Educație plastică - Clasa a V-a (pag. 1-97)

www.isbn.ro/04270

ISBN 978-606-36-0427-0 / 9786063604270

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
EDUCAȚIE PLASTICĂ.
- Clasa a 5-a.

Editura Ars Libri.

Autori:
Elena Stoica.
Ionela Cârstea.
Adina Grigore.

●●

Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Acest manual şcolar este aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei
Naţionale nr. 5272/ 03.10.2017 şi este realizat în conformitate cu
Programa şcolară aprobată prin OM Nr. 3393/ 28.02.2017.
116 111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Inspectoratul Şcolar al Judeţului/ Municipiului .............................................................................
Şcoala/ Colegiul/ Liceul ..................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Cer� fi cat seria Q nr. 107
ISO 9001: 2015
Anul Numele elevului Clasa Anul
școlar
Aspectul manualului*
format � părit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
▪ Cadrele didactice ce vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
▪ Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
▪ Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2017-2018.
Orice preluare, parţială sau integrală a textului, a graficii sau a formatului digital al acestui manual se face doar cu acordul
expres în scris al Editurii Ars Libri.
Acest manual, în format ti părit şi electronic, este protejat de legile române şi internaţionale privind drepturile de autor,
drepturile conexe şi celelalte drepturi de proprietate intelectuală.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a
României
STOICA, ELENA
Educație plastică : Manual pentru
clasa a V-a / Elena Stoica, Ionela
Cârstea, Adina Grigore. - Buzoești : Ars
Libri, 2017
ISBN 978-606-36-0427-0
I. Cârstea, Ionela
II. Grigore, Adina
73
Copyright © Editura Ars Libri, 2017
Toate drepturile rezervate
ISBN: 978-606-36-0427-0
Editura Ars Libri
Str. Victoriei, bl. Z1, sc. D, ap. 1
oraş Costeşti, judeţul Argeş
Tel: 0248 546 357; 031 82 82 293; Fax: 0248 546 469
e-mail: arslibri@yahoo.com
www.edituraarslibri.ro
Editor: Iulian Grigore
Coordonator colecţia „Manuale şcolare”: Prof. Adina Grigore
Redactor-şef: Prof. Cristina Ipate-Toma
Tehnoredactare, grafi că şi design: Sorin Opriș
Coperta: Elena Stoica
Machetare şi prepress: Ştefan Tănase
Tipărit la Polichrom Industry 2006 SRL, Costeşti , Argeş
Educație plastică. - Clasa a V-a.
Elena Stoica, Ionela Cârstea, Adina Grigore
Referenți ştiinţifici: Conf. univ. dr. Loredana-Sofi a Tudor, Universitatea din Piteşti
Conf. univ. dr. Dorin Grecu, Universitatea din Piteşti
Prof. grad didactic I Ginuța Duță, Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” Pitești

●●

Pagina 3.

CUPRINS.
INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE A MANUALULUI..
COMPETENȚE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE..
PLEDOARIE PENTRU ARTELE PLASTICE..
UNITATEA 1. - ARTELE FRUMOASE..
1. Prezentarea domeniului artelor plastice: ramuri, genuri, spațiul plastic..
2. Elemente de limbaj plastic..
2.1. Punctul..
2.2. Linia..
2.3. Pata..
2.4. Forma bi și tridimensională..
2.5. Culoarea..
2.6. Valoarea..
3. Expoziție..
4. Recapitulare..
5. Evaluare..
6. Culorile spectrului solar - paleta soarelui..
7. Clasificarea culorilor conform teoriei constructive despre culoare..
7.1. Culorile primare..
7.2. Culorile binare de gradul 1..
7.3. Culorile binare de gradul 2..
7.4. Culorile calde..
7.5. Culorile reci..
7.6. Culorile complementare..
8. Nonculorile..
9. Recapitulare - expoziție..
10. Evaluare..

UNITATEA 2. - MAGIA CULORILOR..
1. Amestecuri acromatice..
2. Amestecuri cromatice..
3. Nuanțe..

Pagina 4.

4. Griuri..
5. Efectele emoționale ale acordurilor de culoare..
6. Contrastele valorice între lumină și umbră..
7. Recapitulare..
8. Evaluare..
9. Expoziție..
UNITATEA 3. - MIRAJUL SIMȚURILOR..
1. Materiale și tehnici de lucru (în prezent și de-a lungul timpului)..
2. Desenul în creion, cărbune..
3. Pictura în culori de apă. Tratarea picturală..
4. Modelajul în lut..
5. Activarea simțurilor prin materialele din care sunt făcute obiectele de artă asupra privitorului. Experiențe cu diferite materiale și tehnici..
6. Recapitulare..
7. Evaluare..
8. Expoziție..

UNITATEA 4 - ARTA ÎN COMPOZIȚIE..
1. Despre imaginea plastică..
1.1. Imaginea plastică bidimensională, plană..
1.2. Noțiuni de compoziție. Compoziția liberă. Unitatea compoziției..
2. Compoziția cu dominantă verticală, orizontală, oblică..
3. Organizarea spațiului închis sau deschis prin linie și pată. Centrul de interes..
4. Comentariu de artă..
5. Vedere de ansamblu asupra istoriei artei universale (periodizare pe continente și milenii)..
6. Recapitulare..
7. Evaluare..
8. Expoziție..

Notă: Lucrările de artă la care nu sunt precizați autorii aparțin coautorilor manualului.

Pagina 5.

INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE A MANUALULUI..
Conținutul manualului digital cuprinde integral conţinutul manualului în variantă tipărită, având în plus (sau în locul ilustraţiilor de pe hârtie) elemente specifice precum: exerciţii interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări.

Navigarea este consistentă, permite parcurgerea manualului și revenirea la activitatea de învăţare precedentă.
Manualul digital conține activități multimedia interactive de învățare (AMII), după cum urmează: statice, animate și interactive.
Manualul în format electronic poate fi accesat și utilizat pe orice PC, tabletă sau smartphone cu procesor minim de 800 MHz, 512 MB RAM, 1GB spațiu disponibil de stocare.
• Sistem de operare - Windows Vista+, Android 4.03+, Linux (Ubuntu 14.04, Linux Mint 16, Debian GNU/Linux 7.0, OpenSUSE 13.1), OS X 10.9+, iOS 7.1.X+
• Browser - Google Chrome 31+ (Windows Vista+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+, iOS 7.1.X+), Mozilla Firefox 25+ (Windows Vista+, Android 4.03+, Linux, OS X 10.9+), Internet Explorer 10+ (Windows 7+), Safari 7+ (OS X 10.9+, iOS 7.1.X+

• Rezoluție minimum 1024 x 768 pixeli..
Rularea aplicației:
1. Pe calculator:
• Online-prin accesarea adresei de web indicată, scrisă în bara de adresă a browser-ului.
• Offline-se introduce CD-ul în unitatea optică. Programul poate porni automat sau se dă dublu clic pe fișierul index.html de pe CD.
2. Pe tabletă/ smartphone - prin accesarea adresei de web indicată, scrisă în bara de adresă a browser-ului.
• Butonul AJUTOR conține un ghid de utilizare a butoanelor de navigare prezente în manual, și anume:
• Butonul Cuprins conține titlurile unităților și subunităților manualului și pagina la care se află fiecare. Dând clic pe cuprins, se poate merge la fiecare dintre acestea printr-un clic pe tema respectivă.
• Saltul direct la o anumită pagină se poate face prin introducerea numărului de pagină dorit în caseta din bara de butoane de sus, după care se apasă tasta ENTER.
• Pentru a parcurge manualul pagină cu pagină, se dă clic pe butonul pentru a merge înainte, iar pentru a vedea paginile din urmă, se dă clic pe butonul .
• Butonul de Ajutor contextual oferă indicații despre modul în care trebuie parcurse activitățile multimedia interactive de învăţare și se afl ă poziționat la fiecare dintre acestea.
• Butonul este pentru validarea corectitudinii rezolvării unui item.
• În cazul în care se dă clic pe acest buton și apare Felicitări! Ai răspuns corect!, se confi rmă rezolvarea corectă a itemului.
• În cazul în care se dă clic pe acest buton și apare Ai greșit! Mai încearcă!, itemul este rezolvat greșit.
• Pentru reluarea unui exercițiu interactiv, se dă clic pe butonul.
• Pornire pentru secvențele AMII animat video..
• Pauză pentru secvențele AMII animat video..
• Stop pentru secvențele AMII animat video..
• Vizualizarea imaginii mărite..
• Pornire videoclip animat..
• Exerciţiu interactiv..
• Închidere a ferestrei curente..
→ Dicționar de atelier → Întrebări și exerciții..
Simboluri..

Pagina 7.

COMPETENȚE GENERALE ȘI COMPETENȚE SPECIFICE..

1. Receptarea cu sensibilitate și spirit critic a mesajelor artistic - vizuale în scopul formării culturii artistice de bază..
1.1. Conștientizarea existenței unui mesaj transmis prin limbaj artistic..
1.2. Observarea elementelor de limbaj în lucrări de artă și în compoziții proprii..
1.3. Observarea diferențelor între forme de comunicare artistică, plastică și decorativă, care apar de-a lungul timpului, în diferite culturi
2. Utilizarea de instrumente și tehnici variate specifice artelor vizuale, plastice și decorative..
2.1. Utilizarea adecvată a diferitelor instrumente, materiale și tehnici specifice artelor vizuale, plastice și decorative..
2.2. Explorarea registrului expresiv al limbajului plastic utilizând tehnici specifice..
3. Exprimarea ideilor, sentimentelor și a mesajelor, utilizând limbajul artistic - vizual în contexte variate..
3.1. Crearea de produse artistice..
3.2. Implicarea în evenimente culturale școlare și extrașcolare care valorifi că artele vizuale..

Pagina 8.

Desenezi, pictezi?
Este minunat! Da, dar trebuie să știi
că desenul și pictura se învață precum
scrisul, că nu există om fără talent, nu
există artă fără creativitate. Desenul și
pictura te învață să îți transmiți gândurile
și mesajele, te introduc în universul
culturii și în universul artei plastice.
Există un limbaj plastic și o gramatică
a culorii care te informează cu ce și
pe ce să desenezi și să pictezi.
Arta îți dezvoltă imaginația, gândirea
creatoare, îți oferă deschidere către
conștiința de estetic și oportunități de
a cunoaște lumea înconjurătoare, dar și
viața socială, psihologică și spirituală a
omului.
Prin artă te delectezi, comunici,
îți exprimi sentimentele, trăirile
și îți dezvolți percepții nebănuite ale
frumosului.
În lumea artei se construiesc și
se modelează talente, prin motivație,
perseverență, atitudini.
PLEDOARIE PENTRU ARTELE PLASTICE
„Arta este mai presus de orice revelație, o binecuvântare
și o sfințire a vieții omenești.”
Michelangelo Buonarotti
9
UNITATEA 1 - ARTELE FRUMOASE
Domenii de conținut
1. Limbajul plastic
2. Noțiuni de cultură artistică
3. Proiecte și evenimente
Conținuturi
1. Prezentarea domeniului artelor plastice: ramuri, genuri, spaţiul
plastic
2. Elemente de limbaj plastic
2.1. Punctul
2.2. Linia
2.3. Pata
2.4. Forma bi și tridimensională
2.5. Culoarea
2.6. Valoarea
3. Expoziție
4. Recapitulare
5. Evaluare
6. Culorile spectrului solar - paleta soarelui
7. Clasificarea culorilor conform teoriei constructive despre
culoare
7.1. Culorile primare
7.2. Culorile binare de gradul 1
7.3. Culorile binare de gradul 2
7.4. Culorile calde
7.5. Culorile reci
7.6. Culorile complementare
8. Nonculorile
9. Recapitulare - expoziție
10. Evaluare
10
1. PREZENTAREA DOMENIULUI ARTELOR PLASTICE:
RAMURI, GENURI, SPAȚIUL PLASTIC
Ramurile artelor plastice
Arta este o formă a conștiinței sociale. Ea cuprinde literatura, muzica,
dansul, cinematografia și artele frumoase, așa cum erau denumite în
trecut artele plastice.
Artele plastice sunt în relație strânsă cu celelalte arte.
10
11
PICTURA sau MIRAJUL CULORILOR
Ce este pictura?
Pictura este arta de a transmite o stare, un sentiment, un mesaj, cu
ajutorul culorilor, punctelor, liniilor, formelor etc.
Genurile picturii
Pictură rupestră (pe perete)
din peștera La Marche, Franța
Paul Klee
„Senecio”
peisajul
Nicolae Grigorescu
„Peisaj la Posada”
portretul
Nicolae Tonitza
„Fata pădurarului”
natura statică
Paul Cézanne
„Natura moartă cu mere”
compoziția
Vincent Van Gogh
„Dormitorul artistului”
12
Pe ce se poate picta?
Se poate picta pe: hârtie, carton, lemn, sticlă, piatră, perete, unele
dintre acestea preparate special cu anumite grunduri.
Cu ce se poate picta?
Aveți nevoie de cele mai bune ustensile (pensule de diferite grosimi,
cuțite de paletă) și materiale (culori de apă: guașe, tempera, acuarele,
acrilice și culori de ulei).
SCULPTURA sau FRUMOSUL TRIDIMENSIONAL
„Statuile sunt ocazii ale meditației.”
Constantin Brâncuși
Ce sunt sculpturile?
Sculpturile definesc exprimarea gândurilor
și sentimentelor noastre. Acestea
sunt imagini tridimensionale (au înălțime,
lățime și adâncime) și sunt realizate din
materiale solide: piatră, metal, lemn, fildeș,
lut etc.
Sculpturile se realizează cu mintea,
cu ochii și cu mâinile.
grund = strat de vopsea albă cu care se acoperă pânza,
cartonul, lemnul sau panoul peste care se pictează
Michelangelo Buonarotti
„Moise”
cuțite de paletă
pensule
13
Cu ce și cum se realizează sculpturile?
Sculpturile se realizează cu: dalta, cuțitul,
ciocanul (de diferite mărimi), prin modelare și
cioplire.
rotring = stilou cu vârf tubular, de diferite diametre, utilizat
la desenul (tehnic) în tuș
ARHITECTURA
Ce este arhitectura?
„Arhitectura este sculptura locuită.”
Constantin Brâncuși
Arhitectura este știința și arta de a proiecta și de a construi clădiri.
Cu ce se proiectează
planurile?
Arhitectul realizează planul,
macheta construcției, cu ajutorul
următoarelor instrumente: rigle,
echere, compas, șabloane,
rotringuri, cartoane speciale.
Ateneul Român
Antoni Gaudí „Sagrada Família”
Pe ce se poate picta?
Se poate picta pe: hârtie, carton, lemn, sticlă, piatră, perete, unele
dintre acestea preparate special cu anumite grunduri.
Cu ce se poate picta?
Aveți nevoie de cele mai bune ustensile (pensule de diferite grosimi,
cuțite de paletă) și materiale (culori de apă: guașe, tempera, acuarele,
acrilice și culori de ulei).
SCULPTURA sau FRUMOSUL TRIDIMENSIONAL
„Statuile sunt ocazii ale meditației.”
Constantin Brâncuși
Ce sunt sculpturile?
Sculpturile definesc exprimarea gândurilor
și sentimentelor noastre. Acestea
sunt imagini tridimensionale (au înălțime,
lățime și adâncime) și sunt realizate din
materiale solide: piatră, metal, lemn, fildeș,
lut etc.
Sculpturile se realizează cu mintea,
cu ochii și cu mâinile.
grund = strat de vopsea albă cu care se acoperă pânza,
cartonul, lemnul sau panoul peste care se pictează
Michelangelo Buonarotti
„Moise”
14
Din ce materiale se realizează o clădire?
O clădire se realizează din: piatră, beton, lemn, metal, sticlă etc.
GRAFICA
Ce este grafica?
Grafica este arta scrisului, a desenului
artistic și tehnic, arta de a ilustra cărți și
de a executa afișe, postere etc.
Cu ce și pe ce se pot realiza afișele
și grafica de carte?
Afișele și grafica de carte se pot realiza
cu tuș, pasteluri, creioane, acuarele
pe carton, hârtie, perete etc.
Datorită avansării tehnologiei informaționale
și computerizate, au luat naștere
și s-au dezvoltat noi genuri, cum ar fi
grafica pe calculator.
Albrecht Dürer
„Mâinile în rugăciune”
Grafica pe calculator
Leonardo da Vinci
„Autoportret”
15
ARTELE DECORATIVE
Arta decorativă, apărută din necesitatea omului de a-și înfrumuseța
viața, este cea mai veche manifestare artistică.
Obiectele utile înfrumusețate au devenit cu timpul obiecte de artă.
Genurile artelor decorative
tapiseria
sticla
bijuteriile designul vestimentar
ceramica
tapiserie = 1. țesătură decorativă
din lână sau din mătase
înfățișând subiecte diverse
sau teme alegorice, lucrată
manual sau la război și folosită
mai ales la împodobirea
pereților sau a unor mobile.
2. Lucru de mână cusut pe o
canava cu lână, cu mătase, cu
fi r. ♦ Tehnica și arta executării
unor asemenea țesături.
16
De-a lungul istoriei, arta a purtat diferite denumiri delimitate pe intervale
de timp și regiuni geografi ce: arta antică, mesopotamiană, romanică,
gotică, bizantină, Renașterea, Barocul, Impresionismul, arta abstractă,
arta modernă, arta contemporană.
Spațiul plastic
Fiecare ramură
a artelor plastice prezentată
mai sus are
un spațiu plastic specific: spațiul pictural,
tridimensional, arhitectural.
Creatorul transmite
în acest spațiu
o stare, un gând, un
mesaj, viziunea proprie,
cu ajutorul instrumentelor
și materialelor
care aparțin
diferitelor ramuri ale
artei.
1) Care sunt ramurile artelor plastice?
2) Pe ce suporturi se poate picta?
3) Pe ce obiecte din casa ta s-au folosit artele decorative?
Portretul lui Traian Turnul din Pisa
Ion Andreescu
„Iarna”
17
2. ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC
Ce este limbajul plastic?
Așa cum ne folosim în literatură de cuvinte și de semne ortografice,
în matematică de cifre și de semne, în pictură ne exprimăm, comunicăm
(ideile, mesajele) cu ajutorul elementelor de limbaj plastic (linia, forma
bidimensională și tridimensională, punctul, pata, culoarea, valoarea).
18
2.1. PUNCTUL
Ce este punctul?
Punctul este o formă minusculă,
fiind cunoscut ca semn plastic prin
care se pot reda stelele, ochii, păsările,
florile de câmp etc. și ca element decorativ
(alături de linie).
În pictură, punctele se obțin prin folosirea mai multor procedee: pulverizare,
stropire, amprentă etc.
Amprenta este urma lăsată de un obiect pe o suprafață. Punctele
pot fi realizate cu ajutorul pensulei, creionului, peniței, cu degetul.
Prin modul în care sunt așezate, punctele pot sugera
într-o lucrare volumul și mișcarea, spațiul (puncte mai mari
în apropiere și mai mici în depărtare), dar și ordinea, dezordinea,
aglomerarea.
Punctul a devenit elementul de bază al curentului neoimpresionist,
care poartă numele de pointillism (din fr. le point = punct).
Prin divizarea culorii
locale a unei suprafețe
în mici tușe
punctiforme, Georges
Seurat și Paul Signac
au redat atmosfera plină
de culoare în lucrările
lor și au realizat un
pas important spre arta
modernă. Paul Signac
„Portul Saint - Tropez”
19
Pictorul român Nicolae Tonitza a redat bucuria
și inocența copiilor din tablourile sale, folosind
punctele pentru reprezentarea ochilor.
Exerciții-joc
1.Realizați câteva exerciții
de obținere a punctelor,
prin stropire și amprentă (cu
pensula, degetul, penița).
2. Puneți pe planșă (coală) 3
puncte foarte mari, realizate prin
amprentă cu pensulă mare. Decorați-le
cu puncte de diferite forme,
obținute prin stropire, presare, amprentă
etc.
Pe fond/ spațiul dintre puncte
puteți reda efectul de spațialitate cu
ajutorul punctelor mari în apropiere
și cu ajutorul punctelor mici în depărtare.
1) Enumeră procedeele prin care se pot obține punctele în
pictură.
2) Cum putem sugera spațiul prin puncte?
3) Cum se numește mișcarea artistică neoimpresionistă care a
folosit punctul ca element de bază al exprimării artistice? Care
sunt reprezentanții de seamă?
1) Enumeră procedeele prin care se pot obține punctele în
Nicolae Tonitza
„Chip de copil”
20
2.2. LINIA
Cum începi să desenezi și să pictezi?
Te folosești mai întâi de magia liniei.
Ce este linia?
Punctul în mișcare formează linia.
Linia este un mijloc de exprimare,
un mijloc de comunicare a afectivității și
inteligenței umane.
Paul Klee, pictor de origine elvețiană (1879-1940), definește linia ca
mijloc de exprimare a omului în general. El a folosit în compozițiile sale
plastice, în mod special, linia ca simbol al mișcării, alături de punct, formă
și culoare.
În diferitele ei ipostaze,
linia poate fi:
1. după grosime
• subțire
• medie
• groasă
2. după poziție
• orizontală
• verticală
• oblică
3. după direcție/ formă
• curbă
• dreaptă
• frântă
Paul Klee
„Poveste à la Hoffmann”
Artă rupestră
Lascaux, Franța
21
„Liniile sunt în sine pasive și active.”
Paul Klee
Expresivitățile liniilor, ca sens și formă, pot fi diferite.
Ca sens:
Linia orizontală exprimă calm,
spațiu deschis, liniște.
Linia verticală exprimă măreție,
echilibru, înălțare, noblețe, spiritualitate.

Linia oblică exprimă dinamism,
viață, mișcare, agitație.
Linia curbă exprimă mișcare, dinamism, armonie.
Ca formă:
Linia dispusă în cercuri (spirală)
exprimă ritm, evoluție, dezvoltare.
Linia difuză (subțire) exprimă plutire,
transparență.
Linia frântă exprimă ritm, mișcare puternică,
agitație.
Linia groasă redă apropierea, umbra.
Linia modulată este o linie continuă care nu are aceeași grosime pe
tot parcursul ei, exprimă armonie, mișcare, viață.
Piet Mondrian
„Compoziția 6”
Linia orizontală exprimă calm,
Linia dispusă în cercuri (spirală)
Linia frântă exprimă ritm, mișcare puternică, agitație.
Wassily Kandinsky
„Compoziția VIII”
Cum putem să transmitem un sentiment cu ajutorul liniilor?
22
Joc de creativitate - „Dansul liniilor”
1. Pentru început vă propun să trasați mai multe linii (grupuri de
linii) orizontale, verticale, oblice, curbe, subțiri și groase, continue,
întrerupte, cu o pensulă de bună calitate, folosind guașe
sau tempera, pe un fond alb sau negru.
2. Selectați tipurile de linii care sugerează mișcare și redați acest
efect. Același exercițiu puteți să-l realizați cu liniile care sugerează
echilibrul, liniștea.
1) Cum se numește pictorul care s-a ocupat în mod special de
expresivitatea liniei?
2) Care sunt tipurile de linie ce exprimă mișcarea?
23
2.3. PATA
Ce este pata?
Alături de linie, punct, formă, pata de culoare (cromatică) este un
element de limbaj dominant în artele plastice (în pictură, artele decorative,
grafi că, mai puțin în sculptură și arhitectură).
Pe suport, pata de culoare poate fi
așternută în diferite moduri, folosind instrumente
cât mai variate, astfel:
• prin stropire, cădere, presare cu
pensula rezultă pata spontană,
întâmplătoare.
• așezată cu pensula/ cuțitul de paletă,
într-un anumit sens, rezultă
pata dirijată.
În artele plastice sunt cunoscute și întrebuințate
petele picturale și decorative.
Pata decorativă se obține
atunci când culoarea este bine întinsă
pe foaie de hârtie, pânză etc.
Pata picturală se realizează
cu o pensulă mai mare (nr. 10, nr.
14), folosind cât mai multe amestecuri
cromatice (tonuri, nuanțe).
Urma lăsată de pensulă pe
suprafața foii/ pânzei este vizibilă. Pierre-Auguste Renoir
„În gradină la Montmartre”
Piet Mondrian
„Compoziție cu oval
în spații colorate”
24
Joc de creativitate - „Frumoase pete”
Multe imagini frumoase sunt ascunse într-o pată de culoare.
Luați o foaie de hârtie și lăsați să curgă câteva picături de culoare pe
ea (chiar în mijlocul suprafeței).
Din aceste picături colorate puteți obține pete expresive prin suprapunerea
altei foi de hârtie, prin presare și uneori prin deplasare.
Petele devin farmec pentru privire, devin picturi, dacă voi le veți
completa, veți adăuga, acolo unde considerați necesar, câteva linii, puncte,
forme și de fiecare dată alte pete adăugate cu pensula.
25
2.4. FORMA BI ȘI TRIDIMENSIONALĂ
Ce este forma?
Forma este înfățișarea vizibilă a obiectelor materiale.
Dacă privim în jurul nostru, toate obiectele, ființele, lucrurile au o
formă specifi că. Oricât de înrudite ar fi, deosebirea dintre ele se face mai
ales prin formă, prin aspectul exterior.
În artele plastice, forma are două ipostaze:
► forma cu două dimensiuni/ plană (bidimensională - lungime
și lățime).
Forma plană este desenată pe o suprafață bidimensională (cu lungime
și lățime), pe pânză, pe zid, pe carton, pe sticlă etc.
Petele de culoare devin la rândul lor forme (spontane, dirijate).
Acestea ajută la transmiterea unor idei și sentimente, alături de celelalte
elemente de limbaj plastic.
Formele plane au anumite expresivități, pornind de la liniile care le
compun:
• pătratul/ dreptunghiul – exprimă echilibru și stabilitate;
• triunghiul – exprimă violență, agresivitate, mișcare lentă;
• cercul / ovalul – exprimă delicatețe, mobilitate, perfecțiune,
senzația de ușor.
26
► forma cu trei dimensiuni (tridimensională - cu lungime, lățime
și înălțime)
Forma tridimensională (cu lungime, lățime și înălțime) este un volum.
Prin dezvoltarea și combinarea formelor spațiale simple, au rezultat
forme complexe, pe care le observăm în jurul nostru: clădiri, sculpturi,
obiecte decorative etc.
Joc de creativitate - „Mirajul dintre linii”
Trecerea de la o linie inexpresivă către o linie expresivă este indiciul
unei transformări calitative în gândire. Aceasta se realizează treptat,
pe baza diferitelor exerciții-joc.
Ia o foaie de hârtie și un creion foarte bine ascuțit și trasează o linie
continuă, plecând de la un punct. Fără să ridici creionul de pe foaie, vei
trasa spre dreapta, spre stânga, în sus, în jos și din nou dreapta, stânga
etc., prin repetate suprapuneri.
Vei observa că au luat naștere diferite forme bidimensionale, dar ele
pot deveni și cu trei dimensiuni.
27
Privindu-le cu atenție, vei descoperi că sunt asemănătoare cu imagini
din mediul înconjurător: pești, fluturi, fl ori, păsări, obiecte etc.
Le vei contura cu o linie continuă mai groasă și vei adăuga la fiecare
formă descoperită, prin repetiție, alternanță, tot ce crezi că îi va da expresivitate
(atât în interiorul formei cât și în afara ei), puncte, linii, forme mai
mici sau mai mari.
repetiție = repetarea unui element de limbaj plastic sau a
unui motiv decorativ
alternanță = succesiune de cel puțin două elemente diferite ca formă, mărime, culoare și poziție
28
2.5. CULOAREA
Ce este culoarea?
Culoarea există în natură cu toată complexitatea sa de tonuri și este
întipărită adânc în memoria ochiului uman. Ea este modifi cată de variațiile
de intensitate ale luminii, acest fenomen petrecându-se pe toate
obiectele din natură (la lumină și la umbră).
Claude Monet (1840 - 1926), pictor francez impresionist, a surprins
în seria de tablouri „Catedrala din Rouen” modul în care intensitatea luminii
schimbă tonurile și nuanțele pe aceeași suprafață. Imaginea a fost
redată în diferite momente ale zilei (dimineața, la amiază, în amurg).
Culorile existente în natură sunt produse de lumina soarelui,
iar cele folosite de pictor sunt produse pe cale chimică și se numesc
culori pigment.
Isaac Newton (1643 - 1727) a demonstrat că lumina albă a soarelui
se descompune în cele șapte culori ale curcubeului: roșu, oranj, galben,
verde, albastru, indigo, violet (ROGVAIV).
Claude Monet
„Catedrala din Rouen”
29
2.6. VALOAREA
Ideile, mesajele pe care le
transmite pictorul sunt puse în evidență
de intensitatea unei culori,
în raport cu spațiul pictural ce conține
o diversitate de forme, linii,
puncte.
Ce este valoarea?
Valoarea este calitatea culorii prin care deosebim luminozitatea sau
întunecimea acesteia.
Valoarea se realizează prin proporția de lumină și umbră pe care o
conține un amestec cromatic. Astfel, valoarea intensifi că expresivitatea
culorilor, nuanțelor pentru a sublinia mesajul transmis.
1) Cum se obțin petele spontane?
2) Care este diferența dintre petele picturale și cele decorative?
3) Cum deosebiți o formă bidimensională față de o formă
tridimensională?
4) Privește cu atenție seria de
lucrări „Catedrala din Rouen”
prezentată pe pagina anterioară.
Ce îți comunică modul în care
pictorul a folosit culorile în
fiecare lucrare?
5) Identifi că, în lucrarea de
alături, componentele imaginii
(elementele de limbaj plastic).
Paul Cézanne
„Natură statică”
culorilor, nuanțelor pentru a sublinia mesajul transmis.
1) Cum se obțin petele spontane?
Paul Klee
„Sărbătoare în noapte”
30
3. EXPOZIȚIE
Cum ajung lucrările într-o expoziție?
O pictură este aleasă dintre multe altele.
Se urmărește în fiecare lucrare:
• să aibă un mesaj;
• execuția tehnică să fi e corectă;
• să se încadreze în tema propusă.
După selecționare, lucrarea se încadrează într-o ramă de carton
(paspartu) și se etichetează cu titlul și cu numele autorului.
Lucrările se aliniază pe simeze, la aceeași înălțime de la podea.
Fiecare elev este liber să aleagă din mapa realizată în timpul orelor,
două lucrări care îi plac mai mult (una în creion, iar cealaltă în culori) pentru
realizarea expoziției de grup.
Expoziția va fi realizată de către profesor şi de către elevi în clasă
sau în atelier. Va primi un titlu sugestiv, în funcție de subiectele dominante,
culori etc. (ex. „Pășind spre tainele culorilor”, „Micii graficieni”, „Culoare
și bucurie”, „Arta copiilor - comunicare și expresivitate” etc.).
simeză = panou pe care se așază sau care susține tabloul
într-o galerie de pictură; spațiu al unei expoziții
sau al unei galerii
31
4. RECAPITULARE
1) Care sunt principalele ramuri ale artelor plastice?
2) Realizează corespondența între numele fi ecărui pictor și lucrarea
care îi aparține.
1. Vincent van Gogh
2. Paul Cézanne
3. Nicolae Tonitza
4. Nicolae Grigorescu
5. Pierre-Auguste Renoir
A
C
B
D
E
32
3) Completează enunțurile, folosind noțiunile corespunzătoare.
este înfățișarea vizibilă a obiectelor materiale.
dă forma și aspectul unui obiect și sugerează mișcare.
este o formă minusculă, cunoscut ca semn plastic și ca element
decorativ.
Valoarea se realizează prin proporția de lumină și umbră pe care o
conține un cromatic.
4) Desenează 5 tipuri de linii și denumește-le.
5) Observă elementele care compun imaginea de mai jos.
Realizează o schiță după imagine.
Reprezintă detaliat elementele componente ale florii, așa cum sunt
ele: forma petalelor, mijlocul florii, frunzele.
Simplifi că, geometrizează elementele componente, apoi recompune
cu ele forme noi.
Iată un model de rezolvare a exercițiului! Tu ai libertatea de a crea
propriul model.
1
3 4
2
Forma din
natură
Redarea
aspectului
Simplificarea și
geometrizarea
formelor
Interpretarea și
recompunerea
de forme noi
33
5. EVALUARE
Realizează o lucrare în care să folosești cel puțin două tipuri din
fiecare element de limbaj plastic învățat.
Indicații:
Pentru a realiza această compoziție, vei avea ca punct de plecare
cuvinte-cheie, care te vor conduce spre un subiect literar.
Exemple de cuvinte-cheie: fl oare de zăpadă, om de zăpadă, copii.
Aceste cuvinte vă sugerează „Bucuriile iernii”, „Dintr-un fulg de nea
iarna ne zâmbește”, „Simfonia iernii”, „Povestea fulgilor de nea” etc.
Poți alege alte cuvinte-cheie, în funcție de anotimpul în care te afli,
de textele literare pe care le-ai studiat la disciplina limba și literatura română.

După fi nalizarea lucrărilor, realizează o expoziție, împreună cu colegii.
Punctaj:
• Respectarea cerinței
• Reprezentarea cuvintelor-cheie prin elementele din lucrare
• Originalitate
• Acuratețea lucrării - 0,5 puncte
Modele
Total puncte = 10
Se acordă un punct din oficiu.
6 elemente de limbaj plastic x 2 tipuri x 0,5 puncte = 6 puncte
1 punct
0,5 puncte
1,5 puncte
34
6. CULORILE SPECTRULUI SOLAR - PALETA SOARELUI
Lumina este culoare.
Acest lucru l-a demonstrat
omul de știință Isaac Newton,
intersectând raza de lumină
cu o prismă de cristal. Astfel, a
obţinut pe un panou alb o fâșie
colorată în cele 7 culori ale
spectrului solar sau ale curcubeului:
roşu, oranj, galben,
verde, albastru, indigo şi violet
(ROGVAIV).
O demonstraţie asemănătoare ne oferă natura atunci când, după
ploaie, razele soarelui suferă fenomenele de reflexie şi refracție, la întâlnirea
cu picăturile de apă (din atmosferă). Astfel, lumina solară se transformă
în cele 7 culori ale curcubeului sau paleta soarelui.
Culoarea este proprietatea obiectelor privite în lumină. Dacă nu
există lumină, nu există culoare.
Spectrul solar al lui Newton
35
7. CLASIFICAREA CULORILOR
CONFORM TEORIEI CONSTRUCTIVE DESPRE CULOARE
„Culoarea este viață...lumina creează culorile,
iar culorile sunt copiii luminii.”
(Itten)
În artele plastice (grafi că, pictură, arte decorative) se utilizează
culorile pigment.
Ce sunt culorile pigment?
Culorile pigment sunt materiale pe care le folosim pentru a picta
(tempera, guașe, acrilice, culori în ulei), produse pe cale chimică, în fabrică,
din minerale sau substanţe chimice.
De-a lungul timpului, mai mulți pictori au fost preocupați de studiul
culorilor: Eugène Delacroix, Cézanne, Vincent van Gogh, Paul Klee.
Aceștia au dezvoltat demonstrația lui Newton şi au compus un cerc cromatic
din 12 culori.
Johannes Itten, pictor şi profesor de
origine germană (1888-1967), este cunoscut
și ca autor al cercului culorilor.
Acest model de culoare este elaborat
pornind de la teoria constructivă a
culorii sau gramatica culorii.
Conform teoriei constructive despre
culoare, culorile se clasifi că astfel:
• culori primare
• culori binare de gradul 1
• culori binare de gradul 2
Itten a aşezat cele 12 culori pe un cerc. În interiorul cercului se înscriu:
un triunghi echilateral pentru culorile primare şi un hexagon pentru
culorile binare de gradul 1 (sau secundare).
Cercul lui Itten
36
7.1. CULORILE PRIMARE
De ce se numesc culori primare?
Ele se numesc culori primare pentru că nu pot fi obţinute prin combinația/
amestecul altor culori. Acestea mai poartă denumirea de culori de
bază sau culori principale.
Culorile primare sunt: roşu, galben şi albastru. Ele au cel mai înalt
grad de strălucire. Din amestecul fi zic al acestora, în anumite proporţii,
pot fi obţinute celelalte culori.
7.2. CULORILE BINARE DE GRADUL 1
Care sunt culorile binare de gradul 1?
Acestea sunt mirajul întâlnirii dintre două culori primare.
Ţinând cont că cele trei culori (roşu, galben şi albastru) se prezintă
ca fiind culori primare, din amestecul fi zic al acestora, două câte două,
în cantități egale, se obțin culorile binare de gradul 1 (secundare) - oranj,
verde, violet.
1) Cine a demonstrat transformarea luminii albe (solare) în cele
șapte culori ale spectrului?
2) Cine a elaborat teoria constructivă despre culoare?
3) Ce culori se întâlnesc pe paleta noastră pentru a obține oranj?
Dar pentru violet și verde?
4) Grupează, pe coloane diferite, culorile primare și culorile
secundare: albastru, roșu, verde, violet, galben, oranj.
oranj verde violet
37
7.3. CULORILE BINARE DE GRADUL 2
Până acum avem o familie de șase culori (primare și binare de
gradul 1).
De câte culori mai avem nevoie pentru a ajunge la cercul cromatic
al lui Itten? Mai avem nevoie de șase culori, pe care le vom descoperi.
Cum? Amestecând o culoare primară cu vecinele ei secundare din
curcubeu (culorile care îi stau în stânga și în dreapta).
Haideți să încercăm să întâlnim culorile vecine și să obținem
culorile binare de gradul 2.
Astfel, în componența unei culori binare de gradul 2 sunt tot două
culori primare, dar în cantități diferite, nu egale, așa cum întâlnim în componența
culorilor binare de gradul 1.
Culorile binare de gradul 2 sunt niște nuanțe ale culorilor primare.
Indigo este tot o nuanță a albastrului, obținută prin amestecul cu violet.
38
Joc de creativitate - „Culori și forme”
Gândiți-vă ce v-ar plăcea să reprezentați folosindu-vă de cele 12
culori de pe cercul cromatic a lui Itten (un șirag cu mărgele, un trenuleț,
un gărduleț decorativ etc.).
Trebuie să aveți 12 forme.
Veți obține treptat prin amestec, plecând de la culorile primare, celelalte
culori (binare de gradul 1 și 2).
Pentru început colorați formele în care trebuie să se găsească cele
3 culori primare. Urmează cele binare de gradul 1 și cele de gradul 2, pe
care le veți așeza în ordine, urmărind cercul lui Itten.
La fi nal puteți să completați cu o pensulă subțire, cu negru, detalii
(alte forme, linii, obiecte) pentru a crea o mică poveste în jurul formelor
pictate.
1) Care sunt culorile pe care nu le putem obține prin niciun
amestec?
2) Cu cine trebuie amestecată o culoare primară pentru a obține
una binară de gradul 2? Dați exemple pentru culorile primare
albastru și roșu.
3) Enumerați, în ordine, culorile din cercul lui Itten, începând cu
roșu.
1) Care sunt culorile pe care nu le putem obține prin niciun
39
7.4. CULORILE CALDE
Dacă privim cu atenție cercul lui Itten, vom observa că se împarte
în două zone: în partea dreaptă sunt culorile calde, iar în partea stângă
culorile reci.
Clasificarea culorilor este convențională, fiind determinată de impresia
pe care acestea ne-o produc atunci când le privim: pot sugera căldură
sau răceală (efect termodinamic).
Lumina este de obicei caldă, iar umbra este rece.
Dintre cele 3 culori de bază, primare, roșu și galben sunt calde, iar
dintre cele secundare, oranjul este cea mai caldă culoare, deoarece este
formată din două culori calde (roșu și galben).
Aceste culori dau senzația de căldură, lumină, bucurie.
Cercul lui Itten
Vincent van Gogh
„Scaunul”
40
7.5. CULORILE RECI
Culorile reci sunt albastru, verde și violet.
Cea mai rece culoare este albastru, pentru că nu are în amestec o
culoare caldă, așa cum au verde și violet.
Culorile reci produc impresia de depărtare, frig, rece, umbră, dar și
de ușor, atunci când sunt în tonuri și nuanțe deschise.
Pentru a crea iluzia de spațiu (depărtare), într-o lucrare, culorile calde
vor fi dispuse în prim-plan, în partea de jos, iar culorile reci se vor regăsi
mai mult pe obiectele din depărtare.
Claude Monet
„Gara Saint-Lazare”
41
Joc de creativitate - „Petele au viață”
Puneți pe o foaie numai pete de culori calde sau numai pete de culori
reci (la alegere). Cu altă foaie presați petele, ridicați foaia și priviți cu
atenție formele obținute. Transformați-le folosindu-vă de imaginație și de
culorile opuse celor existente pe foaie (calde sau reci). Utilizați elementele
de limbaj plastic învățate.
1) Care culoare este în același timp și caldă şi secundară?
2) Metoda „Cubul”
Se desenează un cub desfășurat pe tablă
(de la 1 la 6).
Veți forma 6 echipe, iar prin tragere la sorți
fiecare echipă va avea un număr. Fiecare echipă va
rezolva câte o cerință corespunzătoare numărului pe care l-a extras.
1. Descrie cum se obține fiecare culoare secundară.
2. Compară lucrările „Floarea soarelui” realizată de Vincent van
Gogh și „Vedere asupra orașului Toledo” realizată de El Greco.
Ce a dorit să exprime fiecare autor?
3. Asociază fi ecărei perechi de culori complementare anotimpul
care i s-ar potrivi.
4. Analizează din punct de vedere cromatic lucrarea „Gara Saint-Lazare” de Claude Monet.
5. Aplică pe câteva forme geometrice toate culorile calde (binare
de gradul 1 și 2).
6. Argumentează de ce verde și violet nu pot fi cele mai reci culori.
Se desenează un cub desfășurat pe tablă
Veți forma 6 echipe, iar prin tragere la sorți
fiecare echipă va avea un număr. Fiecare echipă va
42
7.6. CULORILE COMPLEMENTARE
Ce completează o culoare?
O culoare completează o altă culoare, pentru a forma împreună
baza paletei soarelui (roșu, galben și albastru). Deci, vom avea perechi
de culori.
O culoare primară are drept complementară o culoare secundară.
Care este această culoare secundară?
Este cea care le conține pe celelalte două primare:
Culorile complementare se găsesc opuse una celeilalte pe cercul
cromatic.
Prin juxtapunere, culorile complementare se scot în evidență una
pe alta și se pun în valoare reciproc.
Prin amestec, acestea își pierd din strălucire și din intensitatea cromatică.

complementar = care întregește un lucru, care completează
juxtapunere = alăturare
43
Legea complementarității este foarte importantă în artele plastice.
Fiecare pereche de culori complementare poate fi asociată unui
anotimp:
Bucuriile iernii pot fi exprimate prin
folosirea tuturor perechilor de culori complementare.
1) Analizează lucrarea de mai jos, urmărind cum și unde s-au
folosit perechile de culori complementare.
2) Din ce culori este formată complementara roșului?
3) Ce pereche de culori complementare sugerează anotimpul
primăvara?
1) Analizează lucrarea de mai jos, urmărind cum și unde s-au
anotimp:
Bucuriile iernii pot fi exprimate prin
44
8. NONCULORILE
Alb și negru sunt numite nonculori, ele nu apar în spectrul solar.
Prin amestecarea albului cu negru în cantități egale se obține
griul neutru.
Dacă le juxtapunem unei culori, alb și negru au un rol foarte important:

• alb - alăturat unei culori, o intensifi că cromatic și o coboară valoric,
o închide.
• negru - juxtapus unei culori, o decolorează, o luminează.
Joc de creativitate - „Chipul culorilor prin alb și negru”
Dintre fi gurile geometrice învățate, alegeți una pe care o veți colora
pentru a observa ce se întâmplă dacă ea va fi conturată cu alb și ce se
întâmplă dacă va fi conturată cu negru. Veți realiza șase perechi care să
conțină aceleași forme așezate la distanță una de cealaltă în așa fel încât
să le puteți contura pe fiecare. Veți așeza perechile cum doriți pe planșă
și le veți picta în culorile curcubeului (într-o pereche cele două forme vor
avea aceeași culoare). După ce le veți contura, veți observa ce se întâmplă
cu aceeași culoare când este conturată cu alb și când este conturată
cu negru. Dacă doriți, puteți să uniți perechile între ele și să le transformați
într-o imagine artistică.
45
9. RECAPITULARE - EXPOZIȚIE
Pregătiți mapa cu lucrările realizate la ultimele trei jocuri de creativitate
pentru selecția în urma căreia va fi realizată expoziția.
Fiecare va prezenta colegului de bancă mapa cu lucrările realizate.
Acesta va alege două lucrări care îi plac mai mult și va explica (verbal) de
ce le-a ales. Lucrarea care a rămas va fi comentată de către elevul care
a realizat-o, referindu-se la temă, tehnică, culori, materiale, evidențiind
aspectele pe care ar dori să le îmbunătățească. Dintre cele două lucrări
selectate de către colegul de bancă, profesorul va alege o lucrare pentru
expoziție. După ce aranjați lucrările în paspartu și în expoziție pe perete,
veți încerca să dați un titlu expoziției, în funcție de lucrări (exemplu: „Din
tainele culorilor”, „Mirajul curcubeului” etc.).
46
10. EVALUARE
1) Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Culorile binare de gradul 1 sunt:
a) roșu, galben, verde
b) albastru, violet, roșu
c) indigo, roșu, galben
d) oranj, verde, violet
2) Completează cu denumirea corespunzătoare a culorilor care lipsesc.
roșu + violet = ______
albastru + galben = ______
violet = roșu + ______
______ + galben = oranj
3) Enumeră cele 12 culori de pe cercul cromatic
al lui Itten:
• primare
• binare de gradul 1
• binare de gradul 2
4) Care sunt perechile de culori complementare?
1 punct
0,5 puncte x 4 = 2 puncte
4,5 puncte
0,2 puncte x 3 = 0,6 puncte
0,3 puncte x 3 = 0,9 puncte
0,5 puncte x 6 = 3 puncte
0,5 puncte x 3 = 1,5 puncte
Total puncte = 10
Se acordă un punct din oficiu.
47
Domenii de conținut
1. Tehnici specifice artelor plastice
2. Noțiuni de cultură artistică
3. Proiecte și evenimente
Conținuturi
1. Amestecuri acromatice
2. Amestecuri cromatice
3. Nuanțe
4. Griuri
5. Efectele emoționale ale acordurilor de culoare
6. Contrastele valorice între lumină și umbră
7. Recapitulare
8. Evaluare
9. Expoziție
UNITATEA 2 - MAGIA CULORILOR
Ștefan Luchian
„Maci”
48
1. AMESTECURI ACROMATICE
Amestecurile acromatice se realizează pe paletă între alb și negru
(nonculorile).
Dacă amestecăm alb cu din ce în ce mai mult negru (și invers), vom
obţine o scară valorică. Pe această scară vom găsi trepte de griuri necolorate
(neutre) sau degradeuri.
Nonculorile și amestecurile acromatice sunt folosite foarte des în
grafi că (desen, tuș, laviu, gravură), dar și în pictură, alături de culoare.
Joc de creativitate- „Magicul acromatic”
Creează o formă din natură sau un roboțel din linii și fi guri geometrice.
Vei umple părțile componente cu griurile (neutre) rezultate din amestecul
albului cu negrul.
laviu = tuș diluat cu apă, gravură
49
1) Cum se numește amestecul dintre alb și negru?
2) Cum se produce amestecul acromatic?
1. AMESTECURI ACROMATICE
Amestecurile acromatice se realizează pe paletă între alb și negru
(nonculorile).
Dacă amestecăm alb cu din ce în ce mai mult negru (și invers), vom
obţine o scară valorică. Pe această scară vom găsi trepte de griuri necolorate
(neutre) sau degradeuri.
Nonculorile și amestecurile acromatice sunt folosite foarte des în
grafi că (desen, tuș, laviu, gravură), dar și în pictură, alături de culoare.
Joc de creativitate- „Magicul acromatic”
Creează o formă din natură sau un roboțel din linii și fi guri geometrice.
Vei umple părțile componente cu griurile (neutre) rezultate din amestecul
albului cu negrul.
50
2. AMESTECURI CROMATICE
Ce este amestecul cromatic?
Amestecul cromatic este procedeul prin care se amestecă o culoare
cu alb sau cu negru, două sau mai multe culori, pentru a obține o altă
culoare.
De obicei, pentru amestecuri folosim culori de apă (guașă, tempera,
acuarelă, acrilice), dar putem folosi și culorile în ulei (pentru diluarea lor
se folosesc diluanți speciali).
De-a lungul timpului, artiștii-pictori au căutat
diverse tehnici de a se exprima, folosindu-se
de diferite amestecuri cromatice și de
anumite moduri de a le utiliza în lucrările lor.
Unii au preferat petele foarte mici, ca niște
puncte. Pe acestea le-au folosit impresioniștii
(Monet, Manet, Degas etc.), care au făcut să
vibreze lumina.
Alții au preferat să folosească pete decorative pe suprafețe mai mari
pentru a reda lumina și umbra prin culoare (postimpresioniștii: Cézanne,
Gauguin etc.)
Claude Monet
Detaliu din „Nuferii pe apă”
Paul Cézanne
„Muntele Saint-Victoire”
Paul Gauguin
„Femei din Tahiti”
51
Alți pictori au folosit și folosesc amestecuri cromatice, obținând tonuri,
nuanțe și griuri.
Culorile se amestecă pentru a obține alte culori.
Primul amestec l-am exersat atunci când am obținut culorile binare
de gradul 1 și de gradul 2.
Amestecurile cromatice pot fi :
• spontane, atunci când folosim acuarela
pe o suprafață umedă, iar amestecul se
produce la întâlnirea petelor de culoare,
fără a insista cu pensula. Acest procedeu se numește fuzionare.
• elaborate, atunci când amestecurile sunt
realizate cu ajutorul pensulei și/ sau al cuțitului
de paletă, în funcție de tipul de materiale
(culori) folosite.
Amestecurile cromatice cu alb și negru
În artele plastice se folosesc amestecurile cromatice cu alb și negru
pentru a reda umbra și lumina formelor, a obiectelor, dar și pentru a reda
volumul acestora.
Procedeul de a deschide o culoare cu din ce în ce mai mult alb sau de
a o închide cu din ce în ce mai mult negru se numește modelarea culorii.
Nicolae Grigorescu
Detaliu din „Bătrână din Brolle”
Juan Gris
Detaliu din „Sticle și cuțit”
Vincent Van Gogh
Detaliu din „Floarea soarelui”
52
Culoarea rezultată în urma amestecului cu alb și negru se numește
ton (deschis sau închis).
Joc de creativitate - „Combină și pictează”
Alege trei fi guri geometrice și o culoare cu care vei lucra. Suprapune
cele trei fi guri.
Începe să colorezi mai întâi folosind culoarea pură. Apoi, prin alăturare
și repetiție, vei adăuga tonurile obținute din amestecul culorii pure cu
din ce în ce mai mult alb (tonurile deschise).
Același procedeu îl vei aplica și pentru obținerea tonurilor închise
(amestecul cu negru).
53
Un alt exercițiu de amestecuri îl poți realiza plecând de la jocul liniei
suprapuse. Formele obținute prin suprapunere te vor ajuta să descoperi
mediul marin sau altceva.
1) De câte tipuri sunt amestecurile cromatice?
2) Câte culori se folosesc pentru a obține amestecuri cromatice?
3) Ce obținem amestecând albastru și alb?
a) gri neutru b) ton deschis c) ton închis
4) Cum se numește procedeul de a deschide o culoare cu din ce
în ce mai mult alb?
54
3. NUANȚE
Ce sunt nuanțele?
Nuanțele sunt culorile obținute din amestecuri ale culorilor vecine
din spectrul cromatic (culorile primare două câte două), astfel:
• amestecând ROȘU cu din ce în ce mai mult GALBEN, vom obține
nuanțe de roșu spre oranj și nuanțe de galben spre oranj;
• amestecând GALBEN cu din ce în ce mai mult ALBASTRU, se
obțin nuanțe de galben spre verde și nuanțe de albastru spre verde;
• amestecând ROȘU cu din ce în ce mai mult ALBASTRU, rezultă
nuanțe de roșu spre violet și nuanțe de albastru spre violet.
Pentru a realiza picturi interesante și atrăgătoare, trebuie să folosești
diferite nuanțe.
Nuanțarea culorilor s-a dezvoltat foarte mult în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, odată cu apariția impresionismului. Artiștii care aparțin
acestei tendințe au redat volumul și efectul de spațialitate, folosind
nuanțarea și modelarea culorilor.
Joc de creativitate - „Privește și povestește în imagini,
pornind de la fi guri geometrice”
Dacă privești cu atenție câteva fl ori, frunze sau fructe, vei descoperi
forme geometrice, de exemplu: mijlocul unei fl ori poate fi un cerc, oval,
hexagon sau triunghi, frunzele se pot încadra în romb, triunghi, oval etc.
Se alege forma și apoi se colorează.
Dacă amesteci roșu cu galben, vei folosi mai întâi o pată mică de
roșu pur. În jurul ei vei adăuga nuanțele obținute până vei ajunge la
galben pur.
Procedează la fel și cu celelalte amestecuri.
55
În ce putem transforma imaginea obținută?
Mijlocul florii poate să reprezinte un soare de vară, dacă îi adăugăm
și razele obținute din nuanțe.
1) Cum se obțin nuanțele de albastru? Dar tonurile de albastru?
2) În cadrul cărui curent artistic s-a dezvoltat foarte mult nuanțarea
culorilor?
3) Metoda Diagrama VENN
Completează o diagramă ca cea de mai jos, evidențiind diferențele.
55
1) Cum se obțin nuanțele de albastru? Dar tonurile de albastru?
56
4. GRIURI
Griurile se obțin prin amestecuri. Ele pot fi :
• griuri neutre, care se obțin amestecând alb și negru;
• griuri colorate, care se obțin prin amestecarea culorilor complementare
(câte o pereche) cu alb, astfel: roșu cu verde și alb,
schimbând cantitățile mereu (verde mai mult, roșu mai puțin,
roșu mai mult, verde mai puțin, întotdeauna alb mai mult);
Este necesar ca amestecul să se realizeze pe paletă (sau pe bucata
de hârtie care se folosește pentru amestecul culorilor).
Se obțin griuri tot atât de frumoase, folosind și celelalte două perechi
de culori complementare, galben-violet și albastru-oranj.
Acestea sunt foarte apreciate pentru rafinamentul lor.
Joc de creativitate -
„Combină și creează în trei
etape”
Etapa I
Schiță (joc de linii prin
suprapunere)
Se trasează cu creionul o linie
continuă, care se va intersecta
din când în când, dând naștere
unor forme inegale și asimetrice,
care împreună constituie o formă
totală.
57
Etapa a II-a
Colorarea formelor obținute
prin suprapunerea liniei
Se colorează fiecare formă
cu griurile colorate obținute din
amestecul de oranj cu albastru și
alb, schimbând mereu cantitățile.
Etapa a 3-a
Conturarea fi ecărei forme
cu negru și completarea
cu elemente de limbaj plastic
pentru a crea o formă nouă
Se va contura fiecare formă
în parte, cu negru, folosindu-se
pensula cea mai subțire.
Forma totală se completează
adăugând mici detalii cu negru,
în funcție de imaginea cu care o
asociezi.
Imaginii fi nale i se va da un
titlu sugestiv, în viziune proprie.
58
Personaje hazlii pictate folosind griuri colorate
1) Cum se numesc griurile rezultate din amestecarea perechilor
de culori complementare cu alb?
2) Ce fel de amestecuri sunt griurile colorate?
3) Ce culoare secundară este complementara culorii roșu?
4) Notează litera A în dreptul enunţurilor adevărate şi litera F în
dreptul enunţurilor false.
Amestecul dintre alb și negru se numește amestec cromatic.
Nuanțarea culorilor s-a dezvoltat foarte mult odată cu apariția
impresionismului.
Din roșu amestecat cu violet sau cu galben, rezultă nuanțe.
Amestecând verde și alb, obținem un gri colorat.
59
5) Completând rebusul, vei descoperi pe verticala A-B, denumirea
obiectului pe care se amestecă culorile.
1. Tip de amestec produs pe o suprafață umedă, la întâlnirea
petelor, atunci când se folosește acuarela
2. Amestecuri între două culori vecine din cercul cromatic
3. Amestecat cu negru, pentru a obține gri necolorat.
4. Culoare complementară pentru roșu
5. Griuri rezultate din amestec de roșu, verde și alb; albastru, oranj și alb; galben, violet și alb
6. Procedeul de a deschide o culoare cu din ce în ce mai mult
alb
A
1
2
3
4
5
6
B
60
5. EFECTELE EMOȚIONALE ALE ACORDURILOR
DE CULOARE
Cum putem să transmitem emoții într-un tablou?
Într-un tablou putem transmite emoții prin formele, liniile, punctele,
dar mai ales prin culorile pe care le folosim. Culorile nu sunt numai pentru
a acoperi o suprafață, ele sunt purtătoare ale sentimentelor noastre
către privitor.
Artistul, creatorul, de regulă nu folosește într-un tablou toate culorile
spectrului. O culoare trebuie să trezească atenția privitorului, să capteze
atenția, să povestească. Această culoare care domină trebuie să fi e în
acord cu celelalte, adică să se armonizeze, să se înțeleagă.
Și cum să se armonizeze? Prin amestecuri cromatice cu alte culori
(tonuri și nuanțe) pe care le vom regăsi în tablou.
Culorile au anumite semnificații, care diferă de la un popor la altul:
• roșu - crește presiunea sangvină, dă senzația de căldură. Este o
culoare caldă, mobilizează și este specifi că tipului activ, agresiv,
competitiv.
• oranj - accelerează pulsațiile inimii. Este o culoare caldă, imprimă
o stare de optimism, de veselie, dă impresia de sănătate.
• galben - culoare caldă, dă senzația de înviorare. Este cea mai
veselă culoare, exprimă spontaneitatea, predispune la comunicare.
• verde - culoare rece, odihnitoare, liniștitoare, exprimă concentrare
și îndrăzneală.
• albastru - culoare rece, exprimă claritate, liniște, iubire, afecțiune.
• violet - culoare rece, exprimă melancolie, tristețe.
61
Nonculorile:
• negru - exprimă tristețe, singurătate, înduioșare, doliu, întuneric,
mister.
• alb - dă senzația de puritate, pace, împăcare, liniște, curățenie,
virtute.
Marii pictori au folosit această știință despre culoare (acorduri, dezacorduri,
simbolistică), pentru a sugera cât mai bine temele alese în operele
lor.
Nicolae Grigorescu a folosit în tabloul „Pescăriță la Granville” o paletă
de griuri albăstrui verzui, alb și câteva tonuri închise pentru a sugera
umbrele. Atmosfera sugerată în tablou este calmă, de meditație. Albul de
pe apă redă zgomotul ritmic al valurilor, care se sparg la mal.
Chiar dacă predomină culorile reci, atmosfera nu este glacială, severă.
Nuanțele sunt foarte apropiate și deschise.
Nicolae Grigorescu
„Pescăriță la Granville”
62
Ștefan Luchian a realizat în ultima parte a vieții celebrele tablouri cu
fl ori. Această perioadă a coincis cu suferința provocată de paralizie.
Zbuciumul, tensiunea prin care trecea se observă prin folosirea
excesivă a roșului în lucrarea „Maci”.
În arta modernă, unii artiști au folosit aproape toate culorile spectrului
în tablourile lor, producând un dezacord cromatic (culorile nu se mai
armonizează).
Acest dezacord voit are rolul de a exprima sentimentele artistului, în
funcție de subiectul ales (Exemple: teama produsă de război, nemulțumirea
față de societatea în care trăiau etc.).
Ștefan Luchian
„Maci”
63
El Greco, pictor spaniol (1541-1614), a redat în tabloul „Vedere
asupra orașului Toledo” atmosfera apăsătoare de dinaintea furtunii,
prin folosirea nuanțelor de albastru, violet și verde închis, străpunse de
fulgerele albe de pe cer.
În funcție de personalitatea fi ecărei persoane, aceeași culoare poate
avea semnificații diferite. Important este să ne putem transmite trăirile,
emoțiile, sentimentele în artă.
El Greco
„Vedere asupra orașului Toledo”
64
Adesea, copiii folosesc în lucrări multe culori, prin care exprimă inocența,
bucuria și creativitatea specifice vârstei.
65
6. CONTRASTELE VALORICE ÎNTRE LUMINĂ ȘI UMBRĂ
Contrastul este o diferenţă, o opoziţie, o deosebire, între două sau
mai multe obiecte, forme, stări, fenomene etc.
În jurul nostru observăm aceste diferenţe: zi - noapte, închis - deschis,
greu - uşor, cald - rece, mic - mare etc.
În artele plastice se întrebuințează şapte contraste cromatice:
• contrastul culorilor în sine;
• contrastul clarobscur (închis - deschis);
• contrastul cald - rece;
• contrastul culorilor complementare;
• contrastul simultan şi succesiv;
• contrastul de calitate;
• contrastul de cantitate.
Michelangelo da Caravaggio
„Cina din Emmaus”
clarobscur = procedeu grafic și pictural de distribuire
gradată a luminii și a umbrelor în vederea redării volumelor
prin efecte de contrast puternice
66
Pentru a reda atmosfera, volumul obiectelor şi formelor, marii pictori
au folosit contrastele dintre lumină şi umbră.
Contrastul dintre lumină şi umbră, numit şi clarobscur a fost folosit
cu precădere de pictorii din Renaştere (secolele al XIV-lea, al XV-lea și al
XVI-lea) şi din Baroc (secolul al XVII-lea).
Contrastul închis - deschis (tot un contrast între lumină şi umbră)
este caracterizat de folosirea culorilor deschise pentru lumină şi a celor
închise pentru umbră.
Contrastul clarobscur este mai puţin coloristic, specific picturii clasice,
dar şi graficii.
Caravaggio (1573-1610) este artistul care a dus la perfecţiune contrastul
clarobscur.
Printre pictorii care au folosit acest contrast se numără şi Nicolae
Grigorescu, Rembrandt van Rijn, Vincent van Gogh, Jean Vermeer.
Johannes Vermeer
„Dantelăreasa” Rembrandt van Rijn
„Rembrandt cu soţia sa Saskia”
67
7. RECAPITULARE
Metoda „Explozie stelară”
Răspunde la întrebări, analizând lucrarea.
Vincent van Gogh
„Terasa cafenelei noaptea”
68
8. EVALUARE
Schițează un castel al culorilor cu cel puțin 5 turnuri. Vei picta
turnurile, folosind modelarea culorii (cu alb și cu negru), nuanțarea și
griurile colorate.
Criterii de evaluare:
1) În realizarea schiței, trebuie să se folosească o îmbinare armonioasă
a elementelor de limbaj plastic (punct, linie, formă, culoare,
valoare).
2) Obținerea corectă a tonurilor, a nuanțelor și a griurilor.
3) Gradul de finisare a lucrării.
9. EXPOZIȚIE
Pentru realizarea expoziției veți pregăti ultima lucrare „Castelul
culorilor”, dar și lucrările realizate în această unitate de învățare, pe parcursul
orelor de educație plastică.
Așază lucrările în ordinea realizării lor, astfel încât să poți observa
atât evoluția personală, cât și îmbinarea amestecurilor în lucrarea fi nală.
1 punct x 5 = 5 puncte
1 punct x 3 = 3 puncte
1 punct
Total puncte = 10
Se acordă un punct din oficiu.
69
UNITATEA 3 - MIRAJUL SIMȚURILOR
Domenii de conținut
1. Limbajul plastic
2. Noțiuni de cultură artistică
3. Proiecte și evenimente
Conținuturi
1. Materiale și tehnici de lucru (în prezent și de-a lungul timpului)
2. Desenul în creion, cărbune
3. Pictura în culori de apă. Tratarea picturală
4. Modelajul în lut
5. Activarea simțurilor prin materiale din care sunt făcute obiectele
de artă asupra privitorului. Experiențe cu diferite materiale și
tehnici
6. Recapitulare
7. Evaluare
8. Expoziție
Claude Monet
„Răsărit de soare”
70
1. MATERIALE ȘI TEHNICI DE LUCRU
(ÎN PREZENT ȘI DE-A LUNGUL TIMPULUI)
Arta este un reper al civilizației umane, iar o lucrare (desen, pictură,
sculptură) constituie o pagină veritabilă de istorie. Analizând-o, prin modul
în care a fost concepută, dar și prin materialele și tehnicile de lucru
abordate, putem observa modul de gândire al unui popor, al unei persoane,
caracteristicile unei epoci, nivelul de trai etc.
Fiecare ramură a artelor plastice s-a dezvoltat, s-a transformat datorită
evoluției umanității și dezvoltării tehnologiei, care au permis inventarea
și folosirea materialelor din ce în ce mai performante și a tehnicilor de
lucru cât mai variate.
Grafica
Artă a liniei, a desenului, grafica este ramura cea mai veche prin
care s-a exprimat omul. Picturile rupestre sunt exemplul cel mai elocvent.
Ele există de mai bine de 10.000 de ani. Oamenii desenau cu degetele
conturul imaginii
și îl colorau cu vopsele
obținute prin măcinarea
unor roci mai moi.
Acestea erau aplicate
pe pereții peșterilor cu
ajutorul unor bucăți de
blană de animal.
Romanii foloseau
desenul incizat / zgâriat
pe o hârtie acoperită
cu pigmenți colorați
cu ajutorul unui vârf de
metal.
Pictură rupestră din
Lascaux, Franța
71
Mai târziu, în Renaștere, erau folosite pentru realizarea desenului
creta albă, cărbunele, cerneala, penița. Multe desene din această perioadă
au fost distruse, ele fiind realizate ca schițe premergătoare pentru
opera de artă.
În secolele următoare desenul a căpătat aceeași importanță ca pictura,
iar materialele erau diversificate: cretă, cărbune, creion.
La sfârșitul secolului al 18-lea, Nicolas Jacques Conté a inventat
grafitul (mina de plumb).
În secolul al XX-lea, artele grafice se reînnoiesc, se dezvoltă arta
afișului, grafica de carte, banda desenată, desenul asistat de calculator.
Cele mai folosite materiale în grafi că sunt: creionul, cărbunele, pastelul.
Pastelul, o cretă colorată uscată sau amestecată cu ceară sau ulei
(ceracolor), a fost foarte des folosit de către impresioniști, pentru a reda
efectele de lumină. După anul 1880 devine tehnica preferată a lui Edgar
Degas. În țara noastră, pictorul Ștefan Luchian a ridicat această tehnică
la cel mai înalt nivel.
Ștefan Luchian
„Casa din Brebu” Edgar Degas
„Balerina cu buchet”
gravură = gen al graficii în care imaginea artistică este obținută
prin reproducerea după o placă pe a cărei suprafață
a fost trasat sau gravat desenul, în adâncime sau în relief.
Alte tehnici folosite în grafi că de-a lungul timpului sunt: gravura pe
metal, litografia (gravura pe piatră) și xilogravura (gravura pe lemn).
72
Pictura
Omul a găsit în natură substanțele (de origine animală sau vegetală)
necesare pentru a picta.
La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au inventat coloranții sintetici.
Acuarelele, culori care se
prezintă sub formă uscată și diluată,
sunt pigmenți amestecați cu
gumă arabică. Se pictează pe hârtie
sau pe carton, iar albul suportului
este folosit pentru a sugera tonurile
deschise.
Pensulele folosite sunt cele cu vârf rotund, realizate din păr foarte
fi n, moale. Acuarela se întinde în straturi foarte subțiri, transparente și se
caracterizează prin luminozitate.
Cu tempera și guașa se poate picta
pe suporturi variate: hârtie, carton, mătase,
sticlă etc. După uscare, culorile devin mate,
opace. În pictura de icoane se folosește tempera
amestecată cu emulsie de ou (gălbenuș
amestecat cu apă). Prin această tehnică
se obțin treceri foarte fi ne de la un ton de
culoare la altul.
Se folosește același tip de pensule ca și
la acuarelă. După uscare, tempera se deschide tonal, iar guașa își păstrează
strălucirea.
Pictura în ulei este o tehnică perfecționată la începutul secolului al
XV-lea de către pictorul flamand Jan van Eyck. Culoarea în ulei este diferită
de acuarelă, tempera și guașă, prin uleiul cu care sunt amestecați
pigmenții.
73
Diluarea culorii se face cu un ulei special
sau cu alte substanțe (terebentină,
esență de petrol). Culorile în ulei permit revenirea
asupra picturii, acestea având un
grad mai lent de uscare. Se pictează pe
pânză întinsă pe șasiu de lemn, pe carton
sau panou de lemn, toate acoperite (tratate)
cu un strat de grund. Pensulele sunt plate,
cu vârf pătrat, subțiri pentru detalii.
Se folosește și cuțitul de paletă, atunci
când se lucrează cu o pastă mai groasă de
culoare.
Culorile acrilice sunt o invenție a anilor ’30. Acestea sunt rășini
sintetice care se usucă mai repede, nu se înnegresc și nu se deschid în
timp. Se poate lucra pe orice suport (pânză, carton, hârtie, sticlă, piatră,
ziduri). Culoarea acrilică are un grad de uscare foarte rapid, se diluează
cu apă, folosindu-se orice tip de pensule.
Sculptura
Una dintre cele mai vechi tehnici este
cioplirea, adică eliminarea progresivă a
materialului până se ajunge la forma gândită,
imaginată. Se poate ciopli în marmură,
piatră, lemn, os etc.
Modelajul este la
fel de vechi ca cioplirea.
Această tehnică se realizează
prin adăugarea
progresivă a materialului
moale în care se lucrează
(ceară, lut).
Jan van Eyck
„Bărbatul cu turban albastru”
Auguste Rodin
„La Pensée”, portretul lui
Camille Claudel
Gânditorul de la
Hamangia
74
2. DESENUL ÎN CREION, CĂRBUNE
Ce este desenul?
Desenul este reprezentarea grafi că a unui obiect printr-o îmbinare
de linii – desen artistic – trasate cu mâna liberă. Desenul tehnic este o
reprezentare a unor obiecte, clădiri, cu ajutorul instrumentelor de geometrie.

De ce desenăm în creion?
Cu creionul poți să obții acuratețea și precizia liniei. Creioanele pot
avea mine diferite (pentru linii foarte subțiri – H1, H2, H3 etc., pentru linii
obișnuite – HB, iar pentru linii mai groase – B2, B3, B4 etc.).
Cu creionul poți să construiești forma, să urmărești
volumul, planurile, să sugerezi a treia dimensiune
(adâncimea). Poți să obții linii de diferite
grosimi (linie modelată) și linia modulată (pe
parcursul ei nu are aceeași grosime).
Prin suprapunerea de linii (hașură) se pot obține
multe game de griuri.
Ce este hașura?
Hașura este o alăturare de linii, grupuri de linii paralele, egale ca
grosime, trasate la aceeași distanță una de alta.
Fiecare obiect se află în fața unei surse de lumină. Cu ajutorul hașurii putem reda lumina și umbra, dar și forma obiectului.
Trecerea ușoară de la lumină la umbră se realizează prin suprapuneri de hașură.
75
Desenul poate fi realizat și în cărbune (un mic băț din lemn carbonizat,
ars).
Cel mai bun cărbune se obține din crenguțele din lemn de tei. Cu
ajutorul cărbunelui nu se pot obține trecerile fine de la lumină la umbră,
specifice creionului.
Pentru a șterge cărbunele se folosește o gumă mai moale din cauciuc
sau miez de pâine.
După ce este finalizat, pentru a se menține în timp, desenul în cărbune
se tratează cu un fixativ special.
Joc de creativitate - „Copacul Magic”
Încearcă să redai lumina și umbra, imaginându-ți un copac (copacul
preferat), care va fi mai întâi schițat în fi guri geometrice.
Cum îl vei schița? Tulpina va fi reprezentată de un dreptunghi, iar
pentru coroană vei alege o formă care se aseamănă cu structura copacului
ales. După ce ai schițat în fi guri geometrice copacul, te gândești de
unde vine sursa de lumină pe copac (soarele). În partea luminată hașura
va fi fi nă, deschisă, apoi vei trece gradat la partea mai întunecată, la umbră,
prin suprapuneri de hașură.
În copacul vostru se vor găsi părți luminate, părți umbrite, dar și intermediare.
76
3. PICTURA ÎN CULORI DE APĂ. TRATAREA PICTURALĂ
După cum am observat, pictura în culori de apă cuprinde următoarele
tipuri de culori, materiale: acuarelă, guașă, tempera, culori acrilice.
Cu ajutorul lor putem obține pe suport pete picturale și pete decorative.
Pata decorativă este o întindere omogenă pe o suprafață, într-un
singur ton, fără a fi observate urmele pensulei de suport.
Pata picturală, diferită de cea plată (decorativă), dă viață suprafeței,
aduce vibrație. Aceasta se realizează prin:
• tușe, urme vizibile ale pensulei, așezate pe sensul formei.
• valori diferite ale aceleiași culori (vibrație valorică), tonuri.
• nuanțe alăturate (juxtapuse), suprapuse parțial sau prin suprapunere
grafi că.
Petele picturale pot sugera într-o lucrare dinamism, mișcare, dar și
volumul obiectelor, atunci când sunt dispuse pe forma lor.
Dacă modelarea culorii (tonurile) și nuanțarea se realizează direct
pe suport sau pe paletă, suprapunerea grafi că se realizează în două
etape – peste pete plate,
decorative se așază
puncte, linii, forme,
pentru a sugera idei,
forme. Această suprapunere
se realizează
atât în acuarelă (pe suport
umed, petele vor
fuziona, se va pierde
din contur), cât și în
tempera, guașă sau
culori acrilice.
Paul Klee
„Grădinile Templului”
77
Modalitățile de suprapunere sunt diverse: cu pensula, șablonul,
ștampila, cu hârtia mototolită, prin colaj.
Joc de creativitate – „Frumoase pete”
Realizează un fond decorativ. Tamponează fondul cu o hârtie moale
(șervețel) îmbibat în culoare mai deschisă decât fondul. Repetă tamponarea
cu o altă culoare și mai deschisă (tonuri deschise). Privește petele
cu atenție. Îți vor sugera imagini asemănătoare cu mediul înconjurător.
Schițează cu cea mai fi nă pensulă, principalele forme, pentru a vă
Vincet van Gogh
„Drum cu chiparoși”
78
decide asupra imaginii fi nale și asupra stilului. Adaugă tot ce consideri că
te va ajuta să obții o lucrare reușită.
Poți, de asemenea, să realizezi suprapuneri grafice cu șervețelul,
doar pe o suprafață a foii. Vei descoperi alte idei, forme etc.
1) Ce materiale sunt folosite pentru pictură?
2) Care sunt cele mai vechi tehnici de lucru în sculptură?
3) Ce este desenul?
4) Cum se realizează petele picturale?
1) Ce materiale sunt folosite pentru pictură?
79
4. MODELAJUL ÎN LUT
Modelarea este una din căile pentru dezvoltarea
„inteligenței” mâinilor. Modelarea este
un mod de expunere a realității în volume plastice,
artistice, cu materiale ușor de prelucrat.
Se pot folosi în afară de lut și de plastilină și
alte materiale: hârtie (șervețele) transformate
în pastă, adăugând apă și puțină făină.
De ce avem nevoie pentru a modela?
Avem nevoie de lut, de planșetă, de
eboșoare, de apă și de materiale textile. Eboșoarele sunt instrumente
din lemn sau din metal, bine șlefuite, de diferite forme (lopățele, spatule,
cuțite). Cu ajutorul lor se poate adăuga sau elimina material, pentru a se
ajunge la forma fi nală a lucrării.
Cum putem modela?
Putem modela prin câteva tehnici de modelare:
• modelaj prin amprentă – se păstrează în întregime materialul
cu care lucrăm, iar amprenta se realizează cu degetul sau cu un
instrument. Această urmă în material se face prin izbire, apăsare,
incizie.
• modelajul prin eliminare – adică prin decuparea sau prin scobirea
în materialul de lucru.
• modelajul prin adăugare (sau tehnica reliefului). La o formă
mai mică se adaugă, se completează cu bucăți (volume mici) din
același material, cu eboșoarul sau cu degetele, până se ajunge
la forma dorită. Se pot construi forme volumetrice simple (sferă,
cub, con, piramidă), până la forme complexe (portrete, obiecte,
alte forme etc.).
80
Joc de creativitate - „Mâini făuritoare”
Modelăm un corp geometric din lut (con, sferă etc.). Cum? Prin adăugare
și scobire.
În ce îl putem transforma? Sfera – într-o locuință, o mașină, conul –
într-un tobogan etc.
ETAPA 1
ETAPA 2
ETAPA 3
81
5. ACTIVAREA SIMȚURILOR PRIN MATERIALELE DIN CARE
SUNT FĂCUTE OBIECTELE DE ARTĂ
ASUPRA PRIVITORULUI
EXPERIENȚE CU DIFERITE MATERIALE ȘI TEHNICI
Materialele și tehnicile folosite de către artiști, creatori, sunt foarte
importante pentru a exprima sentimente, pentru a evidenția ideea pe
care au avut-o și au vrut să o transmită.
O pictură realizată în acuarelă creează senzația de catifelare, de
sensibilitate, de diafan.
Culorile în ulei folosite sub formă păstoasă, în relief, sugerează forța
artistică, mișcarea, curajul.
O sculptură cu suprafețele finisate va impresiona prin grație, prin
ideea de alunecare, prin umbra și lumina care se aștern pe suprafața
respectivă.
O clădire realizată din lemn și piatră va aminti de natură, de viață.
Sticla și betonul vor activa impresia, sentimentul de rece, de dur.
Experiența cu diferite materiale și tehnici
Pentru dezvoltarea sensibilității gândirii plastice, a gustului estetic și
a celui artistic și pentru dezvoltarea acuității vizuale, putem să practicăm
exercițiul-joc kim (joc de pipăit pentru perceperea materialității, a texturii
unei suprafețe).
Ce poți să percepi?
Poți să percepi obiectele alunecoase, umede, mătăsoase, aspre etc.
Se creează niște senzații tactile și senzații vizuale, care vor fi redate grafic pe foaia de desen.
Pentru a îmbina mai multe materiale și tehnici ai nevoie de obiectul
realizat prin modelajul lutului.
82
Vei picta obiectul (forma inventată, creată) cu ajutorul tonurilor și al
nuanțelor, calde și reci, în funcție de destinația sau de amplasarea pe
care le-ai gândit pentru obiectul tău.
83
6. RECAPITULARE
1) Enumeră cinci materiale de lucru folosite de-a lungul timpului în
grafi că.
2) Completează spațiile libere, alegând termenii potriviți.
apă, culorile în ulei, acuarela, lent
• . . . . . se întinde în straturi foarte subțiri, transparente.
• . . . . . permit revenirea asupra picturii având un grad . . . . . de
uscare.
• Culorile acrilice se diluează . . . . .
3) Dă exemplu de patru procedee prin care se pot obține petele picturale.
4) Numește două tehnici de modelare.
5) În maximum patru fraze, descrie diferența dintre desenul în creion
și desenul în cărbune.
6) Realizează un fond decorativ cu ce culoare dorești (caldă sau
rece). Execută direct cu pensula pe acest fond o spirală completă sau
incompletă. Transformă și adaugă ce dorești pentru a explica ce-ți sugerează
imaginea (exemplu: anotimpurile, orășelul din vis, un labirint, o
călătorie imaginară etc.)
84
7. EVALUARE
Obiectul realizat la ora de modelaj și pictat va fi introdus într-un spațiu
pe care l-ai gândit (exemplu: căsuța - în iarbă, toboganul - în parc
etc.). Veți executa acest spațiu din materiale diverse (frunze, cartoane,
fi re de ață, materiale textile, șervețele pictate etc.).
Fiecare elev va avea pe bancă proiectul propriu.
Evaluarea va consta în realizarea unei fișe de descriere a proiectului.
Indicații pentru realizarea fișei de descriere a proiectului
În fi șa de descriere a proiectului vei explica etapele de lucru, vei
enumera materialele și tehnicile folosite, vei evidenția expresivitatea culorilor,
folosind un limbaj specific artelor plastice.
8. EXPOZIȚIE
Metoda „Turul galeriei”
După executarea spațiului pentru obiectul modelat, veți realiza o expoziție
într-un spațiu care să permită așezarea proiectelor. Fișa pentru
descriere trebuie să fi e atașată proiectului.
Fiecare lucrare va fi evaluată de către ceilalți colegi (interevaluare),
acordându-i-se un punctaj în funcție de criteriile de mai jos
Criterii de evaluare Punctaj
Folosirea a cel puțin două tehnici de modelaj 2 puncte
Folosirea unor tonuri și nuanțe calde și reci 2 puncte
Amplasarea obiectului modelat într-un spațiu adecvat 3 puncte
Originalitate 2 puncte
Total puncte = 10
Se acordă un punct din oficiu.
85
UNITATEA 4 - ARTA ÎN COMPOZIȚIE
Domenii de conținut
1. Compoziția plastică
2. Noțiuni de cultură artistică
3. Proiecte și evenimente
Conținuturi
1. Despre imaginea plastică
1.1. Imaginea plastică bidimensională, plană
1.2. Noțiuni de compoziție. Compoziția liberă. Unitatea
compoziției
2. Compoziții cu dominantă verticală, orizontală, oblică
3. Organizarea spațiului plastic închis sau deschis prin linie și
pată. Centrul de interes
4. Comentariu de artă
5. Vedere de ansamblu asupra istoriei artei universale (periodizare
pe continente și milenii)
6. Recapitulare
7. Evaluare
8. Expoziție
Theodor Aman
„Serata-Bal mascat în atelier”
86
1. DESPRE IMAGINEA PLASTICĂ
1.1. IMAGINEA PLASTICĂ BIDIMENSIONALĂ, PLANĂ
Ce este imaginea plastică?
Imaginea plastică este o formă de reprezentare a unor idei, a realității
înconjurătoare, pe baza senzațiilor dobândite cu ajutorul simțurilor.
Este o reprezentare plastică a unor obiecte, ființe, peisaje, idei, a unui
mesaj etc.
Imaginea plastică bidimensională, plană, este realizată pe o suprafață
în același plan cu suprafața suport (hârtie, carton, pânză).
Cu ce se realizează imaginea plastică bidimensională, plană?
Aceasta se realizează cu ajutorul elementelor de limbaj plastic și,
bineînțeles, cu materialele de lucru (pensule, culori, hârtie, pânză etc.).
Ce este compoziția plastică?
Compoziția plastică constă în organizarea relațiilor mai multor elemente
de limbaj plastic (puncte, linii, forme, culori), cu anumite semnificații, într-un tot unitar.
Care sunt etapele acestei organizări?
87
1.2. NOȚIUNI DE COMPOZIȚIE
COMPOZIȚIA LIBERĂ. UNITATEA COMPOZIȚIEI
1) Schema sau schița compozițională realizată în mai multe variante,
este o reprezentare din linie și formă a ideii pe care vrei să o transmiți.
2) Structura compozițională reprezintă
o organizare pe fragmente, fixarea spațiilor
în care vor fi plasate personajele și obiectele,
prin linii sau dreptunghiuri.
3) Forma totală constă în realizarea detaliilor care dau expresivitate
lucrării fi nale.
Cum se realizează unitatea compoziției?
Unitatea compoziției se realizează prin legătura dintre forme, elemente
de limbaj plastic și imaginea totală (ansamblu). Totul se subordonează
unității totale a compoziției, care ține de un centru de interes sau
de mai multe, de ritmul formelor și al culorilor, de simetrie-asimetrie (se
creează un echilibru de forme și culori).
Pentru obținerea unei lucrări echilibrate, o atenție deosebită trebuie
acordată distribuirii elementelor plastice pe suprafața tabloului.
Trebuie evitată îngrămădirea unor elemente într-o parte a suprafeței,
deoarece se va produce senzația de dezechilibru.
Cum descoperi unitatea lucrării tale?
Privește lucrarea de la distanță, de la cel puțin de patru ori diagonala
ei. Astfel se pot observa eventualele dezechilibre date de sensul sau de
direcția liniilor, o îngrămădire de forme sau de pete de culoare.
o organizare pe fragmente, fixarea spațiilor
88
2. COMPOZIȚIA CU DOMINANTĂ VERTICALĂ,
ORIZONTALĂ, OBLICĂ
Compoziția poate fi construită pe anumite registre, direcții, care dau
expresivitate și amplifi că citirea mesajului transmis.
Compoziția pe registre orizontale va sugera stabilitate, echilibru,
liniște.
Compoziția cu dominantă verticală exprimă înălțarea, dezvoltarea,
ordinea.
Botticelli
„Primăvara”
Ion Andreescu
„Pădurea de fagi vara”
89
Compoziția în care predomină linia oblică sugerează spațialitatea,
dinamismul, mișcarea, depărtarea.
Exercițiu-joc
Cum poți realiza o compoziție pe diagonală folosind următoarele
elemente?
Dar o compoziție pe orizontală folosind linia ondulată care formează
trei semicercuri?
Pe măsură ce vei încerca mai multe variante vei găsi cele mai ingenioase
soluții.
Hans Memling
„Revenirea și triumful lui Hristos”
90
3. ORGANIZAREA SPAȚIULUI ÎNCHIS SAU DESCHIS
PRIN LINIE ȘI PATĂ. CENTRUL DE INTERES
Elementele de limbaj plastic pot sugera spațiul închis sau deschis
într-un tablou. Acest spațiu poate fi amplificat într-o imagine, astfel:
- spațiul închis poate fi sugerat de concentrarea elementelor spre
centrul imaginii, în interiorul ei. Formele, liniile mai accentuate, culorile
mai vii sunt îndreptate spre zona centrală.
- compoziția cu spațiu deschis îndreaptă privirea spre exteriorul
lucrării. Acțiunea se continuă în afara tabloului. Elementele folosite (forme,
culori) dau impresia că tabloul este un fragment, un detaliu dintr-o
imagine, o poveste care se continuă.
Leonardo Da Vinci
„Fecioara între stânci”
Edgar Degas
„Cursă de gentlemeni înainte de plecare”
91
Ce este centrul de interes?
Centrul de interes este zona din imagine care îți atrage atenția și
care te ajută să înțelegi, să descifrezi mai ușor mesajul imaginii. Acesta
se poate găsi în interiorul sau în exteriorul tabloului.
Centrul de interes poate fi subliniat prin sensurile liniilor, prin poziția
unor forme, persoane, prin contrastul cel mai accentuat, prin pata de culoare
cea mai strălucitoare, deschisă, închisă, mare, zona cea mai aglomerată,
aerisită sau dinamică. Într-o compoziție pot exista unul sau mai
multe centre de interes.
Joc de creativitate - „Universul compoziției”
Brainstorming
Imaginează-ți o casă în
care ai vrea să locuiești, care
să nu semene cu niciuna pe
care ai văzut-o. Ce formă ar
putea să aibă? Unde ar putea
fi amplasată? Vino cu cât mai
multe idei și prezintă-le verbal
colegilor. Orice idee este acceptată.
Alege ideea pe care o
Jean-Honoré Fragonard
„Leagănul”
92
dorești și reprezint-o în următorul joc de creativitate.
Vei realiza astfel o compoziție plastică în care vei folosi toate elementele
de limbaj plastic învățate și îi vei da un titlu sugestiv sau chiar
mai multe.
1) Ce este imaginea plastică?
2) Enumeră etapele organizării unei compoziții?
3) Ce sugerează compoziția cu dominantă oblică?
4) Prin ce poate fi subliniat centrul de interes într-o compoziție?
4. COMENTARIU DE ARTĂ
Înainte de a începe comentariul unei opere de artă, trebuie să cunoaștem
autorul și perioada în care a trăit și dacă se poate și anul realizării
operei respective.
Titlul lucrării transmite mesajul, care se constată la prima analiză
vizuală a lucrării: care este personajul principal, unde este amplasat, ce
personaje sau forme mai sunt prezente în imagine.
Urmează stabilirea tipului de compoziție (echilibrată, dominată de
orizontale, verticale, oblice, cu spațiu închis sau deschis).
Se analizează contrastele cromatice folosite, culoarea care domină,
expresivitatea elementelor de limbaj plastic.
Mapa personală
Pentru evaluarea fi nală se va prezenta mapa personală (lucrările
realizate la orele de desen, de pictură).
Fiecare elev va alege o operă de artă prezentată în manual, pe care
o va comenta, ținând cont de indicații.
Al doilea comentariu va fi realizat în scris și va viza lucrarea realiza-
1)
2)
93
tă la tema plastică Jocul de creativitate - „Universul compoziției”.
Alte indicații didactice:
În perioada din anul școlar numită „Școala altfel”, profesorul de educație
plastică poate organiza cu elevii și cu alți profesori vizite în atelierele
unor artiști autohtoni și vizite la muzeele de artă.
5. VEDERE DE ANSAMBLU ASUPRA ISTORIEI ARTEI
UNIVERSALE (PERIODIZARE PE CONTINENTE ȘI MILENII)
Arta antică (3500 î.e.n. – 500 î.e.n.) este caracterizată prin manifestările
artistice din Mesopotamia (regiunea dintre
fluviile Tigru și Eufrat, Irak și Siria de azi) și din Egiptul
Antic (cea mai puternică civilizație antică). Elementele
arhitecturale specifice Antichității egiptene sunt piramidele
(morminte ale faraonilor).
Grecia antică (secolul al XII-lea î.e.n. – secolul I
î.e.n.). Pentru greci omul este cea mai frumoasă creație,
„măsură a tuturor lucrurilor” (Protagoras
sofistul). Templele (locuințele zeilor)
au coloane cu capiteluri decorate în cele
trei stiluri: doric, ionic și corintic. În această
perioadă, ceramica a jucat un rol foarte
important (contrastul roșu-negru pentru
decorație fiind specific grecesc).
Arta Romei antice (secolul al III-lea î.e.n. – secolul al III-lea e.n.).
În această perioadă se întâlnește o mai mare varietate
de construcții: bazilici, amfiteatre (Colosseum),
arcuri de triumf.
Arta medievală - Începutul secolului al IV-lea
a fost marcat de divizarea Imperiului Roman,
Nefertiti din Egipt
Parthenonul
Colosseum
94
prin decizia împăratului Constantin cel Mare, cu mutarea capitalei la Constantinopol,
în Bizanț, rezultând două regiuni puternice: Imperiul Roman
de Răsărit și Imperiul Roman de Apus.
Stilul bizantin (secolul al IV-lea – secolul
al XV-lea) a fost dezvoltat în Imperiul Roman de
Răsărit. Pictura este cu tematică religioasă, realizată
în tehnicile frescă și mozaic.
În Europa apuseană, având capitala Roma, primul stil important care
s-a dezvoltat este stilul romanic (secolul al X-lea –
secolul al XII-lea), în Franța și în țările Europei cu
tradiție romană. Construcțiile caracteristice sunt castelele
nobililor, mănăstirile, bisericile.
Stilul gotic este al doilea stil internațional (secolul
al XII-lea – secolul al XV-lea). Catedrala gotică
este emblema arhitecturală a acestui stil.
Renașterea (secolul al XIV-lea – Trecento, secolul
al XV-lea – Quatrocento, secolul al XVI-lea
– Cinquecento). Maeștrii Renașterii italiene sunt
Michelangelo Buonarroti, Rafael Sanzio și Leonardo
da Vinci.
Barocul a apărut la sfârșitul secolului al XVI-lea și s-a dezvoltat pe
parcursul secolului al XVII-lea.
Clasicismul francez (secolul al XVII-lea). În Franța nu a pătruns
barocul, ci s-a dezvoltat clasicismul în timpul lui Ludovic al XIV-lea.
Stilul rococo, tendință artistică a secolului al XVIII-lea, apare către
1765.
Neoclasicismul apare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Romantismul apare ca reacție împotriva neoclasicismului, la începutul secolului al XIX-lea.
Mozaic bizantin
secolul al 12-lea – secolul al XV-lea). Catedrala gotică
Catedrala Notre-Dame
Rafael Sanzio
„Școala din Atena”
95

Realismul caracterizează perioada 1830 –
1863.
Impresionismul (1865 – 1886). Artiștii sunt
preocupați de stilul luminii și al culorii.
Neoimpresionismul și postimpresionismul apar ca o prelungire a
impresionismului.
Arta modernă este arta secolului al XX-lea.
În această perioadă se încadrează mai multe tendințe
și curente în artă: expresionismul, fauvismul,
cubismul, futurismul, arta abstractă.
Postmodernismul este un amestec de curente
artistice, refolosite.
Arta contemporană, încadrată de la postmodernism până în prezent,
este un amalgam de reacții și curente. Se pictează impresionist,
expresionist, abstract etc.
6. RECAPITULARE
Toate lucrările realizate pe parcursul anului (schițe, picturi) vor fi
păstrate într-o mapă specială, pe care o vei realiza din carton sau hârtie
mai groasă. După ce ai măsurat și ai tăiat, trebuie să te gândești la o
compoziție pe care o vei realiza pe coperta mapei.
Ai libertatea de a alege tema, culorile, tehnica și materialele de lucru.
Realizează mai multe schițe înainte de a trece la pictură. Trebuie
să folosești toate cunoștințele acumulate în cadrul orelor de artă plastică
(elemente de limbaj plastic, amestecuri cromatice, organizarea compozițională,
efecte emoționale ale culorilor etc.).
(1865 – 1886). Artiștii sunt Jean-François Millet
„Culegătoarele de spice”
Kazimir Malevich
„Norma zilnică”
(artă abstractă)
96
7. EVALUARE
Comentează o operă de artă la alegere din manual, în maximum 15
rânduri. În realizarea lucrării scrise, vei urmări:
• precizarea autorului, titlului, mesajului transmis prin titlu
• precizarea tipului de compoziție (închisă, deschisă, pe orizontală
etc.)
• identificarea centrului de interes al operei (prin ce este subliniat:
culori, forme)
• enumerarea elementelor de limbaj plastic folosite
• precizarea culorilor folosite și a tipurilor de pete
• impresia dată de culori, linii
8. EXPOZIȚIE
De data aceasta, veți organiza o expoziție „grăitoare” intitulată
„Călătoria mea în Universul artei plastice”.
Fiecare elev va prezenta colegilor atât coperta mapei cât și lucrările
din interiorul ei.
În acest fel vei prezenta activitatea ta, dar te poți și autoevalua. Vei
putea să vezi unde ai lucrat foarte bine, dar și unde trebuia să continui, în
lucrările tale. Prin observație, comparație, apoi prin exercițiu, poți evolua,
în felul tău, pentru că arta este un mijloc de comunicare, prietenie, înțelegere,
autodepășire.
Total puncte = 10
Se acordă un punct din oficiu.
1 punct
1,5 puncte
1,5 puncte
1 puncte
2 puncte
2 puncte