceeași culoare.
Cine câștigă? Justificați!
Joc
1
1 Civilizația Maya a fost una dintre societățile indigene cele mai dominante din Mezoamerica (termen folosit pentru a descrie Mexicul și America
Centrală, înainte de cucerirea spaniolă din secolul al XVI‑lea).
174
VI Elemente de geometrie
Lecția 2 Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă.
Puncte coliniare. „Prin două puncte distincte trece
o dreaptă și numai una.“ Pozițiile relative a două drepte:
drepte concurente, drepte paralele
2.1. Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă
Dacă un punct poate fi situat pe o dreaptă, spunem că punctul este interior dreptei.
Dacă un punct nu este situat pe dreaptă, spunem că punctul este exterior dreptei.
Desenăm Citim
M
d
N
Punctul M este situat pe dreapta d
sau punctul M aparține dreptei d.
Punctul N nu este situat pe dreapta d
sau punctul N nu aparține dreptei d.
De reținut
1
1
 Adevăr fundamental evident prin el însuși.
2.2. Puncte coliniare
Trei (sau mai multe) puncte sunt coliniare dacă există o dreaptă care să conțină cele trei puncte.
Consecință: Trei puncte sunt necoliniare dacă nu există o dreaptă care să conțină cele trei puncte.
Desenăm Citim
A B C
D
Punctele A, B, C sunt coliniare.
Punctele A, B, D sunt necoliniare.
De reținut
În cazul figurii anterioare, spunem că punctele A și C sunt situate de o parte și de alta a punctului B (sau B
este situat între punctele A și C), respectiv că B și C sunt situate de aceeași parte a lui A (sau A și B sunt
de aceeași parte a lui C).
Ce observăm
2.3. Axioma1
dreptei
Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.
Orice dreaptă conține cel puțin două puncte distincte.
Se formulează și astfel: două puncte distincte determină o dreaptă
De reținut
și numai una.
1. Putem construi o infinitate de drepte care să treacă printr-un punct.
2. Putem construi o singură dreaptă care să treacă prin două puncte distincte.
3. De aceea, când se enunță axioma dreptei, este foarte importantă precizarea puncte distincte; altfel,
Observații
dacă punctele coincid, nu determină o dreaptă și numai una.
A B
175
2.4. Pozițiile relative a două drepte
1. Două drepte care au toate punctele comune se numesc drepte identice (confundate, suprapuse sau
drepte care coincid).
Desenăm Citim Notăm
d A B Dreapta d coincide cu dreapta AB. d = AB
2. Două drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente (secante).
Desenăm Citim
A
C B
D O
Dreptele AB și CD sunt concurente în punctul O.
3. Două drepte situate în același plan, care nu au niciun punct comun, se numesc drepte paralele.
Desenăm Citim Notăm
A B
d
Dreapta d este paralelă cu dreapta AB.
De reținut
Lecția 2
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Fixați două puncte, A și B, și aflați câte drepte care să treacă prin cele două puncte puteți construi.
Rezolvare:
Distingem două cazuri:
I. Dacă cele două puncte coincid, putem construi
o infinitate de drepte distincte: d1, d2, d3, …, dn .
II. Dacă cele două puncte sunt distincte, în conformitate
cu axioma dreptei, putem construi o singură
dreaptă: dreapta AB.
A
B
d1
d2
d3 dn

A B
2. Se consideră 10 puncte distincte, două câte două.
Care este numărul minim de drepte determinate de cele 10 puncte?
Rezolvare:
Fie A1, A2, A3, …, A10 cele 10 de puncte distincte, două câte două.
Cele 10 puncte distincte determină o singură dreaptă, dacă sunt coliniare.
3. Se consideră 10 puncte distincte, două câte două.
Care este numărul maxim de drepte determinate de cele 10 puncte?
Rezolvare:
Pot fi construite drepte al căror număr este maxim atunci când oricare trei puncte dintre cele 10 sunt necoliniare.
Pentru a stabili numărul dreptelor, dispunem de cele două procedee prezentate în cele ce urmează.
176
VI Elemente de geometrie
I. Fixăm punctul A1. El determină cu celelalte nouă puncte, 9 drepte.
Apoi fixând, pe rând, A2, A3, A4, …, A10 , în fiecare caz, punctul fixat va determina cu celelalte nouă
puncte, 9 drepte.
Deoarece în 10 moduri vom pune în evidență câte 9 drepte, s‑ar părea, că s‑au format 10 ⋅ 9 = 90 de
drepte.
Ținând cont că:
A1A2 = A2A1 ; A1A3 = A3A1 ; A1A4 = A4A1 ; … ; A9A10 = A10A9 ,
deducem că fiecare dreaptă a fost numărată de două ori și atunci cele 10 puncte determină 90 : 2 = 45
de drepte distincte, două câte două.
II. Fixăm punctul A1. Cu el se determină 9 drepte distincte: A1A2 ; A1A3 ; A1A4 ; … ; A1A10 .
Fixăm punctul A2. Cu el se determină alte 8 drepte distincte: A2A3 ; A2A4 ; A2A5 ; … ; A2A10 .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fixăm punctul A9. El mai determină o singură dreaptă (distinctă) cu punctul A10 : dreapta A9A10 .
Am obținut astfel: 1 + 2 + 3 + … + 9 = 9 ⋅ 10 : 2 = 45 de drepte distincte.
Probleme propuse
1. Observați figura de mai jos și stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor date.
g A B C
D
a) A este punct interior dreptei BC;
c) C este punct interior dreptei AB;
e) C este punct exterior dreptei AB;
g) A, B și D sunt necoliniare;
b) D este punct exterior dreptei g;
d) A este punct exterior dreptei BC;
f) A, B și C sunt puncte coliniare;
h) Dreptele AB și BC sunt identice.
2. Observați figura de mai jos și identificați termenii care lipsesc din spațiile libere, astfel încât să obțineți propoziții
adevărate.
M
d G E O
a) Pe dreapta d se află punctele … .
c) Față de dreapta d, M este un … .
e) G, E, M sunt … .
b) Față de dreapta d, E este un … .
d) G, E, O sunt … .
f) GE și d sunt … .
3. Desenați patru puncte A, B, C, D, distincte două câte două, astfel încât B și C să fie de o parte și de alta a dreptei AD.
4. Desenați patru puncte A, B, C, D, distincte două câte două, astfel încât B și C să fie de aceeași parte a dreptei AD.
5. Fixați un punct A și constatați câte drepte care să treacă prin acel punct puteți construi. Completați afirmația de
mai jos, astfel încât să devină propoziție adevărată.
Printr‑un punct se pot construi … .
6. Observați figura alăturată și precizați termenii care lipsesc pentru a obține
o propoziție adevărată.
a) M și A sunt puncte … .
b) Prin M și A pot fi construite … de drepte.
c) M și T sunt puncte … .
d) Prin M și T poate fi construită o singură … .
7. Desenați două puncte distincte, M și N, apoi construiți dreapta MN.
8. În figura alăturată sunt reprezentate patru puncte distincte:
M T
A
B
A
D
C
177
a) Câte drepte putem construi, astfel încât A și încă unul dintre celelalte trei puncte să fie interioare dreptei?
b) Câte drepte putem construi, astfel încât fiecare dreaptă să conțină cel puțin două puncte din cele patru fixate?
9. Se dau trei puncte A, B, C. Câte drepte determină aceste puncte?
10. Desenați patru puncte diferite, astfel încât acestea să determine:
a) o dreaptă; b) patru drepte; c) șase drepte.
11. Se consideră 8 puncte distincte, două câte două.
a) Care este numărul minim de drepte determinate de cele 8 puncte?
b) Dar cel maxim?
12. Priviți figura alăturată și dați câte trei exemple de:
a) drepte concurente;
b) drepte paralele;
c) drepte identice.
13. a) Desenați două drepte a și b concurente în punctul O.
b) Desenați apoi două drepte paralele, AB și CD.
14. Desenați o dreaptă d și punctul O exterior ei. Apoi construiți prin punctul O dreapta b paralelă cu d
și dreapta e concurentă dreapta d.
15. Se desenează trei drepte distincte într‑un plan. Care este numărul punctelor de intersecție determinate
de cele trei drepte? (Analizați toate cazurile!)
C
b
c
a B A
T E
V F
Luca lucrează la tema de matematică.
Pornind de la figura geometrică de mai jos, ar trebui să precizeze:
a) perechile de drepte concurente;
b) perechile de drepte paralele.
a
b
c
d
e f
g
h
i j
Paul, fratele său, așezat față în față cu Luca, este elev în clasa a IV‑a și a învățat de curând cifrele romane.
El susține că egalitatea scrisă astfel cu cifre romane este falsă.
Luca îl contrazice. Este posibil ca amândoi să aibă dreptate?
Joc
Lecția 2
178
VI Elemente de geometrie
Lecția 3 Lungimea unui segment. Distanța dintre două puncte.
Segmente congruente
3.1. Lungimea unui segment
1. Numim segment unitate un segment ales ca unitate de măsură.
2. Lungimea unui segment este valoarea acestuia măsurată cu ajutorul unui segment unitate.
3. Distanța dintre două puncte este lungimea segmentului cu extremitățile în cele două puncte.
De reținut
3.2. Segmente congruente
În general, despre două figuri geometrice plane se spune că sunt congruente dacă, prin suprapunere, ele
coincid.
Segmentele care au aceeași lungime se numesc segmente congruente.
Desenăm Citim Notăm
A B
C D
Segmentele AB și CD
au aceeași lungime.

Segmentele AB și CD sunt congruente.
AB = CD

AB ≡ CD
3.3. Construcția unui segment de dreaptă
Construcția unui segment congruent cu un segment dat
cu ajutorul riglei gradate
Să construim un segment CD, congruent cu un segment
dat, AB.
Exemple
A B
1. În segmentul AB, segmentul unitate, notat cu u, se cuprinde de 4 ori.
A B
u
Scriem: AB = 4u.
2. Segmentul cu lungimea egală cu 1 cm se cuprinde în segmentul CD de 10 ori.
C D
1 cm
Spunem că lungimea segmentului CD este de 10 cm și scriem CD = 10 cm.
3. Așezăm rigla gradată de‑a lungul segmentului, cu diviziunea 0 în dreptul punctului A și citim pe rigla
gradată numărul din dreptul punctului B.
A B
Distanța dintre punctele A și B, reprezentate mai sus, este egală cu 4 cm și scriem AB = 4 cm.
Exemple
179
Lecția 3
Pasul 1: Măsurăm segmentul dat, AB. În cazul nostru, AB = 5 cm.
Pasul 2: Alegem un punct oarecare, C. Așezăm rigla gradată
cu diviziunea 0 în dreptul lui C, iar D ar
trebui să fie plasat în dreptul diviziunii ce indică
5 cm. Reprezentăm punctul D și trasăm segmentul
CD.
Construcția unui segment congruent cu un segment dat cu ajutorul compasului
Pasul 1: Luăm în deschiderea compasului lungimea segmentului dat, AB.
Pasul 2: Pe o semidreaptă cu originea în C, deja desenată, trasăm un arc de cerc cu centrul în C care
va intersecta semidreapta în D.
A B C D x
P3: Pentru că în deschiderea compasului am conservat lungimea segmentului AB, avem AB ≡ CD.
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Pe o dreaptă g se iau punctele A, B și C, astfel încât AB = 3 cm și BC = 4 cm.
Aflați distanța de la punctul A la punctul C.
Rezolvare:
Desenăm dreapta g și fixăm punctele A și B, astfel încât AB = 3 cm:
g A B
Deoarece nu se precizează ordinea punctelor, distingem două cazuri:
Cazul I: ordinea punctelor este A, B, C
g A B C
AC = AB + BC = 3 cm + 4 cm = 7 cm.
Cazul al II‑lea: ordinea punctelor este C, A, B
g C A B
AC = BC - AB = 4 cm - 3 cm = 1 cm.
2. a) Știind că AB = 2 cm și CD = 2 cm, arătați că AB ≡ CD.
b) Știind că AB = 2 cm și AB ≡ CD, aflați lungimea segmentului CD.
Rezolvare:
a) ⇒ AB = CD ⇒ AB ≡ CD. b) ⇒ CD = 2 cm.
3. Construiți un segment NU cu lungimea de 4 cm.
Stabiliți dacă este posibil să construiți un punct L exterior segmentului, astfel încât NL = 3 cm și UL = 1 cm.
Răspuns:
Nu este posibil! Oricât am încerca, nu reușim să desenăm un punct L exterior segmentului,
asfel încât NL = 3 cm și UL = 1 cm.
L
N U
?
C D
180
VI Elemente de geometrie
Luați în deschizătura compasului o lungime de 3 cm și trasați un cerc cu centrul în N. Luați apoi în deschizătura
compasului o lungime de 1 cm și trasați un cerc cu centrul în U. În punctul de intersecție al
celor două cercuri ar trebui poziționat L. Unde se află L?
De reținut
Dacă se dau trei puncte distincte, astfel încât suma lungimilor a două dintre segmentele determinate să
fie egală cu lungimea celui de‑al treilea segment determinat, atunci cele trei puncte sunt coliniare.
Dacă se dau trei puncte necoliniare, atunci suma lungimilor oricăror două dintre cele trei segmente determinate
este mai mare decât lungimea celui de‑al treilea segment.
Probleme propuse
1. Doi elevi au măsurat lungimea segmentului AB. Luca a așezat rigla gradată ca în figura din stânga și a afirmat
că AB = 2,7 cm. Dina a măsurat ca în figura din dreapta și a afirmat că AB = 3 cm.
A B A B
Cine a măsurat corect? Justificați!
2. a) Măsurați segmentele AB și CD din figura de mai jos și scrieți lungimea fiecăruia:
A B C D
b) Construiți cu ajutorul riglei gradate două segmente, EF și GH, congruente cu AB și, respectiv, CD.
c) Construiți cu ajutorul compasului două segmente, LM și OP, congruente cu AB și, respectiv, CD.
3. a) Denumiți figurile de mai jos:
b) Cu ajutorul compasului, precizați segmentele congruente.
4. Utilizând rigla gradată, desenați punctele A, B, C, D, coliniare în această ordine, astfel încât AB = 4 cm, BC = 3 cm
și CD = 5 cm.
5. Desenați cu rigla negradată un segment SA și o semidreaptă Ox. Cu ajutorul compasului, marcați pe semidreapta
Ox punctul T, astfel încât SA ≡ OT.
6. Desenați cu rigla negradată două segmente AB, IL și o semidreaptă Ox. Cu ajutorul compasului, marcați pe semidreapta
Ox punctul K, astfel încât, OK = AB + IL.
7. Ansamblul monumental Calea Eroilor1
din Târgu Jiu este alcătuit din trei lucrări: Coloana fără Sfârșit (sau Coloana
Infinitului), Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Sunt situate de‑a lungul arterei de circulație Calea Eroilor, având o
lungime de 1,5 km, cu orientarea generală est‑vest. Strada dreaptă leagă Coloana de Poartă și se extinde până la
Masa Tăcerii . Distanța dintre Masă și Poartă este de 121 m, iar între Poartă și Coloană sunt 1 154 m. Schematizând,
obținem următoarea reprezentare:
M P C
Precizați litera corespunzătoare răspunsului corect.
i) Distanța dintre Poartă și Coloană este egală cu:
a) 1,5 km ; b) 1 154 m ; c) 121 m ; d) 1 275 m.
ii) Distanța dintre Masă și Coloană este egală cu:
a) 1,5 km ; b) 1 154 m ; c) 121 m ; d) 1 275 m.
1 Ansamblul monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, lucrare de artă creată de Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) în România. Aplicație practică
181
8. Pe o dreaptă se iau punctele A, B și C, în această ordine, astfel încât AB = 3 cm și BC = 4 cm.
Aflați distanța de la punctul A la punctul C.
9. Un băț de chibrit are lungimea de 3 cm. Se lipesc 6 astfel de bețe, unul în continuarea celuilalt, astfel încât capetele
celor 6 bețe să fie coliniare. Calculați lungimea segmentului determinat de cele 6 bețe.
10. În figura alăturată este reprezentat un teren agricol. Terenul este înconjurat de
un gard ABCD. Calculați lungimea acestui gard, știind că CD = 70 m,   ,
BC este cu 10 m mai mare ca AB, iar AD ≡ AB.
11. Stabiliți dacă punctele A, B, C sunt coliniare. În caz afirmativ, stabiliți ordinea acestora, dacă:
a) AB = 1 cm, BC = 7 cm și AC = 8 cm ;
c) AB = 5 cm, BC = 4 cm și AC = 3 cm ;
b) AB = 3 cm, BC = 10 cm și AC = 7 cm ;
d) AB = 9 cm, AC = 6 cm și BC = 3 cm.
12. Fie A un punct interior segmentului BC. Știind că AB = 3 cm și AB ≡ AC, aflați lungimea segmentului BC.
13. Fie A un punct interior segmentului BC, ce are lungimea egală cu 8 cm. Știind că AB = 4 cm, arătați că AB ≡ AC.
14. Desenați o dreaptă d și trei puncte A, B, C pe aceasta, astfel încât AB = 2 cm și AC = 5 cm.
Calculați lungimea segmentului BC.
15. Construiți segmentul EF de lungime 12 cm și fixați pe el punctul H, astfel ca EF = 3 EH.
Aflați lungimea segmentului HF.
16. Construiți segmentul EF de lungime 12 cm și fixați pe el punctul H, astfel ca EH = 3 HF. Aflați lungimea segmentului
HF.
17. Punctele distincte A, B, C, D sunt coliniare în această ordine. Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:
AC + BD = AD + BC.
18. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare, în această ordine, astfel încât: 2 ⋅ AC = AB + AD și BD = 211 cm. Aflați lungimea
segmentului BC.
19. Pe dreapta d se consideră, în ordine, punctele A1, A2, A3, …, A20 , astfel încât A1A2 = 1 cm, A2A3 = 2 cm,
A3A4 = 3 cm, … .
Ce lungime au segmentele A1A4, A4A5, A19A20, respectiv, A1A20?
20. Pe dreapta d se consideră, în ordine, punctele A1, A2, A3, …, A20, astfel încât A1A2 = 3 cm, A2A3 = 6 cm,
A3A4 = 9 cm, … . Ce lungime au segmentele A19A20, respectiv, A1A20?
Fără a ridica pixul, uniți toate punctele prin cât mai puține segmente:
a) b)
A B
D C
Joc
Lecția 3
În figura următoare este realizat planul curții unei școli.
a) Măsurați cu rigla gradată și calculați perimetrul figurii.
b) Știind că 1 cm pe desen reprezintă 10 m pe teren, calculați
perimetrul curții.
c) Realizați planul curții școlii voastre.
Temă
de proiect
182
VI Elemente de geometrie
Lecția 4 Mijlocul unui segment
Simetricul unui punct față de un punct
4.1. Mijlocul unui segment
Mijlocul unui segment este un punct unic, interior segmentului, ce formează cu extremitățile segmentului
două segmente congruente.
Notăm:
De reținut
M este mijlocul segmentului AB, ceea ce înseamnă că AM ≡ BM.
Determinarea mijlocului unui segment cu ajutorul riglei gradate
Pasul 1: Măsurăm segmentul AB:
Pasul 2: Împărțim la 2 lungimea sa: 4 cm : 2 = 2 cm.
Pasul 3: Reprezentăm pe segment punctul M, astfel încât
d(A ; M) = AM = 2 cm:
Determinarea mijlocului unui segment cu ajutorul compasului
și al riglei negradate
Pasul 1: Fixăm deschiderea compasului mai mare
decât jumătatea segmentului:
A B
Pasul 2: Cu centrul în A trasăm un arc de cerc
cu deschiderea fixată:
Pasul 3: La fel, cu centrul în B și cu aceeași deschidere
a compasului, trasăm un alt arc
de cerc care să intersecteze primul arc
în punctele P și Q.
Pasul 4: Dreapta PQ taie segmentul AB în mijlocul
său, M.
Aplicație
practică
A B
A M B
A B
P
M
Q
A B
4.2. Simetricul unui punct față de un punct
Simetricul unui punct A față de un punct M este un punct B,
astfel încât M este mijlocul segmentului AB.
Notăm:
B este simetricul lui A față de M de unde rezultă că M este mijlocul segmentului AB.
Observație
M este mijlocul segmentului AB, adică A și B sunt simetrice față de M.
De reținut
A M B
183
Construcția simetricului unui punct față de un punct cu ajutorul riglei gradate
Desen inițial:
Pasul 1: Desenăm segmetul AM și măsurăm lungimea sa:
În cazul nostru, AM = 2 cm.
Pasul 2: Prelungim segmentul AM, dincolo de M, cu un segment
MB, astfel încât MB = MA = 2 cm.
Pasul 3: Deoarece MA = MB ⇒ M este mijlocul segmentului
AB, rezultă că B este simetricul lui A față de M.
Aplicație
practică
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. a) Segmentul OT are lungimea egală cu 8 cm, iar P este mijlocul său. Aflați lungimea OP.
b) Segmentul OT are lungimea egală cu 8 cm, iar P este un punct interior acestui segment, astfel încât OP = 4 cm.
Arătați că P este mijlocul segmentului OT.
Rezolvare: O P T
a) P este mijlocul segmentului OT ⇒ OP ≡ PT ⇒  .
b) PT = OT - OP = 8 cm - 4 cm = 4 cm .
de unde OP = PT, ceea ce înseamnă că OP ≡ PT, deci P este mijlocul segmentului OT.
2. a) Pe o dreaptă g se iau punctele A și B, astfel încât AB = 3 cm. Construiți simetricul lui A față de B și notați-l cu C.
Ce lungime are segmentul BC?
b) Pe o dreaptă g se iau punctele A, B și C, în această ordine, astfel încât AB = 3 cm și AC = 6 cm. Arătați că A și C
sunt simetrice față de B.
Rezolvare:
a) g A B C
C este simetricul lui A față de B, deci B este mijlocul segmentului AC și, prin urmare, AB ≡ BC ⇒ BC = AB = 3 cm.
b) BC = AC - AB = 6 cm - 3 cm = 3 cm.
⇒ AB = BC, deci AB ≡ BC; rezultă că B este mijlocul segmentului AC, iar A și C sunt simetrice
față de B.
3. Pe o dreaptă g considerați punctele distincte A și B.
a) Construiți punctul C simetricul lui A față de B și D simetricul lui B față de A.
b) Arătați că D și C sunt simetrice față de mijlocul segmentului AB.
Rezolvare:
a) g D A B C
b) C este simetricul lui A față de B ⇒ B este mijlocul segmentului AC ⇒ AB ≡ BC ⇒ AB = BC.
D este simetricul lui B față de A ⇒ A este mijlocul segmentului DB ⇒ DA ≡ AB ⇒ DA = AB.
Din AB = BC și DA = AB ⇒ DA = BC = x, unde x > 0.
Fie M mijlocul segmentului AB ⇒ AM ≡ MC ⇒ AM = MC = y, unde y > 0.
g D x A M B x C y y
x + y x + y
Atunci  ⇒ DM = MC ⇒ DM ≡ MC ⇒ M este mijlocul segmentului DC ⇒ D și C sunt simetrice
față de M, mijlocul segmentului AB.
Lecția 4
A M
A M B
A M
184
VI Elemente de geometrie
Probleme propuse
1. Marcați mijlocul segmentului AB și notați-l cu C, apoi marcați mijlocul
segmentului AC și notați-l cu D.
2. Fără a le măsura, marcați mijloacele segmentelor AB, CD, EF, GH, IL, MN și
notați-le cu O, P, R, S, Q, respectiv T.
A
B
C D
E
F
H
G
I
L
M
N
3. a) Segmentul AB are lungimea egală cu 10 cm, iar C este mijlocul său. Aflați lungimea AC.
b) Segmentul AB are lungimea egală cu 10 cm, iar C este un punct interior acestui segment, astfel încât, AC = 5 cm.
Arătați că punctul C este mijlocul segmentului AB.
4. Despre punctele coliniare E, F, G, H se știe că F este mijlocul segmentului GH, iar G este mijlocul segmentului EF.
a) Dacă GF = 4 cm, să se determine lungimea segmentului EH 
b) Dacă EH = 18 cm, să se determine lungimea segmentului GF.
5. Pe o dreaptă d se consideră, în această ordine, punctele A, B, C și D, iar M este mijlocul segmentelor BC și AD.
Arătați că AB ≡ CD.
6. Pe o dreaptă d se consideră, în această ordine, punctele A, B, C și D, astfel încât AB ≡ CD. Știind că M este mijlocul
segmentelui BC, arătați că M este mijlocul segmentelui AD.
7. Coloana fără Sfârșit1
are o înălțime de 29,70 m, este constituită din 16 module romboidale, fiecare având aceeași
înălțime și se termină cu o jumătate de modul. În figura de mai jos, Coloana este reprezentată prin segmental M0Mj
,
cele 16 module prin segmentele M0M1, M1M2, M2M3, …, M15M16, iar jumătatea de modul prin segmental M16Mj
.
M0 M1 M2 M3 M4 … M15 M16 Mj
a) Ce înălțime are un modul?
b) Arătați că M8 este mijlocul segmentului M0M16.
8. Realizați pe caiete rețeaua de mai jos, apoi construiți:
a) simetricul punctului D față de M și notați-l cu S;
b) simetricele punctelor F și R față de U și notați-le cu C, respectiv T;
c) simetricul punctului I față de A, respectiv G și notați-l cu E, respectiv O;
d) simetricul punctului I față de mijlocul segmentului AG și notați-l cu L.
D M A
G
F R
U I
Măsurați cu ajutorul compasului distanța dintre punctele C și T și comparați-o cu lungimea segmentului FR.
1
 Sculptură a artistului român Constantin Brâncuși, parte a Ansamblului Monumental din Târgu Jiu.
A B
185
Lecția 4
9. Stabiliți, prin măsurare, pentru fiecare figură, dacă:
A B
D C
O
a) A și C sunt simetrice față de O;
A B
D C
O
b) B și D sunt simetrice față de O.
10. a) În triunghiul AGR din figura alăturată, identificați mijlocul segmentului GR și notați-l cu E.
b) Construiți simetricul lui A față de E și notați-l cu S.
c) Construiți simetricul lui R față de G și notați-l cu N.
11. a) Pe o dreaptă g se iau punctele T și O, astfel încât TO = 4 cm. Construiți simetricul
lui T față de O și notați-l cu N. Ce lungime are segmentul ON?
b) Pe o dreaptă g se iau punctele T, O și N, în această ordine, astfel încât TO = 5 cm și TN = 10 cm.
Arătați că T și N sunt simetrice față de O.
12. Pe o dreaptă g considerați punctele distincte E și A.
a) Construiți punctul S, simetricul lui E față de A și C simetricul lui A față de E.
b) Arătați că E și A sunt simetrice față de mijlocul segmentului CS.
13. Luca, Vlad, Dina și Bianca se așază în punctele L, V, D, respectiv B ale unei linii drepte.
Dacă Bianca s-a așezat la jumătatea distanței dintre Vlad și Luca, punctele V și B sunt simetrice față de D, iar distanța
dintre Vlad și Luca este egală cu 14 m, calculați distanța dintre Dina și Luca.
a) Alături sunt desenate 12 drepte. Realizați un desen
asemănător cu ajutorul a 12 bețe de chibrit.
b) Mutați 3 bețe, astfel încât să aveți același număr
de bețe, atât pe fiecare orizontală, cât și pe verticală.
1. Folosind figura alăturată, completați corespunzător:
A C B D
T
S
E
F
H
a) A și H sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar A și C sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  .
1 punct
b) A, B, D sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar A, B, E sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  .
1 punct
c) Față de dreapta AB, punctul C este . . . . . . . . . . . . . . , iar punctul F este . . . . . . . . . . . . . . . . . .  .
1 punct
d) AC și BD sunt drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar AC și TS sunt drepte . . . . . . . . . . . . .  .
1 punct
e) Pentru semidreapta ES punctul E indică . . . . . . . . . . , iar punctul S indică . . . . . . . . . . . . . . . . .  .
1 punct
2. Desenați un segment CR, astfel încât CR = 9 cm. Fie E mijlocul acestuia.
a) Aflați lungimea segmentului ER.
b) Marcați un punct, T, exterior dreptei CR, și construiți simetricul lui T față de E.
2 puncte
3. Pe o dreaptă g fixați punctele distincte M, U, N, C, A, în această ordine, astfel încât MU = 3 cm, MU ≡ CA,
iar N este mijlocul segmentului UC. Arătați că M și A sunt simetrice față de N.
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Joc Minitest
R
A G
186
VI Elemente de geometrie
Lecția 5 Unghi: definiție, notații, elemente. Interiorul unui unghi,
exteriorul unui unghi. Măsurarea unui unghi. Operații
cu măsuri de unghiuri. Unghiuri congruente. Clasificări
5.1. Unghiul. Elementele unui unghi
Figura geometrică determinată de două semidrepte cu aceeași origine se numește unghi.
Desenăm Citim Notăm
A
B
O
Unghiul AOB
sau unghiul BOA
sau unghiul O
Originea comună a celor două semidrepte se numește vârful unghiului.
Cele două semidrepte se numesc laturile unghiului.
Astfel, pentru unghiul notat  , vârful este O, iar laturile sale sunt semidreptele OA și OB.
Observație
Dacă notăm unghiul cu trei litere, atunci litera care marchează vârful acestuia se scrie, totdeauna, pe
poziția a doua. Dacă îl notăm cu o singură literă, aceasta va fi cea care marchează vârful.
5.2. Pozițiile relative ale unui punct față de un unghi
Punctele ce se află pe laturile unghiului aparțin unghiului, iar cele care nu se află pe laturile unghiului se
află fie în interiorul unghiului, fie în exteriorul unghiului.
Desenăm Citim Notăm
A
B
C
D
E
F
O
G
J
I
A, C, O, B și D aparțin
unghiului AOB A, C, O, B și D aparțin
I și J se află în
interiorul unghiului AOB I și J aparțin 
E, F și G se află în
exteriorul unghiului
AOB
E, F și G aparțin 
De reținut De reținut
5.3. Unități de măsură pentru unghi
Desenăm pe o foaie unghiul AOB și unghiul
CDE.
Decupăm unghiul AOB și‑l suprapunem
peste unghiul CDE.
Ce observăm?
Unghiul CDE are deschiderea dintre laturile sale, DC și DE, mai mare decăt decât deschiderea dintre laturile
OA și OB ale unghiului AOB.
Mate
practică
A
B
O
C
E
D
187
Lecția 5
Pentru a compara două unghiuri nu ne interesează lungimile laturilor. Acestea sunt semidrepte și, fiind
infinite, nu pot fi măsurate. Ne interesează cât de mare este deschiderea dintre laturile unghiului.
Cea mai folosită unitate pentru măsurarea unghiurilor este unghiul de un grad sexagesimal. Denumirea
provine de la faptul că minutul este unitatea de 60 de ori mai mică decât gradul: 1° = 60'.
Măsura unui unghi este numărul care ne arată de câte ori se cuprinde unitatea de măsură în interiorul
acelui unghi.
De reținut
Măsurarea unui unghi dat, ABC
Pasul 1: Se așază raportorul astfel încât vârful unghiului să fie în
punctul O, care este centrul semicercului raportorului. În cazul nostru,
vârful B al unghiului ABC se așază în centrul semicercului, O.
Pasul 2: O latură a unghiului trebuie să treacă prin punctul de diviziune
corespunzător lui 0°. În cazul nostru, latura BA trece prin
punctul de diviziune corespunzător lui 0°.
Pasul 3: Diviziunea de pe raportor situată pe direcția celeilalte
laturi ne dă măsura unghiului ABC.
În cazul nostru, latura BC este situată pe diviziunea de 60° a raportorului.
Pasul 4: Scriem că  .
Aplicație
practică
5.4. Operații cu măsuri de unghiuri
35°8' + 13°27' = (35° + 13°) + (8' + 27') = 48°35' ;
57°41' - 3°2' = (57° - 3°) + (41' - 2') = 54°39' ;
31°12' ⋅ 3 = (31° ⋅ 3) + (12' ⋅ 3) = 93°36' ;
80°45' : 5 = (80° : 5) + (45' : 5) = 16°9'.
Dacă este cazul, transformăm minutele în grade sau gradele în minute,
ținând cont că 60' = 1° :
35°36' + 47°58' = (35° + 47°) + (36' + 58') = 82° + 94' = 82° + 1°34' = 83°34' ;
58°10' - 24°42' = 57°70' - 24°42' = 33°28' ;
(28°34') ⋅ 5 = 140°170' = 140° + (2°50') = 142°50' ;
63°16' : 4 = 15° + (3°16' : 4) = 15° + (196' : 4) =15°49'.
De reținut
5.5. Unghiuri congruente
Două unghiuri care au aceeaşi măsură se numesc unghiuri congruente.
Desenăm Citim Notăm
A
B O    
C
E D
AOB și  CDE
au aceeași măsură AOB ≡ CDE
De reținut Aplicație practică
Construcția unui unghi congruent cu un unghi dat cu ajutorul raportorului
Se dă un unghi ABC şi se cere construcția unui unghi DEF congruent cu acesta.
Pasul 1: Măsurăm unghiul dat, ABC, şi obținem că ABC = 50°. (Vezi model p. 188.)
Pasul 2: Se construieşte semidreapta ED, una dintre laturile unghiului DEF.
Pasul 3: Aşezăm punctul O al raportorului în E şi latura ED pe direcția diviziunii ce indică 0°.
Pasul 4: Marcăm punctul F în dreptul diviziunii de 50° şi trasăm semidreapta EF.
A O
B
C
188
VI Elemente de geometrie
Pasul 5: DEF = ABC = 50°, deci DEF ≡ ABC.
D O
E
F
P4
P3
P2 P3
A O
B
C
P1
5.6. Clasificarea unghiurilor
Unghiul ascuțit este unghiul a cărui măsură este cuprinsă între 0° şi 90°.
Desenăm Citim
A
B O
0° < AOB < 90°,
deci AOB este ascuțit.
Unghiul drept este unghiul a cărui măsură este egală cu 90°.
Desenăm Citim
C
D E
CDE = 90°,
deci CDE este drept.
Unghiul obtuz este unghiul a cărui măsură este cuprinsă între 90° şi 180°.
Desenăm Citim
F
G H
90° < FGH < 180°,
deci FGH este obtuz.
Unghiul nul este unghiul a cărui măsură este egală cu 0°.
Desenăm Citim
I S N
SIN = 0°,
deci SIN este nul.
Observație. Laturile unghiului SIN sunt semidreptele IS și IN, care au aceeași origine (punctul I, vârful
unghiului) și același sens (se suprapun, sunt identice, coincid).
Unghiul alungit este unghiul a cărui măsură este egală cu 180°.
Desenăm Citim
I S N
ISN = 180°,
deci ISN este alungit.
Observație. Laturile unghiului ISN sunt semidreptele SI și SN care au aceeași origine, dar sensuri opuse.
SI și SN formează dreapta IN, iar vârful unghiului, S, este punct interior segmentului IN.
Pentru a arăta că trei puncte A, B, C sunt coliniare, în această ordine, în anumite probleme, este suficient
să arătăm că unghiul ABC este alungit (metoda unghiului alungit)!
De reținut
189
Lecția 5
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Semidreptele BA, BC, BD formează o figură geometrică în care unghiul CBD este drept, iar măsura unghiului ABC
este de trei ori mai mare decât măsura unghiului ABD. Aflați măsurile unghiurilor ABC și ABD.
Rezolvare:
Notăm măsura unghiului ABD cu x.
Atunci măsura unghiului ABC este 3x.
Distingem două cazuri, reprezentate în figura 1 și, respectiv, în figura 2:
Cazul I: ABC + ABD = CBD, de unde 3x + x = 90°, deci 4x = 90°,
iar x = 22°30'. Atunci  ABD = 22°30', iar  ABC = 3x = 67°30'.
Cazul al II-lea: ABC - ABD = CBD, de unde 3x - x = 90°, deci 2x = 90°, iar x = 45°. În acest caz,  ABD = 45°,
iar ABC = 3x = 45° ⋅ 3 = 135°.
2. În figura alăturată, ABD are măsura de 120°, iar  DBC are măsura jumătate din măsura
unghiului ABD. Arătați că punctele A, B, C sunt coliniare.
Rezolvare:
Măsura unghiului DBC este jumătate din măsura unghiului ABD, deci  DBC = 120° : 2 = 60°.
ABC = ABD + DBC = 120° + 60° = 180°, deci  ABC este alungit, iar A, B, C sunt coliniare.
3. Măsura unghiului AOB este 53° + n°. Aflați numărul natural n pentru care unghiul este succesiv:
a) ascuțit; b) drept; c) obtuz.
Rezolvare:
a) AOB este ascuțit, deci 0° < AOB < 90°, de unde 0° < 53° + n° < 90°, iar 0° ≤ n° < 37° și, ținând cont că
numărul n este natural, n poate lua valorile 0, 1, 2, 3, …, 36.
b) AOB este drept, de unde  AOB = 90°, deci 53° + n° = 90°, iar n = 37.
c) AOB este obtuz, de unde 90° < AOB < 180°, deci 90° < 53° + n° < 180°, iar 37° < n° < 127° și, ținând cont
că numărul n este natural, n poate lua valorile 38, 39, 40, …, 126.
D
B C
A A
B C
D
Figura 1 Figura 2
D
A B C
Probleme propuse
1. Completați pentru a obține propoziții adevărate:
a) În figura alăturată sunt desenate trei unghiuri:  AOC, … și  … .
b) Laturile unghiului AOB sunt semidreptele OA și …, iar vârful este … .
c) Laturile unghiului BOC sunt semidreptele … și …, iar vârful este … .
2. a) Fără a măsura unghiurile de mai jos, estimați măsura fiecăruia și notați‑o:
V
I P
F
E S V O L
M U
b) Măsurați fiecare unghi și aflați eroarea pe care ați făcut-o prin estimare.
3. Transformați în minute sexagesimale:
a) 8° ; b) 35° ; c) 9°10' ; d) 15°30' ; e) 65°45'.
4. Transformați în grade sexagesimale:
a) 300' ; b) 1 200' ; c) 3 720' ; d) 3 750' ; e) 4 845'.
5. Efectuați:
a) 34° + 56° ;
f) 5°38' + 8°53' ;
b) 75° - 28° ;
g) 75° - 28°53' ;
c) 19° ⋅ 8 ;
h) 27°45' ⋅ 5 ;
d) 154° : 7 ;
i) 75° : 4 ;
e) 27°18' + 56°24' ;
j) 122°50' : 5.
6. Aproximați următoarele măsuri, cu o eroare de 1°, prin lipsă, respectiv, prin adaos și stabiliți care dintre cele două
aproximări reprezintă valoarea rotunjită:
a) 56°28' ; b) 27°51' ; c) 107°10' ; d) 59°30' ; e) 89°35'.
A
O C
B
190
VI Elemente de geometrie
7. În figura alăturată, măsura unghiului TAR este egală cu 90°, iar măsura TAE este de
două ori mai mare ca măsura unghiului EAR.
Aflați măsurile unghiurilor EAR și TAE.
8. Folosind figura alăturată, stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
a) OMN este unghi nul;
c) MNO este unghi nul;
e) MOA este unghi drept;
g) NOA nu este unghi drept;
b) MON este unghi alungit;
d) MOB este unghi ascuțit;
f) MOB este unghi obtuz;
h) AOB este unghi ascuțit.
9. În desenul alăturat, dreptele AB și CD sunt concurente în punctul T:
a) Măsurați unghiurile ATC și BTD și stabiliți dacă sunt congruente.
b) Măsurați cu raportorul unghiurile ATD și BTC și stabiliți dacă sunt congruente.
10. Fie un unghi  ABC, astfel încât măsura sa este egală cu 65° + n°. Aflați numărul
natural n pentru care unghiul  ABC, este succesiv:
a) ascuțit; b) drept; c) obtuz; d) alungit.
11. În figura alăturată,  AOB este un unghi alungit, iar  AOC și  COD au măsura
egală cu 70° și, respectiv, cu 40°. Arătați că  AOC ≡ BOD.
12. Desenați un unghi COL cu măsura de 140°, iar în exteriorul acestuia marcați
un punct T, astfel încât măsura unghiului LOT să fie egală cu două șeptimi din
măsura unghiului COL. Arătați că punctele C, O, T sunt coliniare.
13. Măsura unghiului ABC este 45°. În exteriorul dreptei AB se ia un punct D, astfel încât măsura unghiului CBD este
75% din 60°, iar punctul C să fie situat în interiorul unghiului ABD. Arătați că:
a) ABC ≡ CBD ; b) ABD este drept.
14. Unghiul AIL este alungit, iar S este un punct exterior dreptei AL, astfel încât măsura unghiului AIS este egală cu
120°. În interiorul unghiului AIS se ia un punct B, astfel încât  BIA ≡ BIS.
a) Aflați măsura unghiului BIS. b) Arătați că  BIS ≡ LIS.
Lecția 5
T
A R
E
M O N
A B
B
T
A
D
C
A O B
C D
Minitest
1. Latura comună unghiurilor  ABC şi  CBD este …, iar vârful comun este … . 2 puncte
2. 75° : 2 = …° …' . 1 punct
3. Desenați un unghi BAC cu măsura de 100°, iar în exteriorul acestuia marcați un punct I, astfel încât
măsura unghiului CAI să fie egală cu 80% din măsura unghiului BAC.
Arătați că punctele B, A, I sunt coliniare. 3 puncte
4. Se consideră unghiul VAP cu măsura egală cu 60°. În exteriorul unghiului se ia un punct O, astfel încât
măsura unghiului PAO să fie jumătate din măsura unghiului VAP. Apoi se ia un un punctul R, astfel
încât unghiul PAR să fie drept, iar O să fie punct interior unghiului PAR. Arătați că  VAP ≡ RAO.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
În vechime, pentru scrijelirea lor mai uşoară pe nisip, pe tăblițe de lut sau în piatră, cifrele arabe erau
formate din linii drepte. Descoperiți logica formei lor:
1 unghi 2 unghiuri 3 unghiuri 4 unghiuri 5 unghiuri 6 unghiuri 7 unghiuri 8 unghiuri 9 unghiuri 0 unghiuri
Știați că…
191
Lecția 6 Figuri congruente. Axa de simetrie
6.1. Figuri congruente
1. Pe o foaie dreptunghiulară, în partea stângă, desenăm un segment de dreaptă, AB. Punem două picături
fine de acuarelă în A și B. Pliem foaia pe jumătate, apoi presăm cu mâna hârtia astfel îndoită, după
care o desfacem. Notăm cele două puncte obținute în partea dreaptă cu C și D, apoi trasăm segmentul
CD.
B
A
B
A
C
D
Ce observăm?
Măsurăm cu rigla cele două segmente. Observăm că au aceeași lungime.
Cele două segmente sunt congruente și scriem AB ≡ CD.
2. Pe o foaie dreptunghiulară, desenăm în partea stângă un unghi AOB. Punem trei picături de acuarelă
în A, O și B. Pliem foaia pe jumătate, apoi presăm cu mâna hârtia astfel îndoită, după care o desfacem.
Notăm cele trei puncte obținute în partea dreaptă cu C, D și E, apoi desenăm unghiul CDE.
A
O
B
C
D
E
A
O
B
Ce observăm?
Măsurăm cu raportorul cele două unghiuri. Observăm că au aceeași măsură.
Cele două unghiuri sunt congruente și scriem   .
Mate
practică
În general, despre două figuri geometrice plane se spune că sunt congruente dacă, prin suprapunere,
coincid.
De reținut
Următoarele perechi de figuri geometrice sunt congruente:
Exemple
Lecția 5 Lecția 6
192
VI Elemente de geometrie
6.2. Axa de simetrie
Pe un carton sau pe un placaj desenăm un triunghi. Decupăm suprafața triunghiulară obținută, o notăm
cu ABC și o așezăm pe un alt carton. Cu un creion bine ascuțit, desenăm conturul triunghiului, îl decupăm
și-l notăm cu DEF. Cele două triunghiuri coincid prin suprapunere și, automat, coincid și elementele lor
corespondente.
A
B C
D
E F
Astfel, din   avem și corespondența laturilor: AB ≡ DE, BC ≡ EF, CA ≡ DF, respectiv corespondența
unghiurilor  ,  ,   .
Următoarele perechi de poligoane sunt congruente:
Aplicație
practică
1. Pe o foaie dreptunghiulară, desenăm în partea stângă un segment de dreaptă, AB. Punem două picături
fine de acuarelă în A și B. Pliem foaia de-a lungul dreptei s, presăm cu mâna hârtia astfel îndoită, apoi o
desfacem. Notăm cele două puncte obținute în partea dreaptă cu C, respectiv D și trasăm segmentul CD.
B
A
B
A
C
D
s s
Ce observăm?
Dacă îndoim foaia de-a lungul dreptei s, cele două segmente coincid prin suprapunere.
Segmentele AB și CD sunt congruente.
2. Pe o foaie dreptunghiulară, desenăm în partea stângă un unghi AOB. Punem trei picături fine de acuarelă
în A, O și, respectiv B. Pliem foaia de-a lungul dreptei s, presăm hârtia astfel îndoită, apoi o desfacem.
Notăm cele trei puncte obținute în partea dreaptă cu C, D, respectiv E și desenăm unghiul CDE.
Ce observăm?
Dacă îndoim foaia de-a lungul dreptei s, cele două unghiuri coincid prin suprapunere.
Unghiurile AOB și CDE sunt congruente.
Mate
practică De reținut
Poligoanele congruente au exact aceeași dimensiune și formă. Elementele corespondente a două poligoane
congruente sunt congruente.
193
Dacă putem îndoi o figură geometrică de-a lungul unei drepte, astfel încât cele două părți formate să
coincidă prin suprapunere, spunem că figura geometrică este simetrică. Dreapta după care s-a realizat
îndoirea se numește axă de simetrie.
De reținut
1. Desenăm un segment de dreaptă AB și marcăm
punctul M, mijlocul acestui segment. Construim o
dreaptă DM perpendiculară pe AB. Punem o picătură
fină de acuarelă în A și pliem foaia de-a lungul dreptei
DM, presăm cu mâna peste hârtia astfel îndoită și
apoi o desfacem.
Ce observăm?
Dreapta MD este axa de simetrie a segmentului AB.
2. Desenăm un unghi BIA, punem o picătură fină de
acuarelă în B și pliem foaia de-a lungul semidreptei
IA. Presăm cu mâna hârtia astfel îndoită, apoi o
desfacem. Marcăm punctul S în urma lăsată de acuarelă
și trasăm semidreapta IS.
Ce observăm?
Dreapta IA este axa de simetrie a unghiului BIS.
Mate
practică
Unele figuri admit axă de simetrie verticală:
s s s s
Alte figuri admit axă de simetrie orizontală:
s s s
Există și figuri care admit mai multe axe de simetrie:
a
b a
b d
e
s
b
c
d
g
s
Exemple
Lecția 6
B
A
S
I
D
A B
M
194
VI Elemente de geometrie
Probleme propuse
1. Desenați pe o foaie următoarele figuri de mai jos:
Decupați-le și, prin suprapunere, stabiliți perechile de figuri congruente.
2. Luați o foaie de hârtie dreptunghiulară și notați lungimea cu AB.
Îndoiți colțul hârtiei care conține punctul A și trasați conturul colțului îndoit.
Notați cu D punctul care îi corespunde punctului A pe foaie și apoi desfaceți
colțul.
Notați dreapta rezultată prin presare cu PC. Procedăm la fel cu colțul din dreapta
hârtiei, astfel încât corespondentul punctului B să fie un punct F, interior segmentului
DP.
Notăm cu E celălalt capăt al dungii imprimate prin presare.
a) Triunghiul ACP s-a suprapus peste triunghiul DCP și atunci  .
Datorită acestei suprapuneri, avem următorele perechi de elemente congruente:
AC ≡ DC, AP ≡ …, CP ≡ …, respectiv,  ,   ,  .
b) Triunghiul EBP s-a suprapus peste triunghiul … și atunci   .
Scrieți elementele congruente corespunzătoare.
c) Stabiliți prin măsurare cu raportorul dacă   .
3. Desenați următoarele figuri de mai jos:
s
s
s
s
Decupați-le și, prin suprapunere, stabiliți, în fiecare caz, dacă dreapta s este axă de simetrie.
4. Construiți pe o hârtie un unghi xOy cu măsura egală cu 60°, iar pe laturile Ox, Oy marcați punctele A și B, astfel
încât OA = OB = 6 cm. Puneți în evidență segmentul AB. Decupați triunghiul AOB obținut.
a) Îndoiți triunghiul AOB, astfel încât A să se suprapună peste B, presați, desfaceți hârtia și notați cu M punctul
unde dunga imprimată întâlnește segmentul AB. Datorită suprapunerii efectuate, putem afirma că:
• Punctul M este … segmentului AB și AM ≡ … ;
• OM este axa de simetrie a unghiului … și   ;
b) Îndoiți triunghiul AOB, astfel încât A să se suprapună peste O, presați, desfaceți hârtia și notați cu T punctul în
care dunga imprimată întâlnește segmentul AO. Datorită suprapunerii efectuate, putem afirma că:
• Punctul T este mijlocul segmentului … și AT ≡ … .
• BT este … a unghiului ABO și  .
c) Creați singuri o sarcină suplimentară și scrieți cel puțin 4 afirmații.
5. Trasați axele de simetrie ale următoarelor figuri geometrice:
A B
C
D
F
E
P
195
6. Folosind, eventual, desenele din această lecție, stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
a) Un segment are o singură axă de simetrie.
b) Un unghi are o singură axă de simetrie.
c) Cifra 8 admite două axe de simetrie.
d) Litera H admite două axe de simetrie.
e) Dreptunghiul admite două axe de simetrie.
f) Pătratul admite patru axe de simetrie.
7. Scrieți literele A, D, E, F, M, T, V, W, O și precizați care dintre ele au axă de simetrie.
Împărțiți figura alăturată în patru părți congruente construind
doar trei segmente.
Joc
1. În figura 1, prin îndoire de-a lungul dreptei g, punctul A se suprapune peste punctul B.
Completați corespunzător.
A C B
g A
B S
I
Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4
a) AC ≡ … . 1 punct
b) Punctul C este … segmentului AB; 1 punct
c) Dreapta g este … a segmentului AB. 1 punct
2. În figura 2, prin îndoire de-a lungul dreptei IA, punctul B se suprapune peste punctul S.
Completați corespunzător:
a) . 1 punct
b) Dreapta IA este … a unghiului … . 1 punct
3. Trasați axa de simetrie pentru figura 3. 1 punct
4. Construiți axele de simetrie pentru dreptunghiul din figura 4. 1 punct
5. Care sunt cifrele din sistemul zecimal care au axă de simetrie? 2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
Lecția 6
196
VI Elemente de geometrie
Evaluare Elemente de geometrie
1. În figura următoare sunt coliniare punctele:
A B C
D
a) A, B și C
b) A, B și D
c) C, B și D
d) A, C și D
2. A și B sunt două puncte distincte. Numărul dreptelor
care conțin cele două puncte este egal cu:
a) 2
b) 1
c) 3
d) nu se poate determina
3. Dreptele AB și CD din figura de mai jos sunt:
C B
A D
O
a) paralele
b) identice
c) concurente
d) confundate
4. Dintre propozițiile ce urmează, falsă este:
A B C
D
a) Segmentele AC și CA coincid
b) Semidreptele AC și CA coincid
c) Dreptele AC și CA sunt identice
d) Semidreptele AC și AB coincid
5. A, B, C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel
încât AB = 3 cm, C este simetricul lui A față de B,
iar  . Atunci lungimea segmentului AD este
egală cu:
a) 12 cm
b) 6 cm
c) 9 cm
d) 10 cm
6. Dintre un pătrat, un cerc, un dreptunghi și un unghi,
două axe de simetrie are:
a) dreptunghiul
b) cercul
c) unghiul
d) pătratul
7. Măsura unui unghi este de 2,5 ori mai mare ca măsura
celuilalt. Aflați măsurile celor două unghiuri, știind că
suma măsurilor lor este mai mare cu 1° decât măsura
unui unghi drept.
a) 67° și 24°
b) 65° și 26°
c) 64° și 27°
d) 66° și 25°
8. B este un punct interior unghiului AOD care are
măsura de 100°, iar măsura unghiului AOB este
egală cu 20°. C este interior unghiului BOD, astfel
încât  . Măsura unghiului BOC este
egală cu:
a) 20°
b) 30°
c) 40°
d) 50°
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
a) 12° = 720'
b) Măsura unghiului drept este 90°
c) 71° : 2 = 31°50'
d) Dreptele paralele nu au niciun punct comun.
10. Asociați fiecărui calcul din coloana A răspunsul corect
din coloana B:
A B
60° - 24°
58° - 35°36'
8°10' ⋅ 5 + 19°10'
a) 22°24'
b) 60°
c) 59°20'
d) 36°
197
Evaluare
11.În tabelul de mai jos este prezentată oferta unei librării
pentru instrumente de măsură, metalice:
Denumirea produsului Prețul produsului
Riglă 5 lei
Raportor 9 lei
Compas 8 lei
Echer 7 lei
Calculați suma de bani necesară achiziționării unui set
de rechizite format din 6 instrumenete de fiecare fel.
12.Determinați lungimile segmentelor AB, EF și GH din
tabelul de mai jos:
5x + 3y = 27 cm AB = 100 cm + 10x + 6y
4 cm + 2x + 7y = 15 cm CD = 20 cm + 10x + 35y
x + 5y = 23 cm EF = 3x + 15y - 42 cm
3x - 2y - 4 cm = 18 cm GH = 12x - 8y
13. Pe o dreaptă g considerați punctele D, R, P și T, coliniare, în această ordine, astfel încât DR = PT = 3 cm, iar
RP = 4 cm.
a) Ce lungime are segmentul DT?
b) Fie E mijlocul segmentului RP. Arătați că D și T sunt simetrice față de E.
14. Unghiul COD are măsura egală cu 110°, iar L este un punct exterior acestuia, astfel încât măsura unghiului DOL
este egală cu 0,(63) din măsura unghiului COD. Arătați că punctele C, O, L sunt coliniare.
Unitatea
VII
Sistemul International de unități de măsură (SI) este urmașul sistemului metric creat în perioada Revoluției Franceze.
Mai precis, la 22 iunie 1799, au fost expuse la Paris două etaloane din platină: unul pentru unitatea de măsură a
lungimii — metrul — și unul pentru unitatea de măsură a masei — kilogramul.
Descoperirile științifice făcute în secolul al XIX‑lea de către Carl Friedrich Gauss, Wilhelm Eduard Weber, James Clerk
Maxwell și William Thomson (Lord Kelvin) au adus în prim‑plan necesitatea existenței unui sistem de unități de
măsură standardizat. Astfel, la 20 mai 1875, a fost semnată la Paris Convenția Metrului, în urma căreia a fost înfiin‑
țat Biroul Internațional pentru Greutăți și Măsuri.
Prototipul metrului aflat la NIST (SUA) Prototipul kilogramului (imagine virtuală)
Domeniul de conținut:
GEOMETRIE
Unitatea
VII Unități de măsură
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
Evaluare
Unități de măsură pentru lungime. Perimetrul
Unități de măsură pentru arie. Aplicații: aria pătratului/dreptunghiului
Unități de măsură pentru volum.
Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic
Exerciții și probleme recapitulative
200
VII Unități de măsură
Lecția 1 Unități de măsură pentru lungime. Perimetrul
1.1. Multiplii și submultiplii metrului
Împărțiți în trei grupe, elevii clasei a V‑a au primit următoarele
sarcini de lucru: echipa coordonată de Vlad trebuia să compună
o problemă care să aibă ca rezultat lungimea etapei
Sibiu — Transfăgărășan — Bâlea Lac din cadrul Turului Ciclist
al României. Grupa coordonată de Luca trebuia să calculeze
lungimea unui traseu turistic egală cu 40% din 195 hm. Grupa
coordonată de Dina trebuia să afle lungimea unui stilou, știind
că 40% din lungimea acestuia este egală cu 31,2 mm.
Ce rezultat au obținut elevii fiecărei grupe?
Răspuns: 78.
Rezolvare:
• Lungimea etapei Sibiu—Transfăgărășan—Bâlea Lac din cadrul Turului Ciclist al României este de 78 km.
• 40% din 195 hm = 40 2 195 hm 195 hm 78 hm
100 5 ⋅ =⋅ = .
• Dacă s este lungimea stiloului, atunci: 40% din s = 31,2 mm, adică 40 31,2 mm 100 ⋅ =s .
40 2 5 31,2 mm : 31,2 mm : 31,2 mm 78 mm 100 5 2
s = = = ⋅= .
Ce observăm?
Deși pare că cele trei răspunsuri sunt identice, cele trei răspunsuri exprimate corect sunt: 78 km, 78 hm,
respectiv 78 mm sunt diferite și scot în evidență faptul că pentru măsurarea adecvată a diverselor lungimi
a fost necesară introducerea multiplilor și submultiplilor metrului.
Mate
practică
Multiplii metrului Submultiplii metrului
decametrul (notat dam);
hectometrul (notat hm);
kilometrul (notat km);
decimetrul (notat dm);
centimetrul (notat cm);
milimetrul (notat mm).
De reținut
Pentru estimarea unor lungimi s‑au utilizat de‑a lungul timpului unități precum: pasul, palma, cotul, stânjenul,
prăjina, leghea etc. Pentru a rezolva inconvenientele create de utilizarea diverselor etaloane de
măsură pentru lungimi, în data de 20 mai 1875, s‑a încheiat la Paris Convenția metrului. Astfel, pentru ca
măsurarea unei mărimi să nu aibă rezultate diferite, oamenii au stabilit un sistem de unități de măsură
valabil în aproape toate țările lumii. Metrul etalon, cu mărimea acceptată oficial ca unitate de bază într‑un
sistem de măsurare, se află la Paris.
Știați că…
1.2. Transformarea unităților de măsură
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta folosim următoarea schemă:
km hm dam m dm cm mm
• Unitățile de măsură mari se transformă în unități mici prin înmulțire cu 10n
.
• Unitățile de măsură mici se transformă în unități mari prin împărțire cu 10n
, unde n este numărul segmentelor dintre
cele două unități.
201
Lecția 1
Utilă este și următoarea scară a multiplilor, respectiv a submultiplilor metrului:
dam ⋅ 10 : 10
⋅ 10
⋅ 100 : 100
⋅ 1 000 : 1 000
: 10
⋅ 10 :10
dam
hm hm
km
m m
cm ⋅ 10 : 10
⋅ 10
⋅ 100 : 100
⋅ 1 000 : 1 000
: 10
⋅ 10 :10
cm
dm dm
m
mm mm
1. 8,53 dam = 8,53 ⋅ 10 m = 85,3 m;
3. 3,5 km = 3,5 ⋅ 1 000 m = 3 500 m;
5. 8,53 m = (8,53 : 10) dam = 0,853 dam;
7. 3,5 m = (3,5 : 1 000) km = 0,0035 km;
2. 1,2 hm = 1,2 ⋅ 100 m = 120 m;
4. 0,75 dam = 0,75 ⋅ 1 000 cm = 750 cm;
6. 1,6 dm = (1,6 : 100) dam = 0,016 dam;
8. 7 dm = (7 : 1 000) hm = 0,007 hm.
Exemple
1.3. Perimetrul
Perimetrul unei figuri geometrice mărginite de segmente de dreaptă este egal cu suma lungimilor acestor
segmente. Se notează cu P.
1. Perimetrul unui pătrat cu lungimea laturilor egală cu l este P = 4 l.
2. Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea laturilor egală cu L (pentru lungime) și l (pentru lățime) este
P = 2 ⋅ (L + l).
3. Dacă lungimile laturilor unui triunghi sunt a, b, c, atunci perimetrul său este P = a + b + c.
De reținut
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Luca pleacă de acasă în excursie pe Vârful Cozia și merge cu mașina 295 hm, cu bicicleta
9,6 km, iar ultimii 370 dam îi parcurge pe jos. Care este distanța dintre casa lui Luca și
Vârful Cozia?
Rezolvare:
Distanța este egală cu 295 hm + 9,6 km + 370 dam = 29,5 km + 9,6 km + 3,7 km = 42,8 km.
2. Un teren de formă triunghiulară are perimetrul egal cu 210 m, iar două laturi ale triunghiului
au aceeași lungime. Știind că una din laturi are lungimea egală cu 60 m, să se afle
lungimile celorlalte două laturi.
Rezolvare:
Notăm cu a și b lungimile celorlalte două laturi ale triunghiului.
Perimetrul său este P = a + b + 60 m = 210 m.
Distingem două cazuri:
• Dacă a = 60 m, atunci b = P - 60 m - 60 m = 210 m - 120 m = 90 m.
• Dacă a = b ≠ 60 m, atunci a = b = (P - 60 m) : 2 = (210 m - 60 m) : 2 = 150 m : 2= 75 m.
3. O grădină are forma unui dreptunghi cu lungimea egală cu 48 m, iar lățimea egală cu 0,75 din lungime. Cât costă
gardul necesar împrejmuirii grădinii, dacă un metru liniar de gard costă 20 de lei?
Rezolvare:
l = 0,75 din 48 m = 75 3 48 m 48 m 3 12 m 36 m
100 4 ⋅ = ⋅ =⋅ =
P = 2 ⋅ (L + l) = 2 ⋅ (48 m + 36 m) = 2 ⋅ 84 m = 168 m.
Gardul costă 20 lei ⋅ 168 = 3 360 lei.
202
VII Unități de măsură
Probleme propuse
1. Comparați:
a) 85 dam cu 85 dm;
d) 6,8 km cu 601 dam;
b) 24 cm cu 240 mm;
e) 3,4 dm cu 333 mm;
c) 72 km cu 7 200 dam;
f) 0,764 dam cu 7 630 mm.
2. Stabiliți dacă următoarele afirmații sunt adevărate sau false:
a) 78,9 dam = 0,789 hm;
d) 438 dam = 4,4 km;
b) 2 500 cm = 25 m;
e) 0,54 m = 539 mm;
c)867 mm = 86,7 cm;
f) 0,47 dm = 47,5 mm.
3. Transformați în metri:
a) 0,75 dam; b) 4, 58 hm; c) 0,2465 km; d) 23,5 hm; e) 8,25 km.
4. Transformați în decimetri:
a) 6,25 m;
f) 4,75 cm;
b) 2, 36 dam;
g) 45, 5 mm;
c) 24,506 hm;
h) 3,2 mm;
d) 0,175 km;
i) 23,5 cm;
e) 0,036 dam;
j) 6 mm.
5. Transformați în decametri:
a) 3,25 km;
f) 82,7 m;
b) 0,85hm;
g) 405 dm;
c) 0,068 km;
h) 200 mm;
d) 13,2 km;
i) 4,5 cm;
e) 0,06 hm;
j) 8 dm.
6. Calculați:
a) 87 m + 2,8 dam + 88 dm = ? dm;
c) 654 hm - 3 km + 24 m = ? dam;
e) 0,82 km + 170 dam - 45 m = ?hm;
b) 87 cm + 103 mm - 2 dm = ? cm;
d) 0,87 dam - 2,5 m + 186 dm = ? m;
f) 5,6 hm + 240 dam - 150 m = ? km.
7. Calculați:
a) 3 ⋅ 1,4 cm + 5 ⋅ 0,36 cm = ? cm;
c) 1,2 km : 4 - 0,3(54) dam ⋅ 11 = ? hm;
e) 106 dam ⋅ 4 - 18 hm : 6 = ? km;
b) 8 ⋅ 153 dm -280 000 mm : 100 = ? m;
d) 8 500 mm + 8,75 cm - 0,007 dam = ? dm;
f) 4 ⋅ 103 dm - 18 hm : 102 = ? dam.
8. Indicați unitățile de măsură adecvate pentru a măsura:
a) lungimea unui creion;
d) grosimea unui geam;
b) lungimea sălii de clasă;
e) lungimea unui ac;
c) distanța dintre două orașe;
f) lungimea Dunării.
9. Estimați următoarele lungimi, apoi verificați prin măsurare și calculați eroarea făcută:
a) lungimea unui creion; b) lungimea sălii de clasă; c) lățimea cărții de matematică.
10. O mașină pleacă din orașul A să aducă marfă din orașul B. Distanțele dintre localități sunt indicate în figura de
mai jos:
A 60 km
B
C
D
E
750 hm
9 000 dam
9 410 dam
74,9 km
Ce itinerar trebuie ales pentru a optimiza cheltuielile necesare pentru motorină?
11. Copiați tabelul de mai jos în caiete, calculați și completați:
Lungimea laturii pătratului 4,3 m 24,5 cm
Perimetrul pătratului 6,8 km 666 dam
12. Calculați perimetrul unui triunghi ABC, în care AB = 24 cm, AC = 100 mm și BC = 2,6 dm.
13. Latura unui pătrat are lungimea cuprinsă între 300 cm și 0,32 dam. Să se afle numerele x și y, știind că perimetrul
acestui pătrat este cuprins între x metri și y metri?
203
Lecția 1
14. Copiați tabelul de mai jos în caiete, calculați și completați:
Perimetrul dreptunghiului 182 hm 456 cm
Lungimea 67 m 6,3 km 8,5 m 855 m
Lățimea 338 dm 680 mm 186 mm 855 dm
15. Vlad, Luca și Dina au măsurat lungimea unei cărți și au obținut valorile: 26,8 cm, 277 mm și 2,72 dm. Transformați
în aceeași unitate de măsură și stabiliți cine a măsurat corect, știind că lungimea cărții era egală cu 20% din
1,36 m.
16. Perimetrul unui triunghi este de 354 cm. Să se calculeze lungimile laturilor triunghiului, știind că acestea sunt
numere pare consecutive, exprimate în centimetri.
17. Perimetrul unui dreptunghi este egal cu 48 m. Aflați lungimea și lățimea dreptunghiului, știind că lungimea este
de trei ori mai mare decât lățimea.
18. Un dreptunghi are lungimea egală cu 700 m, iar lățimea egală cu trei sferturi din lungime.
Perimetrul unui pătrat reprezintă 50% din perimetrul acestui dreptunghi. Ce lungime are latura pătratului?
19. Dacă mărim lungimea unui dreptunghi cu 2 cm și lățimea cu 3 cm, obținem un pătrat cu perimetrul de 49 cm.
Calculați perimetrul dreptunghiului.
a) Măsurați și calculați perimetrul curții casei voastre.
b) Realizați planul curții școlii, astfel încât 1 cm pe desen reprezintă 10 m pe
teren.
1. Transformați în unitățile de măsură indicate:
a) 0,36 dam = ? m; b) 62,8 km = ? dam; c) 0,2465 mm = ? dm; d) 3 cm = ? m.
4 puncte
2. Perimetrul unui pătrat este egal cu 82,4 m. Calculați lungimea laturii pătratului.
1 punct
3. Calculați 1,6 cm ⋅ 2,75 + 0,3(6) cm ⋅ 6.
1 punct
4. Perimetrul unui triunghi este de 549 m. Să se calculeze lungimile laturilor triunghiului, știind că acestea
reprezintă numere naturale consecutive, exprimate în metri.
1 punct
5. O grădină are forma unui dreptunghi cu lungimea de 648 hm, iar lățimea egală cu 75% din lungime.
Ce lungime are gardul ce înconjoară grădina?
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest Temă de proiect
204
VII Unități de măsură
Lecția 2 Unități de măsură pentru arie.
Aplicații: aria pătratului/dreptunghiului
2.1. Unități de măsură pentru arie
Dina are mai multe pătrate colorate cu latura de 1 cm pe care le lipește, unul
lângă altul, peste pătratul cu latura de 3 cm, din figura alăturată. De câte
pătrate colorate are nevoie Dina pentru a acoperi tot pătratul cu latura de
3 cm?
Răspuns:
Dina împarte fiecare latură a pătratului în trei segmente de lungime 1 cm
și realizează desenul de mai jos:
A B
D C      
A B
D C
E
F
G
H
I J
K L
Dina observă că pentru a acoperi tot pătratul de latură 3 cm are nevoie
de 9 pătrate cu latura de 1 cm.
Mate
practică
Aria unei figuri geometrice este o măsură a întinderii figurii geometrice. Unitatea principală de măsură
pentru aria suprafețelor este metrul pătrat, notat m2
. Un m2
reprezintă aria suprafeței unui pătrat cu latura
de 1 m (1 cm2
reprezintă aria suprafeței unui pătrat cu latura de 1 cm, etc.). Pentru ușurința exprimării,
în loc de aria suprafeței pătratului, vom utiliza aria pătratului.
1. În cazul Dinei, aria pătratului cu latura de 3 cm este egală cu 9 cm2
.
2. Determinați ariile următoarelor figuri geometrice:
1 mm2 1 dm2 1 m2
Prima figură geometrică este formată din 14 pătrate, deci aria sa este 14 mm2
.
A doua figură geometrică este formată din 12 pătrate, deci aria sa este 12 dm2
.
A treia figură geometrică este formată din 17 pătrate, deci aria sa este 17 m2
.
De reținut Exemple
2.2. Multiplii și submultiplii metrului pătrat. Transformări
Multiplii metrului pătrat sunt unități de măsură utilizate, în general, pentru a măsura aria unor suprafețe
mai mari de 1 m2
:
• decametrul pătrat, notat dam2
• hectometrul pătrat, notat hm2
• kilometrul pătrat, notat km2
De reținut
205
Lecția 2
Submultiplii metrului pătrat sunt unități de măsură utilizate,
în general, pentru a măsura aria unor suprafețe mai mici
decât 1 m2
:
• decimetrul pătrat, notat dm2
• centimetrul pătrat, notat cm2
• milimetrul pătrat, notat mm2
Pentru a transforma o unitate de măsură într-o altă unitate de măsură, imediat superioară, împărțim
la 100, iar pentru transfomarea într-o unitate de măsură imediat inferioară, înmulțim cu 100.
Pentru exprimarea suprafeței unui teren se mai folosesc ca unități de măsură:
• arul: 1 ar = 1 dam2
;
• hectarul: 1 ha = 1 hm2
.
Observații
1. 3,4 km2 = 3,4 ⋅ 100 hm2 = 340 hm2 = 340 ⋅ 100 dam2 = 34 000 dam2
 ;
2. 125 cm2 = (125 : 100) dm2 = 12,5 dm2 = (12,5 : 100) m2 = 0,125 m2
 ;
3. 0,78 ha = 0,78 hm2 = 0,78 ⋅ 100 dam2 = 78 ari.
2.3. Aplicații: aria pătratului/dreptunghiului
Dina dorește să calculeze
aria unui pătrat cu latura de
6 cm.
Adi vrea să calculeze aria
unui dreptunghi cu lungimea
de 9 cm și lățimea de
5 cm.
Răspuns:
Dina observă că pe fiecare
linie sunt câte 6 pătrate cu
aria de 1 cm2
, iar pe fiecare
coloană sunt pătrate cu aria
de 1 cm2
. Suprafața pătratului este acoperită complet de 6 ⋅ 6 = 36 de
pătrate cu aria de 1 cm2
. În concluzie, aria pătratului este egală cu
36 cm2
.
Vlad observă ca pe fiecare linie sunt câte 5 pătrate cu aria de 1 cm2
,
iar pe fiecare coloană sunt 9 pătrate cu aria de 1 cm2
. Suprafața
dreptunghiului este acoperită complet de 9 ⋅ 5 = 45 de pătrate cu aria
de 1 cm2
. Deci aria dreptunghiului este egală cu 45 cm2
.
Exemple Mate practică
6 cm
6 cm
5 cm
9 cm
Aria unui pătrat cu lungimea laturii l este egală cu l ⋅ l = l
2
.
Aria unui dreptunghi cu lungimea L și lățimea l este egală cu L ⋅ l.
De reținut
Înmulțire cu 100
1 km2
1 hm2
1 dm2
1 m2
1 dm2
1 cm Împărțire cu 100 2
1 mm2
206
VII Unități de măsură Exemple
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. În desenul alăturat, aria unui pătrat mic este egală cu 1 dm2
. Determinați aria suprafeței
paralelogramului colorat.
Rezolvare:
Paralelogramul este format din 8 pătrate întregi și din două triunghiuri care coincid
prin suprapunere (diferă doar poziția lor pe desen). Cele două triunghiuri formează
un dreptunghi care acoperă două pătrate din desen. În concluzie, aria paralelogramului
este egală cu aria a 10 pătrate, adică 10 dm2
.
2. Podeaua unei bucătării are forma din figura alăturată. Dimensiunile precizate de figură sunt exprimate în metri.
Precizați trei moduri practice de a determina aria podelei bucătăriei.
A B
D C
F E
2
3
5
3
Rezolvare:
a) Realizând un caroiaj pe figura dată, obținem figura alăturată.
Suprafața podelei bucătăriei este formată din 12 pătrate cu latura de 1 m, deci
aria suprafeței este egală cu 12 m2
.
b) Prelungim segmentul DE până când intersectează latura AB și obținem figura
alăturată. Aria podelei este egală cu suma ariilor celor două dreptunghiuri, AGEF
și GBCD.
Aria podelei este egală cu 3 m ⋅ 2 m + 3 m ⋅ 2 m = 12 m2
.
c) Dreptele DC și AF se intersectează în punctul G și obținem figura alăturată. Aria
podelei este egală cu diferența dintre aria dreptunghiului ABCG și aria dreptunghiului
FEDG.
Aria podelei este egală cu 5 m ⋅ 3 m - 3 m ⋅ 1 m = 12 m2
.
3. Calculați aria unui dreptunghi cu lungimea de 12,3 dm și lățimea de 115 cm.
Rezolvare:
Pentru a putea calcula aria dreptunghiului, este necesar ca dimensiunile sale să fie exprimate prin aceeași unitate
de măsură. Vom utiliza decimetrul. Pentru aceasta, observăm că lățimea dreptunghiului este egală cu
115 cm = 11,5 dm. În concluzie, obținem aria dreptunghiului egală cu 12,3 dm ⋅ 11,5 dm = 141,45 dm2
.
A B
D C
F E
2
2
3
3
3
A B
D C
F E
G
2
3
5
3
A B
D C
F E
1. Dreptunghi
Lungime = L Lățime = l Aria = L ⋅ l
1,2 cm 0,6 cm A = 1,2 ⋅ 0,6 = 0,72 cm2
5
2
dm 10
9
dm 5 10 25 2 dm
29 9
A =⋅ =
0,4 hm 0,04 hm A = 0,4 ⋅ 0,04 = 0,016 hm2
2. Pătrat
Latura = l Aria = l
2
2,5 cm A = 2,52 = 6,25 cm2
0,12 dam A = 0,122 = 0,0144 dam2
7
m
3
2
7 49 2 m
3 9
A   = =    
207
Lecția 2
Probleme propuse
1. Calculați aria unui pătrat cu latura de lungime:
a) 3 cm ;
e) 120 mm ;
b) 12 m ;
f) 0,01 hm ;
c) 2,5 dam ;
g) 7,5 cm ;
d) 0,3 km ;
h) 4,5 dm.
2. Calculați aria unui dreptunghi ce are dimensiunile:
a) L = 0,5 dam, l = 3,2 m ;
c) L = 35 dm, l = 200 cm ;
b) L = 10,1 cm, l = 50 mm ;
d) L = 2,7 dam, l = 210 dm.
3. Desenați un dreptunghi cu lungimea de 6 cm și lățimea de 5 cm. Calculați perimetrul și aria dreptunghiului.
4. Transformați în metri pătrați:
a) 0,072 dam2
 ;
d) 67 000 cm2
 ;
b) 3,9 ha ;
e) 0,0003 km2
 ;
c) 25 ari ;
f) 7 200 000 mm2
.
5. Transformați în unitatea de măsură indicată:
a) 15,28 dm2
în cm2
 ;
d) 147 000 m2
în km2
 ;
b) 8,2 dam2
în dm2
 ;
e) 0,025 km2
în ari ;
c) 700 000 cm2
în dam2
 ;
f) 10 000 000 cm2
în ha.
6. Precizați ce unitate de măsură este adecvată pentru exprimarea ariei:
a) unei coli de hârtie; b) podelei unui dormitor; c) unei țări.
7. Utilizând o riglă gradată și, alegând o unitate de măsură adecvată, determinați ariile figurilor geometrice din desenul
de mai jos.
a) b) c) d)
8. Comparați:
a) 36 cm2
 cu 123 mm2
 ;
d) 74 m2
 cu 7,4 hm2
 ;
b) 22 dam2
 cu 1 ha ;
e) 0,05 dam2
 cu 500 dm2
 ;
c) 72 ari cu 0,072 km2
;
f) 3,5 m2
 cu 3,49 dm2
.
9. Curtea unei școli, care are formă de dreptunghi cu lungimea de 47 m
și lățimea de 21 m, se pavează cu plăci de beton în formă de pătrat
cu latura de 50 cm.
Determinați numărul plăcilor de beton necesare pavării curții.
10. O combină treieră într-o zi grâul de pe o suprafață de 1,5 ha. În câte zile va treiera grâul de pe o tarla în formă
de pătrat cu latura de 300 m?
11. În desenul alăturat, aria unui pătrat este egală cu 1 cm2
. Determinați aria triunghiului
colorat cu albastru.
208
VII Unități de măsură
În figura de mai jos, Vlad a realizat schematic planul casei sale. Utilizând dimensiunile din schemă, exprimate
în metri, calculați:
A B D
E
H I J F
G
L M
C
K
N
2
3
4
4
5 2 4
camera de zi
bucătărie
baie
hol
dormitor 1
dormitor 2
a) Aria suprafeței celor două dormitoare.
b) Aria suprafeței holului.
c) Comparați aria suprafeței celor două dormitoare cu aria suprafeței camerei de zi.
d) Realizați schematic planul casei, apoi răspundeți la cerințele a), b) și c) ținând cont de noile dimensiuni.
Activitate
pe grupe
1. Transformați în hectometri pătrați:
a) 24,53 km2
 ; b) 19,2 dam2
 ; c) 950,456 m2
.
3 puncte
2. a) Determinați aria unui pătrat cu latura de 1,45 cm.
b) Determinați aria unui dreptunghi cu lungimea de 4,3 dm și lățimea de 3,4 dm.
c) De câte plăci de gresie în formă de pătrat cu latura de 20 cm avem nevoie pentru a placa podeaua
unei băi în formă de pătrat cu latura de 3 m?
3 puncte
3. În figura alăturată este reprezentat schematic un parc
EFGH în formă de dreptunghi, care are în centru un lac
în formă de pătrat ABCD. De jur împrejurul lacului, parcul
este acoperit cu gazon. Dacă AB = 10 m, EF = 50 m
și FG = 30 m, atunci calculați aria suprafeței acoperite
cu gazon.
3 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
H G
E F
A B
D C
Lecția 2
209
Lecția 3
Lecția 3 Unități de măsură pentru volum.
Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic
3.1. Unități de măsură pentru volum
Bianca a pregătit pentru întâlnirea cu prietenele un aranjament din
cuburi de zahăr ca în imaginea alăturată.
Dacă știm că fiecare cub are muchia de 1 cm, ce dimensiuni ar trebui
sa aibă cutia în care ar trebui puse?
Rezolvare:
Din imagine observăm că aranjamentul are forma unui paralelipiped
cu L = 4 cuburi, l = 4 cuburi și h = 5 cuburi. Dacă muchia unui cub este
de 1 cm, atunci dimensiunile cutiei ar trebui să fie: l = L = 4 cm, iar
h = 5 cm.
Ce observăm?
Având în vedere că un cub are muchia de 1 cm, spunem că volumul său este egal cu 1 cm ⋅ 1 cm ⋅ 1 cm = 1 cm3
(citim un centimetru cub).
Situație
problemă
Metrul cub
Volumul măsoară întinderea unui corp în spațiu.
Unitatea principală de măsură pentru volumul corpurilor este
metrul cub, notat m3
.
1 m3
De reținut
reprezintă volumul unui cub cu muchia de 1 m. 1 m
1 m
1 m
1. Cubul roșu are muchiile egale cu 1 cm.
El are volumul 1 cm3
.
2. Cubul verde are muchiile de 1 m.
El are volumul 1 m3
.
Exemple
1 m
1 m
1 m
1 cm
1 cm
1 cm
Multiplii și submultiplii metrului cub
Multiplii metrului cub Submultiplii metrului cub
• decametrul cub (notat dam3
); • decimetrul cub (notat dm3
);
• hectometrul cub (notat hm3
); • centimetrul cub (notat cm3
);
• kilometrul cub (notat km3
); • milimetrul cub (notat mm3
).
Observație. Fiecare unitate de măsură reprezintă volumul unui cub cu muchia de 1 dam, 1 hm, 1 km,
respectiv 1 dm, 1 cm, 1 mm.
De reținut
Lecția 2
210
VII Unități de măsură
3.2. Transformarea unităților de măsură
Pentru a transforma o unitate de măsură în alta folosim următoarea schemă:
km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3
• Unitățile de măsură mari se transformă în unități mici prin înmulțire cu (103
)
n
;
• Unitățile de măsură mici se transformă în unități mari prin împărțire cu (103
)
n
, unde n este numărul
segmentelor de dreaptă dintre cele două unități.
De reținut
1. 2,5 dam3 = 2,5 ⋅ 103
m3 = 2 500 m3
 ;
3. 0,6 km3 = 0,6 ⋅ (103
)
3 m = 600 000 000 m3
 ;
5. 85 m3 = (85: 103
) dam3 = 0,085 dam3
 ;
2. 0,8 hm3 = 0,8 ⋅ (103
)
2 m3 = 800 000 m3
 ;
4. 4 mm3 = [4 : (103
)2
] dm3 = 0,000004 dm3
 ;
6. 1,6 dm3 = (1,6 : 103
) m3 = 0,0016 m3
Exemple
.
3.3. Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic Situație problemă
Să numărăm din câte cuburi unitate de 1cm3
sunt formate cele două cuburi:
Ne punem întrebarea: ce legătură există între
lungimea muchiei cubului și numărul de cuburi
unitate din care este format cubul?
Primul cub este format din 8 cuburi unitate de
1 cm3 și observăm că 2 cm ⋅ 2 cm ⋅ 2 cm = 8 cm3
.
Al doilea este format din 27 de cuburi unitate
de 1 cm3
și observăm că 3 cm ⋅ 3 cm ⋅ 3 cm = 27 cm3
.
De reținut
Deducem formula de calcul pentru volumul cubului: V = l3
, unde l este lungimea muchiei cubului.
Volumul unui corp este numărul care ne arată de câte ori se cuprinde o unitate de măsură în acel corp.
Paralelipipedul dreptunghic alăturat este format din 84 de cuburi
unitate de 1 cm3
.
Corpul are lungimea L = 7 cm, lățimea l = 3 cm și înălțimea
h = 4 cm.
Observăm că 7 cm ⋅ 3 cm ⋅ 4 cm = 84 cm3
, adică exact numărul
de cuburi unitate din care este format corpul.
Volumul paralelipipedului dreptunghic: V = L ⋅ l ⋅ h.
4 cm
7 cm
3 cm
Exemple
3.4. Relația dintre volum și capacitate
Turnați 1 l de apă într-un vas cubic cu lungimea muchiei de 1 dm.
Ce observați?
Răspuns:
Vasul este plin.
De reținut
Un vas cu volumul egal cu 1 dm3 are capacitatea de 1 litru.
Aplicație
practică
1 dm
1 dm
1 dm
3 cm
3 cm
3 cm
2 cm
2 cm
2 cm
211
Probleme reprezentative. Idei, metode, tehnici de rezolvare
1. Într-o cutie cubică cu latura de 10 cm încap 2 portocale.
a) Câte portocale încap într-o cutie cubică cu muchia de 20 cm?
b) Câte portocale încap într-o cutie cubică cu muchia de 30 cm?
c) Dar într-o cutie imaginară cu latura de 100 m?
Rezolvare:
a) Volumul cutiei cu latura de 10 cm este egal cu (10 cm)3 = 1 000 cm3 = 1 dm3
.
Volumul cutiei cu latura de 20 cm este egal cu (20 cm)3 = 8 000 cm3 = 8 dm3
.
1 dm3 2 portocale
8 dm3 2 portocale ⋅ 8 = 16 portocale.
b) Volumul cutiei cu latura de 30 cm este egal cu (30 cm)3 = 27 000 cm3 = 27 dm3
.
1 dm3 2 portocale
27 dm3 2 portocale ⋅ 27 = 54 de portocale.
c) Volumul cutiei cu latura de 100 m este egal cu (100 m)3 = 1 000 000 m3 = 1 000 000 000 dm3
.
1 dm3 2 portocale
1 000 000 000 dm3 2 portocale ⋅ 1 000 000 000 = 2 000 000 000 portocale.
2. Un acvariu are forma unui paralelipiped dreptunghic cu lungimea de 75 cm, lățimea
de 40 cm și înălțimea de 6 dm.
a) Aflați volumul acvariului.
b) La ce înălțime se ridică apa, dacă în acvariu se toarnă 120 de litri?
Rezolvare:
a) Mai întâi trebuie să efectuăm transformări pentru ca cele trei dimensiuni să aibă
aceeași unitate de măsură.
L = 75 cm = 7,5 dm, iar l = 40 cm = 4 dm.
V = L ⋅ l ⋅ h = 7,5 dm ⋅ 4 dm ⋅ 6 dm = 180 dm3
.
b) Ținând cont că 1 l = 1 dm3 , cei 120 de litri de apă ocupă un volum egal cu 120 dm3
.
Fie î înălțimea la care se ridică apa. Atunci volumul apei este egal cu V = 7,5 dm ⋅ 4 dm ⋅ î dm.
Din 7,5 dm ⋅ 4 dm ⋅ î dm = 120 dm3
, obținem î = 4 dm.
Probleme propuse
1. Priviți cu atenție cubul din figura alăturată și completați pentru a obține propoziții
adevărate. Cubul are:
a) … vârfuri;
b) … fețe;
c) … muchii.
d) Fețele cubului sunt … .
e) Construiți acasă un cub asemănător, folosind bețe de chibrit și plastilină.
2. Din câte cubulețe unitate sunt formate corpurile de mai jos:
       
Lecția 3
212
VII Unități de măsură
3. Scrieți ce corp geometric se obține în fiecare caz, după ce completați elementele care lipsesc:
a) b)
4. Stabiliți dacă următoarele afirmații sunt adevărate sau false:
a) 78,9 dam3 = 0,789 hm3
 ;
d) 4 dam3 = 0,0004 hm3
 ;
b) 2 500 cm3 = 25 dm3
 ;
e) 0,4 m3 = 400 dm3
 ;
c) 867 mm3 = 0,867cm3
 ;
f) 0,4 m3 = 0,0004 dam3
.
5. Transformați în decimetri cubi:
a) 6,25 m3
 ; b) 0,006 dam3
 ; c) 0,0000005 hm3
 ; d) 3 000 cm3
 ; e) 4 000 000 mm3
 ; f) 47,5 cm3
.
6. Aflați termenul necunoscut:
a) 2,8 dam3 + 800 dm3 = ? m3
 ;
c) 654 hm3 - 35 000 m3 = ? dam3
 ;
b) 87 cm3 + 103 mm3 - 0,02 dm3 = ? cm3
 ;
d) 0,82 km3 + 170 dam3 - 4 000 m3 = ? hm3
.
7. Indicați unitățile de măsură adecvate pentru a măsura:
a) volumul sălii de clasă;
c) capacitatea unei găleți;
e) volumul unui bloc;
b) volumul unei cutii de chibrituri;
d) capacitatea unui bazin de înot;
f) timpul desfășurării unui semestru școlar.
8. În București, în anul 2017, tariful pentru consumul unui m3
de apă/canal a fost de 1,15 euro. Câți lei plătește
o familie, știind că a consumat 25 m3
de apă/canal și că 1 euro = 4,56 lei?
9. Suma lungimilor muchiilor unui cub este egală cu 180 cm.
a) Aflați perimetrul și aria unei fețe.
b) Calculați volumul cubului.
10. În figura alăturată avem desfășurarea plană a fețelor unui cub.
a) Aflați aria desfășurării.
b) Calculați perimetrul desfășurării.
c) Determinați volumul cubului respectiv.
11. Copiați tabelul de mai jos în caiete, calculați și completați:
Lungimea muchiei cubului 2,5 m 24 cm
Volumul cubului 8 000 dm3 216 hm3
12. În figura alăturată este reprezentată desfășurarea plană
a fețelor unui paralelipiped dreptunghic.
a) Aflați aria desfășurării.
b) Calculați perimetrul desfășurării.
c) Determinați volumul paralelipipedului respectiv.
13. Un bazin de înot are forma unui paralelipiped dreptunghic cu lungimea
de 0,60 hm, lățimea de 400 dm și înălțimea de 0,25 dam.
Câți litri de apă încap în bazin?
14. Dimensiunile unei cărămizi sunt: 240 mm, 125 mm și 140 mm.
Într-un metru cub de zidărie intră 210 cărămizi și mortar.
Care este volumul mortarului?
15. Un teren de fotbal de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 100 m și lățimea de 70 m, trebuie curățat de zăpadă.
Câte tone de zăpadă trebuie să fie transportate de pe teren, știind că grosimea stratului de zăpadă este egală cu
25 cm, iar 1 m3 de zăpadă cântărește 60 kg?
5 cm 5 cm
8 cm
8 cm
3 cm 3 cm
5 cm
213
16. Bunicii lui Vlad colectează apă de ploaie într-un butoi fără capac, pentru udatul legumelor. Butoiul are forma unui
cub cu lungimea muchiei de 1 m. După 10 zile consecutive de ploaie, s-au acumulat, în medie, câte 72,9 litri de
apă pe metrul pătrat, după fiecare zi.
Ce cantitate de apă s-a acumulat în butoi?
La ce înălțime se ridică apa?
17. Într-un acvariu de forma unui paralelipiped dreptunghic cu lungimea egală cu 80 cm, lățimea de 50 cm și înălțimea
de 6 dm, apa se ridică la 5
6
din înălțimea acvariului.
Din acvariu se scot 80 litri de apă.
a) Aflați volumul acvariului.
b) Cu câți centimetri a scăzut nivelul apei?
Lecția 3
Cubul lui Rubik este un joc-problemă inventat în anul 1974 de către sculptorul și
profesorul de arhitectură maghiar Ernő Rubik.
Pentru majoritatea dintre voi acesta este o adevărată provocare. Accesează internetul
pentru a afla câteva secrete privind aranjarea pătrățelelor, astfel încât să se
formeze fețe în care toate cele 9 pătrate au aceeași culoare!
Joc
Pe masă sunt șase pahare: trei pline cu apă și trei goale, ca în desenul de mai jos. Să se aranjeze paharele
într-o ordine alternativă (unul plin, unul gol ș.a.m.d.), cu condiția să nu se miște decât un singur pahar.
               
Știați că…
1. Transformați în unitățile de măsură indicate:
a) 3,4 dam3 = ? m3 b) 6,8 hm3 = ? km3 c) 64 600 mm3 = ? dm3 d) 1 500 dm3 = ? kl
4 puncte
2. Din câte cuburi unitate este alcătuit cubul alăturat?
1 punct
3. Un vas are forma unui cub cu suma lungimilor muchiilor egală cu 108 dm.
Câți decalitri de apă încap în vas?
2 puncte
4. Un container are interiorul de forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 10 m, 6 m și 5 m.
În interior sunt cărămizi având dimensiunile de 250 mm, 120 mm și 100 mm. Câte cărămizi sunt în
container, știind că acesta este plin?
2 puncte
Din oficiu: 1 punct
Minitest
214
VII Unități de măsură Evaluare
1. Unitatea de măsură adecvată pentru a măsura distanța
dintre două orașe este:
a) km b) hm c) dam d) m
2. Transformând 28,5 km în metri obținem:
a) 285 m b) 2 850 m c) 28 500 m d) 2,85 m
3. Transformând 8,5 ari în metri pătrați obținem:
a) 85 m2 b) 850 m2 c) 0,85 m2 d) 8,5 m2
4. Transformând 0,006 m3
în centimetri cubi obținem:
a) 600 cm3 b) 6 000 cm3 c) 60 cm3 d) 6 cm3
5. Un pătrat are aria egală cu 576 m2
, iar alt pătrat are
aria de 4 ori mai mică. Atunci lungimea laturii celui
de-al doilea pătrat este egală cu:
a) 12 m b) 144 m c) 16 m d) 13 m
6. Pentru a vopsi un cub din lemn cu latura de 2 dm sunt
necesare 480 g de vopsea. Pentru a vopsi un cub (din
același material) cu latura de 4 dm, cantitatea de vopsea
necesară este egală cu:
a) 1,92 kg b) 960 g c) 96 dag d) 1 820 g
7. Lungimea unui dreptunghi este de 2,5 ori mai mare
ca lățimea. Știind că aria dreptunghiului este egală
cu 90 m2
, aflați lungimea și lățimea acestuia.
a) 10 m și 9 m
b) 15 m și 6 m
c) 18 m și 5 m
d) 30 m și 3 m
8. O curte cu aria de 5,12 ari este pavată cu 800 dale de
beton. Aflați aria suprafeței unei dale.
a) 56 dm2
b) 54 dm2
c) 64 dm2
d) 660 cm2
9. Precizați care dintre enunțurile de mai jos este adevărat
(A) și care este fals (F):
12,7 hm = 1,27 km
0,98 dam3 = 980 m3
5 ha = 5 000 m2
Aria unui pătrat cu latura de 26 m
este egală cu 6,76 ari
10. Asociați fiecărui calcul din coloana A răspunsul corect
din coloana B:
A B
60 m - 24 cm
2 ha - 330 m2
8, 888 dm3 + 800 mm3
a) 196,70 ari
b) 2 330 m2
c) 59,76 m
d) 8 888,8 cm3
11. În tabelul de mai jos este prezentată oferta unui magazin
pentru instrumente de măsură:
Denumirea produsului Prețul produsului
Metru tâmplar 5,20 lei
Metru croitorie 2,25 lei
Ruletă 25,50 lei
Șubler 190,40 lei
Calculați suma de bani necesară achiziționării celor
patru instrumente.
12. Determinați dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic
din tabelul de mai jos:
8 dm + x = 20 dm
și y : 7 = 6 dm L = 5 dm + 2x + 2y
x = 57,6 dm : 2,4
și y × 5 = 60 dm l = 9y - 3x + 4 dm
122 dm2
 : x = 10 dm și
1 0,45 dm 4 y ⋅ =
15 15
7 7 h xy = ⋅+⋅
13. O grădină are formă de pătrat cu lungimea laturii egală cu 40% din 225 m.
a) Ce lungime are gardul ce înconjoară grădina, știind că există o poartă cu lungimea de 4 m?
b) Aflați aria grădini și exprimați-o în ari.
Evaluare Unități de măsură
215
Evaluare Soluții
Unitatea 1   Operații cu numere naturale
Lecția 1. Scrierea și citirea numerelor naturale
1. a) opt sute patruzeci și trei de mii douăzeci și șapte; b) cinci sute de mii doi; c) cinci mii șaptesprezece; d) unsprezece mii o sută
unsprezece; e) douăzeci și unu de mii cinci; f) patru sute trei mii șaizeci și șapte; g) o sută douăzeci de mii patru; h) douăzeci de milioane
trei sute cinci mii douăzeci și trei. 3. a) 27 ; b) 358 000 ; c) 5 008 ; d) 9 705 ; e) 2 837 002 ; f) 7 003 605. 4. a) 12 numere; b) 3 numere;
c) 6 numere. 5. a) abc = 379 ; b) a = 3, b = 2, c = 4 ; c) a = 5, b = 3, c = 7, d = 4. 6. a) 852 cifre; b) 240 pagini. 8. a) 28, 34, 40 ; b) 43, 54, 65 ;
c) 54, 162, 486 ; d) 41, 65, 95 ; e) 95, 284, 852 ; f) 45, 56, 67. 9.a) de exemplu: 123, 321, 1 213 ; b) 532, 424, 2 350, 154. 10. a) 2 numere;
b) 6 numere. 11. a) 12, 21, 30 ; b) dacă b = 0, atunci a + c = 6 și obținem numerele naturale 105, 204, 303, 402, 501, 600 ; dacă b = 1,
atunci a + c = 4 și obținem numerele 410, 311, 212, 113; dacă b = 2, atunci a + c = 2 și obținem numerele 121 și 220 ; dacă b ≥ 3, atunci
egalitatea nu poate avea loc; c) 42.
Minitest: 1. a) 300 079 ; b) 1 004 005 ; c) 38 009. 2. a) doisprezece milioane șase mii douăzeci și trei; b) două sute patru mii cinci sute
nouă; c) zece mii șaptezeci și opt. 3. 558 cifre. 4. 10, 11, 12, 13, 20, 21, 22, 30, 31, 40.
Lecția 2. Reprezentarea pe axa numerelor. Compararea și ordonarea numerelor naturale; aproximări, rotunjiri, estimări
2. A(6), B(5), C(10), D(7). 3. 4 321 > 2 314 > 2 143 > 1 342 > 1 234. 4. Da. Vlad a folosit ca unitate de măsură o pătrățică din caietul de matematică,
iar Dina a folosit ca unitate de măsură două pătrățele. 5. a) 0, 1, 2, 3,4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 ; b) 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 ; c) 15, 17,
19, 21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37. 6. a) 23 456 < 23 546 ; b) 236 780 < 236 800 ; c) 123 456 > 23 456. 7. a) 124 360 ; 124 300 ; 124 000 ;
100 000 ; b) 892 530 ; 892 600 ; 893 000 ; 900 000 ; c) prin lipsă: 587 320, 587 300 ; 587 000 ; 500 000 ; prin adaos: 587 330, 587 400, 588 000,
600 000 ; d) 89 280 ; 89 300 ; 89 000 ; 100 000. 8. 2 400 ; 3 100 ; 1 100 ; 98 100 ; 64 000 ; 13 800 ; 56 300 ; 56 300 ; 81 000 ; 80 800. 9. a) 123 ; b) 9 876 ;
c) 98 764 ; d) 120 354. 10. a) 6 puncte; b) 7 puncte. 11. a) de exemplu: 13 029, 13 037, 13 040, 13 043 ; b) de exemplu: 13 463 ; 13 478 ; 13 482 ;
13 491 ; c) de exemplu: 13 972 ; 13 979 ; 13 981 ; 13 982. 12. a) 6 578 234 ; b) 85 374. 13. a) de exemplu: 23 464 ; 23 458 ; 23 470 ; 23 475 ;
23 478 ; 23 480 ; b) de exemplu: 23 429 ; 23 431 ; 23 436 ; 23 439 ; 23 441 ; 23 446 ; c) 23 475 ; 23 476 ; 23 477 ; 23 478 ; 23 479 ; 23 481. 14. Numerele
sunt: 350, 351, … , 449. Numărul lor este 100. 15. (13, 19) ; (13, 20) ; (13, 21) ; (14, 19) ; (14, 20) ; (14, 21) ; (15, 19) ; (15, 20) ; (15, 21) ;
(16, 19) ; (16, 20) ; (16, 21) ; (17, 19) ; (17, 20) ; (17, 21) ; (18, 19) ; (18, 20) ; (18, 21) ; (19, 19) ; (19, 20) ; (19, 21). 16. 30 289. 17. de exemplu:
(1, b) ; (2, d) ; (3, c) ; (4, e). 18. b > d > a > c > e. 19. a) ab4, ab6. b) a15, a17, a19, a21, a23, a25, a27. 20.a) Numerele de la 1 la 100 care
conțin cifra 3 sunt: 3, 13, 23, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 43, 53, 63, 73, 83, 93. Cifra 3 se folosește de 20 de ori; b) 300.
Minitest: 1. a) 12 435 > 12 345 ; b) 20 099 > 2 999. 2. a) 324 560 ; 324 500 ; 324 000 ; 300 000 ; b) 182 330 ; 182 400 ; 183 000 ; 200 000.
3. ab = 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99. 4. abc = 205, 216, 227, 238, 249, 306, 317, 328, 339.
Lecția 3. Adunarea numerelor naturale, proprietăți
1. a) 588 ; b) 361 ; c) 7 653 ; d) 6 116 ; e) 5 035 ; f) 873 ; g) 4 136 ; h) 220 925 ; i) 63 689 ; j) 5 704 ; k) 99 354 ; l) 22 233. 2. a) S = (3 + 97) +
+ (12 + 88) + (45 + 55) + (17 + 83) + 100 = 500 ; b) 800 ; c) 487. 3. a) (24 + 76) + (68 + 32) = 200 ; b) 456 ; c) 1 100 ; d) 2 000 ; e) 2 000 ;
f) 400. 4. a) 465 ; b) 464 ; c) 429. 5. a) a + a + 1 = 43, numerele sunt 21 și 22 ; b) 15, 16, 17 ; c) 12, 14 ; d) 17, 19, 21. 6. a) 702 + 11 ⋅ ab = 977,
ab = 25. b) 101 ⋅ b + 20 ⋅ a = 443, ab = 73. 7. a) a4b8 ; b) ab6d ; c) abcdef. 8. a) A; b) F; c) F; d) A. 9. a) n = 8, numerele sunt: 20, 22, 24,
26, 28, 30 ; b) n = 8, numerele sunt: 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43, 45, 47. 10. c) corect; d) incorect/ corect este 46 ; e) corect.
11. a) 187 + 27 = 213 ; b) 5 837 + 7 946 = 13 783 sau 5 836 + 7 947 = 13 783 sau 5 838 + 7 945 = 13 783 sau 5 835 + 7 948 = 13 783 sau
5 839 + 7 944 = 13 783 sau 5 834 + 7 949 = 13 783 ; c) 47 + 582 = 629. 12. Punctaj Dina: 2 ⋅ 9 + 3 ⋅ 7 + 4 ⋅ 5 + 5 ⋅ 3 + 1 = 75, punctaj Luca:
3 ⋅ 9 + 1 ⋅ 7 + 5 ⋅ 5 + 4 ⋅ 3 + 2 ⋅ 1 = 73, câștigătorul concursului este Dina.
Minitest: 1. a) (11 + 9) + (3 + 27) = 50 ; b) 1 200. 2. a) 20 ⋅ a + b = 82, a = 4, b = 2, suma cerută este 66 ; b) 66. 3. a = 66, b = 135,
a + b = 201. 4. 7 + 4 = 11, 11 + 10 = 21, 21 + 11 = 32, 32 + 21 = 53, 53 + 10 = 63.
Lecția 4. Scăderea numerelor naturale
1. a) 1 215 ; b) 3 732 ; c) 989 ; d) 568 ; e) 17 723 ; f) 22 937 ; g) 14 210 ; h) 4 944. 2. a) 8 888 ; b) 885 ; c) 9 765 ; d) 1 223. 3. a) 290 ; b) 101 ;
c) 4 589 ; d) 849 991. 4. a) 536 ; b) 2 149 ; c) 218 ; d) 749 ; e) 13 497 ; f) 957 ; g) 630 ; h) 987 ; i) 5 041. 5. a) 232 ; b) 1 264 ; c) 11 860 ; d) 76 778.
6. Numerele sunt 90 și 8. 7. 1 016 km. 8. 437 ; 580 ; 985. 9. a) y = 5 ; b) x = 4 ; c) y + z = 7.10. a) a - c = 347 ; b) a - b = 9 ; c) c = 27.
11. a) 80 601 ; b) 20 503 ; c) 111 111. 12. a = 1, 2, …, 9, b = 1, 2, …, 9, c = 3, d = 5, sunt 81 de numere.
Minitest: 1. a) 225 ; b) 312. 2. n = 102, m = 102, m = n. 3. 23 de ani va avea fiul, 57 de ani va avea fiul. 4. a + b + c = 163, a + b = 67 + c,
b + c = 37 + a, 67 + 2 ⋅ c = 163, c = 48, 2 ⋅ a + 37 = 163, a = 63, b = 52.
Lecția 5. Înmulțirea numerelor naturale
1. a) 420 ; b) 875 ; c) 5 760 ; d) 4 860 ; e) 26 112 ; f) 63 135. 2. a) 3 553 ; b) 2 600 ; c) 19 040 ; d) 2 730 ; e) 15 540 ; f) 5 824. 3. a) 2 ⋅ 37 ⋅
⋅ 5 = 2 ⋅ 5 ⋅ 37 = 370 ; b) 17 000 ; c) 5 790 000. 4. a) 5 229 ; b) 938 ; c) 2 196 ; d) 3 158 ; e) 7 238 ; f) 1 920. 5. a) 3 465 ; b) 2 727 ; c) 1 530 ;
d) 3 038 ; e) 3 996 ; f) 5 020. 6. a) p = 475 ; b) p = 5 880. 7. 139 km. 8. 83 lei. 9. 10 ≤ a ≤ 16, 12 ≤ b ≤ 21, obținem 120 ≤ a ⋅ b ≤ 336, cea mai
216
Soluții
mică valoare posibilă a produsului este 120, iar cea mai mare este 336. 10. 20. 11. (x, y) = (2, 16), (5, 1), (6, 0), (3, 6). 12. Numerele sunt
18 și 23. 13. a) 35, 45, 55 ; b) 28, 35, 42 ; c) 360, 1 800, 10 800 ; d) 7 568, 99 010, 1 113 212 ; e) 6 742, 8 972, 1 011 110 ; f) 576, 27 648,
15 925 248. 14. 13 zerouri. 15. b) și d). 16. a) F; b) A; c) F; d) F. 17. a) (13 + 2) ⋅ 5 = 25 ⋅ 3 ; b) 19 - (5 ⋅ 3 - 2) = 6 ; c) (19 - 5) ⋅ (3 - 2) = 14 ;
18. a) 15 - 7 ⋅ 2 = 1 ; b) 128 - 22 ⋅ 4 - 38 = 2 ; c) 24 - 5 ⋅ 3 - 2 = 7. 20. a + b = 431, 2 ⋅ a + 5 ⋅ b = 2 ⋅ (a + b) + 3 ⋅ b =
= 1 696, 3 ⋅ b = 834, b = 278, a = 153. 21. a) 2 ⋅ x ⋅ 3 ⋅ 4 = 24, x = 1, numărul căutat este 2 134 ; b) x ⋅ y = 6, numerele căutate sunt 2 164,
2 234, 2 324, 2 614. 22. Ultima cifră a produsului a 2 numere naturale consecutive se obține din produsul numerelor: 0 ⋅ 1, 1 ⋅ 2, …, 8 ⋅ 9 ;
b) Nu. Produsul a două numere naturale consecutive este un număr par, iar 2 017 este un număr impar. Deci, nu putem avea egalitate.
Minitest: 1. a) 780 ; b) 23 500. 2. a) 11 = 1 ⋅ 1 ⋅ 11 ; b) 8 = 1 ⋅ 2 ⋅ 4. 3. 8. 4. 7 ⋅ 12 = 84 borcane, 84 ⋅ 9 = 756 bile.
Lecția 6. Factor comun
1. a) 160 ; b) 1 000 ; c) 14 000 ; d) 12 788 ; e) 3 000 ; f) 70 200 ; g) 2 413 000 ; h) 1 217 400 ; i) 1 289 000. 2. a) 1 200 ; b) 50 000 ; c) 702 000 ;
d) 478 000. 3. a) 106 ; b) 15 ; c) 102 ; d) 1 302. 4. a) 100 ; b) 114 ; c) 700 ; d) 2 021. 5. a) x = 2 ; b) x = 100 ; c) x = 13 ; d) x = 2 028. 6. b) 20 020 ;
c) 85 995 ; d) 499 950. 7. 91 ⋅ ab = 6 188, ab = 68.
Minitest: 1. a) 76 200 ; b) 9 000 ; c) 82 500 ; d) 10 461. 2. a) 3a + 7b + 4c = 3a + 3b + 4a + 4b = 3(a + b) + 4(a + b) = 180 ; b) 121. 3. a) 26
și 24 ; b) 46 și 75. 4. a + b + c = 8, a < b < c, a, b, c numere naturale, obținem a = 0, b = 1, c = 7 sau a = 0, b = 2, c = 6 sau a = 1, b = 2, c = 5
sau a = 1, b = 3, c = 4.
Lecția 7. Împărțirea cu rest 0 a numerelor naturale
1. a) 156 ; b) 86 ; c) 61 ; d) 54 ; e) 20 ; f) 28 ; g) 89 ; h) 4 606 ; i) 420 ; j) 58. 2. a) 24, proba: 24 ⋅ 65 = 1 560 ; b) 21 ; c) 48 ; d) 36 ; e) 70 ; f) 23 ;
g) 126 ; h) 241. 3. a) 655, proba: 47 160 : 655 = 72 ; b) 57 ; c) 264 ; d) 89 ; e) 304 ; f) 36 ; g) 67 ; h) 27. 4. 45 kg. 5. 82 lei. 6. 23 lei. 7. 4 lei,
3 lei, 4 lei, 3 lei. 8. a) A; b) F; c) A; d) A; e) F; f) A. 9. 32 ; 10. Câtul este 11, restul este 0.
Minitest: 1. a) 11 ; b) 11 011 ; c) 1 001. 2. a) 2 541 ; b) 69. 3. Numerele sunt 53 și 689. 4. a) 270 pastile; b) 15 flacoane.
Lecția 8. Împărțirea cu rest a numerelor naturale
1. a) 20 rest 5 ; b) 33 rest 4 ; c) 62 rest 8 ; d) 93 rest 1 ; e) 154 rest 4 ; f) 73 rest 11 ; g) 129 rest 5 ; h) 84 rest 5 ; i) 156 rest 10 ; j) 27 rest
140 ; k) 609 rest 21 ; l) 102 rest 48. 2. a) A; b) A; c) F; d) F. 3. a) a : 32 = 36 rest 28, a = 1 180 ; b) 1 428. 4. a) a = 6 ⋅ 13 + r , r < 6, a = 78,
79, 80, 81, 82, 83, 84 ; b) 348.5. a + b + c = 135, a = 12 c + 1, b = 31c + 1, obținem 44c = 132, c = 3, a = 37, b = 95. 6. a - b = 72, a + b = 362,
a = 217, b = 145. 7. a) a = 13c + r, r < 13, r = c, obținem a = 14c, de unde a = 0, 14, 28, 42, 56, 70, 84, 98, 112, 126, 140, 154, 168 ; b) numerele
sunt: 0, 17, 34, 51, 68, 85, 102, 119 ; c) x : 2 009 = c rest r, r < 2 009, r = 10c, 10c = 2 000, c = 200, obținem x = 2 019c = 403 800.
8. b) Cel mai mic număr este 120 = 37 ⋅ 3 + 9, iar cel mai mare număr este 971 = 37 ⋅ 26 + 9, sunt 26 - 3 + 1 =24 numere, suma lor este
egală cu 13 092. 9. a) x = 6c + 3, x = 3(2c + 1) + 0, deci restul împărțirii numărului natural x la 3 este 0, diferit de 2. 10. a) A = 17a + 17b
+ 17 + 8 = 17(a + b + 1) + 8, 8 < 17, restul împărțirii numărului A la 17 este 8 ; b) B = 4(4a + 7b + 3) + 1, 1 < 4, restul împărțirii numărului
B la 4 este 1. 11. x = 30c + 8, y = 35d + 34, 3x + 2y = 10(9c + 7d + 9) + 2, 2 < 10, restul împărțirii numărului 3x + 2y la 10 este 2.
12. a + b + c = 232, b = 7c + 1, a = 98 c + 19, obținem c =2, a = 215, b = 15. 13. Numerele sunt 195, 85, 17. 14. a - b = 139, a = 20b + 6,
a = 146, b = 7. 15. a) abc = 5 ⋅ bc + 4, 25 ⋅ a = bc + 1, abc = 124, 249, 374, 499 ; b) abad = ab00 + ad = q ⋅ ab + 5, ab00 : ab = 100,
ad : ab = 1 rest 5, d = b + 5, a = 1, 2, …, 9, (b, d) = (0, 5), (1, 6), (2, 7), (3, 8), (4,9), sunt 45 de numere naturale care verifică condițiile
problemei. 16. a) 126 = 2 ⋅ 9 ⋅ 7, N = (2 ⋅ 9 ⋅ 7) ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 10 ⋅ … ⋅ 125 + 126 + 124 = 126 ⋅ (1 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 10 ⋅ … ⋅ 125 + 1) + 1
24, câtul împărțirii lui N la 126 este 1 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ 8 ⋅ 10 ⋅ … ⋅ 125 + 1, iar restul este 124.
Minitest: 1. a) 19 rest 5 ; b) 18 rest 11 ; c) 11 rest 102. 2. Numerele sunt 58 și 12. 3. 2 017 : 9 = 224 rest 1, cel mai mic număr natural
cu suma cifrelor 2017 este 1 999 9
224 de 9
…  . 4. x = 42 + r, r < 6, x = 42, 43, 44, 45, 46, 47.
Lecția 9. Puterea cu exponent natural a unui număr natural. Pătratul unui număr natural
1. a = 7, b = 9, c = 114
, d = 3, e = 37, f = 31, g = 18. 2. a = 10, b = 625, c = 24, d = 1 024, e = 9 801. 3. a) 56
 ; b) 123
 ; c) 75
 ; d) (8 ⋅ 3)4
 ; e) 15
 ;
f) 32017. 4. a) 1 ; b) 126 ; c) 217 ; d) 47 ; e) 63 ; f) 87 ; g) 0 ; h) 1 ; i) 1 000 ; j) 400 ; k) 49 ; l) 4. 5. a) 20 + 21 + 22 + 23 + 24
 ; b) 12 + 12 + 12 + 12 +
12 + 12 + 12 + 22 + 22 + 32 + 32 + 42
.6. a) 2 ; b) 3 ; c) 5 ; d) 6 ; e) 1 ; f) 8 ; g) 1 ; h) 4. 7. 0. 8. a) 62 < 39 < 72
 ; b) 262 < 700 < 272
 ; c) 122 < 160 < 132
 ;
d) 112 < 123 < 122
. 9. a) ultima cifră a numărului este 7, deci el nu poate fi pătratul niciunui număr natural; b) u(2403 + 2402) = 2, deci numărul
dat nu poate fi pătratul niciunui număr natural.10. a) Soluțiile sunt: x = 0, y = 8 sau x = 8, y = 0 ; b) Soluțiile sunt: x = 0, y = 5, z = 6
sau x = 0, y = 6, z = 5 sau x = 5, y = 0, z = 6 sau x = 6, y = 0, z = 5 sau x = 5, y = 6, z = 0 sau x = 6, y = 5, z = 0.
Minitest: 1. a) 61 ; b) 1 ; c) 2 003. 2. A = 241, B = 243, A < B. 3. 262 < 725 < 272
. 4. u(727 + 921) = 2, deci numărul dat nu poate fi pătratul
niciunui număr natural.
Lecția 10. Reguli de calcul cu puteri
1. a) 745 ; b) 1633 ; c) 311 ; d) 523 ; e) 2357 ; f) 5153. 2. a) 270 ; b) 753
 ; c) 37
 ; d) 539 ; e) 725 ; f) 1425. 3. a) 328 ; b) 1372 ; c) 1754 ; d) 744 ; e) 1648 ; f) 512.
4. a) 2116 ; b) 3510 ; c) 7034 ; d) 104
 ; e) 16512 ; f) 8430. 5. a) 424 ; b) 2545 ; c) 217 ; d) 336 ; e) 321 ; f) 258
. 6. a) 567 ; b) 337 ; c) 257. 7. a) 276 ⋅ 21 ;
217
Soluții
Lecția 11. Compararea puterilor
1. a) 2528 ; b) 261234 ; c) 2 0115
 ; d) 393100 ; e) 125126 ; f) 11144. 2. a) 1527 ; b) 24123 ; c) 2 0104
 ; d) 987123 ; e) 25125 ; f) 1 010201.3. a) 587 > 2536 ;
b) 4333 > 8122 ; c) 265 < 1620 ; d) 12534 < 2575 ; e) 36224 > 6363 ; f) 27303 < 9502. 4. a) 322 > 233 ; b) 433 < 344 ; c) 1122 > 2211 ; d) 239 < 326 ; e) 545 > 630 ;
f) 1590 > 6135. 5. De exemplu:(2a < 2b
 ; a = 3, b = 7) ; (a21 > b21 ; a = 5, b = 3) ; (4a > 2b
 ; a = 4, b = 6). 6. a) ab > 97, ab = 98, 99 ; b) ab < 13,
ab = 10, 11, 12 ; c) abc < 132, abc = 100, 101, …, 131. 7. a) 2518 < 540 < 12515 ; b) 395 < 951 < 2748 ; c) 327 < 812 < 278
.
Minitest: 1. a) 251 > 218 ; b) 732 < 932. 2. ab < 13, ab = 10, 11, 12, deci sunt trei numere naturale. 3. 432 < 824 < 1625. 4. 572 > 396.
Lecția 12. Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
1. a) 812 = 8 ⋅ 102 + 1 ⋅ 10 + 2 ⋅ 100
 ; b) 1 121 = 1 ⋅ 103 + 1 ⋅ 102 + 2 ⋅ 10 + 1 ⋅ 100
 ; e) a7b = a ⋅ 102 + 7 ⋅ 10 + b ⋅ 100
 ; f) a19b = a ⋅ 103 + 1 ⋅ 102 +
+ 1 ⋅ 10 + b ⋅ 100
. 2. a) 4 708 ; b) 64 790 ; c) 8 095 ; d) 704 803 ; e) 4 906. 3. a) 5(10) ; b) 13(10) ; c) 22(10) ; d) 25(10) . 4. a) 11 011(2) ; b) 100 110(2) ;
c) 101 101(2) ; d) 111 001(2) ; e) 111 101(2) ; f) 1 001 000(2) ; g) 1 010 101(2) ; h) 1 100 001(2). 5. a) 2 010 = 210 + 29 + 28 + 27 + 26 + 24 + 23 + 2 ;
b) 1 999 = 210 + 29 + 28 + 27 + 26 + 23 + 22 + 2 + 20
. 6. a = 10 010(2) ; b = 24 + 2 ; c = 1 ⋅ 10 + 8 ⋅ 100
 ; d = 10 ; e = 23 + 2 ; f = 1 ⋅ 10 + ; g = 37 ;
h = 100 101(2) ; i = 3 ⋅ 10 + 7 ⋅ 100
 ; j = 5 087 ; k = 1 001 111 011 111(2). 7. a) x = 1 111 001 ; b) x = 100 010 ; c) x = 27 ; d) x = 43. 8.a) F; b) A;
c) A; d) A.
Lecția 13. Ordinea efectuării operațiilor, utilizarea parantezelor rotunde, pătrate și acolade
1. a) 31 ; b) 29 ; c) 66 ; d) 66 ; e) 1 386 ; f) 392. 2. a) 4 ; b) 216 ; c) 2 ; d) 4 ; e) 2 ; f) 500. 3. a) 100 ; b) 1 225 ; c) 1 ; d) 1 ; e) 11 ; f) 11. 4. a) 585 ;
b) 1 914 ; c) 1 119 ; d) 0. 5. a) 70 ; b) 1. 6. a = 30 ; b = 135. Numerele cuprinse între 30 și 135 sunt: 31, 32, … ,134. Numărul lor este 104.
7. a) 5 ⋅ (4 : 2 + 8) -2 = 48 ; b) 6 ⋅ (9 : 3 + 5 - 2) = 36 ; c) 3 ⋅ (8 : 4 + 6 ⋅ 2) - 18 = 24. 8. 365 lei. 9. (104 ⋅ a + 100 ⋅ bc + de - 100 ⋅ bc -
- de : 104 = 7 sau (104 ⋅ a) : 104 = 7, de unde obținem a = 7. 10. a) 11 ⋅ a +11 ⋅ b +11 ⋅ c = 88, deci a + b + c = 8 ; b) a + b + c = 18 ;
c) a + b + c = 7 ; d) a + b + c = 5.
Minitest: 1. a) 12 ; b) 0 ; c) 2 ; d) 166. 2. A = 9, B = 63, B > A. 3. (828 - 12 ⋅ 24) :18 = 30 cutii mari.
Minitest: 1. a) 216 ; b) 22
 ; c) 263. 2. U(A) = 7. 3. (917 ⋅ 72
)
2
. 4. 29 ⋅ 7 = n ⋅ 29
, n = 7.
b) 547 ⋅ 163 ; c) 1312 ⋅ 480. 8. a) (523)
2
 ; b) (2350)
2
 ; c) (715)
2
 ; d) (537)
2
 ; e) (275)
2
 ; f) (514)
2
 ; g) 202
 ; h) (29 ⋅ 33
)
2
 ; i) (5 ⋅ 39
)
2
. 9. A; F; A; N; F.
Exemplu: (9 + 16)9 = 259 = (59
)
2
(A) ; (3 + 2)3 = 53
(F). 10. (13, 2) ; (36, 7) ; (7, 8) ; (25, 5).11. b) 52 = 32 + 42
,
5200 = 52 ⋅ 5198 = (32 + 42
) ⋅ 5198 = (3 ⋅ 599)
2 + (4 ⋅ 599)
2
.12. a) n = 323 ⋅ 246 - 244 ⋅ 323 = 323 ⋅ 3 ⋅ 244 = (312 ⋅ 222)
2
. b) n = 32008 ⋅ 49 = (31004 ⋅ 7)2
.
Unitatea 2   Metode aritmetice de rezolvare a problemelor
Lecția 1. Metoda reducerii la unitate
1. Vlad. 2. 36 cm, 16 cm, 12 cm, 8 cm. a) Dacă lungimea laturii se mărește, atunci și perimetrul pătratului se mărește.
b) Dacă lungimea laturii se micșorează, atunci și perimetrul pătratului se micșorează. 3. De 4 200 ori. 4. 25 000 litri. 5. 180 km. 7. 20,
15, 5, 6 și 10. a) Dacă valoarea lui x se mărește, atunci valoarea lui y se micșorează. b) Dacă valoarea lui x se micșorează, atunci valoarea
lui y se mărește. 8. 20 de muncitori. 9. 240 de pâini.11. 8 100 000 m. 12. Între trei bătăi consecutive de clopot sunt două intervale
de timp a 6 secunde fiecare; 66 de secunde.
Joc. 1. Tot în 5 minute. 2. 5 minute.
Minitest: 1. 210 lei. 2. 6 zile. 3. x = 21 lei. 4. 400 000 €.
Lecția 2. Metoda comparației
1. 480. 2. 2 kg, respectiv, 3 kg. 3. 18 lei, respectiv, 5 lei. 4. boul. 5. Ogarul parcurge 60 m, iar vulpea 30 m.
Joc. 1. Comparând primele două egalități, deducem că  + + + 8. Comparând această egalitate nou obținută tot
cu cea de-a doua egalitate, obținem că diferența cerută este 4. 2. În prima egalitate, adăugăm o tamburină în ambii membri și apoi
înlocuim membrul drept cu 160 lei. O tamburină costă 40 lei. 3. Tot în 5 minute.
Minitest: 1. 5 hl pe oră ; 8 hl pe oră. 2. 3 kg ; 2 kg. 3. 200 lei. 4. 5 lei un kg de piersici și 3 lei un kg de mere.
Lecția 3. Metoda figurativă
1. 72 kg. 2. 11 trandafiri, 13 frezii și 15 lalele. 3. 468 m. 4. Așezându‑i unui număr de două cifre cifra 1 în stânga, îl mărim cu 100. Numerele
sunt 53 și 153. 5. Locul X. 6. a) L = 117 m și l = 105 m. Sunt 75 de intervale a 6 m fiecare, deci 76 de pomi ; b) 200 de pomi.
7. 2 galbeni, 6 roșii, 12 albi sau 4 galbeni, 8 roșii, 16 albi. 8. 28 de ani. 9. Reprezentăm numărul rămas cu o parte. Cel inițial este reprezentat
prin 10 părți plus numărul 7. Numărul inițial este 2 017. 10. Două soluții: 225 și 1 125, respectiv 5 625 și 1 125. 12. 10 mere și
30 de prune. 13. 29 de elevi.
Joc: Zero.
218
Soluții
Minitest: 1. 12 păstrăvi. 2. 24 de găini și 6 rațe. 3. 197 și 38. 4. 30 de elevi și 12 bănci.
Unitatea 3   Divizibilitatea numerelor naturale
Lecția 1. Divizor, multiplu; divizori comuni; multipli comuni
1. a) 16 : 4 = 4 rest 0, deci 16  4 ; b) 30  5 ; c) 27 : 13=2 rest 1, deci   ; d) 42  7 ; e)  ; f) 72  9 ; g)  ; h) 90  10 ; i) 0  6.
2. a)1, 5 ; b) 1, 2, 4, 8, 16 ; c) 1, 23 ; d) 1, 3, 9, 27 ; e) 1, 2, 4, 7, 14, 28 ; f) 1, 3, 11, 33 ; g) 1, 2, 3, 6, 12, 14, 21, 42 ; h) 1, 3, 7, 9, 21, 63 ; i) 1, 2,
4, 8, 16, 32, 64 ; j) 1, 2, 4, 5, 8, 10, 16, 20, 40, 80. 3. a) 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 72, 76 ; 24, 30, 36, 42, 48, 54, 60, 66, 72 ;
27, 36, 45, 54, 63, 72. b) 21, 28, 35, 49, 56, 63, 70, 77, 84, 91 ; 30, 45, 60, 75, 90 ; 29, 58, 87. 4. a) 108 : 18 = 6 rest 0, deci 18 este un divizor
al lui 108 ; 18 : 6 = 3 rest 0, deci 18 este un multiplu al lui 6. b) 2 184 : 91 = 24 rest 0, deci 91 este un divizor al lui 2 184 ; 91 : 21 = 4
rest 7, deci 91 nu este multiplu al lui 21. c) 11 ⋅ 2 = 11 ⋅ 2 ⋅ 2 ⋅ 3, deci 11 ⋅ 12este un multiplu al lui 2 ⋅ 3 ; 22 ⋅ 33 =11 ⋅ 6 ⋅ 11, deci 22 ⋅ 33
nu se poate scrie ca produsul dintre 11 ⋅ 12 și alt număr natural, adică 11 ⋅ 12 nu este divizor al lui 22 ⋅ 33. Altfel, se efectuează
22 ⋅ 33 = 726 și 11 ⋅ 12 = 132, apoi se observă că 726 : 132 = 5 rest 66. Deci 11 ⋅ 12 nu este divizor al lui 22 ⋅ 33. 5. a) Divizorii lui 34 sunt
1, 2, 17, 34. 3n - 1 = 1, n nu este număr natural; 3n - 1 = 2, n = 1 ; 3n - 1 = 17, n = 6 ; 3n - 1 = 34, n nu este număr natural. b) Divizorii lui
98 sunt 1, 2, 7, 14, 49, 90. Obținem n = 3, n = 10. 6. a) Valorile lui m sunt 34, 41, 48, 55, 62, 69. b) 2n + 1 este multiplu al lui 45 ; valorile
lui n sunt 22 și 67. 7. a) x = 7 ⋅ 5 ⋅ a + 7 ⋅ 9 ⋅ b = 7 ⋅ (5a + 9b)  7. b) u + v = 9a + 9b + 9c = 9(a + b + c)  9. 8. a) a = 12c + 9 = 3(4c + 3)  3 ;
b) b = 57d + 38 = 19(3d + 2)  19. 9. Grupăm termenii câte doi și aplicăm strategia de la problema rezolvată 4. 10.a) Cel mai mare divizor
comun este 12. b) Cel mai mic multiplu comun nenul este 36. 11. Numărul egal de baloane, fluiere și coifuri este egal cu cel mai
mic multiplu comun al numerelor 18, 12 și 8, adică numărul 72. Luca ar trebui să cumpere 3 seturi de baloane, 6 seturi de fluiere și
9 seturi de coifuri. 12. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 9 și 12 este egal cu 36. Deci, cei doi copii se vor întâlni la start peste
36 de minute. Bogdan va efectua 4 tururi, iar Corina 3 tururi. 13. a) deoarece 4 este divizor al lui 24, obținem că vizitatorii care primesc
rucsac primesc și insignă. b) Insignă și tricou vor primi din 36 în 36 vizitatori. Insignă și ochelari de soare din 60 în 60 vizitatori. c) Cel
mai mic multiplu comun al numerelor 4, 9, 15 și 24 este egal cu 360. Primesc toate cele patru obiecte cadou vizitatorii cu numărul 360
și 720, adică doi vizitatori din primii 1 000. 14. Cel mai mic număr de cutii este 6. 15. a) 30  3, 24  3 și 18  30, deci se pot pune câte
trei fructe în fiecare coș; deoarece   , obținem că nu se pot pune câte 4 fructe de același fel, în fiecare coș. b) Numărul coșurilor
este 6. Fiecare coș conține 5 portocale, 4 piersici și 3 pere. 16. Corul școlii este format din 36 de fete și 24 de băieți. Cel mai mare divizor
comun al numerelor 36 și 24 este 12. Vor fi trei rânduri a câte 12 fete și două rânduri a câte 12 băieți. Numărul elevilor de pe fiecare
rând este 12, iar numărul rândurilor este 5.
Minitest: 1. a) A; b) F; c) A; d) A; e) F; f) F. 2. a) Numerele căutate sunt 42, 45 și 48, adică sunt 3 numere. b) 24 = 6 ⋅ 4,
30 = 6 ⋅ 5, …, 90 = 6 ⋅ 15. Sunt atâția multiplii ai lui 6 câte numere sunt de la 4 la 15, adică 15 - 4 + 1 = 12 multipli de 6 3 10 minute
= 600 secunde; cel mai mic multiplu comun al numerelor 7 și 5 este 35 600 : 35 = 17 rest 5 ; proiectoarele vor clipi simultan de 35 de
ori. 4. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 12 și 28 este egal cu 84. Din 84 în 84 de ascultători primesc ambele premii. 1 000 : 84 = 11
rest 76. Numărul total de ascultători care vor primi ambele premii este 11.
Minitest: 1. 88. 2. Numărul inițial este 61. Dă același rezultat, egal cu 11. 3. 201. 4. 64 de bile. Adi câștigă.
Lecția 4. Metoda mersului invers
1. 1. 2. 54. 3. b). 4. 9 nuferi. 5. 6 poli. 6. 8 km. 7. 33 de mere în prima grămadă și 15 mere în a doua grămadă.
Joc. 1. Fie ab numărul scris. Împarți rezultatul comunicat la 2. Rezultatul obținut are cifra zecilor egală cu a, iar cifra unităților de două
ori mai mare ca b.
Lecția 5. Metoda falsei ipoteze
1. 120 de vite și 200 păsări. 2. Trei vase a 3 litri și 4 vase a 20 de litri. 3. 80 de găini. 4. Atenție! La fiecare rezolvare greșită pierde
12 puncte. Cinci probleme. 5. a) Doi iepuri și 3 rațe ; b) două picioare (ale gospodinei). 6. a) 6 zile ; b) însorită.
Minitest: 1. 18 găini și doi iepuri. 2. 5 sticle de doi litri și 8 sticle de 10 litri. 3. 6 probleme. 4. zece acțiuni de 25 de euro și 8 acțiuni
de 12 euro.
Evaluare: 1. a). 2. d). 3. c). 4. a). 5. a). 6. c). 7. b). 8. a). 9. 475 și 156. 10. 9 băieți și 21 de fete. 11. 63 de lei. 12. A = 367 ; B = 2 ; C = 80.
Joc. Compară sumele numerelor de pe fiecare cerc, respectiv, de pe fiecare rază.
Lecția 2. Criterii de divizibilitate cu 2, 5, 10n
, 3 și 9
2. a) 50, 12, 38, 84 ; b) 5, 20, 25 ; c) 24, 60 ; d) 18 ; e) 78, 84, 12 ; f) 60, 45. 3. a) 105, 165, 195, 605, 615, 695, 905, 915, 965 ; b) 910, 950,
960, 906, 916, 956 ; c) 501, 561, 591, 651, 951, 105, 165, 195, 615, 159, 519, 609 ; d) 105, 165, 615, 195, 915. 4. a) 120 ; b) 140, 240, 340,
440, 540, 640, 740, 840, 940 ; c) 6 300, 6 310, 6 320, …, 6 390. 5. a) 190, 192, 194, 196, 198 ; b) 500, 522, 544, 566, 588 ; c) 708, 718,
728, …, 798 ; d) 202, 404, 606, 808. 6. a) 740, 745 ; b) 800, 810, 820, …, 890 ; c) 4 020, 4 525 ; d) 1 510, 2 520, 3 530, …, 9 590, 1 515, 2 525,
3 535, …, 9 595. 7. a) 705, 735, 765, 795 ; b) 981, 984, 987 ; c) 4 080, 4 383, 4 686, 4 989. 8. a) 153 ; b) 279 ; c) 3 330, 3 339 ; d) 12 060,
12 150, 12 240, 12 330, 12 420, 12 510, 12 600, 12 690, 12 780, 12 870, 12 960. 9. a) 0 ; b) 2, 5 sau 8 ; c) 0 sau 5 ; d) 0, 2, 4, 6 sau 8 ; e) 6 ;
219
Soluții
Unitatea 4   Fracții ordinare
Lecția 1. Fracții ordinare. Fracții echivalente. Procente
2. a) g) i) j) l) subunitare; b) f) h) echiunitare; c) d) e) k) supraunitare. 3. a) 3 ; b) 0, 1 ; c) 0, 1, 2 ; d) 3. 4. a) Vlad 38%, Dina 15%, Luca 18%,
Eliza 20% ; b) 56% ; c) 35% ; d) 9%. 5. Perechi de fracții echivalente sunt la a) b) d) g) i). 6. a) 30 ; b) 8 ; c) 48 ; d) 6 ; e) 12 ; f) 4 ; g) 2 ; h) 4 ; i) 4.
Minitest: 1. a) subunitară; b) echiunitară  c) supraunitară. 2. a) 2 ; b) 5 ; c) 10. 3. Fracția 1
7
n + este subunitară dacă n + 1 < 7, adică
n < 6. Fracția 2 3
11
n + este supraunitară dacă 2n + 3 > 11, adică n > 4. Rezultă 4 < n < 6, deci n = 5.
Lecția 2. Compararea fracțiilor cu același numitor/numărător. Reprezentarea fracțiilor pe axa numerelor
1. a) 2
7 ,
5
7 ,
6
7 ,
7
7 ,
12
7 ,
14
7 ; b) 1
9 ,
4
9 ,
7
9 ,
9
9 ,
11
9 ,
16
9 ; c) 4
91 , 4
11 ,
4
9 ,
4
5 ,
4
4 ,
4
3 . 2. 4 5
7 7
< ;
3 4
5 5
< ;
16 17
25 25
< . 3. a) 2 4
7 7
< ; b) 4 5
9 9
< ;
c) 3 5
2 2
< . 4. a) 3 3
7 5
< ; b) 5 5
5 6
> ; c) 5 5
4 8
> . 5.
2
9
A      ;
6
9
B      ;
8
9
C      ;
11
9
D      ;
14
9
E      ;
16
9
M      ;
20
9
N     ;
  23     ;
26
9
R      . 8. 8
9 ,
7
9 ,
6
9 ,
5
9 , 4
9 ,
3
9 . 9. Se obțin două puncte distincte, deoarece fracțiile 1
2 , 2
4 și 3
6 sunt echivalente și, la fel, fracțiile 2
2 , 4
4 și 5
5 sunt
echivalente. 10. a) 0,1 ; b) 0 ; c) 1 ; d) 0, 1, 2.
Minitest: 1.
133
442
< < . 3.
4
5 5
n
< dacă n < 4 și 5 5
n 2
< dacă n > 2. Obținem 2 < n < 4, deci n = 3.
Lecția 4. Cel mai mare divizor comun a două numere naturale. Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Fracții ireductibile
1. a) 4
20 ; b) 16
28 ; c) 8
100 ; d) 116
40 ; e) 68
200 ; f) 140
48 . 2. a) 18
12 ; b) 12
42 ; c) 66
18 ; d) 24
54 ; e) 96
150 ; f) 66
216 . 3. a) 1
7 ; b) 4
5 ; c) 9
2 ; d) 13
24 ;
e) 22
33 ; f) 12
32 . 4. a) 1
2 ; b) ; c) 10
3 ; d) 8
18 ; e) 12
15 ; f) 5
20 . 5. a) 18
24 ; b) 16
20 . 6. a) 4 ; b) 10. 7. a) 5 ; b) 3. 8. a) 1
18 ; b) 8
11 ; d) 49
64 ;
f) 25
27 . 9. a) 1
4 ; b) 7
3 ; c) 3
5 ; d) 1
2 ; e) 7
4 ; f) 8
25 . 10. a) Din 3n +1 < 20 obținem n ≤ 6 . Fracții ireductibile se obțin dacă n este 0, 2, 4
sau 6. b) n poate fi 0,1, 3, 5, 6, 7, 9, 11, 12 sau 13. 11. a) 64a se divide cu 5, deci a este 0 sau 5. Fracțiile sunt 640
885 și
645
885 . b) Suma
cifrelor numerelor 11a2 și 2b70 trebuie să fie divizibilă cu 3 ; a poate fi 2, 5 sau 8 ; b poate fi 0, 3, 6 sau 9. 12. Fracția scrisă de Vlad se
Lecția 3. Numere prime. Numere compuse
2. a) 3 ; b) 3 ; c) 5 ; d) 2 ; e) 13 ; f) 17. 3. a) 1, 3, 7 ; b) 1, 3, 9 ; c) 1, 2, 4, 5, 7, 8 ; d) 1, 3, 7, 9 ; e) 1 ; f) 3, 6. 4. a) 0, 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8 ; b) 0, 2, 4, 5, 6,
8, 9 ; c) 0, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9 ; d) 2, 5, 8, 9 ; e) 0, 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9 ; f) 0, 2, 4, 5, 6, 8, 9. 5. De exemplu: b) 22 = 3 + 19 ; c) 46 = 53 - 7 ; d) 26 = 29 - 3 ;
e) 77 = 7 ⋅ 11 ; f) 39 = 3 ⋅ 13. 7.a) (13,2) ; (11,4) ; (7,8) ; (5,10) ; b) (2,73), (73,2) ; c) (43,2) ; d) (5,17), (17,5). 8.a) Studiem cazuri după valorile
lui b ; obținem a = 13, b = 2 ; b) a = 11, b = 5 ; c) a = 5, b = 3, c = 7 sau a = 11, b = 3, c = 3. 9.a) n = 0 ; b) n = 1 ; c) n = 7. 10.a) A = (2n + 1) ⋅ (3n + 1) ;
b) B = (3n + 5) ⋅ (5n + 1). 11. n = 0 sau n = 1 nu convin. Pentru n = 2, se obțin numerele prime 3, 13 și 29. Pentru n ≥ 3, vom studia cazurile
n = 3k, n = 3k + 1 sau n = 3k + 2. În fiecare dintre cele trei cazuri obținem cel puțin un număr compus din cele 3.
Minitest: 2.a) 113, 131, 311 toate trei sunt numere prime; b) 511 și 511 sunt numere compuse. 3. (23, 2, 3), (17, 2, 5), (11, 2, 7). 4. (2,
13, 2), (13, 2, 2), (5, 5, 3), (3, 7, 7), (7, 3, 7), (3, 5, 13), (5, 3, 13), (3, 3, 19).
Evaluare: 1. b) 2. d) 3. c) 4. d) 5. b) 6. b) 7. c) 8. b) 9. F, F, A, F. 10. (a, 2), (b, 4), (c, 1). 11. De exemplu: (36,2), (45,5), (84,3). 12. De
exemplu (2,80), (3,39), (5,75). 13. a = 7, b = 3. 14. n = 24 ⋅ c + 15 = 3 ⋅ (8c + 5) care este divizibil cu 3. Deoarece 24 ⋅ c este număr par și
15 este număr impar, obținem că 24 ⋅ c + 15 este număr impar.
Minitest: 1. a) 28, 120, 1 294, 145 340 ; b) 35, 120, 145 340, 225 035 ; c) 120, 2 373. 2. a) 6 135  5, este posibil să fie colorate cu 5 culori;
b)  , nu este posibil să fie colorate cu 10 culori; c) 6 135  3, este posibil să fie colorate cu 3 culori; d)  , nu este
posibil să fie colorate cu 9 culori. 3. Din N 5 obținem că a este egal cu 5. Suma cifrelor lui N este egală cu 24, 24 este divizibil cu 3,
deci N este divizibil cu 3. 4. 12 300, 12 330, 12 360, 12 390.
f) 1, 4 sau 7 ; g) 0 ; h) 7. 10. a) b poate lua una dintre valorile 0, 2, 4, 6 sau 8. Din a + b + 8 + 7 = 29, obținem a + b = 14. Dacă b = 8, atunci
a = 6 și obținem numărul 8 768. Dacă b = 6, atunci a = 8 și obținem numărul 8 786. Dacă b ia valorile 0, 2 sau 4, atunci a nu este cifră.
b) 33 970. c) 45 020, 45 110, 45 200. 11. a) 720, 750, 780. b) 9 060, 9 360, 9 660, 9 990, 9 165, 9 465, 9 765. c) 52 650, 42 642, 32 634, 22 626,
12 618. 12. Studiind ultima cifră a lui A obținem n par.
220
Soluții
obține în urma simplificării fracției 18
36 . Divizorii comuni diferiți de 1 ai numerelor 18 și 36 sunt 2, 3, 6, 9 și 18. Vlad a scris una dintre
fracțiile: 9
18 , 6
12 ,
3
6 ,
2
4 sau
1
2 .
Minitest: 1. a) 8
28 ; b) 20
76 ; c) 52
100 . 2. a) 1
10 ; b) 9
8
; c) 4
7
. 3. 471
1161, 474
1464 , 477
1767 .
Minitest: 1. a) 25
41 ; b) 1
2 ; c) 31
36 . 2.a) 5
37 ; b) 17
27 ; c) 17
18 . 3.
1
4 .
Lecția 6. Adunarea și scăderea fracțiilor
1. a) 4
5 ; b) 8
13 ; c) 13
15 ; d) 20
21 . 2. a) 14
15 ; b) 34
93 ; c) 5
32 ; d)
(2 8 4
42 21 = . 3. a) 5
8 ; b) 91
42 ; c) 5
12 ; d) 2
3 ; e) 1
12 ; f) 1
12 ; g) 4
15 ; h) 1
3 .
4. a) 4 3
7 ; b) 1 4
2 ; c) 11 5
15 ; d) 23 4
28 ; e) 2 4
3 ; f) 1 1
6 ; g) 6
3
7 ; h) 1 1
4 . 5. a) 1
3 ; b) 8
9 ; c) 17
36 ; d) 2
3 . 6.
5
17 . 7.
9 12
10 metri. 8. Solul A:
1 1
12 cm, solul B: 1 1
12 cm, solul C 1
2 cm. 9.
11 6
12 litri. 10.
6
7 și
6
21 .
Lecția 7. Înmulțirea fracțiilor
1. a) 6
7 ; b) 28
31 ; c) 55
78 ; d) 91
99 ; e) 8
21; f) 20
33 ; g) 21
80 ; h) 44
85 . 2. a) 6
5 ; b) 5
6 ; c) 2
15 ; d) 5
33 ; e) 7
24 ; f) 1
15 ; g) 5
6 ; h) 3
20 . 3. a) 28 ; b) 2 2
5 ;
c) 1 7
5 ; d) 9. 4. a) 1
11 ; b) 3
2 ; c) 1
39 ; d) 1
3 . 5. a) 18 3 6
49 7 7 = ⋅ ; b) 15 3 5
28 4 7 = ⋅ ; c) 1 11
8 24
= ⋅ ; d) 5 52
7 27 = ⋅ (sunt și alte posibilități). 6. Grosimea
tuturor CD-urilor este de 3 24
2
⋅ cm = 36 cm, deci încap în cutie. 7. a) Pentru 4 perdele se folosesc 23 92 2 4 18
55 5
⋅== metri de
Minitest: 1. a) 3
6 , 2
6 ; b) 8
12 , 11
12 ; c) 21
48 , 22
48 . 2. a)
7) 1 7
6 42 = ,
6) 2 12
7 42 = ;
1 2
6 7
< ; b)
5) 5 25
7 35 = ,
(11 7) 33 3 21
55 5 35 = = ;
5 33
7 55
> .
3.
9) 3 27
4 36 = ,
4) 7 28
9 36
= ,
3) 11 33
12 36 = ;
11 7 3
12 9 4
> > .
Lecția 5. Cel mai mic multiplu comun a două numere naturale. Aducerea fracțiilor la un numitor comun
1. a) 3 5,
6 6 ; b) 2 3,
8 8 ; c) 16 13 , 84 84 ; d) 30 49 , 96 96 . 2. a)
15) 1 15
2 30 = ,
2) 7 14
15 30 = ,
1 7
2 15
> ; b)
25) 3 75
4 100 = ,
4) 16 64
25 100 = ,
3 16
4 25
> ; c)
9) 3 27
14 126 = ,
14) 2 28
9 126
= , 2 3
9 14
> ; d)
5) 7 35
12 60 = ,
12) 8 96
5 60 = , 8 7
5 12
> . 3. a) [10,15] = 30 ;
3) 1 3
10 30 = ,
2) 11 22
15 30 = ; b) [12,20] = 60 ;
5) 5 25
12 60 = ,
3) 9 27
20 60 = ; c) [18,27] = 54 ;
3) 7 21
18 54 = ,
2) 8 16
27 54 = ; d) [14,49] = 98 ;
7) 3 21
14 98 = ,
2) 5 10
49 98 = . 4. a)
(6 6 1
12 2 = ,
(7 14 2
21 3 = ;
3) 1 3
2 6 = ,
2) 2 4
3 6
= ; b)
(5 5 1
20 4 = ,
(11 22 2
55 5 = ;
5) 1 5
4 20 = ,
4) 2 8
5 20 ; c)
(9 9 1
27 3 = ,
(9 9 1
36 4 = ;
(4 1 4
3 12 = ,
3) 1 3
4 12 = ; d)
(12 48 4
60 5 = ,
(8 32 4
56 7 = ;
7) 4 28
5 35 = ,
5) 4 20
7 35 = . 5. [10,3,5] = 30 ;
3) 7 21
10 30 = ,
10) 2 20
3 30
= ,
6) 4 24
5 30 = ;
24 21 20
30 30 30
> > , deci echipa galbenă a câștigat cele mai
puține meciuri. 6. a)
4) 4 16
5 20 = ,
2) 7 14
10 20 = ,
5) 3 15
4 20 = ;
14 15 16
20 20 20
< < ; b)
24) 2 48
3 72
= ,
8) 4 32
9 72 = ,
3) 20 60
24 72 = ;
32 48 60
72 72 72
< < ;
c)
20) 11 220
12 240 = ,
15) 6 90
16 240 = ,
8) 25 200
30 240 = ;
90 200 220
240 240 240
< < ; d)
2) 1 19 38 3
6 6 12 = = ,
4) 2 5 20 1
3 3 12
= = ,
3) 3 11 33 2
4 4 12 = = ;
20 33 38
12 12 12
< < .
221
Soluții
material. Cum 2 18 18
5
> , nu se pot confecționa 4 perdele. b) Pentru 6 perdele sunt necesari 23 3 6 27
5 5
⋅ = metri, deci ajung 28 metri
de material. 8. a) 1
8 ; b) 1
5 .
Minitest: 1. a) 1
2 ; b) 3
5 ; c) 1 7
2 . 2. a) 1
15 ; b) 3
14  ; c) 8
9 . 3.
1
1
2 kg zahăr, 1 4
5 pahare de apă și 1 2
4 lingurițe de esență.
Lecția 8. Împărțirea fracțiilor
1. a) 13
11 ; b) 7
16 ; c) 47 ; d) 7
50 . 2. a) 15
8 ; b) 44
35 ; c) 7
23 ; d) 3
8 ; e) 8
33 ; f) 11
36 ; g) 47
19 ; h) 10
13 . 3. a) 5
7 ; b) 9
8 ; c) 4
3 ; d) 6
11 ; e) 28
9 ;
f) 10
7 ; g) 1
8   h) 3
8 . 4. a) 10
3 ; b) 1
6 ; c) 1
2 ; d) 8
5 . 5. a) 8
9 ; b) 20
27 . 6. a) 5
2 ; b) 1
16 ; c) 1
5 . 7. a) 3 3 23 5 23 5 2 : 3
10 5 10 3 6 6 = ⋅= = , deci Vlad
taie trei bucăți de 3
5 metri. b) Lungimea porțiunii rămase este 23 3 1 3
10 5 2 −⋅ = metri. 8.
1 15 2 80 2 200 : 7 200 : 200 26
2 2 15 3 3 = = ⋅== , deci
poate confecționa 26 de ecusoane.
Minitest: 1. a) 3
2 ; b) 2
7 ; c) 6
35 . 2. a) 5
12 ; b) 4
15 ; c) 14. 3.
1 3 15 4 7 : 10
24 2 3 = ⋅= ; trebuie să alerge 10 zile.
Lecția 10. Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
1. a) 25 ; b) 224 ; c) 30 ; d) 333 ; e) 88 ; f) 72 ; g) 39 ; h) 1 078. 2. a) 1
7 ; b) 1 ; c) 21
19 ; d) 1 1
2 ; e) 2
3 ; f) 4 2
7 ; g) 5
9 ; h) 2
3
3 . 3. a) 1 ; b) 1 ; c) 4 ;
d) 45 ; e) 64 ; f) 324 ; g) 416 ; h) 252. 4. a) 84 kg; b) 56 l; c) 840 lei; d) 35 km. 5.
3 3
4 metri. 6.
1 2
4 km. 7. S-au vândut 375 de bilete cu
14 lei, 1 400 de bilete cu 10 lei și 725 de bilete cu 5 lei; s-au încasat în total 22 875 lei. 8. 140 parcele cu grâu, 84 parcele cu floarea
soarelui. 9. 3% din 4 800 lei este 144 lei. Prețul se mărește cu 144 de lei și devine 4 944 de lei. 10. 12% din 2 400 lei este 288 lei. Prețul
scade cu 288 de lei și devine 2 112 lei. 11. Lungimea drumului este 3 9 km : 15
5 = km. Au rămas de parcurs 6 km. 12.
6 24 : 44
11 = de
volume. 13. Masă: 93 600 lei, întreținere 41 400 lei, transport 16 200 lei, activități culturale 12 600 lei, activități sportive 9 000 lei, alte
cheltuieli 7 200 lei. 14. a) 2
5 kg castraveți. b) Se folosesc 7
4 kg pentru 7 salate Gourmet și 9
5 kg pentru 9 salate Caesar; 9 36
5 20 = ,
7 35
4 20 = ;
9 7
5 4
> , deci mai multe roșii se folosesc la salatele Gourmet. c) Salata Caesar cântărește 49
60 kg, iar salata Gourmet cântărește
26
35 kg; 49 26
60 35
> , deci salata Caesar cântărește mai mult.
Lecția 9. Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare
1. a) 1
128 ; b) 32
243 ; c) 64
729 ; d) 1331
343 ; e) 625
256 ; f) 1 ; g) 19
43 ; h) 1. 2. a)
12 2
3
      ; b)
13 3
10
      ; c)
10 11
5
      ; d)
7 3
4
      ; e) 8
3 ; f)
2 13
17
      ;
g)
55 2
15
      ; h)
24 14
27
      ; i)
0 3 1
100
  =     . 3. a) 1 ; b)
9 3
4
      ; c)
4 1
2
      ; d)
5 1
3
      ; e)
6 4
3
      ; f)
12 5
4
      . 4. a)
8 1
2
      ; b)
4 2
3
      ; c)
3 5
6
      .
5. a)
6 1
2
      ; e)
5 2
3
      ; f)
3 7
6
      .
Minitest: 1. a) 125 lei; b) 144 kg; c) 120 m. 2. a) 289 lei; b) 6 cm; c) 574 g. 3. 12 elevi.
Lecția 1. Fracții zecimale; scrierea fracțiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracții zecimale;
transformarea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracție ordinară
1. a) 0,3 ; b) 2,07 ; c) 0,043 ; d) 20,008 ; e) 6,07 ; f) 0,09. 2. a) 2 ; 7. b) 26 ; 0,784. c) 8 ; 2 678 ; d) 26 784 ; 4. 3. 0,2 ; 0,32 ; 0,0032 ; 0,007 ;
Unitatea 5   Fracții zecimale
222
Soluții
25,67 ; 79,58 ; 0,079. 4.
2
100 ;
1023
1000 ;
4 532
100  ;
156 003
1000  ;
78
10  ;
9
10 . 5.
123 ;0,123 1000
      ,
234 ;0,234 1000
     . 6. Se amplifică fracțiile ordinare
cu: 4, 2, 5, 8, 2, 4, 4, 2, respectiv 5. 7. a) 43,56 ; b) 305,107. 8. a) n = 637 ; b) n = 3 ; c) n = 130.
Minitest: 1. a) 24,394 ; b) 1,12. 2. 55,2 ; 9,4. 3. 74,85 ; 37,4. 4. 24 020.
Lecția 4. Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
1. a) 23 ; b) 17,3 ; c) 3 ; d) 1 251 ; e) 49 537 ; f) 253 ; g) 42 003,5 ; h) 20. 2. a) 6 ; b) 8,25 ; c) 411,57 ; d) 448,224 ; e) 11 023,76 ; f) 3 490,63.
3. a) 1,027 kg; b) 0,276 l. 4. a) 26,6 ; b) 22,264 ; c) 147,2115 ; d) 8,82688 ; e) 0,648 ; f) 430,752. 5. a) 9 ; b) 84 ; c) 362,8 ; d) 112,416 ; e) 66,48 ;
f) 1,075 ; g) 5,103 ; h) 47,6. 6. a) 323,925 m; b) 6,04 kg. 7. 15,75 < a ⋅ b < 21 ; de exemplu 15 < a ⋅ b < 21. 8. a) 3,7 ⋅ 5 = 18,5 ;
b) 6,12 ⋅ 0,2 = 1,224 ; c) 15 ⋅ 0,1 = 1,5 ; d) 0,19 ⋅ 100 = 19. 9. a) 2 ⋅ 0,1 ⋅ 5 = 2 ⋅ 5 ⋅ 0,1 = 10 ⋅ 0,1 = 1 ; b) 27 ; c) 56 ; d) 534 ; e) 436,8 ; f) 15,7.
10. 4,2 - 3,14 = 1,06 ; 5,3 ⋅ 0,81 = 4,293 ; 12,6 + 4,08 = 16,68. 11. 3,36 < a ⋅ b < 4,16 ; n = 3. 12. a ⋅ b = 9,45 și (a + 1) ⋅ b = 12,95 sau
a ⋅ b + b = 12,95 ; b = 12,95 - 9,45 = 3,5. 13. a) 6,51 = 0,651 ⋅ 101 = 0,0651 ⋅ 102
 ; b) 18,33 = 1,833 ⋅ 101 = 0,1833 ⋅ 102
 ; c) 378,123 =
= 37,8123 ⋅ 101 = 3,78123 ⋅ 102 = 0,378123 ⋅ 103
. 14. 4,3  2,5 = 12,24.
Lecția 2. Aproximări; compararea, ordonarea și reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit
de zecimale nenule
1. a) 1,7 < 1,8 ; b) 23,5 = 23,50 < 23,51 ; c) 304,2 > 204,2 ; d) 15,7 = 15,70 ; e) 0,34 < 0,44 ; f) 0,07 > 0,007. 2. a) > ; b) < ; c) > ; d) > . 3. a) F ; b) A ;
c) A ; d) A ; e) F ; f) A. 4. a) ordine cresctoare: 0,09 ; 0,5 ; 4,25 ; 7,9 ; 63,7 ; ordine descrescătoare: 63,7 ; 7,9 ; 4,25 ; 0,5 ; 0,09. 6. a) 23,15 ; b) 23,1 ;
c) 23 ; d) 20. 7. a) 3 < 3,12 < 4 ; b) 0 < 0,5 <1 ; c) 6 < 6,29 < 7 ; d) 23 < 23,24 < 24. 8. a) 7,211 ; 7,213 ; 7,229 ; b) 6,192 ; 6,194 ; 6,197 ; c) 8,3421 ;
8,3423 ; 8,3428 ; d) 7,004 ; 7,125 ; 7,264. 9. 370 < n ≤ 527 ; numerele căutate sunt 371, 372, …, 527, adică 527 - 371 + 1 = 157 numere.
Minitest: 1. a) 1,23 < 1,3 ; b) 453,012 > 452,987. 2. 567,1 ; 56,71 ; 5,671 ; 0,5671. 4. a) 23,7 ; b) F = 11,34 ; f = 13,5 ; c) 7,126.
Lecția 3. Adunarea și scăderea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
1. a) 10,8 ; b) 9 ; c) 4,39 ; d) 221,72 ; e) 59,82 ; f) 105,325. 2. 151,25. 3.15,37. 4. a) 3,5 ; b) 5,8 ; c) 8,54 ; d) 25,39 ; e) 19,002 ; f) 201,91.
5. 8,9. 6. 88,35. 7. 76. 8. a) 9,4 ; b) 17,9 ; c) 76,36 ; d) 302,7 ; e) 22,5429 ; f) 52,4407. 9. a) 4,5 ; 3,23 ; b) 28,65 ; 17,45. 10. a = 1, b = 2 sau
a = 2, b = 1. 11. D - S = d și (D + 23,456) - (S - 1,544) = D - S + 23,456 + 1,544 = D - S + 25 = d + 25 ; diferența se mărește cu 25. 12. a) Numărul
căutat este 458 ; b) Numărul căutat este 1 110. 13. Răspuns corect, a) mai mic decât 10 lei.
Minitest: 1. a) 12 31,6 ; b) 50 070. 2. 159. 3. De exemplu 9. 4. În prima zi parcurge 0,25 ⋅ 36 = 9 km; în a doua zi parcurge 0,4 ⋅ 36 = 14,4 km.
În a treia zi parcurge 36 - 9 - 14,4 = 12,6 km.
Lecția 5. Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală; aplicație: media aritmetică a două sau mai multor
numere naturale; transformarea unei fracții ordinare într-o fracție zecimală; periodicitate
1. a) 4,6 ; b) 21,25 ; c) 0,7 ; d) 0,28 ; e) 1,18 ; f) 47,2 ; g) 3,655 ; h) 0,064. 2. 0,8 ; 1,(6) ; 4,6 ; 20,5 ; 4,25 ; 3,(2) ; 1,4(6) ; 95,676 ; 3,04 ; 2,08(3) ;
546,472 ; 0,0688. 3. a) 1,1(6) ; b) 2,4(6) ; c) 2,(7) ; d) 25,91(6) ; e) 0,72 ; f) 0,037 ; g) 1,975 ; h) 109,(6). 4. a) 24 ; b) 32 ; c) 4,5 ; d) 7,7 ; e) 2,44 ;
f) 3,8. 5. 24,4. 6. 21,42. 7. Fracții ordinare care se transformă în fracții zecimale periodice simple:  8
9 , 1
13 , 239
17 , 45
43 , 25
75  ; fracții
ordinare care se transformă în fracții zecimale periodice mixte:  5
6 , 2
45 , 1
62 ,
37
15 , 403
600 . 8. a) n = 10 ; b) n = 1 ; c) n = 5. 9. a) n = 5 ;
b) n = 13 ; c) n = 0. 10. a) 2 012 - 1 = 2 011 ; 2 011 : 2 = 1 005 rest 1 ; a 2012-a zecimală este 3 ; b) S = 3 + 49 ⋅ (3 + 5) + 3 = 398.
11. a) 32,126 = 321,26 : 101 = 3 212,6 : 102
 ; b) 25,48 = 254,8 : 101 = 2 548 : 102
 ; c) 672,9873 = 6 729,873 : 101 = 67 298,73 : 102
. 12. 8.
13. a) 15 ; b) 254,5 ; c) 7,7 ; d) 11,66 ; e) 28,92 ; f) 17,4. 14. a) 21,1 ; b) 4 758 ; c) 46. 15. 7. 16. a) suma notelor, S, este egală cu 180, deci
media notelor este 7,5 ; b) calculam suma notelor mai rapid astfel S = 3 ⋅ 6 + 3 ⋅ 5 + 2 ⋅ 4 + 3 ⋅ 7 + 4 ⋅ 8 + 4 ⋅ 9 + 5 ⋅ 10 = 180.
17. a + b + c = 132, b = a + 18, c = 2 ⋅ a, d = a + 9 ; obinem a = 21, b = 39, c = 42, d = 30. 18. a = 34, b = 30, c = 48. 19. a) 8 ; b) 7,5 ; c) 8.
Minitest: 1. a) 0,028 ; b) 12,34. 2. a) 34
1000 ; b) 1108
100 . 3. a = 56, b = 106, a + b = 162. 4. a = 7, b = 9, c = 8.
Minitest: 1. a) 9,75 ; b) 9,(6) ; c) 0,2(5). 2. 8,25. 3. 3, 4, 5, 6, 7. 4. 2.
Lecția 6. Împărțirea unei fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărțirea a două
fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule. Transformarea unei fracții zecimale periodice în fracție ordinară
1. a) 2,86 ; b) 0,635 ; c) 13,9475 ; d) 3,885 ; e) 12,011 ; f) 7,82 ; g) 16,275 ; h) 7,54. 2. a) 0,02345 ; b) 6,75 ; c) 9,123 ; d) 1,578 ; e) 1,29567 ;
f) 0,0004 ; g) 0,01234 ; h) 0,075. 3. a) 0,65 tone; b) 24,096 kg; c) 0,2345 kg. 4. 2,63 ; 0,058 ; 3,271 ; 5,003 ; 44,87324 ; 0,252525 ; 5. a) 12 ;
b) 11,2 ; c) 3 ; d) 29,2625 ; e) 5672 ; f) 800 ; g) 5,90625 ; h) 17,94. 6. a) 5
2
9 , 7 13
9 , 8 125
9 ,
29
99 , 37 4
99 , 106 125
999 , 471 29
999  ; b) 25
90 , 59 4
90 ,
214 8
900 , 1421 16
9900 , 79046 200
99900 . 7. a) 185 ; b) 250,15 ; c) 10 ; d) 20 ; e) 100. 8. a) 1 666,(6) ; b) 2 100 ; c) 426,(6) ; d) 26 666,(6) ; e) 36,(6).
223
Soluții
Lecția 7. Număr rațional pozitiv; ordinea efectuării operațiilor cu numere raționale pozitive
1. a) 15,4 ; b) 3,27 ; c) 4,4 ; d) 1,524 ; e) 41,2 ; f) 129,8 ; g) 1,6588 ; h) 9. 2. a) 5
8  ; b) 4 2
6 3 =  ; c) 17
18  ; d) 28
3  ; e) 17
7  ; f) Z 5
11 . 3. a) 22,7 ;
b) 4,15 ; c) 27,027 ; d) 13,86 ; e) 68,7 ; f) 374,829. 4. a) 43,4 ; b) 131,12 ; c) 47,92 ; d) 34,62 ; e) 1,732 ; f) 9,01. 5. a) 43
45  ; b) 7 ; c) 5
18  ; d) 14.
6. a) 83,7 ; b) 228 ; c) 9,84 ; d) 640 ; e) 25,5 ; f) 34,162 ; g) 1 ; h) 90. 7. 2,86 ; 0,371 ; 0,36 ; 0,385. 8. a) 2
9  ; b) 3 ; c) 0 ; d) 1
2 . 9. a) Model 1:
(12,56 + 41,275 + 29,11) ⋅ 10 = 829,45. Model 2: 12,56 ⋅ 10 + 41,275 ⋅ 10 + 29,11 ⋅ 10 = 829,45. b) 5 km. c) 10 zile.
Minitest: 1. a) 6,08 ; b) 12,56 ; c) 45,3391(6). 2. a) 19,71 ; b) 1,3. 3. 33,924 < 39,1925. 4. a) fals; b) fals; enunțurile corecte sunt:
a) (18,16 - 12,3) : 2,5 = 13,24 ; b) 18,125 : (1,3 + 1,2) ⋅ 5,4 = 39,15.
Lecția 1. Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment
1. a) identice; b) distincte. 3. A și C pot fi atât identice, cât și distincte, deoarece în ipoteză nu scrie A diferit de C. 4. a) segment de
dreaptă; b) dreaptă; c) punct; d) semidreaptă; e) punct; f) plan; g) semidreaptă. 5. a) A ; b) A ; c) F. 7.a) segment de dreaptă; b) segment
de dreaptă; c) o semidreaptă. 8. a) AB, AC, AD, BC, BD, CD ; b) AC, AD, BC, BD. 9. 3 segmente: AB, AC, BC. 10. punct, semidreaptă, dreaptă,
plan, semidreaptă, punct, triunghi, cerc, dreaptă, segment de dreaptă, cub.
Știați că: 19.
Joc: Nu câștigă nimeni, deoarece oricum ar colora 2 puncte, mereu va fi un număr impar de puncte de aceeași culoare.
Lecția 2. Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă. Pozițiile relative a două drepte
1. a) A; b) A; c) A; d) F; e) F; f) A; g) A; h) A; 2. a) G, E, O; b) punct interior; c) punct exterior; d) coliniare; e) necoliniare; f) drepte identice;
5. O infinitate de drepte. 6. a) identice; b) o infinitate; c) distincte; d) dreaptă. 8. a) 3 ; b) 6. 9. Dacă A = B = C, determină o infinitate de
drepte. Dacă A = B ≠ C, atunci determină o singură dreaptă. Dacă A ≠ B ≠ C ≠ A atunci determină o dreaptă dacă sunt coliniare sau
3 drepte dacă sunt necoliniare. 11. a) Dacă punctele sunt coliniare, atunci determină o dreaptă. b) Dacă oricare 3 puncte sunt necoliniare,
atunci determină 28 de drepte. 12. a) AV și a ; AV și b ; AV și c ; b) dreptele a și b ; b și c ; a și c ; c) AB și a ; TE și b ; VF și c. 15. Dacă
cele 3 drepte sunt paralele, numărul punctelor de intersecție este 0 ; dacă 2 dintre drepte sunt paralele, numărul punctelor de intersecție
este egal cu 2 ; dacă cele 3 drepte sunt concurente în același punct, au un singur punct de intersecție, iar dacă sunt concurente două
câte două, determină 3 puncte de intersecție.
Unitatea 6   Geometrie
9. 23,789 : 100 = 0,23789 ; 237,89 : 100 = 2,3789 ; 2,3789 : 100 = 0,023789. 10. a) 5,5(6) ; b) 3,7(08).
Lecția 8. Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții
1. Este falsă. În primul rând nu se poate forma o cutie cubică din două cuburi cu muchia de 1 m. 2. 5 caiete și 7 cărți. 3. 1 200 de tone
de orz și 7 200 de tone de grâu. 4. 1,350 kg. 5. 2 560 cm. 6. b) Luca are 44 kg și indicele 19,(5). 7. 5 lei, respectiv 4 lei. 8. 32 de ani.
9. 132 m. 10. o zi. 11. 7
12 din numărul elevilor depășește jumătate din numărul elevilor. 12. 14 maimuțe. 13. 60 de litri.
Joc. 8 cuburi, 12 cuburi, 6 cuburi, respectiv, un cub.
Minitest: 1. 67,50 lei. 2. 15 lei. 3. 3 caiete și 7 cărți.
Evaluare: 1. a). 2. b). 3. c). 4. a). 5. a). 6. c). 7. b). 8. a). 9. d). 10. c). 11. b). 12. A = 100 ; B = 6 ; C = 3.
Joc. Este posibil. Fiind așezați față în față, fiecare vede diferit.
Lecția 3. Lungimea unui segment
1. Dina. 7. i) 1 154 m; ii) 1 275 m. 8. 7 cm. 9. 18 cm. 10. 200 m. 11. a) A, B, C ; b) B, A, C ; c) Nu se poate construi o figura geometrică, în acest
caz, datele fiind contradictorii; d) A, C, B. 12. 6 cm. 13. AB = AC = 4 cm. Deci AB ≡ AC. 14. În funcție de ordinea punctelor avem BC = 3 cm
sau BC = 7 cm. 15. 8 cm. 16. 3 cm. 17. A. 18. Fie AB = x, BC = y și CD = z. Atunci 2AC = AB + AD ⇔ 2(x + y) = x + (x + y + z) ⇔ y = z ⇔ 
BC = CD ⇒ BC = 210 cm. 19. 6 cm, 4 cm, 19 cm, respectiv 190 de cm. 20. 57 cm, respectiv 570 de cm.
Joc: a) 4 segmente; b) 6 segmente.
Lecția 4. Mijlocul unui segment. Simetricul unui punct față de un punct
3. AC = 5 cm. 4. a) 12 cm; b) 6 cm. 7. a) 1,8 m. 11. a) 4 cm. 13. 10,5 cm.
Minitest: 1. a) identice, distincte; b) coliniare, necoliniare; c) interior, exterior; d) identice, concurente; e) originea, sensul. 2. a) 4,5 cm.
224
Soluții
Lecția 5. Unghi: definiție, notații, elemente
1. a) AOB, BOC ; b) OB și vârf O ; c) OB, OC, O ; d) AOC, O ; e) OB, AOB ; f) vârf, punctul O. 2. a) A ; b) F ; c) F ; d) F. 3. a) 480' ; b) 2 100';
c) 550' ; d) 930' ; e) 3 945'. 4. a) 5° ; b) 20° ; c) 62° ; d) 62°30' ; e) 80°45' . 5. a) 90° ; b) 47° ; c) 152° ; d) 22° ; e) 83°42' ; f) 14°31' ; g) 46°7' ;
h) 138°42' ; i) 18°42' ; j) 24°34'. 6. a) 56°, 57°, 56° ; b) 27°, 28°, 28°; c) 107°, 108°, 107° ; d) 59°, 60°, 60° ; e) 89°, 90°, 90°. 7. EAR = 30°,
TAE = 60°. 8. Doar d) este F. 9. Sunt congruente. 10. a) n ia valorile 0, 1, 2, …, 24; b) 25 ; c) 26, 27, 28, …, 114 ; d) 115. 11. AOC =
AOD = 70°. 12. LOT = 40° ; COT = 180° ; metoda unghiului alungit. 13. CBD = 45°. 14. a) BIS = LIS = 60°.
Evaluare: 1. a) ; 2. b) ; 3. c) ; 4. b) ; 5. a) 6. a) ; 7. b) ; 8. c) ; 9. A; A; F; A. 10. d_a_b. 11. 174 de lei. 12. AB = 154 cm; CD = 75 cm;
EF = 27 cm; GH = 88 cm. 13. a) 10 cm; b) Se arată că E este mijlocul segmentului DT. 14.  COD + DOL = 180°.
Lecția 1. Unități de măsură pentru lungime. Aplicație: perimetre
1. a) 85 dam > 85 dm; b) 24 cm = 240 mm; c) 72 km = 7 200 dam; d) 6,8 km > 601 dam; e) 3,4 dm > 333 mm; f) 0,764 dam > 7 630 mm.
2. b) c) sunt adevărate; a) d) e) f) false. 3. a) 7,5 m; b) 458 m; c) 246,5 m; d) 2 350 m; e) 8 250 m. 4. a) 62,5 dm; b) 236 dm; c) 24 506 dm;
d) 1 750 dm; e) 3,6 dm; f) 0,475 dm; g) 0,455 dm; h) 0,032 dm; i) 2,35 dm; j) 0,06 dm. 5. a) 325 dam; b) 8,5 dam; c) 6,8 dam; d) 1 320 dam;
e) 0,6 dam; f) 8,27 dam; g) 4,05 dam; h) 0,02 dam; i) 0,0045 dam; j) 0,08 dam. 6. a) 1 238 dm; b) 77,3 cm; c) 6 242,4 dam; d) 24,8 m;
e) 24,75 hm; f) 2,81 km. 7. a) 6 cm; b) 119,6 m; c) 2,61 hm; d) 85,175 dm; e) 3,94 km; f) 2,32 dam. 8. a) cm; b) m; c) km; d) mm; e) cm; f) km.
10. A - C - E - B. 11. Lungimile lipsă: 1,7 km și 166,5 dam; perimetrele care lipsesc 17,2 m și 98 cm. 12. 60 cm. 13. x = 12 și y = 12,8.
14. Perimetre lipsă: 201,6 m; 18,36 m; 1 881 m; lungime: 209,4 cm; lățime: 28 hm. 18. 35 m. 19. 39 cm.
Lecția 2. Unități de măsură pentru arie. Aplicații: Aria pătratului/dreptunghiului
1. a) 9 cm2
 ; b) 144 m2
 ; c) 6,25 dam2
 ; d) 0,09 km2
 ; e) 14 400 mm2
 ; f) 0,0001 ha; g) 56,25 cm2
 ; h) 20,25 dm2
. 2. a) 16 m2
 ; b) 50,5 cm2
 ;
c) 7 m2
 ; d) 576 m2
. 3. P = 22 cm, A = 30 cm2
. 4. a) 7,2 m2
 ; b) 39 000 m2
 ; c) 2 500 m2
 ; d) 6,7 m2
 ; e) 300 m2
 ; f) 7,2 m2
. 5. a) 1 528 cm2
 ;
b) 82 000 dm2
 ; c) 0,7 dam2
 ; d) 0,147 km2
 ; e) 250 ari; f) 0,1 ha. 6. a) cm2
 ; b) m2
 ; c) km2
. 8. a) 36 cm2 > 123 mm2
 ; b) 22 dam2 < 1 ha;
c) 72 ari < 0,072 km2
 ; d) 74 m2 < 7,4 hm2
 ; h) 0,05 dam2 = 500 dm2
 ; f) 3,5 m2 > 3,49 dm2
. 9. Suprafața curții este de 987 m2
, iar suprafața
unei plăci este de 0,25 m2
. Sunt necesare 3 948 plăci. 10. 6 zile. 11. 9 cm2
.
Minitest: 1. BC, B. 2. 37°30'. 3. CAI = 80° ; BAI = 180°. 4. PAO = 30° ; RAO = 60°.
Lecția 6. Figuri congruente. Axa de simetrie
2. a) ∆DCP, DP, CP, CDP, DPC ; b) ∆EFP, ∆EBP. 4. a) M este mijlocul segmentului AB și AM ≡ BM ; OM este axa unghiului AOB și
unghiul  AOM ≡ BOM ; b) T este mijlocul segmentului AO și AT ≡ TO ; BT este axa unghiului ABO și unghiul  ABT ≡ OBT. 6. Toate
sunt adevărate. 7. A, D, E, M, T, V, W, O.
Minitest: 1. a) AC ≡ BC ; b) C este mijlocul segmentului AB ; c) g este axa de simetrie. 2. a) AIB ≡ AIS ; b) IA este axa de simetrie
a unghiului BIS. 5. Trei cifre: 0, 3, 8.
Joc. Încercați să separați 4 dreptunghiuri a 6 pătrate fiecare.
Unitatea 7   Unități de măsură
Minitest: 1. a) 3,6 m; b) 6 280 dam; c) 0,002465 dm; d) 0,03 cm; 2. 20,6 m. 3. 6,6 cm; 4. 182 m; 183 m; 184 m. 5. 2 268 hm.
Minitest: 1. a) 2 453 hm2
 ; b) 0,192 hm2
 ; c) 0,095046 ha. 2. a) 2,1025 cm2
 ; b) 14,62 dm2
 ; c) 225 de plăci. 3. 1 400 m2
.
Lecția 3. Unități de măsură pentru volum. Volumul cubului și al paralelipipedului dreptunghic
4. a) b) d) false; c) e) f) adevărate. 5. a) 6 250 dm3
 ; b) 6 000 dm3
 ; c) 500 dm3
 ; d) 3 dm3
 ; e) 4 dm3
 ; f) 0,0475 dm3
. 6. a) 2 800,8 m3
 ;
b) 67,103 cm3
 ; c) 653 965 dam3
 ; d) 820,166 hm3
. 8. 131,10 lei. 9. a) O muchie are 15 cm lungime. Perimetrul unei fețe este 60 cm, iar
aria 225 cm2
. b) 3 375 cm3
. 10. a) 150 cm2
 ; b) 70 cm; c) 125 cm3
. 11. Lungimile muchiilor 20 dm; 6 hm; volumele 15,625 m3
, 13 824 cm3
.
12. a) 158 cm2
 ; b) 66 cm; c) 120 cm3
. 13. Bazinul are volumul de 6 000 m3
 ; 6 000 000 litri. 14. O cărămidă are volumul de 0,0042 m3
, iar
cele 210 cărămizi ocupă 0,882 m3
. Volumul mortarului este 0,118 m3
. 15. Zăpada căzută formează un paralelipiped dreptunghic cu
volumul de 1 750 m3
. Ea cântărește 105 tone. 16. În butoi se colectează 729 de litri, adică 0,729 m3
. Apa se ridică la înălțimea de 729
mm. 17. a) 240 dm3
 ; b) În acvariu erau 200 l apă, din care au rămas 120 l. Apa rămasă se ridică la înălțimea de 3 dm, deci nivelul a
scăzut cu 20 cm.
Joc. Se ridică al doilea pahar, se varsă conținutul în al cincilea pahar și apoi se așază gol în poziția inițială.
Minitest: 1. a) 3 400 m3
 ; b) 0,0068 km3
 ; c) 0,0646 dm3
 ; d) 1,5 kl. 2. 8 cuburi. 3. 72,9 dal. 4. Volumul containerului este de 300 m3
,
iar volumul unei cărămizi este de 0,003 m3
. Se pot pune 100 000 de cărămizi. Alternativ, lungimea containerului este egală cu lungimea
a 40 de cărămizi, lățimea containerului egală cu lățimea a 50 de cărămizi, iar înălțimea egală cu cea a 50 de cărămizi, deci încap
40 × 50 × 50 = 100 000 de cărămizi.
Evaluare: 1. a). 2. c). 3. b). 4. b). 5. a). 6. a). 7. b). 8. c). 9. Adevărat, adevărat, fals, adevărat. 10. c_a_d. 11. 223,35 lei.
12. L = 113 dm; l = 40 dm; h = 30 dm. 13. a) 356 m; b) 81 ari. 14. a) 240 dm3
. b) 5 dm.